CLASIFICAREA

RECEPTORILOR
 Subiecte

• 10. Clasificarea fibrelor nervoase

• 11. Clasificarea receptorilor
• 12. Exteroreceptori - formatiuni neincapsulate
• 13. Exteroreceptori – formatiuni incapsulate
• 14. Proprioreceptori
Clasificarea fibrelor
nervoase:
1) Dupa directia impulsului nervos:

a) fibre aferente/senzitive/ascendente

-impulsul circula catre corpul neuronal

b) fibre eferente/motorii/descendente

-impulsul se indeparteaza de corpul neuronal

2)Prezenta/absenta tecii de mielina:
a) mielinice
b) amielinice
3)Apartenenta la un anumit sistem:
a)fibre somato-aferente generale: pentru sensibilitatea cutanata si musculara
b)fibre somato-aferente speciale = fibre senzoriale: deservesc analizatorii vizual si
olfactiv
c)fibre somato-aferente: muschii scheletici
d)fibre viscero-aferente generale: aduc informatii de la organe interne
e)fibre viscero-aferente speciale: pentru sensibilitatea gustativa
f)fibre viscero-eferente generale: inerveaza motor organele interne
g)fibre viscero-eferente speciale = branhiomotorii: deservesc componentele
derivate din arcurile branhiale
4)Dupa mediatorul chimic utilizat:

a)fibre colinergice:folosesc drept mediator acetilcolina:

• fibre somatice, parasimpatice, simpatice preganglionare

b)fibre adrenergice:mediatori- adrenalina,noradrenalina:

• fibre simpatice postganglionare

c)fibre dopaminergice si serotoninergice:

• se gasesc in etaje superioare ale SNC

5)Dupa grosimea fibrelor,viteza de conducere, prezenta tecii de mielina:
a)fibre de tip A: includ fibre aferente clasificate in 3 grupuri:
I. Include fibrele cele mai groase cu viteza de conducere cea mai mare fibre proprioceptive
II. Contine fibre cu grosime+viteza de conducere medie
-fibre pentru sensibilitatea tactila
-fibre secundare/accesorii ale fusurilor neuromusculare
III. Fibrele cele mai subtiri+viteza de conducere cea mai mica: sensibilitate
termica+dureroasa
Toate acestea sunt fibre aferente.
Contin si fibre eferente: 3 categorii:
III. Fibre α: deservesc fibrele musculare extrafusoriale ale m scheletic. Acestea sunt:
-α1 fazice: pentru muschii cu contractie rapida
-α2 tonice: pentru muschii cu contractie lenta
IV. Fibre β: contin preponderant fibre colaterale pentru muschii cu contractie lenta
V. Fibre gama: deservesc fibrele muscular intrafusoriale si acestea sunt:
-Gama1: rapide
-Gama2:lente
b)fibre de tip B-mielinice
-mai subtiri decat cele de tip A,
-viteza de conducere mai mica
-aici intra fibrele vegetative preganglionare
 
c)fibre de tip C
-cele mai subtiri,
-viteza de conducere cea mai mica
-sunt amielinice
-deservesc sensibilitatea viscerala
-contin fibre eferente postganglionare
 
 DEFINITIA RECEPTORULUI

Sunt structuri specializate situate in periferie care au capacitatea de a

transforma diferitele forme de energie ale STIMULILOR in IMPULS ELECTRIC

- aduc informatii din mediile extern si intern

- sunt transformatori de energie si aparate de codificare in frecventa

CLASIFICARI
 I. Dupa tipul de stimul la care sunt supusi:

1. Mecanoreceptori: tactili,de presiune,receptorii analizatorilor acustic si

vestibular,corpusculii Golgi, fusurile neuromusculare

2. Termoreceptori: pentru variatii de temperatura-cald si rece

3. Chemoreceptori: olfactivi,gustativi, structuri reflexe din interiorul corpului

(glomusul carotic)

4. Electromagneticoreceptori: analizatorul vizual

5. Nocireceptori (pentru durere) –sunt multimodali, raspund al stimuli

generali care depasesc o anumita intensitate sau stimuli toxici

II. Dupa locul de unde aduna informatia:

1. Exteroreceptori

2. Proprioreceptori

3. Interoreceptori
III. Dupa modul in care aduna informatia:

1. Receptori de contact Ex.: tactili/de presiune

2. Telereceptori  Ex. : vizual, olfactiv

 EXTEROCEPTORI
 Morfologic, exteroreceptorii sunt:

 neincapsulati

 incapsulati

 Dupa localizare :

-de distanta: reprezentati de receptorii analizatorilor

-de contact: deservesc sensibilitatile:tactila,presionala,termica,dureroasa

 Sunt formati din fibre nemielinizate

Se gasesc in tot corpul:

• pentru piele provin din derm, ajung la membrana bazala a epidermului,

pierd teaca de mielina si se fixeaza pe celulele din stratul Malpighi

formand jonctiuni neuro-epiteliale care receptioneaza durerea.

• Exista terminatii nervoase si in jurul firului de par, care se numesc

peritrihiale.

• Se mai gasesc in periost, capsule articulare, muschi, seroase.

Sensibilitatea tactila este
receptionata de:
 Discurile Merkel
• structuri sensibile la atingeri fine,
• se gasesc in stratul spinos al epidermului, sunt receptori
incapsulati, formati dintr-o retea neuronala in forma de cupa ce
inconjoara o celula epiteliala mare, modificata, dispusa central.
• numarul lor creste cu inaintarea in varsta.
 Corpusculii Meissner
• sensibili la atingeri puternice.
• Se gasesc in stratul papilar al dermului, in special in regiunile fara par.
• Receptori caracteristici pulpei degetului, mucoasei linguale, organelor genitale
feminine si regiunii mamelonare.
• Sunt receptori mari (90 µm diametru), cu forma ovalara, alcatuiti dintr-o capsula
fina, periferica, o retea de fibre nervoase ce si-au pierdut teaca de mielina, ce se
ataseaza de celule discoide, dispuse transversal in centrul corpusculului. In partea
superficiala a corpusculului se gasesc fibre elastice, care se continua cu digitatiile
profunde ale epidermului. Acest lucru face corpusculul foarte sensibil la
deformari ale tegumentului.
 Terminatiile Peritihiale(ale firului de par)

• sunt terminatii nervoase derivate din plexul corionic al dermului, ce

inconjoara firul de par si se termina pe fibrele de colagen din radacina
firului de par.
• Tunsoarea scade sensibilitatea acestor receptori!!!
Receptorii pentru
presiune:
 Corpusculii Vater-Pacini
• se gasesc in hipoderm (profund), pe fata palmara a mainii, pe fata plantara a
piciorului si a degetelor, la nivelul tegmentului bratului, al cefei, la nivelul
organelor genital(ambele sexe), in periost si in capsulele articulare.
• Sunt receptori voluminosi (1-4 mm in diametru), cu forma sferica, alcatuiti
dintr-o capsula (20-60 de lame celulare); in interior se gasesc relativ putine
celule.
• Central contine o fibra nervoasa, care, dupa patrunderea in corpuscul, isi
pierde teaca de mielina si se termina de regula sub forma de bulb/buton
terminal.
• Sunt receptori sensibili la presiuni mari, sau la vibratii
Receptorii de tranzitie localizati in piele si in mucoasa: LAMELLAR

 SUNT MECANORECEPTORI :
 Corpusclii Golgi-Mazzoni
• sunt receptori de mișcare și vibrații
• au aceeași structură cu corpusculii Pacini =
lamelari, dar sunt mai mici

 Corpusculii bulbosi Krause

• responsabili de presiune si pentru
sensibilitatea termica (pt rece). BULBOID
• Sunt dispusi in derm, in apropierea
epidermului (superficial)

 Corpusculii Ruffini
• Localizati mai profund in derm ca Meissner;
• mecanoreceptor de adaptare lentă pentru
monitorizarea alunecării obiectelor de-a lungul ELONGATED
suprafeței pielii, permițând modularea
aderenței pe un obiect
• sunt responsabili inclusiv de sensibilitatea
termica (cald).
Sensibilitatea dureroasa

• este receptionata de terminatiile nervoase libere situate in epiderm si

derm, unde formeaza un plex superficial si altul profund.
• Din plexul profund iau nastere ramificatiile intraepidermice terminate
in buton pe suprafata celulelor malpighiene, in imediata apropiere a
stratului granular.
PROPRIOCEPTORII
Proprioreceptori care culeg info despre sensul miscarii, amplitudinea acesteia, dar
si despre pozitia corpului, a capului, a membrelor, sau a segmentelor de membre

• Acestia se gasesc in articulatii, capsule articulare, la nivelul tendoanelor si ligamentelor, in periost si in

interiorul analizatorului vestibular

 Corpusculii neurotendinosi Golgi (pt pozitie,sens), receptivi la incarcari

mecanice puternice, stimulati de contractia activa a muschiului. Se gasesc la
jonctiunea musculotendinoasa
 Corpusculii Ruffini care se gasesc pe suprafata externa a capsulei articulare,
inervati de fibre tip II. Corpusculi cu adaptare lenta, stimulati de miscari din
articulatii si de pozitia segmentelor osoase
 Terminatii nervoase libere, ce se gasesc in intreaga capsula articulara. Sunt
deservite de fibre tip III(viteza mica). Sunt fibre cu adaptare lenta. Aduc
informatie dureroasa determinate de exagerarea amplitudinii unor miscari.
 Corpusculii Pacini dispusi pe suprafata profunda a capsulei articulare. Adaptare
rapida. Sunt foarte sensibili la miscarile fine in articulatii si la modificari
presionale.
PROPRIORECEPTORI care aduc informatia despre: gradul de control al mm si
care asigura controlul tonusului muscular.

Fusurile neuromusculare

• Sunt structuri diseminate printre fibrele musculare striate, fiind asezate

paralel fata de acestea.
• Sunt sensibile la tensiunea de contractie a muschiului.
• Sunt alcatuite din 2-10 fibre musculare modificate, numite fibre intrafusoriale.
• Acestea sunt inconjurate de o capsula, in interiorul careia se gaseste si limfa
Fibrele intrafusale sunt
 cu sac nuclear si
 cu lant nuclear.
Fibre intrafusale cu lant nuclear
• sunt fibre mai scurte si subtiri fata de cele cu
sac, ce se insera fie pe capsula fusului
neuromuscular, fie pe teaca fibrelor cu sac
nuclear.
• Sunt fibre cu contractie mai rapida, nucleii
fiind dispusi in sir/lant.
• Contin miofibrile (mai putin ca cele cu sac) si
au rol in raspunsul static si in adaptarile
lente, controland numai lungimea
muschiului.
Fibre intrafusale cu sac nuclear
• sunt fibre mai lungi si mai groase.
• Se insera pe endomisiumul fibrelor
msuculare extrafusale.
• Au rol in raspunsul dinamic al muschiului.
Sunt fibre cu contractie lenta.
• Controleaza atat lungimea muschiului cat si
gradul de contractie a lui.
• La polii fibrei cu sac nuclear se pastreaza structura striata si capacitatea contractila.
• In central/ecuatorul fibrei se gasesc 40-50 de nuclei. Aceasta zona nu are capacitate
contractila.
Inervatia fusurilor neuromusculare e si senzitiva si motorie.
- Cea senzitiva e asigurata de 2 categorii de fibre:
- terminatii primare, mielinice (anulospirale), ce apartin fibrelor
mielinice groase si se spiralizeaza in jurul ecuatorului fibrelor
intrafusale cu sac nuclear.
- terminatii secundare (in buchet), care apartin tipului II de fibre (viteza
medie), care ajung la suprafata sarcolemei, in special pe fibrele cu lant
nuclear.
- Cea motorie este asigurata de 2 categorii de fibre care alcatuiesc in
ansamblu sistemul fibrelor mici motorii sau fibrele gamma:
• fibrele gamma 1, cu conducere rapida, inerveaza in special fibrele cu
sac nuclear in zonele polare unde formeaza placi motorii tipice
• fibrele gamma 2, cu conducere lenta, inerveaza ambele tipuri de fibre
intrefuzoriale, dar in special pe cele cu lant nuclear, prin terminatii
difuze situate in apropierea zonei ecuatoriale.
• Excitarea neuronului gamma activeaza fibrele intrafuzoriale, care prin contractie

excita receptorul anulospiral, si aceste la randul sau mediaza activarea moderata

a motoneuronului a-tonic, cu cresterea tonusului muscular, iar daca stimularea

este intensa, cu contractie musculara.

Inhibarea sistemului gamma reduce tonusul muscular.

N.Gammacontractie fus 
receptor anulospiralfibre senzitive
catre N. Alfa  tonus/contractie m
scheletic.
Fusul este un receptor de întindere, care este stimulat de alungirea mușchiului.
Stimulii se transmit către cerebel (prin tractele spinocerebeloase) și către cornul
anterior (prin colaterale reflexe), producând contracția reflexă a fibrelor
extrafuzale.
Deci, se poate spune că fusul muscular se opune relaxării musculare, fiind
receptorul reflexului menținerii tonusului muscular.
Interoreceptorii
• Receptioneaza informatii in legatura cu activitatea viscerelor si cu diferite aspecte ale

homeostaziei.

• In general sunt terminatii nervoase libere, in peretii organelor viscerelor, dar pot exista

si sub forma de corpusculi lamelari (in cord,in pancreas, in adventicea vaselor mari).

• Dupa stimul, se pot clasifica in chemoreceptori, mecanoreceptori, osmoreceptori.