Nervul spinal

Nervul spinal reprezinta o structura anatomica care se formeaza prin unirea radacinii
posterioare, structura care tranzmite informatia culeasa de receptori si transformata intr-un
influx nervos catre centrii medulari, si radacina anterioara care transmite raspunsul spre
organul de executie.

Radacina anterioara: este motorie, are originea aparenta in santul lateral anterior al
maduvei spinarii si contine aproximativ 100.000-115.000 de fibre somato-motorii respectiv
viscero-motorii simpatico preganglionare cu exceptia ultimelor radacini din segmentele
sacrale (S2-S4) care sunt fibre parasimpatice.

Radacina dorsala: este senzitiva, are originea aparenta in santul lateral posterior a
maduvei spinarii, are pe traiectul ei ganglionul spinal in care se afla protoneuronul tuturor
sensibilitatilor constituind de fapt originea reala. Radacina posterioara contine un numar de
500.000-550.000 de fibre din care 70% conduc sensibilitatea exteroceptiva, 28% conduc
sensibilitatea proprioceptiva si 2 % conduc sensibilitatea interoceptiva. Prelungirile periferice
ale neuronilor din ganglionul spinal (dentritele) merg la receptori iar prelungirile axonale
merg prin radacina posterioara spre deutoneuron (medular sau bulbar) pe calea a doua
curente:

 curentul lateral: este alcatuit din fibre scurte si subtiri, conduc sensibilitatile
tactile protopatice, de presiune, termice si dureroase, exteroceptive si/sau
interoceptive care au semnificatia unui semnal de alarma. Sunt fibre care
patrund in zona marginala Lissauer unde fiecare fibra se bifurca intr-o ramura
ascendenta si alta descendenta care participa la formarea fasciculului
dorsolateral. Aceste ramuri merg prin zona marginala apoi patrund in substanta
cenusie medulara unde urca sau coboara 1-2 segmente.
 curentul medial: este format din fibre groase mijlocii si lungi care conduc
sensibilitatea tactila epicritica si proprioceptiva. Sunt fibre care la intrare se
bifurca intr-o ramura ascendenta lunga si o ramura descendenta scurta:

1
 - ramura descendenta participa la formarea zonei cornu-
radiculare, localizata pe fata mediala a cornului posterior si care dupa un traseu mai scurt sau
mai lung intra in substanta cenusie
- ramura ascendenta, pentru fibrele lungi patrunde in
cordonul posterior medular mergand pe toata lungimea lui, alcatuind fasciculul gracil (situat
medial) si fasciculul cuneat (situat lateral) terminandu-se in nucleii proprii bulbari gracil
(Goll) si cuneat (Burdach).

In traiectul ascendant de ramuri colaterale, unele patrunzand in substanta cenusie,

terminandu-se in nucleul toracic si respectiv in lamele Rexed V, VI si VII. Alte fibre
colaterale strabat substanta cenusie si fac sinapsa cu neuroni motori din cornul anterior
formand fasciculul reflex Kölliker pentru reflexele monosinaptice bineuronale neincrucisate
(reflexul miotatic). Pentru fibrele ascendente mijlocii, dupa un traiect de 6-7 segmente prin
cordonul posterior patrund in substanta cenusie si se termina in acelasi mod cu fibrele
colaterale ale fibrelor lungi.

Sectionarea tuturor radacinilor posterioare conduce la inactivarea sensibilitatilor

senzoriale iar sectionarea unei singure radacini determina hipoestezie in cadrul
dermatomerului de unde culege informatia. Hipoestezia nu reprezinta disparitia sensibilitatii
deoarece fiecare dermatomer este inervat de 3 nervi spinali vecini, adica nervul spinal al
dermatomerului propiu plus nervii spinali supra si subiacent.
Cele doua radacini dupa fuziune formeaza trunchiul nervului spinal localizat in gaura
de conjugare care se imparte in patru ramuri mixte: ramura ventrala, ramura dorsala, ramura
meningeala si ramura comunicanta alba.
Caile sensibilitatilor contin urmatoarea alcatuire: receptori (structuri specializate in
procesarea informatiilor), lantul neuronal prin care sunt transmise informatiile de la receptor
si aria specifica de proiectie.
Receptorii: sunt structuri specializate in procesarea modificarilor de energie din
mediul extern sau intern rezultand o transductie ce conduce la obtinerea unui potential de
receptor care poate fi analizat si inteles la nivel neuronal.
Clasificarea receptorilor: se poate realiza dupa
1. dupa tipul de energie pe care il inregistreaza sunt:
 mecanoreceptori: care raspund la deformarile fizice si care
cuprind receptori tactili, cutanati, auditivi, vestibulari si care

2
 monitorizeaza lungimea, respectiv tensiunea de la nivelul
muschilor
 termoreceptori care raspund la variatiile de temperatura
 chemoreceptori care raspund la modificarile pH sau
concentratia de metaboliti cum sunt receptorii gustativi,
olfactivi, etc.
 osmoreceptori, raspund la modificari de presiune
 fotoreceptori, receptori sensibili la lumina (din retina)
 nociceptori, numiti si receptori durerosi
2. Dupa adaptabilitate sunt de doua feluri:
 cu adaptare lenta – corpusculii neurotendinosi Golgi si
discurile tactile Merkel
 cu adaptare rapida – corpusculii Meissner si corpusculii Pacini
3. Dupa tipul de sensibilitate receptionata se impart in doua categori:
- ai sensibilitatii generale cu localizare difuza si care sunt de trei feluri:
 exteroreceptori: receptioneaza stimuli externi fiind receptori de
contact localizati in tegument
 proprioreceptori: care raspund la modificari de presiune si
pozitie a corpului fiind localizati in aparatul locomotor
 interoreceptori: care receptioneaza modificari din interiorul
organismului cum sunt modificarile de pH, distensie gastrica,
etc.
- ai sensibilitatii special: localizati in arii restranse de la nivelul regiunii
cefalice si care cuprinde receptorii vizuali, acustici, vestibulari, olfactivi si
gustativi

Organizarea generala
Rolul receptorilor este de a monitoriza mediul extern si intern si de a converti o parte
din energia stimulului intr-un semnal electric “inteles“ de sistemul nervos, prin procesul numit
transductie. La nivelul receptorilor apare un potential de receptor care este capabil sa se
tranzmita lantului neuronal si care poarta numele de potential generator. Un potential de
receptor este capabil sa se transmita lantului neuronal si se numeste potential generator.

3
 In organism exista doua tipuri de receptori:
- receptori „lungi“ – apartin sensibilitatii generale, transmit impulsul nervos pe distante
mari,
- receptori „scurti“ – sunt localizati la nivelul organelor de simt (ochi, ureche),
protoneuronul caii este aproape de receptor; potentialul de receptor putand astfel modula
adecvat rata transmisiei, indiferent de valoarea lui.
Morfologic, toti receptorii par sa aiba trei parti generale:
1. arie receptoare
2. arie bogata in mitocondrii
3. arie sinaptica
1. Aria receptoare – are situsuri specializate, potrivite cu stimulii adecvati
2. Aria bogata in mitocondrii – este localizata langa cea receptoare si furnizeaza
necesarul energetic al procesului de transductie.
3. Aria sinaptica: pentru „receptorii lungi“ poate fi la distanta
Receptorii dupa gradul de adaptare, devin mai putin sensibili la un stimul sustinut
fiind de doua feluri:
- cei care se adapteaza relativ putin sunt lent adaptabili (ex. receptorii pozitiei
statice)
- cei ce se adapteaza in proportie crescuta sunt rapid adaptabili si pot indica
numai schimbarea sau miscarea stimulului

Receptorii cutanati – se gasesc in principal in tegument si pot fi capsulati/necapsulati

si preiau informatii exteroceptive.

1. Receptorii necapsulati:
 terminatiile nervoase libere
- sunt ramificatii dentritice ale fibrelor senzitive, localizate in tegument (epiderm) sau
mucoase si in interiorul unor organe fiind nociceptori, termoreceptori,
mecanoreceptori
 terminatiile nervoase peritrihiale
- sunt terminatii nervoase libere care se spiraleaza la baza firului de par din dermul
profund, sunt mecanoreceptori cu adaptabilitate rapida

4
 Terminiatie nervoasa peritrihiala
 discurile Merkel
- sunt localizate in pielea glabra si cu par iar structural prezinta ramificatii senzitive
avand forma unei „cupe“, in care se afla o celula epiteliala modificata, apartinand
stratului bazal, numita Merkel; iar intre celula si cupa se afla o capsula lipidica
- sunt mecanoreceptori (specifici pentru sensibilitatea tactila epicritica) si sunt lent
adaptabile

2. Receptorii capsulati:
 corpusculii Meissner: sunt localizati in dermul superficial al pielii glabre, la
nivelul papilelor dermice, sunt orientati cu axul lung perpendicular pe
suprafata pielii.

Structural prezinta la exterior o capsula conjunctiva subtire iar la interior celule

discoidale suprapuse, asezate perpendicular pe axul lung al corpusculului. Intre celule ajung
ramificatii ale terminatiilor nervoase care “ serpuiesc“ inainte-inapoi si in final se termina cu
un buton. Sunt rapid adaptabili, sunt mecanoreceptori si mai numerosi la varful degetelor.

5
  corpusculii Pacini: sunt localizati in hipoderm, in capsulele articulare,
ligamente, periost, membranele interosoase si peretii vasculari. Structural
prezinta la exterior o capsula laminara sub care se gasesc celule foarte subtiri,
care pe sectiune sunt asezate ca „foile de ceapa“ si tot la interior se mai gaseste
o prelungire senzitiva, ramificata, care se termina butonat

Sunt corpusculi foarte sensibili raspunzand la distante mai mici de un milimetru, sunt
cel mai rapid adaptabil, raspund la vibratii si sunt mecanoreceptori.
 corpusculii Golgi-Mazzoni : sunt localizati in hipodermul pulpei degetelor si
in mucoasa organelor genitale. Sunt mecanoreceptori sensibili la presiuni slabe
iar din punct de vedere structural sunt asemanatori corpusculilor Pacini dar de
dimensiuni mai mici.
 corpusculii Ruffini : sunt localizati in dermul profund, in hipoderm si in
capsulele articulare, sunt mecanoreceptori clasic termoreceptori pentru cald si
sunt lent adaptabili.

Structural prezinta o capsula subtire usor neregulata avand aspectul de „trabuc“, mai
rar cu aspect sferoidal, traversat de o suvita de tesut colagen iar in capsula patrunde o
prelungire nervoasa senzitiva care se ramifica si se termina butonat.
 corpusculii Krause (corpusculi bulbosi): sunt localizati in dermul superficial,
sunt mecanoreceptori si clasic sunt termoreceptori pentru rece. Structural
prezinta o capsula sferica care contine 1-2 straturi de celule turtite, in care
patrunde o terminatie nervoasa ce se ramifica in retea si se termina butonat.

6
Proprioreceptori

In afara receptorilor cutanati mai sunt cei din categoria proprioreceptorilor la care se
adauga si mecanoreceptori reprezentati de corpusculii Vater-Pacini descrisi anterior la
receptorii capsulati, mai intra terminatiile nervoase libere din capsulele articulare, fusurile
neuromusculare si corpusculii neurotendinosi Golgi.

 corpusculii neurotendinosi Golgi : sunt localizati la jonctiunea dintre corpul

muscular si tendon, au un prag de excitabilitate ridicat, sunt stimulati de
contractiile musculare inhiband contractiile prea puternice. Structural prezinta
la exterior o capsula pe care se insera fibre musculare iar la interior prezinta
fibre tendinoase pe care se termina, asemanator „clamelor de foi“, terminatiile
nervoase de tip A I ß.

 fusul neuromuscular : este localizat in muschiul striat, este dispus paralel cu

fibrele musculare.
Structural prezinta la exterior o capsula conjunctiva iar la interior un numar
variabil de vibre musculare modificate (2-12 fibre) numite fibre intrafusale
care sunt de doua feluri:
- cu sac nuclear: sunt fibre lungi si voluminoase in partea lor
mijlocie, extremitatile lor depasesc extremitatile capsulei si se insera pe
fibrele din tendonul muschiului sau pe endomisiumul fibrelor
extrafusale. Central prezinta numerosi nuclei fara o ordine bine stabilita
ca intr-un sac si nu contin la acest nivel elemente contractile.

7
 Au un prag de excitabilitate scazut si raspund la alungirea fibrelor
musculare.
- cu lant nuclear : sunt mai scurte decat cele cu sac nuclear, se
insera pe capsula conjunctiva a fusului sau pe endomisiumul fibrelor cu
sac nuclear. Prezinta pe toata lungimea lor atat elemente contractile cat
si nuclei dar care sunt dispusi ordonat „in sir“.
Au prag de excitabilitate mai ridicat si raspund la stimuli care
determina contractii musculare tonice.

Fusurile neuromusculare au dubla inervatie: senzitiva si motorie.

Inervatia senzitiva: este asigurata de prelungirile periferice ale neuronilor din
ganglionul spinal si sunt de doua feluri:
- primare numite si anulospirale: sunt terminatii de tip A I α, cu
viteza crescuta de conducere prezentand teaca de mielina groasa
pe care o pierde la intrarea in fus iar in interiorul fusului se

8
 spiraleaza in jurul partii centrale atat a fibrelor cu sac nuclear cat
si cu lant nuclear.
- secundare numite si „in floare“/“ in buchet“: sunt fibre de tip A
II mai subtiri cu teaca de mielina avand grosime medie si care se
termina printr-un „buchet“ de ramuri butonate atat in partea
superioara cat si in partea inferioara a fibrelor intrafusale
predominent pe cele cu lant nuclear.

Inervatia motorie: este asigurata de axonii neuronilor somatomotori din cornul

anterior medular si care pot fi de trei feluri:
- fibre γ1 sunt cu conducere rapida si se termina mai ales pe
fibrele cu sac nuclear, in zonele polare
- fibrele γ2 sunt cu conducere lenta si se termina pe ambele tipuri
de fibre intrafusale intre terminatiile „in floare“ si cele ale
fibrelor γ1
- fibrele ß inerveaza numai segmentele din afara capsulei
conjunctive a fusului, ale fibrelor musculare intrafusale cu sac
nuclear.
Fusurile neuromusculare nu se adapteaza si se opun relaxarii musculare.

Lantul neuronal al sensibilitatii generale

Protoneuronul: este un neuron de tip pseudounipolar avand corpul in
ganglionii spinali pentru sensibilitatea trunchiului si membrelor si in ganglionii
senzitivi atasat nervilor cranieni V, VII, IX si X, pentru sensibilitatea capului.
De la corpul protoneuronului pleaca o prelungire unica care se bifurca in
„T“ avand, o prelungire periferica care ajunge la receptori si o prelungire
centrala care ajunge la deutoneuron.
Prelungirile pot fi de tip A si C:
 Fibrele A sunt mielinice si se impart in trei categorii:
- Fibre AI: au teaca de mielina groasa de aproximativ 20 µm si o viteza
crescuta de conducere de 100-120 m/s. Ele transmit sensibilitatea

9
 propioceptiva constienta si inconstienta si sunt de doua feluri:
1. Fibrele A I α : care aduc stimulii de la fusurile neuromusculare
2. Fibrele A I ß : care aduc stimulii de la corpusculii
neurotendinosi Golgi
- Fibrele AII: au o grosime medie a tecii de mielina cuprinsa intre 5-15 µm
si o viteza de conducere de 20-90 m/s. Ele transmit stimulii tactili si
proprioceptivi
- Fibrele A III au o teaca de mielina subtire de 1-7 µm, au o viteza de
conducere intre 10-20 m/s si transmit informatiile tactile, protopatice,
termice si dureroase.
 Fibrele C: sunt fibre amielinice subtiri avand un diametru de 0,5-2 µm, au cea mai
mica viteza de conducere de 0,5-2 m/s si transmit stimulii termici si durerosi.
Fibrele de tip A si C formeaza radacina posterioara a nervului spinal care contine 500.000-
550.000 fibre somatice si vegetative iar ca orientare dinspre lateral spre medial aceste fibre sunt
asezate astfel: fibrele C, fibrele A III, fibrele A II si fibrele A I.

Deutoneuronul: este situat in:

- Substanta cenusie medulara sau in nucleii bulbari gracil si cuneat pentru
sensibilitatea trunchiului si a membrelor
- Nucleii terminali ai nervilor cranieni din coloana somatica aferenta
generala a trunchiului cerebral pentru sensibilitatea capului.
Sinapsa dintre protoneuroni si deutoneuron este o sinapsa complexa de tip de
glomerular, exceptie face sensibilitatea tactila epicritica unde nu se interpun neuroni de
asociatie. La nivelul ei are loc o prelucrare a informatiilor si o noua codificare a impulsurilor
nervoase care se transmit prin axonul deutoneuronului.

Al treilea neuron: este localizat in nucleii de releu senzitiv talamici reprezentati de

VPL (nucleul ventral posterolateral), VPM (nucleul ventral posteromedial) si aria talamica
posterioara. Sinapsa dintre deutoneuron si al treilea neuron realizeaza si ea o prelucrare si o
codificare a impulsului nervos.
Axonul celui de-al treilea neuron se proiecteaza cortical intr-o arie specifica.

10
Aria de proiectie corticala: este o arie specifica localizata la nivelul lobului parietal in:
 aria somestezica primara (3, 1, 2) din girusul postcentral
 aria somestezica secundara de la nivelul peretelui superior al
santului lateral

Sensibilitatea trunchiului si membrelor

Calea sensibilitatii termoalgezice:

Receptorii: - pentru temperatura: sunt mai nou terminatiile nervoase libere iar
clasic sunt corpusculii Krause care receptioneaza informatii termice pentru rece si corpusculii
Ruffini pentru cald.
- pentru durere: sunt teminatiile nervoase libere reprezentate de fibre nervoase;
 amielinice de tip C care alcatuiesc unitati nociceptive polinodale, care
raspund la stimuli mecanici, la noxe termice si chimice (substante eliberate in
timpul unei inflamatii) transmitand durerea lenta, difuza, nevralgica
 fibre slab mielinizate de tip A III, care intra in alcatuirea unitatilor
receptoare cu prag inalt, care raspund la stimuli mecanici si care transmit
durererea acuta bine localizata

Protoneuronul: - este localizat ca de fapt pentru toate sensibilitatile in ganglionul

spinal de pe radacina posterioara a nervului spinal.
Este un neuron pseudounipolar a carei prelungire periferica merge la receptor prin
partea externa a radacinii posterioare apoi prin trunchiul nervului spinal si in final prin ramura
dorsala sau ventrala iar prelungirea centrala ocupa partea laterala a radacinii posterioare,
patrunde in maduva si se bifurca intr-o ramura ascendenta si o ramura descendenta care urca

11
sau coboara 1-2 segmente medulare prin fasciculul dorsolateral ajungand in final in cornul
posterior unde se gaseste deutoneuronul.

Aceste prelungiri neuronale sunt fibre de tip C care utilizeaza mediatori chimic-
substanta P, sau sunt fibre de tip A III care utilizeaza ca mediator chimic α-glutamatul.
La nivelul cornului posterior sinapsa cu deutoneuronul pentru sensibilitatea dureroasa
este o sinapsa complexa care intervine in modularea informatiilor dureroase prin intermediul
unor circuite dinamice complexe ce contin fibre aferente primare interneuroni si fibre
descendente.
Interneuronii in aceste unitati complexe sunt localizati in substanta gelatinoasa
Rolando, localizata in lama Rexed II si in ansamblu rezulta glomeruli sinaptici care pot fi
inhibitori sau excitatori.
Mecanismele care intervin in modularea transmisiei dureroase sunt de doua feluri:
segmentare si suprasegmentare.

Mecanismele segmentare: contin ambele tipuri de interneuroni inhibitori, respectiv excitatori

prin care realizeaza:
 blocarea sau diminuarea transmisiei informatiei dureroase la care
participa interneuronii inhibitori, stimulati de fibre aferente mielinizate
de tip A II si A III, care inhiba neuronii cordonali a caror axoni formeaza
tractul spinotalamic lateral si este denumit mecanism „de ecluza“: acesta
constituind substratul anatomic al diminuarii durerii prin masarea locului
dureros
 exagerarea transmiterii dureroase dupa activarea repetata a fibrelor
mici ce determina cresterea activitatii neuronilor nociceptivi din cornul
posterior (durerea din leziunile nervoase)

12
 Mecanismele suprasegmentare: au la baza mai multe regiuni nervoase interconectate
care realizeaza un sistem analgezic descendent si care sunt reprezentate de substanta cenusie
periapeductala mezencefalica, substanta reticulata bulbopontina (nucleii rafeului si locus
coeruleus) si cornul posterior medular.
Sustanta cenusie periapeductala activata de opioide endogene stimuleaza neuronii
seretoninergici din nucleii rafeului si noradreneregici din locus coeruleus, axonii lor mergand
prin fasciculul dorsolateral in cornul posterior medular unde blocheaza transmiterea
informatiei dureroase prin stimularea interneuronilor inhibitori.

Deutoneuronul: este localizat in lamele Rexed I, IV, V, din cornul posterior

medular. Axonul deutoneuronului incruciseaza linia mediana la nivelul comisurii albe
anterioare, trece in cordonul lateral de parte opusa si formeaza la acest nivel fasciculul
spinotalamic lateral.
Ca localizare in cordon, fasciculul spinotalamic lateral este situat medial de fasciculul
spinocerebelos ventral si posterior de fasciculul spinotectal.
In fasciculul spinotalamic lateral exista o somatotopie a fibrelor in sensul ca cele care
transmit informatii din partea inferioara a corpului sunt asezate superficial iar celelalte sunt
dispuse in ordine spre profunzime dinspre lateral spre medial astfel: fibre sacrale, fibre
lombare, fibre toracale si fibre cervicale.

13
 Fibrele care transmit informatiile dureroase sunt asezate ventral iar cele care transmit
informatiile termice sunt asezate dorsal.

La nivelul trunchiului cerebral fasciculul spinotalamic lateral are urmatoarele raporturi:

 in bulb: la nivelul decusatiei motorii este localizat medial de fasciculul
spinocerebelos incrucisat. In partea inferioara a decusatiei senzitive este
asezat anterior de fasciculul spinocerebelos incrucisat si impreuna cu
fasciculul spinotalamic anterior formeaza la acest nivel lemniscul spinal
(LS). In partea superioara a bulbului este localizat posterolateral de nucleul
olivar principal si anterior de fasciculul spinocerebelos incrucisat.

14
  in punte: lemniscul spinal se afla in partea anterioara a tegmentului
pontin lateral de LM (lemniscul medial), LT (lemniscul trigeminal), si
anteromedial de LL (lemnisc lateral).
 in mezencefal: LS este posterior de substanta neagra lateral de nucleul
rosu si posterolateral de LM si LT. Din punct de vedere topografic fibrele
lemniscale sunt dispuse dinspre anterior spre posterior astfel: fibre
cervicale, fibre toracale, fibre lombare si fibre sacrale.
In traiectul axonilor spre cel de-al treilea neuron din talamus o parte din fibre
realizeaza sinapse cu nucleii de substanta reticulata astfel incat se descriu doua fractiuni:
fractiunea paleospinotalamica constituita din fibre ce sinapseaza la nivelul nucleilor
substantei reticulate si fractiunea neospinotalamica care merge direct spre talamus (fara
sinapse).

Al treilea neuron: este localizat la nivelul talamusului in nucleul ventral

posterolateral (VPL) sau in aria talamica posterioara.
Axonii neuronilor care privin din VPL merg prin bratul posterior al capsulei interne si
se proiecteaza in lobul parietal girusul post central la nivelul ariei somestezice primare (ariile
3, 1, 2) in homunculusul senzitiv.
Axonii neuronilor care provin din aria talamica posterioara trec prin bratul posterior al
capsulei interne si se proiecteaza in aria somestezica secundara care se gaseste pe peretele
superior al santului lateral.
Fibrele fractiunii paleospinotalamice ajung la nucleii interlaminari talamici iar axonii
neuronilor de aici se proiecteaza cortical difuz.
Pe langa fractiunea paleospinotalamica mai exista inca doua cai indirecte care au la
baza componentele efective ale durerii fiind vorba de fasciculele spino-reticular si spino-tectal
(spino-mezencefalic) care ajung in nucelii intralaminari talamici iar de aici se proiecteaza in
componenta corticala a sistemului limbic.

15
 Calea sensibilitatii tactile protopatice

Se mai numeste calea sensibilitatii tactile grosiere care transmite informatii

determinate de apasari superficiale la nivel tegumentar care nu deformeaza tegumentul.

Receptorii: sunt mecanoreceptori reprezentati de terminatii nervoase libere,

terminatii nervoase peritrihiale, corpusculi Meissner, corpusculi Pacini.

16
 Protoneuronul: este situat in ganglionul spinal, prelungirile lui sunt fibre de tip A
III sau A II. Prelungirile periferice merg la receptori iar prelungirea centrala merge prin
portiunea mijlocie a radacinii posterioare a nervului spinal, ajung la nivel medular, se bifurca
intr-o ramura ascendenta si o ramura descendenta care urca sau coboara 2-3 segmente
medulare prin fasciculul dorsolateral si ajung la deutoneuron.

Deutoneuronul: este situat in lamele Rexed I, IV, V din cornul posterior medular.
Axonii deutoneuronului incruciseaza linia mediana prin comisura alba anterioara, apoi
trec in cordonul anterior de parte opusa unde formeaza fasciculul spinotalamic anterior.
Topografic fibrele acestui fascicul sunt dispuse dinspre anterior spre posterior asfel:
fibre sacrale, fibre lombare, fibre toracale, fibre cervicale.
Ca raporturi fasciculul spinotalamic anterior este situat lateral de fasciculul piramidal
direct si anterior de fasciculul vestibulospinal lateral. Apoi fasciculul ajunge la nivelul
trunchiului cerebral unde in partea inferioara a bulbului este asezat periferic anterior de
fasciculul spinocerebelos incrucisat apoi de fasciculul spinotalamic lateral.
In partea superioara a bulbului, fibrele fasciculului spinotalamic anterior impreuna cu
cele ale fasciculului spinotalamic lateral alcatuiesc lemniscul spinal (LS).
De asemenea o parte din fibrele fasciculului spinotalamic anterior realizeaza sinapse
cu nuclei de substanta reticulata din trunchiul cerebral participand la formarea fractiunii
paleospinotalamice care vor ajunge la nucleii intralaminari talamici.
Restul fibrelor intra in alcatuirea fractiunii neospinotalamice care ajung in nc. VPL
talamic sau aria talamica posterioara.

Al treilea neuron: este situat in talamus in nucleul ventral posterolateral sau aria
talamica posterioara. Axonii acestor neuroni trec prin bratul posterior al capsulei interne si se
proiecteaza cortical in aria somestezica primara (ariile 3, 1, 2) din lobul parietal girusul post
central respectiv in aria somestezica secundara.

17
 Calea sensibilitatii tactile epicritice (tactila fina): - permite
recunoasterea obiectelor aprecierea greutatii lor si distanta dintre doi stimuli cutanati.

Receptorii: ca si in cazul sensibilitatii tactile grosiere sunt mecanoreceptori.

Protoneuronul: este situat in ganglionul spinal, prelungirile lui sunt fibre de tip A II
si A I care utilizeaza ca neurotransmitator α-glutamatul.
Prelungirile periferice merg la receptori iar prelungirile centrale merg prin partea
mediala a radacinii posterioare a nervului spinal, intra in maduva spinarii in cordonul
posterior de aceeasi parte. Aici se bifurca in ramuri ascendente care alcatuiesc fasciculele
gracil respectiv cuneat si ramuri descendente care formeaza fasciculele septomarginal,
interfascicular, sau triangular.

18
 I

Fasciculul gracil: este format din axonii protoneuronilor din ganglionii spinali sacrali
lombari toracali inferiori (ultimii 6), fiind prezent pe toata lungimea maduvii spinarii.
Este asezat langa santul median posterior iar din punct de vedere topografic fibrele
sunt dispuse dinspre medial spre lateral astfel: fibrele sacrale, fibrele lombare si fibre toracale.
Fasciculul cuneat: este format din axonii neuronilor din ganglionii spinali cervicali si
primii 6 toracali superiori, fasciculul se gaseste doar in partea superioara a maduvei si este
mai bine vizibil in regiunea cervicala.
Este asezat lateral de fasciculul gracil iar topografic dinspre medial spre lateral sunt
dispuse fibrele toracale si apoi cele cervicale.

19
 Deutoneuron: este situat in nucleii gracili si cuneat din bulbul rahidian sinapsa la
acest nivel fiind o sinapsa directa fara interpunere de interneuroni.
Axonii deutoneuronilor formeaza fibrele arcuate interne care merg spre anterior
descriind curbe concave medial, apoi ele se decuseaza pe linie mediana formand decusatia
lemniscala (decusatie senzitiva) dupa care fibrele trec in parte opusa unde formeaza lemniscul
medial (LM).
In traiectul prin bulb lemniscul medial are raporturi diferite:
 in bulb LM este alungit anteroposterior si este asezat langa linia mediana,
medial de complexul olivar inferior. Fibrele din nucleul gracil sunt asezate
anterior iar cele din nucleul cuneat sunt asezate posterior, iar topografic dispre
anterior spre posterior informatiile sunt transmise de la membrul inferior,
trunchi, membru superior.
 in punte, LM-ul este latit transversal in partea anterioara a tegmentului, este
traversat de fibre apartinand corpului trapezoid si are lateral LT, LS, LL.
Fibrele din nucleul gracil sunt asezate lateral iar cele din nucleul cuneat, medial
si astfel informatiile sunt transmise dinspre lateral spre medial astfel: membrul
inferior, trunchi, membru superior
 in mezencefal: LM-ul este orientat oblic este alungit situat in tegmentul
mezencefalic, lateral de nucleul rosu si posterior de substanta neagra.
Posterior si lateral de LM se afla LT si LS. Fibrele din nucleul gracil sunt
asezate posterior si lateral cele din nucleul cuneat sunt anterior si medial iar
informatiile sunt transmise dinspre posterolateral spre anteromedial astfel:
membru inferior, trunchi, membru superior.

Lemniscul medial (LM) este un fascicul care nu da colaterale substantei reticulate din
trunchiul cerebral mergand la cel de-al treilea neuron localizat in talamus.

Al treilea neuron: este situat la nivelul talamusului, in nucleul ventral

posterolateral (nc. VPL) iar axonii neuronilor talamici merg prin bratul posterior al capsulei
interne si se proiecteaza in lobul parietal girusul postcentral in aria somestezica primara (aria
3, 1, 2).

20
 Pentru sensibilitatea tactila epicritica mai exista calea spinocervicotalamica, cea mai
veche din punct de vedere filogenetic care conduce stimulii cu cea mai mare putere de
discriminare ajungand la cortex inaintea celor transmise pe LM. Are 4 neuroni pentru partea
inferioara a corpului si 3 neuroni pentru cea superioara.

Protoneuronul: este neuron pseudounipolar din ganglionul spinal

Deutoneuronul: poate avea localizare:

- in lamele Rexed III, IV pentru partea inferioara a a corpului axonul
neuronilor de aici mergand de aceeasi parte la al treilea neuron localizat ipsilateral.
- in nucleul cervical lateral localizat in segmentele medulare C1-C2 pentru
partea superioara a corpului.

Al treilea neuron: (pentru partea inferioara a corpului) este nucleul cervical lateral,
axonii neuronilor de aici decusandu-se in comisura alba anterioara si urca prin trunchiul
cerebral alaturi de LM spre talamus.

Al patrulea neuron ( care este al treilea neuron pentru partea superioara a

corpului) este localizat in nucleul ventral posterolateral talamic (VPL) iar axonul neuronilor
de aici se proiecteaza cortical in aria somestezica primara.

Calea sensibilitatii propioceptice constiente

Sensibilitatea propioceptiva constienta numita si kinestezica permite aprecierea

pozitiei corpului si directiei de miscare.

Receptorii: sunt situati la nivelul aparatului locomotor fiind fusurile neuromusculare,

corpusculi neurotendinosi, termiantii nervoase libere din capsula articulara, corpusculi Vater-
Pacini (mecanoreceptori) din capsula articulara, ligamente, periost, membrane interosoase,
peretii vasculari.
Informatiile culese de la receptori sunt conduse, clasic, pe aceeasi cale cu
sensibilitatea tactila epicritica.

21
 Cercetarile recente vehiculeaza ideea ca informatiile propioceptive constiente din
partea inferioara a corpului ar fi transmise prin fasciculul spinocerebelos dorsal la nivelul
bulbului unde fac sinapsa cu deutoneuronii din nucleul Z descris de Brodal si Pompeiano.
Acest nucleu este localizat anterior si superior de nucleul gracil, axonii neuronilor de
aici formeaza fibrele acuate interne care se decuseaza si intra in alcatuirea LM ajungand la nc.
VPL talamic.
Proiectia corticala a axonilor din nc. VPL se proiecteaza cortical in aria somestezica
primara.

Calea sensibilitatii proprioceptive inconstiente

Sensibilitatea proprioceptiva inconstienta sau de reglare a tonusului muscular care are

rol in ajustarea reflexa a posturii si tonusului muscular, in monitorizarea continua inconstienta
a performantelor motorii nu are proiectie corticala.

Receptorii:
- sunt mecanoreceptori: corpusculi Vater-Pacini respectiv terminatii nervoase libere
- fusuri neuromusculare
- corpusculii neurotendinosi Golgi (toti descrisi la subcapitolul cu Receptorii)

Protoneuronul: este localizat in ganglionul spinal iar prelungirile sunt fibre de tip AII
si A I (de tip α sau β).
Prelungirea periferica merge la receptori prin radacina posterioara prin trunchiul
nervului spinal apoi prin ramura anterioara sau posterioara a nervului spinal iar prelungirea
centrala merge prin partea mediala a radacinii posterioare a nervului spinal, intra apoi in
maduva spinarii prin santul colateral posterior si se bifurca intr-o ramura ascendenta si una
descendenta care urca sau coboara 3-5 segmente medulare prin cordonul posterior.
Ramurile descendente intra in alcatuirea fasciculului spetomarginal, fasciculul
triangular si a fasciculului interfascicular iar ramurile ascendente merg la deutoneuroni.

22
Deutoneuronul: poate fi localizat in:
 nucleul toracic Clarke din segmentele medulare C8 pana la L2 sau L3
din lama Rexed VII. In acest nucleu ajung axonii protoneuronilor din

23
 ganglionii spinali, sacrali, lombari si toracali. Axonii deutoneuronilor
merg prin cordonul lateral de aceeasi parte si formeaza fasciculul
spinocerebelos dorsal (fasc. SCD). Acest fascicul este situat la periferia
cordonului lateral posterior de fasciculul spinocerebelos ventral si
lateral de fasciculul piramidal incrucisat.
Fasc. SCD ajunge in bulbul rahidian si apoi in paleocerebel prin PCI
ipsilateral.
Din punct de vedere somatotopic fibrele segmentelor inferioare sunt
dispuse superficial si lateral iar cele din segmentele superioare sunt
dispuse profund si medial.

 nucleul cuneat accesor localizat in partea posterolaterala a bulbului

inferior la care ajung prin fasciculul cuneat axonii protoneuronilor din
ganglionii spinali cervicali. Axonii deutoneuronilor din nucleul cuneat
acesor formeaza fasciculul cuneo-cerebelos care merge prin PCI
ipsilateral la paleocerebel.

 lamele Rexed V-VI, din cornul posterior medular, la care ajung axonii
protoneuronilor din ganglionii spinali sacrali si lombari.
Axonii deutoneuronilor din lamele Rexed V-VI incruciseaza linia
mediana si trec in cordonul lateral de parte opusa unde formeaza
fasciculul spinocerebelos ventral. Acesta urca prin maduva in cordonul
lateral anterior de SCD si posterior de fasciculul olivospinal dar lateral
de fasciculul spinotalamic lateral.
La nivelul bulbului SCV este localizat anterior de SCD si posterior de
nucleul olivar si fasciculele spinotalamice.
In punte SCV este localizat in partea laterala a tegmentului pontin intre
PCM si nucleul senzitiv superior al trigemenului.
In final SCD ajunge in paleocerebel prin PCS.

 nucleul centrobazal localizat in segmentele cervicale localizat de la C5

si pana la C8 din lama Rexed VI. Aici ajung axonii protoneuronilor din
ganglionii spinali cervicali care aduc informatiile de la membrul
superior.
24
 Axonii deutoneuronilor din nucleul centrobazal formeaza fasciculul
spinocerebelos rostral care urca de aceeasi parte impreuna cu fasciculul
spinocerebelos ventral dar ajung la cerebel atat prin PCI cat si prin
PCS.
Fasciculele spinocerebelos ventral si spinocerebelos rostral furnizeaza
paleocerebelului informatii legate de starea de exitare a neuronilor somatomotori (sau
interneuroni) din cornul anterior medular.
Fasciculele spinocerebelos dorsal si cuneocerebelos transmit informatii de la unul sau
cativa muschi permitand controlul feed-back legat de performantele motorii precum si
efectele exercitate asupra centrilor corticali si subcorticali.

25