Subiecte rezolvate anatomie, an II, sem.

II
SUBIECTUL I 9. Radacina dorsala a nervului spinal
Radacina posterioara are pe traiectul sau ganglionul spinal care contine protoneuronul tuturor cailor ascendente si care are la periferie o manta de celule satelite, acest ganglion continand in principal 2 tipuri de neuroni: mari, de 100 , si mici, de 2025. Acesti neuroni sunt de tip pseudounipolar, sunt rotunzi si au o singura prelungire care se divide intr-o componenta periferica (dendrita) si o componenta centrala ce va intra in maduva (a on). !in fi"rele radacinii posterioare, 2#$ sunt amielinice sau sla" mielinice iar restul sunt mielinice. %a intrarea in maduva, pentru fi"rele mielinice teaca de mielina se su"tiaza foarte mult, iar pentru cele amielinice dispar celulele &c'(ann si aceasta zona de intrare in maduva este considerata limita dintre sistemul nervos central (&)*) si sistemul nervos periferic. %a intrarea in maduva spinarii fi"rele radacinii posterioare sunt de $ feluri : - scurte, care se termina in mielomerul de la acelasi nivel - intermediare, care urca sau co"oara cateva segmente - lungi, care nu se termina in maduva. +rimele doua tipuri de fi"re, odata intrate in maduva se impart in ramuri ascendente si descendente, iar acestea la randul lor se impart in fi"re su"tiri si groase. 1) ,i"rele su"tiri - conduc sensi"ilitatea tactila protopatica, de presiune, termoalgezica si dureroasa, a.ung in zona ventrolaterala a cornului posterior (zona marginala %issaner), unde se "ifurca intr-o ramura ascendenta si una descendenta, am"ele participand la formarea fasciculului dorsolateral. 2) ,i"rele groase - conduc sensi"ilitatea tactila epicritica si sensi"ilitatea proprioceptiva, se "ifurca intr-o ramura ascendenta lunga si alta descendenta scurta: ramura descendenta ia parte la formarea zonei cornoradiculare de pe fata ventromediala a cornului posterior, iar ramura ascendenta se comporta diferit (cea a fi"relor lungi patrunde in cordonul posterior si se termina in nucleii gracil si cuneat din "ul"). /ielomerul este un segment medular si rizomerul este radacina nervului spinal. +entru fi"rele scurte e ista ec'ivalenta intre mielomer si rizomer iar pentru cele intermediare nu e ista. 0n practica: - sectionarea tuturor radacinilor posterioare duce la disparitia oricarui fel de sensi"ilitate (anestezie) - daca sectionam numai o radacina apare o 'ipoestezie si de aceea cand se fac infiltratii pe traiectul nervilor intercostali, tre"uie infiltrat si nervul supraadiacent si cel su"iacent.

!. Clasi"icarea "ibrelor nervoase

1 ista $ tipuri de fi"re nervoase: 1) ,i"re mielinice A

- sunt de 2 feluri: a) aferente - sunt de $ feluri (dupa sensi"ilitate) : 23 care apartin sensi"ilitatii proprioceptive si au diametru 3 20 m si viteza de conducere 3100 m#s (fi"re anulospirale si fi"re proprioceptive constiente) 23 care apartin sensi"ilitatii tactile si au diametru 2 5-15 m si viteza de conducere 2 20-40 m#s 23 care apartin sensi"ilitatii termoalgezice si au diametru 2 5-5 m si viteza de conducere 2 5-20 m#s ") eferente - sunt de $ feluri : - fazice (fi"re somatice ce produc contractii rapide) - tonice (fi"re somatice ce produc contractii lente) - fi"re colaterale spre fusurile neuromusculare - 1 (asigura inervatia motorie a fusului producand contractii rapide) - 2 (asigura inervatia motorie a fusului producand contractii lente) 2) ,i"re mielinice 6 - au diametru de $ m si viteza de conducere 2 5-15 m#s - sunt fi"re vegetative eferente preganglionare $) ,i"re amielinice * - au diametru 7 2 m si viteza de conducere 2 0,2-$ m#s - sunt fi"re vegetative postganglionare si ale sensi"ilitatii viscerale si termice

. Clasi"icarea receptorilor
Receptorii aduc informatii din mediile e tern si intern8 sunt transformatori de energie si aparate de codificare *lasificare: - dupa &'erington: e tero- , proprio- si interoreceptori - dupa natura stimulului: mecano- , termo- , c'emo- si electromagneticoreceptori - in functie de modul de receptie: sunt receptori de contact si telereceptori 1) /ecanoreceptori: tactili, de presiune, vesti"ulari, acustici, corpii 9olgi, fusuri neuromusculare, 2) :ermoreceptori: pentru cald si rece, ei receptioneaza variatiile de temperatura $) *'emoreceptori: olfactivi, gustativi, cei din zonele refle ogene ;) 1lectromagneticoreceptori: in retina

#. E$teroreceptori "ormatiuni neincapsulare

1 teroreceptorii sunt terminatii nervoase li"ere incapsulate sau intraepidermice care se gasesc in tot corpul, pentru piele provin din derm, a.ung la mem"rana "azala a epidermului, pierd teaca de mielina si se fi eaza pe celulele din stratul /alpig'i formand .onctiuni neuro-epiteliale care receptioneaza durerea.

1 ista terminatii nervoase si in .urul firului de par, care se numesc peritri'iale, in final fiind prinse intre 2 celule &c'(ann. &e mai gasesc in periost, capsule articulare, musc'i, seroase. *orpusculii <rause - sunt situati in derm, in apropierea epidermei si receptioneaza sensi"ilitatea termica (rece). +osi"il si incapsulari. &ensi"ilitatea dureroasa - este receptionata de terminatiile nervoase li"ere situate in epiderm si derm, unde formeaza un ple superficial si altul profund, !in ple ul profund iau nastere ramificatiile intraepidermice terminate in "uton pe suprafata celulelor malpig'iene, in imediata apropiere a stratului granular.

%. E$teroreceptori "ormatiuni incapsulate

1 teroreceptorii sunt terminatii nervoase li"ere incapsulate sau intraepidermice care se gasesc in tot corpul, pentru piele provin din derm, a.ung la mem"rana "azala a epidermului, pierd teaca de mielina si se fi eaza pe celulele din stratul /alpig'i formand .onctiuni neuro-epiteliale care receptioneaza durerea. 1 ista terminatii nervoase si in .urul firului de par, care se numesc peritri'iale, in final fiind prinse intre 2 celule &c'(ann. &e mai gasesc in periost, capsule articulare, musc'i, seroase. &ensi"ilitatea tactila este receptionata de: 1) !iscurile /er=el - sunt sensi"ile la atingeri usoare, sunt situate in stratul spinos epidermic in regiunile fara peri8 au aspectul unei retele nervoase in forma de cupa care contine o celula mare, modificata. &unt receptori incapsulati. 2) *orpusculii /eissner - sunt sensi"ili la atingeri rapide, se gasesc in stratul papilar al dermului in special in regiunile lipsite de par. &unt formatiuni incapsulate specifice pulpei degetului, mucoasei linguale, organelor genitale feminine si mamelonului, si au forma ovala, dimensiune apro imativ 40. &unt alcatuiti dintr-o fi"ra nervoasa care isi pierde mielina, o capsula fina periferica, celule turtite printre care se afla fi"ra nervoasa spiralata. %a periferia sa pleaca fi"re foarte fine care se continua cu tonofi"rile din epiderm. Receptorii sunt foarte sensi"ili la deformari ale pielii datorita acestor fi"re. &ensi"ilitatea presionala este asigurata de: 1) *orpusculii >ater-+acini - se gasesc in 'ipoderm pe fata palmara a mainii, fata plantara a piciorului si degetelor, 'ipodermul "ratului, cefei, in organele genitale ale am"elor se e, in periost, in .urul articulatiilor8 sunt mari, au 1-; mm lungime, sunt receptori pentru presiuni mari si vi"ratii. 1i au forma sferica la adult, sunt foarte voluminosi si sunt alcatuiti dintr-o capsula periferica formata din 20-?0 de lamele celulare concentrice. 0n a ul central sunt putine celule si o terminatie nervoasa. !upa intrarea in corpuscul fi"rele pierd teaca de mielina si se termina o"isnuit in forma de "ul"i sau "utoni terminali. 2) *orpusculii <rause - sunt situati in derm, in apropierea epidermei si receptioneaza sensi"ilitatea termica (rece). +osi"il si neincapsulati. $) *orpusculii Ruffini - sunt situati in derm, mai aproape de 'ipoderm, si in capsulele articulatiilor, si receptioneaza sensi"ilitatea termica (cald). &. 'roprioreceptori +ot fi clasificati dupa functie in:

() +roprioreceptori care culeg informatii in legatura cu sensul miscarii si cu pozitia capului, a mem"relor sau segmentelor de mem"ru. 1i sunt situati la nivelul articulatiilor, in capsulele articulare, ligamente, tendoane, periost si in la"irintul mem"ranos al urec'ii interne, !in aceasta categorie fac parte: 1) *orpusculii neurotendinosi 9olgi - sunt sensi"ili la tensiuni puternice, raspund la contractia activa a musc'iului si sunt situati la .onctiunea musc'i-tendon. 2) *orpusculii Ruffini - sunt situati in stratul superficial al capsulei articulare si deserviti de fi"re nervoase de tip 2, sunt corpusculi cu adaptare lenta si culeg informatii in legatura cu pozitia si miscarile din articulatii. $) :erminatiile nervoase li"ere - apartinand tipului $, se ramifica in toata grosimea capsulei articulare, sunt cu adaptare lenta si transmit sensi"ilitatea dureroasa articulara cauzata de amplitudinea e cesiva a miscarii. ;) *orpusculii +acini - sunt situati in stratul profund al capsulei articulare, sunt cu adaptare rapida si sunt foarte sensi"ili la miscari si modificari de presiune. B) +roprioreceptori ce receptioneaza informatiile de la nivelul musc'ilor, controleaza gradul de contractie si permit compararea miscarii intentionate cu cea e ecutata, deci de control al tonusului muscular. !in aceasta categorie fac parte doar fusurile neuromusculare. ,usurile neuromusculare sunt diseminate printre fi"rele musculare striate fata de care sunt asezate in paralel si sunt sensi"ile la tensiunea de contractie a musc'iului. 1le sunt alcatuite din 2-10 fi"re musculare striate modificate, numite fi"re intrafuzoriale. Aceste fi"re sunt de 2 tipuri: - fi"re cu sac nuclear - fi"re cu lant nuclear 1) ,i"rele cu sac nuclear - sunt lungi si groase, se insera pe endomisiumul fi"relor musculare e trafuzoriale8 ele au rol in raspunsul dinamic al musc'iului, controland lungimea musc'iului, gradul de contractie al musc'iului si se contracta lent. 2) ,i"rele cu lant nuclear - sunt su"tiri si scurte, se insera fie pe capsula fusului fie pe teaca fi"relor cu sac nuclear. *ontin miofi"rile mai putine, se contracta mai rapid decat primele si au rol in raspunsul static in adaptarile lente, controland numai lungimea musc'iului. ,usurile au inervatie senzitiva si motorie. a) 0nervatia senzitiva este asigurata prin 2 tipuri de terminatii nervoase: primare si secundare. 1. :erminatiile primare (anulospirale mielinice) apartin fi"relor mielinice groase si se ruleaza in .urul ecuatorului fi"relor cu sac nuclear, intr-un sant adanc al sarcolemei. 2. :erminatiile secundare (in "uc'et) apartin grupului 2 si se gasesc la suprafata sarcolemei, sau in santuri speciale. ") 0nervatia motorie este independenta de cea a fi"relor e trafuzoriale, fiind asigurata de 2 categorii de fi"re care alcatuiesc in ansam"lu sistemul fi"relor mici motorii sau fi"rele gamma: - fi"rele gamma 1, cu conducere rapida, inerveaza in special fi"rele cu sac nuclear in zonele polare unde formeaza placi motorii tipice - fi"rele gamma 2, cu conducere lenta, inerveaza am"ele tipuri de fi"re intrafuzoriale, dar in special pe cele cu lant nuclear, prin terminatii difuze situate in apropierea zonei ecuatoriale.

1 citarea neuronului gamma activeaza fi"rele intrafuzoriale, care prin contractie e cita receptorul anulospiral, si aceste la randul sau mediaza activarea moderata a motoneuronului -tonic, cu cresterea tonusului muscular, iar daca stimularea este intensa, cu contractie musculara. 0n'i"area sistemului gamma reduce tonusul muscular.

*. Cai ascendente clasi"icare, caracteristici

*aile ascendente sunt cele care pe de-o parte conduc toate modalitatile senzitive iar pe de alta parte contri"uie la ela"orarea actelor refle e si determina gradul de vigilenta al structurilor superioare. *aile ascendente sunt formate din tracturi si fascicule grupate in doua sisteme: lemniscal si e tralemniscal. a) &istemul lemniscal !in sistemul lemniscal fac parte: fasciculul gracil, fasciculul cuneat, tractul spinotalamic lateral (partial), lemniscul lateral, lemniscul trigeminal. &istemul lemniscal este mai nou filogenetic, este un sistem rapid, este o cale paucisinaptica si se proiecteaza in aria somestizica, campurile $, 2,1 din girul postcentral al lo"ului parietal si in aria somestezica secundara - pe "uza superioara a santului lateral. !easemenea, sistemul lemniscal este un sistem de precizie: - precizie de transmitere, deoarece neuronii de origine au o mare afinitate pentru un anumit tip de sensi"ilitate. - precizie de localizare, deoarece e ista o somatotopie "ine definita in fiecare segment al acestor cai. - precizie de discriminare, datorita fenomenelor de in'i"itie reciproca si de convergenta. ") &istemul e tralemniscal ,ace parte dintr-un sistem de aparare si protectie contra agresiunilor e terne si este format din: fasciculele spinocere"eloase anterior si posterior, fasciculul spinotalamic anterior, o parte din fasciculul spinotalamic lateral, fasciculele spinoolivar, spinovesti"ular, spinopontin, spinoreticular, spinotectal, spinocortical. 1ste o cale lenta, difuza, polisinaptica, indirecta, iar proiectia centrala se face in sistemul lim"ic, nefiind de mare precizie. *aile e tralemniscale sunt reprezentate in cadrul somesteziei prin doua sisteme senzoriale: - un sistem de proiectie difuza - un sistem de cai senzitive de asociatie *aracteristica principala a sistemului e tralemniscal este plasticitatea electrofiziologica: un neuron solicitat, indiferent de nivelul la care este situat, raspunde la stimuli multiplii, diferiti, aplicati pe o mare suprafata receptoare.

+. Calea sensibilitatii tactile protopatice

:ransmite informatii tactile protopatice, de presiune fina, despre calitatea efectiva a atingerii. 1) Receptorii - pentru aceasta sensi"ilitate sunt: terminatii nervoase li"ere, discuri /er=el, corpusculi /eissner 2) +rotoneuronul - se gaseste in ganglionul spinal, iar a onul lui intra in maduva (e ista ec'ivalenta mielomer-rizomer) si se "ifurca in ramuri ascendente si descendente ce a.ung in zona ventrolaterala a cornului posterior.

$) !eutoneuronul - se gaseste in nucleul propriu al capului cornului posterior (lamele Re ed 2, $, ;)8 a onul deutoneuronului urca $-; segmente medulare si se incruciseaza la nivelul comisurilor cenusii anterioara si al"a, trecand in cordonul anterior de partea opusa, unde formeaza tractul spinotalamic anterior. Acesta a.unge in "ul", dorsal de oliva "ul"ara si la iesirea din "ul" se imparte in doua grupuri de fi"re: - primul grup, cel mai numeros, formeaza componenta paleospinotalamica, fi"rele sale a.ung la nucleii su"stantei reticulate si de aici prin fi"re reticulotalamice a.ung in sistemul talamic difuz unde se gaseste neuronul $ al carui a on proiecteaza in sistemul lim"ic in girus cinguli. - al doilea grup, la iesirea din "ul", se ataseaza lemniscului medial si reprezinta componenta neospinotalamica ;) )euronul $ - se gaseste in nucleul ventral posterolateral din talamus pentru componenta neospinotalamica 5) @ona de proiectie corticala - este in aria somestezica primara, in girul postcentral, campurile $, 1, 2 si in aria somestezica medulara - pentru componenta neospinotalamica.

,. Calea sensibilitatii termoal-ezice

1) Receptorii acestei sensi"ilitati sunt terminatiile nervoase li"ere, corpusculii <rause, +acini si Ruffini. 2) +rotoneuronul - se gaseste in ganglionul spinal iar a onul lui intra in maduva si face sinapsa cu deutoneuronul in nucleul capului cornului posterior (lamele Re ed 2, $, ; si pro"a"il si in lamele ?, 5, A) $) !eutoneuronul - se gaseste in nucleul capului cornului posterior, iar a onul lui urca 2-$ segmente medulare, se incruciseaza in comisurile cenusie anterioara si al"a, trec in cordonul lateral de partea opusa si formeaza fasciculul spinotalamic lateral. ,i"rele acestuia, la intrarea in "ul" se impart in 2 grupuri: - primul grup reprezinta componenta neospinotalamica ce formeaza lemniscul spinal care trece dorsal de oliva "ul"ara si medial de fasciculul spinocere"elos anterior si urca prin trunc'i superolateral de lemniscul medial. - al doilea grup reprezinta componenta paleospinotalamica si fi"rele lui formeaza fasciculul spinoreticulotalamic. ,asciculul spinoreticulotalamic informeaza despre intensitatea durerii iar lemniscul spinal despre diagnosticul durerii. ;) )euronul $ - pentru componenta neospinotalamica se gaseste in nucleul ventral posterolateral ()>+%), iar pentru componenta paleospinotalamica in nucleii intralaminari: paracentral si central lateral 5) @ona de proiectie corticala - este in aria somestezica primara pentru fi"rele componentei neospinotalamice si in aria somestezica secundara pentru fi"rele componentei paleospinotalamice /ai e ista un fascicul protopatic, numit spinotectal, care are protoneuronul in ganglionul spinal, deutoneuronul este pro"a"il in cornul posterior, neuronul $ este in coliculul superior iar proiectia este in talamus. Acest fascicul are rol in orientarea capului si oc'ilor spre zona stimulata.

.. Calea sensibilitatii tactile epicritice

1) Receptorii - sunt corpusculi /eissner, +acini pentru vi"ratii si terminatiile nervoase li"ere pentru tact. 2) +rotoneuronul - se gaseste in ganglionul spinal iar a onul lui ocupa partea mediala a radacinii si este o fi"ra groasa care a.unge in partea ventromediala a cornului posterior. Aceste fi"re se impart intr-o ramura ascendenta care a.unge in cordoanele posterioare si formeaza fasciculele 9racil (medial) si *uneat (lateral) si o ramura descendenta8 ele dau colaterale in maduva, colaterale ce reprezinta fasciculul Refle , care este "aza anatomica a refle ului mitotic. ,asciculele gracil (9oll) si cuneat (6urdac') a.ung in "ul" la nucleii omonimi. $) !eutoneuronul - se afla in nucleii gracil si cuneat iar fi"rele ce pleaca de la acesti nuclei in directie ventrala se numesc fi"re arcuate interne. &i ele se incruciseaza formand decusatia lemniscala (senzitiva) care este o decusatie comple a: fi"rele nucleului cuneat a.ung dorsal, si ale nucleului gracil a.ung ventral, iar fi"rele dintr-o parte se incruciseaza cu cele de partea opusa, primele incrucisandu-se fi"rele superioare. 0n punte lemniscurile au dispozitie transversala si trec dorsal de corpul trapezoid8 fi"rele superioare ale lemniscului sunt situate median iar cele inferioare sunt situate lateral. 0n mezencefal, orientarea lemniscului este o"lica, superolateral de nucleul rosu si su"stanta neagra. ;) )euronul $ - se gaseste in talamus, in nucleul ventral posterolateral. 5) @ona de proiectie corticala - este in aria somestezica primara si secundara. 0n "oala numita seringomielie, toate caile ascendente sunt lezate, cu e ceptia cordoanelor posterioare, deci individul are sensi"ilitate epicritica dar nu are sensi"ilitate termica si dureroasa.

#!. Calea sensibilitatii /inestezice

Are traiect comun cu calea epicritica si vi"ratorie 1) Receptorii acestei cai sunt corpusculii tendinosi 9olgi, terminatiile nervoase li"ere si corpusculii Ruffini 2) +rotoneuronul - se gaseste in ganglionul spinal, a onul lui intra in maduva si formeaza fasciculele gracil si cuneat, care vor face sinapsa cu deutoneuronul in "ul", in nucleii omonimi. $) !eutoneuronul - este situat in regiunea dorsala a "ul"ului, in nucleii gracil si cuneat, iar a onul deutoneuronului se incruciseaza pe linia mediana si formeaza lemniscul medial, la nivelul caruia e ista o somatotopie: dinspre anterior spre posterior -3 coccigian-sacral-lom"ar-toracal-cervical (*&%:*) 8 la nivelul puntii lemniscul medial se plaseaza orizontal iar somatotopia este, de la dreapta la stanga -3 coccigian-sacrallom"ar-toracal-cervical (*&%:*). %emniscul medial a.unge in talamus in nucleul ventral posterolateral ()>+%). ;) )euronul $ - este in talamus, in nucleul ventral posterolateral, unde mem"rele inferioare se proiecteaza lateral, iar mem"rele superioare se proiecteaza medial, aria cea mai intinsa fiind ocupata de proiectia mainii. :oate proiectiile sunt contralaterale, cu e ceptia regiunii "ucale. 5) @ona de proiectie corticala - este in aria somestezica primara, unele fi"re trecand si in regiunea precentrala.

B 1 ista o maladie (:a"es -3 sifilis tertiar) care afecteaza cordoanele posterioare si ii da "olnavului nesiguranta in miscari active (ata ie cere"eloasa) si nu isi recunoaste pozitia mem"relor. # . Calea sensibilitatii proprioceptive de control a miscarii &ensi"ilitatea proprioceptiva de control are $ tracturi: - tractul spinocere"elos posterior, direct (,lec'sig) - tractul spinocere"elos anterior, incrucisat (9o(ers) - fasciculul cuneocere"elos. 1) Receptorii acestei sensi"ilitati sunt: fusurile neuromusculare, corpusculii +acini mici, terminatiile nervoase li"ere. 2) +rotoneuronul - este localizat in ganglionul spinal, iar a onul este de dimensiuni mi.locii, rizomerul fiind egal cu mielomerul plus ?-5 segmente medulare. $) !eutoneuronul - este situat in mai multi nuclei: a) pentru tractul spinocere"elos posterior isi are originea in nucleul toracic (lama 5 Re ed) intins intre *A - %28 dupa sinapsa cu deutoneuronul, a onul trece in cordonul lateral opus, apoi urca la nivelul "ul"ului unde este situat ventral de nucleul tractului spinal al trigemenului si dorsal de piramida "ul"ara. +rin pedunculul cere"elos inferior (+*0) de aceeasi parte, a.unge la paleocere"el su" forma de fi"re musc'ioase, in vermisul anterior si in regiunea paravermiana a emisferelor cere"eloase. Aceste fi"re au rol in coordonarea contractiilor individuale ale musc'ilor si in coordonarea miscarilor posturale. ") pentru tractul spinocere"elos anterior isi are originea in lamele 5, ?, 5 Re ed din cornul posterior. ,i"rele secundare ale deutoneuronului se incruciseaza in proportie de 40C trecand in cordonul lateral opus, pentru a forma tractul spinocere"elos anterior in care vor intra si 10C fi"re ipsilaterale. A.ung in "ul", punte, mezencefal, incon.ura pedunculul cere"elos superior (+*&), si prin valul medular superior a.ung in cere"el. Acest fascicul are rol in sinergia miscarilor voluntare. c) fasciculul cuneocere"elos aduna informatii de deasupra lui *A, fi"rele intra in maduva si a.ung la deutoneuron, care este in nucleul cuneat accesor (>on /ona=ov) de la nivelul "ul"ului, iar a onul lui formeaza fasciculul cuneocere"elos care a.unge la cere"el prin fi"rele arcuate e terne dorsale, pe calea pedunculului cere"elos inferior ipsilateral, si se termina in aria mem"rului superior. &e considera ca nucleul accesor este o continuitate a celui toracic. Acest fascicul asigura corelatia mem"relor superioare cu cele inferioare in timpul e ecutarii unor miscari. B *alea proprioceptivitatii pentru cap si fata isi are receptorii in musc'ii masticatori, pielosi, in dinti, gingii, musc'i e trinseci ai glo"ului ocular8 protoneuronul se afla in nucleul mezencefalic al trigemenului, ale carui prelungiri se duc spre nucleul motor al trigemenului si in formatiunea reticulara mezencefalica.

##. Calea sensibilitatii interoceptive

&timulul este fie spasmul la nivelul unui viscer cavitar, fie distensia sau tractiunea, iar aferenta merge atat pe nervi vegetativi cat si somatici. 1) Receptorii - sunt terminatiile nervoase li"ere

2) +rotoneuronul - se gaseste in ganglionul spinal si cei ai nervilor cranieni8 a onii acestui protoneuron sunt amielinici sau sla" mielinici $) !eutoneuronul - este in nucleul de origine al sistemului spinotalamic si in portiunea vegetativa a su"stantei intermediare8 a onii deutoneuronului iau o cale spinoreticulotalamica, dau colaterale la talamus si a.ung in nucleul ventral posterolateral sau in nucleii talamici difuzi unde se gaseste cel de-al treilea neuron ;) @ona de proiectie corticala - este in aria somestezica, in girus cinguli si in aria somatomotorie +rima particularitate a durerii viscerale este iradierea ei spre arii cutanate, la distanta de organul respectiv, si acest lucru se numeste durere raportata. 1 plicatiile durerii raportate sunt: - fenomenul de convergenta in caile spinotalamice (convergenta de 10#1 a fi"relor periferice fata de o fi"ra spinotalamica) - iradierea influ ului in fi"rele alaturate - impulsurile dureroase care vin de la un organ "olnav scad pragul de e cita"ilitate al neuronilor somatici vecini, si sensi"ilitatea somatica a.unsa la acesti neuroni sensi"ilizati, c'iar su" pragul dureros, este transmisa la centrii superiori si interpretata gresit ca durere periferica - procesul de facilitare corticala: proiectiile dureroase viscerale pe scoarta cere"rala permit receptionarea impulsurilor cutanate su" pragul dureros ca senzatii dureroase false. &timulii durerii sunt: mecanici, c'imici ("radi=inina, 'istamina, prostaglandine, potasiu, acizii, enzime proteolitice), temperatura (mai mare de ;5D, frigul). +roiectia durerii este mai redusa in aria somestezica principala si mai puternica in aria somestezica secundara. /ediatorul intre protoneuron si deutoneuron in calea interoceptiva este su"stanta + (descoperita de >on 1uler, este un polipeptid cu 11 aminoacizi sintetizat de neuroni din ganglionii spinali) a carei eli"erare poate fi "locata presinaptic de en=efaline si endorfine produse de neuronii intercalari din lama 2 Re ed, deci e ista un mecanism intrinsec de diminuare a durerii numit mecanism de poarta de control a stimulilor ce conduc durerea spre sistemul nervos central. 1 ista un sistem descendent de supresie a durerii, cu localizarea in su"stanta reticulata din mezencefal, in su"stanta cenusie periapeductala si in nucleul dorsal al rafeului de unde pleaca descendent fi"re reticulospinale serotoninergice, care a.ung la neuronii lamei 2 Re ed ce vor secreta en=efaline si -endorfine8 daca acest sistem este activat, durerea este perceputa mai putin. 1 ista in organism organe care nu au receptori de durere: parenc'im 'epatic, endocard, parenc'im pulmonar, creier - cu e ceptia meningelui. #%. Calea sensibilitatii e$teroceptive, proprioceptive de la nivelul capului 01-at) Au aceeasi inlantuire neuronala, receptori si proiectie ca restul cailor ascendente. a) *aile e teroceptive sunt : - tactila epicritica - tactila grosiera (protopatica) - termoalgezica 1) Receptorii: terminatii nervoase li"ere, discuri /er=el, corpusculi /eissner, <rause, +acini si Ruffini, care sunt situati in tegumentul regiunii capului, gatului si fetei.

2) +rotoneuronul: se gaseste pe traiectul ganglionilor senzitivi ai nervilor cranieni (ganglionul trigeminal 9assel, ganglionul geniculat al nervului facial si ganglionii inferiori ai nervilor glosofaringian si vag). )euronii din acesti ganglioni au aceeasi structura, fiind pseudounipolari, prelungirile lor dendritice a.ung la receptori iar cele a onale a.ung in trunc'iul cere"ral prin nervii cranieni. $) !eutoneuronul: se gaseste in trunc'iul cere"ral la nivelul nucleilor senzitivi ai nervului trigemen (nucleul senzitiv superior din punte - in el a.ung informatii tactile epicritice8 nucleul tractului spinal al nervului trigemen din "ul" - in el a.ung informatii tactile protopatice si termoalgezice). Acesti nuclei au o somatotopie, ramurile nervului trigemen sfarsesc in acesti nuclei astfel: -3 nervul oftalmic in partea anterioara -3 nervul ma ilar la mi.loc -3 nervul mandi"ular in partea posterioara Asezare: in trunc'i acesti nuclei sunt postero-lateral, la nivelul calotelor "ul"ara si pontina. !atorita faptului ca aferentele nucleilor aduse de nervul trigemen patrund numai la nivelul puntii, e ista diferente intre marimea nucleilor si grosimea fi"relor ce a.ung la ei (inferior - nucleii sunt mai mari iar fi"rele mai putine8 superior - nucleii sunt mai mici si fi"rele sunt mai multe). A onii deutoneuronului formeaza fasciculul trigemino-talamic, sau lemniscul trigeminal, care are 2 parti: A. ,asciculul trigemino-talamic anterior: este mai gros si are originea in nucleul tractului spinal al nervului trigemen. Acest fascicul se aseaza posterior de lemniscul medial, cu care a.unge la talamus. 6. ,asciculul trigemino-talamic posterior: este mai su"tire si are originea in nucleul senzitiv superior din punte (conducand sensi"ilitatea epicritica). Acest fascicul se aseaza in formatia reticulara a trunc'iului, lateral de fasciculul longitudinal medial (,%/). +entru am"ele fascicule a onii sunt decusati. ;) )euronul $: este talamic si se gaseste in nucleul ventral postero-medial ()>+/) 5) @ona de proiectie corticala: se afla la "aza girului postcentral, in 'omunculus senzitiv. ") *aile proprioceptive. 1) Receptorii: corpusculi tendinosi 9olgi, terminatiile nervoase li"ere, corpusculi Ruffini, corpusculi +acini mici, care se gasesc in musc'ii masticatori, glo"i oculari, periost alveolar, articulatie temporo-mandi"ulara. &tudiile facute la om demonstreaza prezenta protoneuronului in diencefal (in nucleul tractului mezencefalic al trigemenului, cu aceeasi somatotopie ca a nucleului inferior). Alte studii demonstreaza prezenta protoneuronului in ganglionul trigeminal si a deutoneuronului in nucleul tractului mezencefalic al trigemenului. )ervii glosofaringian si vag aduc informatii e teroceptive si interoceptive in plus fata de nervul trigemen. )ervul glosofaringian -3 aduce informatii e teroceptive de la fata posterioara a valului palatin, mucoasa faringiana, tu"a auditiva, urec'e medie si antrum mastoidian a) +rotoneuronul: se gaseste in ganglionul superior al nervului glosofaringian ") !eutoneuronul: se gaseste in nucleul senzitiv superior al nervului trigemen.

-3 aduce informatii visceroceptive de la sinusul carotic a) +rotoneuronul: se gaseste in ganglionul inferior al nervului glosofaringian ") !eutoneuronul: se gaseste in nucleul dorsal senzitiv al nervului glosofaringian din "ul". )ervul vag -3 aduce informatii e teroceptive de pe peretele posterior al meatului acustic e tern, fata mediala a pavilionului urec'ii (zona RamseE-Funt), mucoasa laringofaringelui, mucoasa laringelui a) +rotoneuronul: se gasestein ganglionul superior al vagului ") !eutoneuronul: se gaseste in nucleul tractului solitar si nucleii senzitivi ai nervului trigemen. -3 aduce informatii interoceptive din teritorii intinse a) +rotoneuronul: se gaseste in ganglionul inferior al vagului ") !eutoneuronul: se gaseste in nucleul dorsal senzitiv al nervului vag.

#&. 2ascicule de asociatie in maduva

Aceste fascicule sunt formate din prelungirile interneuronilor care fac legatura intre segmentele medulare supra- si su"iacente, ipsi- si contralateral, uneori c'iar "ilateral fara sa paraseasca maduva. +entru cordoanele laterale si anterioare, aceste fascicule formeaza fasciculele proprii ale maduvei, situate imediat in vecinatatea su"stantei cenusii. *ordonul posterior are mai multe fascicule de asociatie, si situate la distanta de su"stanta cenusie.

#*. 2ormatia reticulata a trunc3iului cerebral, asezare, -eneralitati

Reprezinta o matrice neuronala prin oc'iurile careia trec fascicule si nuclei specifici. Aceasta formatie se intinde din partea superioara a maduvei pana in regiunea su"talamica si este formata din mase neuronale multiple, organizate in grupuri de nuclei, si o retea imensa de fi"re dispuse in toate sensurile. )ucleii formatiei sunt impartiti in $ grupuri : centrali, lateral si paramedian, reticulari mediani.

#+. 4ucleii centrali 0mediali) "ibre ascendente

1) )ucleii centrali sunt in numar de ? si se gasesc : - in "ul": nucleii ventral si gigantocelular - in punte: nucleii pontin caudal, pontin oral si reticulat al tegmentului pontin - in mezencefal: nucleul reticular mezencefalic. Acesti nuclei sunt traversati si impartiti de tractul central al calotei in 2 zone: - laterala (senzoriala) - care primeste informatii nespecifice de la fasciculele spinotalamice8 de la nucleul tractului solitar cu informatii de la nervii facial, glosofaringian si vag8 de la lemniscul trigeminal cu informatii de la cap si gat8 si de la nucleii acustici si vesti"ulari. - mediala (efectorie) - de la care pornesc 2 grupuri de curenti: ascendenti si descendenti. A) *urentii ascendenti folosesc 2 cai :

- calea talamica reprezentata de sistemul talamic difuz (nucleii intralaminari) spre 'ipotalamus, pentru mentinerea 'omeostaziei, sau spre neostriat (nucleii "azali ai emisferelor cere"rale) si corte - calea e tratalamica ce ocoleste talamusul, traversand regiunea su"talamica si capsula interna, spre corte ul lim"ic. Am"ele cai trimit informatii nespecifice corte ului prin sistemul fi"relor ascendente activatoare corticale (sistemul reticulat activator ascendent - &RAA). Acest sistem determina starea de alarma, vigilenta si starea de veg'e. Acestea reprezinta o conditie necesara pentru receptionarea stimulilor specifici adusi de cai specifice, si pentru realizarea refle elor trunc'iului cere"ral.

#9. 4ucleii centrali 0mediali) "ibre descendente

1) )ucleii centrali sunt in numar de ? si se gasesc : - in "ul": nucleii ventral si gigantocelular - in punte: nucleii pontin caudal, pontin oral si reticulat al tegmentului pontin - in mezencefal: nucleul reticular mezencefalic. Acesti nuclei sunt traversati si impartiti de tractul central al calotei in 2 zone: - laterala (senzoriala) - care primeste informatii nespecifice de la fasciculele spinotalamice8 de la nucleul tractului solitar cu informatii de la nervii facial, glosofaringian si vag8 de la lemniscul trigeminal cu informatii de la cap si gat8 si de la nucleii acustici si vesti"ulari. - mediala (efectorie) - de la care pornesc 2 grupuri de curenti: ascendenti si descendenti. 6) *urentii descendenti merg spre maduva formand fasciculele reticulo-spinale lateral si medial. a) ,asciculul reticulo-spinal lateral se gaseste in partea anterioara a cordonului lateral medular, fi"rele sale terminandu-se pe lamele Re ed ?, 5, 4. Acest fascicul are efect stimulator pe musc'ii fle ori si efect in'i"itor pe musc'ii e tensori. ") ,asciculul reticulo-spinal medial se gaseste in cordonul anterior, lateral de tractul cortico-spinal anterior. ,i"rele sale se termina pe lamele Re ed 5, A, 4, si are efecte inverse decat fasciculul lateral.

%!. 4ucleii reticulari lateral si paramedian

a) )ucleul reticulat lateral se gaseste postero-lateral de oliva "ul"ara. +rimeste informatii e tero-, si proprioceptive aduse pe calea fasciculelor spinotalamice, corticoreticulare, spinoreticulare si de la nucleul rosu. 1ferentele sunt spre: ar'icere"el (vermis si regiunea paravermiana), nucleii fastigiali, fasciculul uncinat care ocoleste pedunculul cere"elos superior si reintra in cel inferior, nucleii paramedian si gigantocelular. ") )ucleul paramedian trimite eferente din nou prin pedunculul cere"elos inferior spre cere"el. Acesti 2 nuclei apartin unui circuit in'i"itor cortico-reticulo-cere"elo-reticulospinal.

% . 4ucleii reticulari mediani

a) )ucleul rafeului "ul"ar si pontin ") )ucleii peri'ipoglosali: nucleul intercalat al lui &taderini, nucleul su"lingual Rolles, nucleul prepozitus 'ipoglos, nucleul paramedian dorsal. c) )ucleul dorsal al tegmentului mezencefalic Aferente: -3 de la 'ipotalamus si sistemul lim"ic prin fasciculul medial al creierului anterior (,/*A) -3 fasciculul longitudinal dorsal -3 fasciculul retrofle -3 fasciculul mamilo-tegmentar 1ferente: spre nucleii vegetativi ai trunc'iului cere"ral si spre sistemul lim"ic prin fasciculul longitudinal dorsal (,%!). Aceste $ mari grupe de nuclei intervin in mecanismele de integrare vegetativa astfel: - 9rupul 1 -3 intervine in mecanismele senzoriale de somn-veg'e - 9rupul 2 -3 sunt nuclei motori e trapiramidali care asigura controlul cere"elos - 9rupul $ -3 sunt nuclei vegetativi care asigura legatura dintre 'ipotalamus, sistemul lim"ic si nucleii trunc'iului cere"ral.

#.. Somnul
&G/)H% este un proces activ rezultat prin 2 modalitati: -3 prin suprimarea si a"olirea activitatii sistemului reticulat activator ascendent (dezactivare pasiva reticulata) -3 prin stimularea unor structuri care induc somnul (dezactivare activa). &omnul se caracterizeaza prin 2 stari: a) somnul de "aza, care reprezinta 50-A0C din timpul de somn si care la randul sau se caracterizeaza prin: este superficial, mioza, pastrarea tonusului musculaturii cefei, pastrarea activitatilor refle e medulare, electroencefalograma este caracterizata prin unde lente corticale. ") somnul parado al, care reprezinta 20-$0C din timpul de somn si se caracterizeaza prin: este profund, midriaza, a"olirea tonusului muscular si a refle elor spinale, vise, miscari rapide ale glo"ilor oculari (50-?0#min.), modificari vegetative ('ipotensiune, "radicardie, modificari respiratorii, erectie). &omnul profund intervine in valuri de 10-15 minute, ce se repeta periodic. /ecanisme ce induc somnul 1 ista o ritmicitate in declansarea acestor mecanisme (ritm nictemeral): a) &e produc salve de impulsuri care pornesc din nucleii "ogati in serotonina ai rafeului "ul"ar si pontin, care suprima activitatea sistemului reticulat activator ascendent, determinand somnul superficial. ") &erotonina secretata de nucleii rafeului stimuleaza neuronii din locus ceruleus, neuroni "ogati in norepinefrina si monoamino idaza, care determina o noua salva de impulsuri si intrarea in somn profund. *and aceste mecanisme isi epuizeaza efectul, stimuli specifici dar si nespecifici (transmisi de sistemul reticulat activator ascendent) determina revenirea la starea de veg'e.

%eziuni ale nucleului rafeului determina insomnia totala. %eziuni totale de locus ceruleus determina a"olirea somnului profund.

#,. Sistemul S.R.(.(.

Am"ele cai ale fi"relor ascendente din nuclei reticulari centrali trimit informatii nespecifice corte ului prin sistemul fi"relor ascendente activatoare corticale (sistemul reticulat activator ascendent - &RAA). Acest sistem determina starea de alarma, vigilenta si starea de veg'e. Acestea reprezinta o conditie necesara pentru receptionarea stimulilor specifici adusi de cai specifice, si pentru realizarea refle elor trunc'iului cere"ral.

SUBIECTUL (L II5LE( . Cerebelul con"i-uratie e$terna, asezare, raporturi

*ere"elul este considerat centrul moderator al activitatii musculare. Asezare: cere"elul se gaseste in fosa posterioara a craniului, inferior de cortul cere"elului si posterior de "ul" si punte, cu care delimiteaza cavitatea ventriculului ;. *ere"elul se spri.ina postrior pe fosele cere"eloase ale occipitalului. ,orma: cere"elul are forma de fluture8 el este format din 2 emisfere si vermis. 0n ansam"lu i se descriu 2 fete, una superioara si una inferioara. ,ata inferioara prezinta median o adancitura in care se gaseste vermisul. %a limita dintre cele 2 fete, posterior, se gaseste un sant care se numeste marele sant circumferential sau fisura orizontala. +e suprafata cere"elului e ista santuri mai mici care il impart in lame sau folii, si santuri mai largi care se numesc fisuri. ,ilogenetic este impartit in $ parti: ar'icere"el (aparut la pesti), paleocere"el (aparut la amfi"ieni), neocere"el (aparut la primate si la om). Aceste parti sunt considerate lo"i: ar'icere"elul este lo"ul floculonodular, paleocere"elul este lo"ul anterior, neocere"elul este lo"ul posterior. %a limita dintre partile cere"elului e ista fisuri: a) ,isura primara - este intre paleocere"el si neocere"el si se gaseste pe fata superioara a cere"elului ") ,isura postero-laterala - este intre ar'icere"el si neocere"el si se gaseste pe fata inferioara a cere"elului.

#. Lobatia si lobulatia cerebelului

,ilogenetic este impartit in $ parti: ar'icere"el (aparut la pesti), paleocere"el (aparut la amfi"ieni), neocere"el (aparut la primate si la om). Aceste parti sunt considerate lo"i: ar'icere"elul este lo"ul floculonodular, paleocere"elul este lo"ul anterior, neocere"elul este lo"ul posterior. %a limita dintre partile cere"elului e ista fisuri: a) ,isura primara - este intre paleocere"el si neocere"el si se gaseste pe fata superioara a cere"elului ") ,isura postero-laterala - este intre ar'icere"el si neocere"el si se gaseste pe fata inferioara a cere"elului. ,iecare lo" este format din lo"uli, atat pe vermis cat si pe emisferele cere"rale.

%o"ulii vermisului

%o"ulii emisferelor

* - culmen8 + - piranus % - lingula8 H - uvula %c - lo"ul central8 ) - nodulus ! - declive , - folium : - tu"er +* - paleocere"el )* - neocere"el A* - ar'icere"el ,& - fisura superioara ,G - fisura orizontala ,+% - fisura posterolaterala ,% - fraul lingulei A%* - aripioara lo"ului central + - patrulater & - simple && - semilunar superior &i - semilunar inferior 6> - "iventer : - tonsila , - floculus

+. Scoarta cerebeloasa
&coarta cere"eloasa este dispusa la suprafata si este uniforma (aceeasi structura la orice nivel). 1a are $ straturi de la suprafata in profunzime. 1) &tratul molecular - cu rol in asociatie, este format din celule nervoase stelate, celule nervoase cu cosulete, fi"re si nevroglii. !endritele celulelor fac sinapsa cu fi"re paralele (care sunt a onii celulelor granulare din stratul granular) si cu fi"re agatatoare (fi"re reticulo-cere"eloase si putine fi"re ponto-cere"eloase si oligo-cere"eloase). A onii celulelor fac sinapsa cu dendritele celulelor +ur=in.e din stratul intermediar. *omponenta fi"rilara este reprezentata de fi"re paralele si fi"re agatatoare. )evrogliile sunt reprezentate de microglii, celule gliale 6ergman (care formeaza mem"rana limitanta e terna), nevroglii multipenate ,ananas. 2) &tratul intermediar - are rol efector si este format din celule +ur=in.e (apro imativ 15 milioane), asezate pe un singur rand. Aceste celule au forma de "utelie si sunt asezate cu "aza spre stratul granular. !endritele celulelor a.ung in stratul molecular, unde fac sinapsa cu fi"re paralele, cu fi"re agatatoare, cu a onii celulelor stelate si cu a onii celulelor cu cosulete. $) &tratul granular - are rol receptor si este alcatuit din celule, fi"re si nevroglii. *omponenta celulara este alcatuita din: A. *elule 9olgi - sunt cele mai mari din scoarta cere"eloasa, dendritele lor a.ung in stratul molecular unde fac sinapsa cu fi"rele paralele. *orpul celular face sinapsa cu fi"rele agatatoare si musc'ioase. A onul face sinapsa cu dendritele celulelor granulare.

6. *elule granulare - sunt cele mai mici celule nervoase din nevra (sunt apro imativ 100-150 de miliarde). A onii lor merg spre stratul molecular unde se ramifica in I:I, formand fi"rele paralele care fac sinapsa cu celulele stelate, cele cu cosulete, celulele +ur=in.e si celulele 9olgi. !endritele lor fac sinapsa cu a onii celulelor 9olgi, cu fi"rele agatatoare si cu cele musc'ioase. *omponenta fi"rilara este alcatuita din : A. ,i"re agatatoare 6. ,i"re musc'ioase, care reprezinta restul aferentelor cere"elului. G fi"ra musc'ioasa prezinta pe traiectul ei pana la ;0 de ingrosari unde fac sinapsa dendritele celulelor granulare (pana la 20 de celule pentru fiecare ingrosare). Aceasta ingrosare este lipsita de teaca de mielina si formeaza cu dendritele celulelor granulare un glomerul cere"elos. )evrogliile sunt mai numeroase si sunt reprezentate in special de celule gliale 6ergman si nevroglii multipenate ,ananas. *entrul al" este constituit din fi"re aferente si eferente, la care se adauga fi"rele proprii de asociatie ce unesc foliile si lo"ii cere"elosi. /edial si ventral, in dreptul acoperisului ventriculului ;, centrul al" se despica in 2 lame: valul medular superior si cel inferior.

.. 4ucleii cerebelosi
)ucleii cere"elosi ocupa o pozitie centrala, fiind incon.urati de su"stanta al"a, care intre nuclei si scoarta formeaza centrul al". Acesti nuclei se impart in $ grupe: 1) )ucleii fastigiali - se gasesc la nivelul vermisului sau tavanului ventriculului ;, si apartin ar'icere"elului. 2) )ucleii glo"os si em"oliform (nucleul interpozitus la pasari) - se gasesc la limita dintre vermis si emisfera cere"eloasa, si in 'ilul nucleului dintat. $) )ucleul dintat - are forma olivei principale "ul"are, cu 'ilul orientat posteromedial, si apartine neocere"elului. )ucleii cere"elosi primesc doar colaterale din aferentele cere"elului, si din ei pleaca toate eferentele.

9. ("erentele cerebelului
!upa ce dau colaterale nucleilor cere"elosi a.ung in scoarta cere"eloasa ca fi"re agatatoare si musc'ioase. 0n general aferentele sunt activatoare pe celulele scoartei. &tratul granular primeste ma.oritatea aferentelor, de aici informatiile merg spre stratul molecular asociativ, iar statia finala a impulsurilor aferente sunt celulele +ur=in.e. A onii celulelor +ur=in.e parasesc scoarta si a.ung la nucleii intracere"elosi, avand efect in'i"itor pe ei. !eci singura legatura dintre scoarta si nuclei sunt a onii celulelor +ur=in.e. Aferentele sunt de 2 tipuri: 1) Aferente directe: -3 fi"re vesti"ulo-cere"eloase spre ar'icere"el (a.ung prin pedunculii cere"elosi inferiori) -3 fi"re spino-cere"eloase anterioare si posterioare spre paleocere"el (a.ung prin pedunculii cere"elosi inferiori si superiori) -3 fi"re cuneo-cere"eloase spre paleocere"el (a.ung prin pedunculii cere"elosi inferiori)

-3 fi"re trigemino-cere"eloase de la nucleul tractului mezencefalic al nervului trigemen spre paleocere"el (a.ung prin pedunculii cere"elosi superiori si valul medular superior) -3 fi"re tecto-cere"eloase cu informatii acustice si optice de la coliculii cvadrigemeni spre neocere"el (a.ung prin pedunculii cere"elosi superiori si valul medular superior) 2) Aferente indirecte: -3 fi"re cortico-reticulo-cere"eloase spre paleocere"el -3 fi"re cortico-ponto-cere"eloase spre paleocere"el -3 i"re cortico-arcuato-cere"eloase spre paleocere"el -3 fi"re cortico-olivo-cere"eloase spre neocere"el Aceste fi"re reprezinta ma.oritatea fi"relor musc'ioase si o mica parte din fi"rele agatatoare

!. E"erentele cerebelului
+ornesc de la nucleii cere"elosi astfel: -3 de la nucleul dintat la nucleii ventral antero-lateral si ventral intermedio-lateral din talamus, la nucleul rosu si comple ul olivar. :oate aceste eferente sunt incrucisate si apartin neocere"elului. -3 de la nucleii glo"os si em"oliform care apartin paleocere"elului spre nucleul rosu, prin fi"re incrucisate care in traiectul lor spre maduva (fi"re ru"rospinale) sunt in continuare incrucisate 23 du"la decusatie -3 de la nucleii fastigiali care apartin ar'icere"elului pleaca 2 tipuri de eferente: 1) ,i"re cere"elo-vesti"ulare directe care a.ung prin pedunculii cere"elosi inferiori la nucleii vesti"ulari 2) ,i"re cere"elo-vesti"ulare indirecte incrucisate care merg prin fasciculul uncinat la nucleii vesti"ulari, trecand si prin pedunculii cere"elosi superiori. Acest fascicul mai contine si fi"re aferente ale ar'icere"elului spre nucleii reticulari median si paralateral.

&. Talamus topo-ra"ie, nuclei

:alamusul este format din 2 mase nucleare (dreapta si stanga), situate de o parte si de alta a ventriculului $. &unt 2 mase de su"stanta cenusie despartite de lamele medulare ale talamusului (su"stanta al"a): lama medulara interna si lama medulara e terna care este mai mica si se gaseste la periferia talamusului. )ucleii talamici sunt impartiti in mai multe grupe: J nucleii anteriori J nucleii mediali J nucleii laterali J nucleii ventrali J nucleii intralaminari - se gasesc in grosimea lamei medulare interne J nucleii liniei mediane - se gasesc intre nucleii talamici si ependim J nucleul reticular talamic - se gaseste intre lama medulara e terna si capsula interna )ucleii sunt clasificati in $ categorii: a) )uclei cu cone iuni specifice (R) - de releu J nucleii: anteriori, ventrali posteriori, corpii geniculati

") )uclei de asociatie specifici (A) J nucleii: liniei mediane, reticular c) )uclei cu cone iuni su"corticale (&*) sau nuclei cu proiectie corticala difuza (!) J nucleul ventral anterior, nucleul reticular si o parte din nucleii intralaminari.

*. Talamus nucleii anteriori

1. )ucleii anteriori (R) J se gasesc in "ifurcatia lamei medulare interne J e ista $ su"grupe: ventral medial si dorsal J primesc ca aferente principale fasciculul mamilo-talamic si fi"re corticale J eferente: spre corte ul din girus cinguli, spre ariile 2$,2;,$2, prin "ratul anterior al capsulei al"e interne8 spre nucleii 'a"enulari prin stria medularis J sunt centru de legatura intre 'ipocamp si sistemul lim"ic, si sunt inclusi in circuitul lim"ic descris de +apez J sindromul <orsa=ov se datoreaza lezarii tractului mamilo-talamic, care duce la pierderea memoriei recente

+. Talamus nucleii mediali

2. )ucleii mediali )ucleul dorso-medial J are 2 parti: a) o parte magnocelulara (&*) ") o parte parvocelulara care se gaseste posterior (A) J eferente: in regiunea preoptica, spre corte ul or"itofrontal, ariile 10-;0 J are cone iuni cu alti nuclei talamici (intralaminari laterali si ai liniei mediane) J este considerat releul dintre 'ipotalamus si corte or"itofrontal J are rol in integrarea informatiilor somatice, viscerale, olfactive, in legatura cu tonusul afectiv J are roluri afective si in determinarea personalitatii J poate da tul"urari comportamentale in tumori de lo" frontal

,. Talamus nucleii liniei mediane, nucleii intralaminari

$. )ucleii liniei mediane J sunt ; grupe: paramedian, paraventricular, reuniens, rom"oid. )ucleul reuniens J la nivelul sau are loc adezio intertalamica, unde nu se sc'im"a fi"re intre nuclei J au in structura celule asemanatoare cu neuronii vegetativi J au cone iuni cu: nucleii intralaminari, nucleul dorsal-medial, 'ipotalamus, corte prepiriform J au rol in coordonarea functiei vegetative ;. )ucleii intralaminari (&*) J cel mai important nucleu este nucleul centro-median sau %e(is J mai e ista ; grupe: nucleul central-lateral, central medial, paracentral si parafascicular J au rol in interconectarea nucleilor talamici, in reactia de trezire

J aferente: de la formatia reticulata, de la nucleul em"oliform si de la sistemul reticulat activator ascendent (&RAA) J eferente: prin corpul striat spre arii motorii din corte

.. Talamus nuclei laterali

5. )ucleii laterali (posterior si dorsal) J au cone iuni cu corte ul parietal si cu alte grupe talamice: nucleii ventrali si mediali. )ucleul pulvinar: J aferente: caile sensi"ilitatii generale si caile optice, si au proiectii in ariile occipitale si in corte ul parietal (ariile 5 si 5) J roluri: medierea unor informatii vizuale ce ocolesc corpii geniculati, controlul oculomotor, al vor"irii, perceptia durerii cronice

9. Talamus nuclei ventrali

?. )ucleii ventrali a) )ucleul ventral anterior (&*#!) J aferente: de la nucleii "azali (corpii striati), nucleul centromedian, nucleul dintat, su"stanta neagra. J eferente: difuze, nespecifice, spre lo"ul insulei J roluri: stimularea acestor nuclei duce la modificarea activitatii corticale ") )ucleul ventral lateral J aferente: cere"eloase, de la nucleul dintat prin fasciculul dento-talamic, de la su"stanta neagra prin fasciculul nigrotalamic, de la nucleul rosu prin fasciculul ru"rotalamic J eferente: spre ariile motorii ; si ? Acest nucleu apartine unor circuite de tip corte -cere"el-nucleu ventrolateralcorte , sau corte -corpstriat (nuclei "azali)-nucleu ventrolateral-corte J are rol in initierea si organizarea miscarilor c) )ucleul ventral posterior Acest nucleu reprezinta cea mai mare parte a nucleilor talamici si este divizat in alti $ nuclei: i) )ucleul ventral postero-lateral J aferente: lemniscul medial, aferente spinotalamice, fi"re in contracurent de la corte (cortico-talamice) ii) )ucleul ventral postero-medial J aferente: lemniscul trigeminal, fi"re gustative (de la nucleul tractului solitar), fi"re descendente cortico-talamice 1ferente ale am"ilor nuclei se duc in girul postcentral (in ariile $,1,2) iii) )ucleul ventral postero-intermediar J aferente: de la structuri vesti"ulare (neuronul $ al caii vesti"ulare) J proiectie: postcentral de lo"ul parietal

#!. 4ucleii reticulari, pediculi talamici

5. 4ucleul reticular (&*)

J se gaseste intre lama medulara e terna si capsula interna J se numeste reticular pentru ca are aspect de retea, deoarece prin el trec toate aferentele si eferentele talamusului J roluri: in integrarea activitatii talamice dintre nuclei J aferente: de la formatia reticulata, de la ceilalti nuclei talamici si de la 'ipotalamus J eferente: spre corte si formatiuni su"corticale :alamusul este impartit in $ parti: J +aleotalamusul, care este reprezentat de nucleii de releu J )eotalamusul, care este reprezentat de nucleii de asociatie J Ar'italamusul, care este reprezentat de nucleii cu cone iuni su"corticale si de cei cu proiectie corticala difuza. :alamusul este legat de alte structuri prin pediculii talamici: 1) +ediculul anterior J de la nucleii anteriori si mediali, trece prin "ratul anterior al capsulai interne spre lo"ul frontal 2) +ediculul superior J de la nucleii laterali si ventrali, trece prin "ratul posterior al capsulei interne spre lo"ii frontal si parietal $) +ediculul posterior J de la pulvinar si corpul geniculat medial, merge prin segmentul retrolenticular al capsulei interne spre lo"ii parietal si occipital ;) +ediculul inferior J pleaca de la grupe posterioare talamice si corpi geniculati mediali, in segmentul su"lenticular al capsulei interne si merge la lo"ul temporal

# . 2unctiile talamusului
Rolurile talamusului: 1) 0ntegrarea informatiilor senzitivo-senzoriale 2) 0ntegrarea in activitatea motorie $) Roluri in activitatile psi'ice, in procesele de constienta si atentie si de raportare emotionala si afectiva la stimulii din mediul intern sau e tern. %eziuni talamice %eziuni ale talamusului stang duc la tul"urari in emisfera cere"rala stanga J afazie talamica daca suntem dreptaci (acolo avem centrul vor"irii 23 nu vor"im articulat si avem greutate in interpretarea si recunoasterea cuvintelor) %eziuni ale talamusului drept duc la tul"urari in emisfera cere"rala dreapta 23 tul"urari de tipul perceptiilor spatiale cu o dezorientare spatiala. 6al"ismul ("al"aiala) este cea mai simpla afectiune ce intervine la tentativa de a sc'im"a emisfera cere"rala dominanta. %eziuni talamice izolate: a) lezarea nucleului centromedial 23 tremur in repaus al e tremitatilor si miscari coreoatetozice ") lezarea nucleilor liniei mediane 23 tul"urari cardiovasculare, edeme, cianoza &indromul talamic este suprareactia descrisa de Fead: la un stimul foarte sla" face o 'iperalgie pe partea respectiva &indromul !e.erine-RoussE %a nivelul talamusului se considera ca el este su"stratul morfologic al unui tip primitiv de constienta: recunoasterea unor atingeri, temperaturi, tipuri de durere, si caracterul lor afectiv.

##. 6ipotalamusul con"i-uratie e$terna

Fipotalamusul este format din $ straturi de celule vegetative, care dinspre cavitatea ventriculului $ spre e terior sunt : stratul periventricular (mai "ine dezvoltat anterior), stratul medial, stratul lateral (mai "ine dezvoltat posterior). %a limita dintre straturile medial si lateral se gasesc : columna forni ului, pediculul mamilar si fasciculul retrofle . Aceste elemente impart atat topografic dar si functional, 'ipotalamusul in 2 regiuni : una laterala si una mediala. Antero-superior de partile 'ipotalalmusului se gaseste o structura separata care are cone iuni cu 'ipotalamusul, respectiv aria preoptica. #%. (ria 3ipotalamica mediala Aria 'ipotalamica mediala : - este cea mai "ine reprezentata, cu nucleii si functiile cele mai importante. Aceasta arie este impartita in $ regiuni : supraoptica, infundi"ulara si mamilara. 1. Regiunea supraoptica este formata din ; nuclei : J nucleu supraoptic - este asezat calare pe c'iasma optica. &ecreta vasopresina. J nucleu paraventricular - este asezat .u tafornical, sau la locul unde columna forni ului se infunda in peretele 'ipotalamic pentru a patrunde intre straturile medial si lateral. &ecreta o itocina. +rimii 2 nuclei formeaza glanda diencefalica. J nucleu suprac'iasmatic - situat dorsal de c'iasma optica J nucleu anterior 2. Regiunea infundi"ulara este formata tot din ; nuclei : J nucleu dorsomedial J nucleu ventromedial J nucleu arcuat (infundi"ular) J nucleu posterior $. Regiunea mamilara corespunde cornului mamilar si are 2 nuclei : J nucleii mamilari medial si lateral

#&. (ria 3ipotalamica laterala

Aria 'ipotalamica laterala : - se continua supero-lateral cu capsula interna, si postero-lateral cu regiunea su"talamica. Aceasta arie este situata lateral de columna forni ului si este formata din $ nuclei : J nucleul lateral - este intins ca suprafata si reprezinta aproape in intregime stratul lateral 'ipotalamic J nucleul tu"eral J nucleul tu"ero-mamilar Hltimii 2 nuclei sunt nuclei mici situati medial de nucleul lateral

#*. ("erentele 3ipotalamusului

1) *orticale : - sunt de 2 tipuri, directe care sunt incerte, si indirecte care sunt la randul lor de 2 feluri : a) Aferente de la corte or"ito-frontal care sunt aduse de fasciculul medial al creierului anterior (,/*A). Acest fascicul contine fi"re in du"lu sens, intre corte or"ito-

frontal, regiunea periamigdaliana si aria septala, trecand succesiv prin aria preoptica si 'ipotalamus iar unele fi"re lungi a.ung pana in mezencefal. ") Aferente de la 'ipocamp care sunt aduse pe calea forni ului. +rin aceste aferente, 'ipotalamusul in cone iune cu formatiunile olfactive intervine in coordonarea activitatii vegetative si in instinctele care stau la "aza conservarii individului si a speciei. 2) Amigdalo - 'ipotalamice : - sunt pe 2 cai : a) amigdalo-fuga dorsala, prin stria terminala, avand originea in partea corticomediala a corpului sau nucleului amigdalian ") amigdalo-fuga ventrala, care are originea in partea "azo-laterala a corpului sau nucleului amigdalian, prin fi"re ce traverseaza spatiul perforat anterior sau "andeleta diagonala pentru a a.unge la nivelul girului paraterminal, de unde prin fasciculul medial al creierului anterior (,/*A) impulsurile a.ung la 'ipotalamus. $) +alido - 'ipotalamice ;) :alamo - 'ipotalamice : - de la nucleul liniei mediane si nucleul medial dorsal prin pediculul talamic inferior 5) &u"talamo - 'ipotalamice : - sunt directe si incrucisate ?) *ere"elo - 'ipotalamice : - sunt aferente mediate de formatia reticulara a trunc'iului 5) Reticulo - 'ipotalamice : - vin de la formatia reticulara pe 2 cai : a) prin pediculul mamilo-tegmentar ") prin fasciculul longitudinal dorsal (,%!) sau al lui &c'ultz, care are originea in su"stanta cenusie periapeductala din mezencefal, dupa care se alatura fasciculului medial al creierului anterior (fi"re mezencefalo-septale), spre arii septale, de unde prin fi"re septo-'ipotalamice impulsurile a.ung la 'ipotalamus. A) Retino - 'ipotalamice : - care sunt : a) directe : retinaJnucleu suprac'iasmatic ") indirecte - cu $ circuite : - circuit 'ormonal : epifizaJ'ipofiza - circuit cortical : arie vizualaJarie entorinala (olfactiva)J'ipocampJ'ipotalamus - circuit polisinaptic : corp geniculat lateralJ'ipotalamus 4) Glfactive : - sunt pe 2 cai : a) de la gir piriform la 'ipocamp si apoi la 'ipotalamus ") de la corp amigdalian la 'ipotalamus

#+. Tractul tubero in"undibular si sistemul port53ipo"izar

,asciculul tu"ero-infundi"ular are originea in nucleul arcuat. Acesta secreta factori activatori si in'i"itori care sunt depozitati la nivelul eminentei mediane si infundi"ulului. !e la acest nivel, prin vase lungi si scurte, capilarizate la nivelul adeno'ipofizei atat superior cat si inferior, su" forma de capilare sinusoide, factorii a.ung la nivelul adeno'ipofizei.

#,. Tractul supraoptico53ipo"izar

,asciculul supraoptico-'ipofizar este format de a onii neuronilor din nucleii supraoptic si paraventricular. !e-alungul acestor a oni sunt secretati 'ormonii ce sunt depozitati in neuro'ipofiza. !in aceasta, printr-un dispozitiv neurovascular, 'ormonii

sunt deversati in sistemul capilar venos din .urul 'ipofizei (sinusuri cavernoase si intracavernoase)

#.. 2unctiile 3ipotalamusului

1. )eurosecretia 2. *ontrolul activitatii generale autonome a organismului (functia vegetativa). 0n acest sens, aria 'ipotalamica mediala a fost impartita in 2 parti : una anterioara ('ipotropa) cu functie parasimpatico-mimetica, si una posterioara (ergotropa) cu functie simpatico-mimetica. $. :ermoreglare ;. *oordonarea aportului alimentar si 'idric prin e istenta unui centru al foamei in 'ipotalamusul lateral, si a unui centru al setei in 'ipotalamusul medial. 5. *oordonarea activitatii se uale si a reproducerii, prin secretia 'ormonilor se uali ?. *oordonarea periodicitatii legat de ritmurile nictemerale, prin modificari ale functiilor glandelor endocrine. 5. *oordonarea emotiilor. 1motia este caracterizata prin 2 elemente : a) afectiv - are un su"strat su"iectiv ") e presia emotiei - se caracterizeaza prin manifestari somatice si endocrine.

%#. Sistemul ol"activ

&istemul olfactiv : - are rol in perceperea mirosului si activator al unor sisteme neuronale care influenteaza comportamentul emotional *alea olfactiva +rotoneuronul : - este reprezentat de celulele "ipolare de la nivelul mucoasei olfactive de pe peretele superior al fosei nazale. 1le sunt in numar de 50 de milioane si sunt celule ciliate, cu numerosi cili (10000#mmK) care sunt cuprinsi intr-o lama de lic'id cu rol activ, de pe suprafata mucoasei olfactive. A onii acestor celule se unesc si formeaza nervii olfactivi (1?-20) care traverseaza lama ciuruita. !eutoneuronul : - este celula mitrala din "ul"ul olfactiv. A onii celulelor mitrale formeaza tractul olfactiv care este asezat impreuna cu "ul"ul olfactiv in santul olfactiv. :ractul in partea posterioara se lateste si formeaza trigonul olfactiv, care se imparte apoi in $ strii olfactive : laterala, mediala si intermediara (inconstanta). *alea olfactiva se continua de-alungul striei olfactive laterale, care dupa ce da colaterale spatiilor perforate anterioare si corpului amigdalian a.unge la girul semilunar (proeminenta de pe marginea superioara a uncusului). 9irul semilunar impreuna cu uncusul formeaza aria preamigdaliana, iar aceasta din urma impreuna cu spatiul perforat anterior formeaza corte ul olfactiv primar. +relungirile neuronale ale neuronilor din aria primara a.ung la aria entorinala (olfactiva - campul 2A) ce apartine lo"ulului piriform. Aria enorinala reprezinta corte ul olfactiv secundar. Aceasta arie trimite eferente spre : 'ipocamp, lo"ul insulei si lo" frontal. +rioectia corticala : - este reprezentata de ariile olfactive primara si secundara. *alea olfactiva este singura cale senzitiva fara releu talamic &tria olfactiva mediala : - da colaterale spatiului perforat anterior si se continua prin comisura al"a anterioara spre emisfera opusa &tria olfactiva intermediara : - da colaterale spatiului perforat anterior si sfarseste prin tu"erculul olfactiv

&patiul perforat anterior : - este o suprafata pentagonala, prevazuta cu orificii prin care patrund ramuri centrale ale arterelor cere"rale anterioara si medie. Acest spatiu este delimitat astfel : -3 antero-lateral si antero-medial - striile olfactive -3 postero-medial - c'iasma si tractul optic la care se adauga "anda si "andeleta posterioara -3 postero-lateral - uncusul Aferente : - de la "ul" si tract olfactiv 1ferente : - spre stria medulara si fasciculul medial al creierului anterior (,/*A)

%%. Comple$ul ami-dalian

*orpul amigdalian : - este o masa nucleara sferoidala din grosimea polului asezat superior si medial de cornul temporal al ventriculului lateral. 1l corespunde la suprafata ariei periamigdaliene si se continua posterior, ca si su"stanta cenusie, cu coada nucleului caudat. ,ilogenetic el are 2 parti : una cortico-mediala (vec'e) si una "azo-laterala (noua) Aferente : -3 de la calea olfactiva, prin stria olfactiva laterala, spre partea corticomediala -3 de la aria entorinala spre partea "azo-laterala -3 de la talamus, 'ipotalamus, arie septala, formatia reticulata mezencefalica, prin strie terminala 1ferente : -3 calea amigdalo-fuga ventrala, prin "andeleta diagonala, spre aria septala calea amigdalo-fuga dorsala, prin strie terminala, spre aria septala, iar prin colateralele ei, spre 'ipocamp, 'ipotalamus si epitalamus

%&. 6ipocampul descriere

Fipocampul : - este o proeminenta in podeaua cornului temporal al ventriculului lateral. 1l este ovoidal, alungit si mai voluminos anterior unde se apropie de nucleul amigdalian. +e fata lui superioara se gaseste santul 'ipocampic, lateral de care se gasesc formatiunile : fim"ria, santul fim"rio-dintat, cornul lui Amon acoperit de alveus (strat de su"stanta al"a). 9irul dintat si 'ipocampul au structura de ar'icorte trilaminar. :recerea de la ar'icorte la neocorte ul girului para'ipocampic se face prin ; zone de tranzitie numite : prosu"icul, su"icul, presu"icul, parasu"icul. Fipocampul este format, dinspre cavitatea cornului temporal spre centru, din 5 straturi celulare : -3 strat ependimar -3 alveus - este o lama de su"stanta al"a formata din fi"rele ce constituie aferentele si eferentele 'ipocampului (aferentele vin de la toate structurile corte ului, iar eferentele se aduna si formeaza fim"ria, care paraseste 'ipocampul si se continua cu stalpul forni ului) -3 strat oriens -3 strat piramidal -3 strat radial -3 strat molecular -3 strat lacunar

%*. Cone$iunile 3ipocampului

Aferente : a. de la gir cinguli prin cingulum ". de la indusium gliseum prin gir fasciolat si gir dintat c. de la arie septala prin forni d. de la arie septala, 'ipotalamus, formatia reticulata mezencefalica prin strie terminala (via fasciculul medial al creierului anterior - ,/*A) e. de la 'ipocampul opus prin comisura forni ului (care uneste stalpii) f. directe de la aria entorinala 1ferente : a. spre 'ipotalamus prin fim"rie J stalp forni J columna forni J corp mamilar J restul 'ipotalamusului, talamusul anterior prin pedicul mamilo-talamic si spre formatia reticulata mezencefalica prin pedicul mamilo-tegmental. ". spre epitalamus prin fim"rie J forni J colaterale spre strie medulara J trigon 'a"enular c. spre arie septala prin forni

SUBIECTUL (L III5LE( 9. Corte$ul, tipuri celulare

&coarta cere"rala are o suprafata de apro imativ 2,5mK, numai 1#$ este la suprafata, restul fiind in santuri si scizuri. &coarta are 1010 neuroni si este foarte groasa, avand intre 2 si ;,5 cm grosime, si un volum de $00 de cm$. &coarta este alcatuita din fi"re aferente, neuroni si fi"re de asociatie, fi"re eferente (de proiectie) care pleaca spre alte elemente corticale. )umarul neuronilor de proiectie este mult mai mic decat numarul neuronilor din scoarta, deci ma.oritatea neuronilor din scoarta sunt neuroni de asociatie. 0n scoarta e ista 5 tipuri principale de neuroni: 1) *elule piramidale: - sunt celule triung'iulare cu varful orientat spre suprafata, a onul intrand in fi"rele de proiectie. - intra in straturile $ si 5 - formeaza unitati columnare verticale cu o grosime de $00500m, care in ariile receptoare, fiecare columna corespunde unui teritoriu din periferie. - sunt de dimensiuni varia"ile, fiind clasificate in mici (1012), mi.locii, mari (descrise de 6etz - au 100) si gigantice. 2) *elule stelate: - sunt cele mai numeroase din scoarta - se mai numesc celule granulare - se gasesc in straturile 2 si ; si au ;-?m diametrul - e ista unele celule granulare mai mari (celule granulare piramidale) descrise de %orete de )o, si care se gasesc in ariile receptoare $) *elule fusiforme: - sunt celulele cu a ul lung paralel cu scoarta, a onul lor intrand in fi"re de asociatie si de proiectie

;) *elule *a.al: - sunt celule mici cu a onii orizontali, si se gasesc in stratul superficial al scoartei. 5) *elule /artinoti: - se gasesc in toate straturile scoartei. 1le sunt cu a onii spre suprafata scoartei.

!. Cito, mielo si an-ioar3itectonica corte$ului

. *itoar'itectonia (dispozitia celulelor) &coarta prezinta ? straturi dinspre suprafata spre profunzime: a) &trat ple iform (molecular) 2 %amina marginalis (in nomenclatorul anatomic) - este format din celule *a.al, celule granulare mici si fi"re (dendrite ale celulelor piramidale, a oni ai celulelor /artinoti, fi"re aferente) ") &trat granular e tern 2 %amina corpuscularis - este format din celule granulare mici si celule piramidale mici c) &trat piramidal e tern 2 %amina piramidalis - este format din celule piramidale mici, celule fusiforme si celule /artinoti d) &trat granular intern 2 %amina granularis - este format din celule granulare - in acest strat vin fi"rele talamo-corticale e) &trat piramidal intern 2 %amina ganglionaris - este format din celule granulare si celule /artinoti - a onii celulelor piramidale formeaza fi"rele aferente ale scoartei f) &trat fusiform 2 %amina multiformis - este format din celule fusiforme, celule /artinoti, celule granulare mici, a onii lor formand fi"re de proiectie scurte (fi"re arcuate) Aceasta laminare orizontala este o caracteristica ascoartei cere"rale. %aminarea verticala este peste tot cu e ceptie lo"ului temporal. 1 ista o impartire a straturilor corticale: - in raport cu stratul ; al corte ului, straturile supraadiacente se c'eama straturi supragranulare fiind ultimele straturi dezvoltate filogenetic, la om sunt cel mai "ine diferentiate, sunt "ogate in fi"re si neuroni de asociatie, si lipsesc in corte ul vec'i (ar'ipalium). Aceste straturi sunt incriminate in procesele memorative de asociatie. - straturile su"iacente stratului ; din corte se c'eama infragranulare si sunt mai "ine reprezentate la mamifere inferioare omului, sunt mai noi filogenetic, sunt implicate in functii motorii principale. #. /ieloar'itectonia (dispozitia fi"relor) 1 ista o dispozitie in straturi si a fi"relor si se suprapun apro imativ straturilor celulare: J la nivelul stratului ple iform se gaseste lama tangentiala (ple ul tangential) descrisa de 1 ner J la nivelul stratului granular e tern se gaseste lamina disfi"roza, care este o condensare de fi"re J la nivelul stratului piramidal e tern se gaseste o condensare de fi"re ( &tria <aes-6ec'tere() J la nivelul stratului granular intern se gaseste stria e terna 6aillarger, la nivelul ariei striate aceasta strie se numeste 9enari sau >icL !azEr J la nivelul stratului piramidal intern se gaseste stria interna 6aillarger

J la nivelul stratului fusiform se gaseste lamina infrastriata %. Angioar'itectonia (dispozitia vaselor) &coarta este vascularizata de ramuri care patrund din e terior prin pia mater, se capilarizeaza si se ramifica, avand o dispozitie diferita in functie de densitatea celulelor din acea regiune: reteaua are oc'ii mici acolo unde densitatea celulelor este mare si invers. !in punct de vedere functional, circulatia in corte este de tip terminal si deci o"structia unui ram duce la infarctizarea regiunii vascularizate J A>* (accident vascular cere"ral) !in punct de vedere anatomic, circulatie nu este terminala. 1 ista anastomoze care pot suplea circulatia in regiunea afectata.

. Izocorte$ul 3omotipic
Fomotipic - la care se disting toate cele ? straturi in proportii apro imativ egale (caracteristic ariilor de asociatie) - se disting $ su"diviziuni ale izocorte ului 'omotipic: J de tip frontal (in lo"ul frontal) - implicat in activitati psi'omotorii J de tip parietal (in lo"ul parietal) - este legat de memoria asociativa J de tip polar (la polii emisferelor) - implicat in functii psi'osenzoriale

#. Izocorte$ul 3eterot7pic
Feterotipic: - are ? straturi inegale, si se disting 2 su"diviziuni: J su"diviziunea agranulara - in care predomina straturile $ si 5 (straturile piramidale), straturile granulare fiind aproape a"sente. Aceasta su"diviziune e caracteristica pentru girul precentral (ariile motorii ;,?,A,;;) J su"diviziunea granulara (se mai numeste coniocorte ) - in care predomina straturile 2 si ;. 1 ista si celule piramidale dar foarte putine. Aceasta su"diviziune este caracteristica pentru zonele receptoare (gir postcentral)

%. (rii somestezice
1. Aria somestezica primara : - se gaseste in girul postcentral si in partea posterioara a lo"ulului paracentral. 0n aceasta arie sunt proiectate in special informatiile tactile si proprioceptive. 1 ista $ arii : $, 1, 2 - in aria $ sosesc 50C din informatiile talamice - in aria 1 sosesc $0C din informatiile talamice - in aria 2 sosesc numai colaterale +enfield a descris 'omunculus senzitiv, dinspre inferior spre superior se proiectandu-se : - lim"a, faringe, laringe, musc'ii masticatori si musc'ii fetei, mem"rul superior si toracele +artea inferioara a corpului se proiecteaza pe fata mediala. 0nformatiile a.unse aici sunt discriminate, asigurandu-se o stereognoza (interpretarea tridimensionala a unui o"iect). Acest lucru se datoreaza legaturilor pe care aceasta arie le are cu ariile somatopsi'ice 5 si ? din lo"ul parietal, prin care compara

o"iectul actual cu informatiile anterioare, din care rezulta recunoasterea sau nu a o"iectului. %ezarea ariei somestezice duce la astereognozie (nerecunoasterea tactila a o"iectului) : - tul"urari de sc'ema corporala (nu-si mai recunoaste un mem"ru ca fiind al lui) - tul"urari de perceptie tridimensionala 2. Aria somestezica secundara : - se gaseste pe "uza superioara a santului lateral. Aici vin in principal informatii protopatice, termice, dureroase. 1 ista o somatotopie : - ce este superior se gaseste anterior - ce este inferior se gaseste posterior $. Aria somestezica suplimentara : - se gaseste pe fata mediala a emisferelor, in girul frontal medial.

&. (rii vizuale

1. Aria vizuala primara : - este aria 15 si se gaseste pe cele 2 "uze ale santului calcarin, superior de ea gasindu-se preuncusul iar inferior girul lingual. Aceasta arie are o suprafata de 20-;5 de cmK, contine 10C din neuronii scoartei, fiind localizata in coriocorte , in stratul ; (stria genaris). Aici e ista si o somatotopie : cadranele superioare ale retinei se proiecteaza pe "uza superioara a santului, iar cele inferioare pe "uza inferioara /acula are o proiectie "ilaterala care se intinde posterior spre polul occipital al emisferelor ,iecare emisfera primeste informatii din campul temporal de aceeasi parte a retinei si din partea nazala a retinei opuse. 0mpulsurile difuzeaza spre ariile secundare 1A si 14. 2. Aria 1A ( parastriata) : - nu are strie genaris iar prin fi"rele cortico-tectale si cortico-mezencefalice este legata de centrii oculomotori din trunc'iul cere"ral. Aceasta relatie e plica miscarile refle e ale glo"ilor oculari la stimulul luminos si refle ul de acomodare pentru distanta. $. Aria 14 (peristriata8prestriata) : - nu are strie genaris, si se gaseste inaintea ariei vizuale avand relatii cu arii de asociatie. Are rol in miscarile con.ugate ale glo"ilor oculari si are rol pentru fi area unuio"iect cu oc'iul.

*. (ria -ustative, aria vestibulara

(ria -ustativa : - este localizata in special in "aza circumvolutiei postcentrale si in regiunea insulei si a uncusului 'ipocampic (aria ;$) 1 tirparea acestei zone duce la pierderea gustului iar stimularea provoaca senzatii gustative. Reprezentarea se pare ca ar fi "ilaterala, in principal primind aferente de la nucleul ventral postero-medial ()>+/). +ierderea gustului se numeste agerusie iar scaderea lui, 'ipogerusie. (riile vestibulare : - nu sunt foarte "ine cunoscute - aria 1 - in gir temporal superior - aria 2 - in lo"ul parietal, in vecinatatea ariei 5 - aria $ - in gir frontal mi.lociu si superior

&timularea partii posterioare a girului temporal superior duce la senzatie de verti. (ameteala8 asemanatoare cu stimularea receptorilor R), deviatia con.ugata a glo"ilor oculari. ,i"rele merg amestecate cu cele auditve si de aceea nu se cunoaste clar releul talamic. +utem face releu talamic prin stimulare vesti"ulara.

.. (rii motorii
1. Aria motorie primara : - se gaseste in girul precentral si partea anterioara a lo"ului paracentral (aria ;) Aceasta arie este izocorte 'eterotipic agranular. Aici se gasesc celule 6etz, cele mai mari in lo"ul paracentral 1 ista apro imativ $;.000 de celule distri"uite astfel : 55 C pentru mem"rul inferior, 1A C pentru mem"rul superior si 5-4 C pentru cap Aici isi are originea tractul cortico-spinal (care are fi"re groase de 22 si fi"re su"tiri de 1-; ), atat in aria ; dar si in ariile $,1,2. !oar 25-;0 C din fi"re degenereaza daca se lezeaza girul precentral !oar 24 C din fi"re se lezeaza daca se lezeaza aria ? Restul fi"relor degenereaza daca se lezeaza lo"ul occipital. 1misferectomia duce la degenerarea totala a tractului cortico-spinal. 1 ista un 'omunculus motor. A"latia ariei ; (leziune de neuron central) se manifesta diferit pe scala animala: - pisica isi revine - maimuta face 'emiplegie flasca ce se recupereaza repede - omul face paralizie spastica cu recuperare lenta dinspre pro imal spre distal, miscarile fine nu se recupereaza deloc si persista o 'ipotonie. 2. Aria premotorie (aria ?) *orte ul este identic cu cel al ariei motorii, cu e ceptia neuronilor 6etz care lipsesc. A"latia sa nu duce la pareze si 'ipotonii A"latia ariilor ; si ? duce la paralizie spastica contralaterala Aria ? participa la caile motorii prin aria ; Aria premotorie contine campul ;; care este centrul motor al vor"irii articulate (arie de asociatie) +referinta manuala este indiferenta fata de dominanta emisferala, dar este conditionata si determinata genetic. %a nastere cele 2 emisfere sunt egale din punct de vedere al potentialului. !iferentierea incepe la 2 ani (pentru emisfera dominanta) si se termina la 10 ani. 1misfera stanga este responsa"ila de : J lim"a. J calcul matematic J procese rationale secventiale J constienta J memorie declarativa 1misfera dreapta este responsa"ila de : J perceptia datelor

J perceptia nonver"ala J simtul tridimensional J simtul muzical si estetic J controleaza partea nesintactica a vor"irii (intonatie)

9. Cai corticospinale
Grigine: - ?0C in aria motorie primara ;, aria premotorie ?, aria motorie suplimentara ;5 si ;5 - ;0C in aria somatosenzitiva primara $,1,2, aria somatosenzitiva secundara ;0, ;$, ariile parietale 5,5 Aceste ultime origini au rol in controlul si transmiterea informatiilor. )umarul cailor este de apro imativ 1 milion, dintre care apro imativ 500.000 sunt mielinizate8 mielinizarea incepe in luna ? de viata intrauterina si dureaza pana in luna ? post partrum. !in aceste fi"re 45-45C sunt fi"re su"tiri cu diametrul de 1-5 , ce determina o miscare lentapentru miscarile glo"ale. ,i"re groase sunt numai $C si au diametrul mai mare de 10 , fiind reprezentate de a onii neuronilor giganti 6etz din campul ;. Aceste fi"re sunt pentru miscari precise, izolate ale e tremitatilor distale. !e la origine, fi"rele stra"at centrul al" al emisferelor, numit si coroana radiata, si patrund in capsula interna. %a acest nivel se impart somatotopic in: 1) fi"re corticonucleare ce trec prin genunc'iul capsulei 2) fi"re corticospinale ce trec prin "ratul posterior al capsulei unde prezinta si o somatotopie, astfel incat dinspre anterior spre posterior avem: - fi"re pentru musc'ii mem"rului superor - fi"re pentru trunc'i - fi"re pentru musc'ii mem"rului inferior %a nivelul capsulei mai avem fi"re: a) in "ratul anterior: - fi"re fronto-pontine - fi"re caudo-putameniale - fi"re caudato-palidale ") in genunc'i: - fi"re cortico-nucleare c) in "ratul posterior: - fi"re cortico-spinale (piramidale) - fi"re talamo-parietale - fi"re parieto-talamice - fi"re cortico-nigrice - fi"re cortico-ru"rice - fi"re su"talamice d) partea lenticulara a capsulei: - fi"re parieto-occipito-pontine - radiatii optice e) partea su"lenticulara: - fi"re temporo-pontine - radiatii acustice ,i"rele corticospinale dupa ce trec prin capsula interna a.ung la mezencefal. Aici se strang toate fi"rele intr-un singur manunc'i ce a.unge la pedunculul cere"ral, fiind situat in a $#5 mi.locie a pedunculului. Aici e ista o somatotopie dinspre medial spre lateral: - fi"re pentru musc'ii mem"rului superor - fi"re pentru trunc'i - fi"re pentru musc'ii mem"rului inferior

%a nivelul puntii fi"rele sunt disparate in fascicule mai mici laterale. 1 ista nuclei pontini si fi"re transverse pontine, si se indreapta su" aceasta forma spre "ul". %a intrarea in acesta, se regrupeaza intr-un manunc'i unic formand piramida "ul"ara. +ana la acest nivel, fi"rele cortico-nucleare se epuizeaza (pana la marginea inferioara a piramidelor "ul"are nu mai e ista) ,i"rele cortico-spinale se decuseaza in proportie de 50-40C, formand decusatia motorie. Grdinea decusatiei dinspre superior spre inferior este: mem"re superioare, trunc'i, mem"re inferioare. !upa decusatie a.ung in cordoanele laterale formand fasciculul corticospinal lateral. 0n acesta fi"rele au o somatotopie astfel incat medial se gasesc fi"rele pentru segmentul cervical (50C din fi"rele cordonului), intermediar se gasesc fi"re pentru segmentul toracic (20C din fi"rele cordonului), iar lateral se gasesc fi"re pentru segmentul lom"ar ($0C din fi"rele cordonului) ,i"rele cortico-spinale se termina in zona su"stantei cenusii intermediare a fiecarui segment medular, unde se grupeaza in 2 compartimente: -1- dorsomedial - cu fi"re ce provin din aria somatosenzitiva, si ce se termina pe interneuronii lamelor ; si 5 si partea laterala a lamei ? Re ed. -2- ventromedial - cu fi"re ce provin din aria motorie si premotorie ce se termina pe interneuroniilamelor 5 si A si ce a mai ramas din lama ? Re ed. ,i"rele care nu se decuseaza se impart in 2 grupe: a) *el mai numeros formeaza fasciculul corticospinal anterior din cordonul anterior. Acesta, in dreptul fiecarui segment, o parte din fi"re parasesc tractul, se decuseaza si trec in partea ventromediala a su"stantei cenusii ventromediale. &e termina in nucleii din cornul anterior, ce inerveaza musc'ii parietali si ai .g'ea"urilor verte"rale. ") *el mai putin numeros formeaza fasciculul corticospinal lateral direct, ce a.unge in cordonul lateral de aceeasi parte, ale carui fi"re a.ung dispersate printre fi"rele corticospinale laterale. &e termina in "aza cornului posterior in zona intermediara, si in partea centrala a cornului anterior. *ea mai mare cale motorie descendenta are 2 neuroni: 1) )euronul cortical superior, central sau de comanda. %ezarea lui duce la paralizie spastica, e agerarea refle elor tendinoase, semn 6a"ins=i pozitiv si paralizie: a) de aceeasi parte, a mem"rului superior si inferior ('emiplegie) ") a unui singur mem"ru (monoplegie) c) a 2 mem"re superioare sau inferioare (diplegie) d) la toate mem"rele (tetraplegie) 2) )euronul motor inferior, periferic sau efector, se gaseste la nivel medular sau in nucleii motori ai nervilor cranieni. &e numeste calea motorie finala comuna, deoarece in el a.ung toate caile descendente. %ezarea lui duce la paralizie totala flasca, a"olirea refle elor si atrofie musculara. ,i"rele corticonucleare se termina in nucleii trunc'iului cere"ral, pe nucleii de releu senzitiv gracil, cuneat, trigeminat si solitar. &e mai termina si in nucleii motori ai nervilor cranieni si in nucleii formatiunilor reticulate.

#!. (rii si cai e$trapiramidale

Grigine: - in su"corticala, ocolind piramidele "ul"are.

*ontroleaza miscarile automate si semiautomate. !easemenea intervin in reglarea actului voluntar, in sensul adaptarii mai eficiente a tonusului muscular si postural.

##. Sistemul receptor vestibular

1. Receptorii caii vesti"ulare sunt situati in crestele ampulare ale canalelor semicirculare si in maculele utriculara si saculara. a) Receptorii crestelor ampulare sunt celule specializate, prevazute cu cili care sunt de 2 tipuri: stereocili (microvilozitati modificate) si =inocili (cili modificati). Acesti receptori sunt sensi"ili la miscarile rotatorii ale capului. 1piteliul crestelor ampulare este alcatuit din 2 categorii de celule: senzoriale si de sustinere. *elulele senzoriale sunt de 2 tipuri: - celule de tip 1, piriforme, avand functie discriminativa, au polul "azal incon.urat de o retea nervoasa provenita din terminatiile fi"relor groase cu conducere rapida ale nervului vesti"ular. - celule de tip 2, de forma cilindrica. +e polul lor "azal se termina in "uton fii"rele su"tiri ale nervului vesti"ular. ") Receptorii maculelor utriculara si saculara sunt asemanatori cu cei din crestele ampulare, cu diferenta ca cilii sunt acoperiti de o masa gelatinoasa in care se disting granule mici, numite otoliti. /acula utriculara are functie in ec'ili"rul static, da informatii asupra pozitiilor capului in raport cu fortele de gravitatie si acceleratia liniara in plan orizontal, iar macula saculara este asociata functional co'leei, reactionand la stimuli vi"ratorii cu intensitate mai mare de 50 cicli#sec.

#%. Calea vestibulara

*alea vesti"ulara este divizata in: - calea vesti"ulara a trunc'iului cere"ral, cu rolul de a sta"ili pozitia capului in spatiu si de a controla miscarile sale - calea vesti"ulara cere"eloasa cu rol esential in reglarea tonusului muscular, in special a celui antigravitational. 2. +rotoneuronul "ipolar se gaseste in ganglionul vesti"ular care are o parte superioara si una inferioara: portiunea superioara primeste fi"rele de la crestele canalelor semicirculare anterior si lateral, si de la macula utriculara, iar portiunea inferioara primeste fi"re de la crestele canalului posterior si de la macula saculara. A onii protoneuronului formeaza nervul vesti"ular care patrunde in trunc'iul cere"ral la nivelul ung'iului "ul"opontin, trecand intre pedunculul cere"elos inferior si tractul spinal al nervului trigemen. $. !eutoneuronul este situat in aria vesti"ulara a fosei rom"oide, unde se gasesc ; nuclei vesti"ulari. ;. Al treilea neuron, dupa unii autori se gaseste in nucleul ventral postero-medial ()>+/) din talamus si de aici impulsurile a.ung la scoarta temporala si frontala. !upa alti autori, al treilea neuron este in nucleul ventral postero-inferior din talamus, iar proiectia este in scoarta parietala, la limita inferioara dintre campurile 2 si 5. &istemul vesti"ular, prin cone iunile sale tine su" controlul sau miscarile refle e ale glo"ilor oculari, ale capului, trunc'iului si mem"relor, in scopul mentinerii

ec'ili"rului si a unor refle e cu origine la"irintica: voma si pozitia capului in timpul vomei.

#&. 4ucleii vestibulari localizare, a"erente si e"erente

!eutoneuronul este situat in aria vesti"ulara a fosei rom"oide, unde se gasesc & nuclei vesti"ulari. a) )ucleul vesti"ular medial este situat dorso-lateral de nucleul dorsal al vagului, si este incrucisat de striile medulare care-l separa de planseul ventriculului ;. 1l este cel mai mare nucleu vesti"ular, intinzandu-se pana in punte. ") )ucleul vesti"ular inferior este situat lateral de nucleul medial. *ranial, el se continua cu nucleul lateral, iar caudal se intinde pana la polul superior al nucleului gracil. c) )ucleul vesti"ular lateral se intinde cranial pana la nivelul nucleului nervului a"ducens, la limita "ul"o-pontina, unde se continua cu nucleul vesti"ular superior, iar caudal se prelungeste cu nucleul vesti"ular inferior. d) )ucleul vesti"ular superior ocupa regiunea pontina a ariei vesti"ulare ("erentele nucleilor vesti"ulari sunt: J fi"rele primare ale nervului vesti"ular, si anume: fi"re ascendente provenite de la crestele ampulare ale canalelor semicirculare si fi"re descendente provenite de la macule J fi"re cere"elo-vesti"ulare directe si incrucisate J fi"re interstitio-vesti"ulare spre nucleul medial E"erntele nucleilor vesti"ulari sunt: a) eferente descendente care formeaza cele 2 tracturi vesti"ulo-spinale: J tractul vesti"ulo-spinal lateral, cu originea in nucleul lateral, este direct si conduce impulsuri vesti"ulare si cere"eloase cu efect facilitator asupra tonusului e tensorilor si activitatii refle e medulare J tractul vesti"ulo-spinal medial, cu originea in nucleii mediali de am"ele parti, este partial incrucisat ") eferente ascendente care provin de la toti nucleii vesti"ulari si se termina prin intermediul fasciculului longitudinal medial (,%/) in nucleii interstitial, comisural si nucleii oculomotori.

#*. Sistemul receptor acustic

1. Receptorii sunt situati in canalul *orti, cei pentru sunete inalte in partea "azala a co'leei, iar cei pentru sunete .oase in partea apicala a co'leei. Grganul *orti este alcatuit din celule diferentiate, asezate intr-un sir lateral si altul medial care formeaza o serie de arcade, iar de o parte si de alta a arcadelor se gasesc celule senzoriale ciliate si celule de sustinere. a) *elulele senzoriale, receptoare, au cilii incrustati in mem"rana tectoria, si sunt de 2 tipuri: J celule piriforme, scurte, care alcatuiesc sirul medial J celule inalte asezate pe $ siruri la "aza co'leei si ;-5 siruri spre varful co'leei. 1le alcatuiesc sirul lateral. Hnda sonora transmisa la nivelul ferestrei vesti"ulare pune in miscare perilimfa rampei vesti"ulare pana la 'elicotrema, de unde se propaga in rampa timpanica pana la fereastra co'leei. >i"ratiile perilimfei se transmit mem"ranei "azilare, celulele senzoriale

specializate sunt ridicate odata cu mem"rana "azilara in timpul oscilarii acesteia, si cilii lor sunt presati de mem"rana tectoria si endolimfa din canalul *orti. +resiunea e ercitata de mem"rana tectoria asupra centriolilor si fenomenelor vi"ratorii, sunt transformate in influ nervos care este transmis terminatiilor nervoase.

#+. Calea acustica

*alea auditiva este singura cale pe care se descriu ; neuroni. 1. +rotoneuronul este neuronul "ipolar din ganglionul spinal situat in canalul spiral, iar prelungirile sale formeaza nervul co'lear. 2. !eutoneuronul se gaseste in nucleii: co'lear ventral de pe fata ventrolaterala a pedunculului cere"elos inferior si co'lear dorsal situat pe fata dorsala a pedunculului cere"elos inferior, in portiunea laterala a ariei vesti"ulare, unde formeaza tu"erculul acustic. $. Al treilea neuron se gaseste in coliculul inferior ;. Al patrulea neuron il constituie neuronii corpului geniculat medial, situat pe fata inferioara a pulvinarului, lateral de coliculul superior. Aferentele corpului geniculat medial provin de la lemniscul lateral, coliculul inferior si corte ul temporal, iar eferentele formeaza radiatia acustica (geniculotemporala) 5. @ona de proiectie corticala este situata pe girul temporal superior, girii temporali transversi, campul ;1 auditiv si campurile ;2 si 22 de asociatie. *aracteristicile cailor acustice sunt: a) prezenta fi"relor in contracurent: cortico-geniculate, cortico-coliculare, olivoreceptoare ") cresterea numarului de fi"re transmitatoare dupa fiecare releu c) "ilateralitatea proiectiilor co'leei pe corte d) pluralitatea ariilor auditiv #,. 4ucleii co3leari !eutoneuronul se gaseste in nucleii: co'lear ventral de pe fata ventrolaterala a pedunculului cere"elos inferior si co'lear dorsal situat pe fata dorsala a pedunculului cere"elos inferior, in portiunea laterala a ariei vesti"ulare, unde formeaza tu"erculul acustic. a) )ucleul co'lear ventral primeste ca aferente fi"rele groase cu originea in regiunea apicala a co'leei. ") )ucleul co'lear dorsal primeste ca aferente putine fi"re descendente su"tiri (direct de la nervul co'lear), care se articuleaza cu dendritele profunde ale neuronilor fusiformi. +relungirile deutoneuronului pot lua $ cai: a) fi"rele groase ale regiunii ventrale a nucleului ventral formeaza stria acustica ventrala ale carei fi"re, la nivelul .onctiunii ponto-"ul"are se incruciseaza, pe linia mediana, cu cele de partea opusa, formand corpul trapezoid, situat ventral de lemniscul medial. %ateral de oliva superioara, fi"rele devin ascendente formand lemniscul lateral. Hnele fi"re se termina in formatia reticulata si nucleii corpului trapezoid ipsi- si contralaterali, in nucleii comple ului olivar superior de aceeasi parte sau de partea opusa, iar altele intra direct in lemniscul lateral contralateral. )ucleii co'leari nu dau fi"re directe lemniscului lateral ipsilateral.

") fi"rele din regiunea dorsala a nucleului co'lear ventral formeaza stria acustica intermediara ce intra in lemniscul lateral contralateral. Aceste fi"re constituie calea co'leo-reticulara. c) fi"rele regiunii dorsale a nucleului co'lear dorsal formeaza stria acustica dorsala care intra in lemniscul lateral contralateral. *omple ul olivar superior situat lateral de nucleul corpului trapezoid, este compus din mai multe grupe celulare: J grupul lateral in forma de I&I este nucleul de origine al fi"relor directe eferente, de control a transmisiei la nivel de receptor J grupul medial are rol in localizarea sunetelor J grupul retroolivar este originea fi"relor incrucisate eferente, ce controleaza transmisia receptorilor. Aferentele comple ului provin de la nucleii co'leari, iar eferentele intra in alcatuirea lemniscului lateral ipsilateral, si mai putin contralateral. )ucleii corpului trapezoid sunt: nucleii dorsal si ventral ai corpului trapezoid. Acesti nuclei primesc aferente de la nucleii co'leari si trimit eferente prin lemniscul lateral, si cateva fi"re ce intra in fasciculul longitudinal medial pentru a se termina in nucleii nervilor oculomotor, tro'lear, a"ducens, trigemen si facial. *orpul trapezoid se continua cu lemniscul lateral situat in punte si mezencefal, lateral de lemniscul medial si de cel trigeminal, si medial de lemniscul spinal.

#9. Cai acustice re"le$e

*aile acustice refle e sunt alcatuite din: 1. 1ferentele nucleului co'lear dorsal spre: formatiunea reticulata, si coliculii superiori mediati de coliculii inferiori Aceste 2 categorii de eferente sunt la originea refle elor tonice ale musculaturii. 2. 1ferentele nucleilor corpului trapezoid, care pe calea fasciculului longitudinal medial a.ung la nucleii nervilor oculomotor, tro'lear, a"ducens, trigemen si facial. 1le e plica miscarile refle e ale oc'ilor si acomodarea auditiva prin nervul musc'iului tensor al timpanului si musc'iului scaritei. $. 1ferentele comple ului olivar superior, care formeaza fasciculul olivo-co'lear. Acestea au rolul de a in'i"a transmisia la nivel de receptor. ;. +edunculul olivar format din fi"re directe cu originea in nucleul principal olivar. 5. 1ferente de la coliculii inferiori si fi"re ale lemniscului lateral, care reintra in nucleul co'lear pentru a a.unge la receptori periferici, cu efecte in'i"itorii pentru anumite frecvente ale spectrului auditiv.

%!. Rolul analizatorului vizual

Analizatorul vizual o"tine 45C din informatiile e terne care a.ung la organism. 1l este format dintr-un segment periferic (retina) si un segment de conducere care este reprezentat de 2 cai : calea retino-geniculo-calcarina si calea retino-tecto-calcarina. %a nivelul acestui analizator au loc $ fenomene: 1. ,ormarea imaginii optice pe retina 2. ,ototransductia (a"sor"tia fotonilor si transformarea lor in semnal electric) $. Al treilea fenomen este alcatuit din $ componente: J prelucrarea informatiilor in retina

J transmiterea pe cai J prelucrarea corticala Gc'iul uman este sensi"il la radiatii cu lungimea de unda cuprinsa intre $55 - 5?0 nm, dar oc'iul afa= poate percepe si o gama de ultraviolete ($15 nm) +rin analizatorul vizual se percep : contururile o"iectelor, stralucirea, distanta dintre o"iecte, profunzimea campului, miscarea. 1l are rol in orientarea in spatiu si ec'ili"ru.

% . Retina descriere, straturi, celule pi-mentare

R1:0)A este formata din 10 straturi : 1. &tratul celulelor pigmentare 2. &tratul celulelor receptoare (cele cu conuri si "astonase) $. /em"rana limitanta e terna - care se afla la limita dintre corpul celulelor receptoare si prelungirea in con sau "astonas. ;. &tratul granular e tern - se afla la nivelul corpului celulelor receptoare 5. &tratul ple iform e tern - se afla la nivelul sinapsei celulelor "ipolare cu celulele receptoare ?. &tratul granular intern - se afla la nivelul corpului celulelor "ipolare 5. &tratul ple iform intern - se afla la nivelul sinapsei celulelor multipolare cu celulele "ipolare A. &tratul celulelor ganglionare 4. &tratul fi"relor nervului optic 10. /em"rana limitanta interna Retina umana este de tip inversat. 1a contine $ zone mai importante : J /acula lutea (pata gal"ena), are o suprafata de 1 mmK si este zona cu acuitate ma ima a oc'iului. 1a se gaseste in dreptul a ului si contine numai celule cu conuri. J ,oveea centralis, are o suprafata de 0,;-0,5 mmK si se gaseste in mi.locul maculei. &traturile in aceasta zona sunt deplasate, lumina cazand direct pe celulele cu conuri. J +ata oar"a (discul nervului optic), se gaseste in partea infero-mediala a glo"ului ocular. *elulele pigmentare sunt unistratificate si au proprietatea de a emite pseudopode cu pigment in .urul conurilor sau "astonaselor, formand o camera o"scura. +igmentul pseudopodelor contine melanina si fu ina. Aceste celule au rol in a"sor"tia fotonilor care nu au e citat, rezultand incalzirea vaselor croidiene si impiedicarea refle iei fotonilor. *elulele receptoare: in retina sunt in total 100-120 de milioane de celule cu "astonas, 5-A milioane de celule cu conuri, 1 milion de celule ganglionare multipolare si 500 de milioane de celule care apartin corte ului. !ensitatea celulelor receptoare din retina este urmatoarea: J in fovee sunt 150.000 de celule cu con#mmK J in apropierea foveei sunt $0-;0.000 de celule cu "astonas#mmK J in rest sunt ;-5.000 de celule cu con#mmK si 150.000 de mii de celule cu "astonas#mmK

%#. Celulele cu bastonas

0n retina sunt in total 100-120 de milioane de celule cu "astonas

J in apropierea foveei sunt $0-;0.000 de celule cu "astonas#mmK J in rest sunt ;-5.000 de celule cu con#mmK si 150.000 de mii de celule cu "astonas#mmK *elulele cu "astonas sunt caracteristice pentru vederea nocturna si au ma imum de acuitate la lumina cu fracventa de 522 nm. *elulele receptoare au un segment e tern, o regiune ingustata, un segment intern si un segment sinaptic prin care se leaga de celula "ipolara. &egmentul e tern la celula cu "astonas este format din 2000 de discuri suprapuse, care nu au contact cu mediul e tern, iar unul dintre peretii discurilor este format 40C din rodopsina. &egmentul ingust de cone iune contine in interior un cil care provine din centriolul celulei. &egmentul intern contine o zona elipsoida plina cu mitocondrii, apoi o zona mieloida in care gasim reticul endoplasmic rugos si aparat 9olgi, aici avand loc sinteza pigmentului care ascensioneaza. &egmentul sinaptic la celula cu "astonas este ca o sperula. +entru celula cu "astonas pigmentul este rodopsina iar a"sor"tia fotonilor de catre acesta duce la o tranformare de configuratie spatiala, astfel 11-cis retinalde'ida se transforma in 11-trans retinalde'ida. Astfel, prin modificari succesive rodopsina se transforma in metarodopsina- 2, produs care declanseaza reactii c'imice ce duc la aparitia potentialului de actiune. !upa descompunerea rodopsinei, retinalul poate fi transformat in vitamina A si reutilizata apoi la resinteza retinalului.

%%. Celulele cu con

0n retina sunt in total 5-A milioane de celule cu conuri J in fovee sunt 150.000 de celule cu con#mmK J in rest sunt ;-5.000 de celule cu con#mmK si 150.000 de mii de celule cu "astonas#mmK *elulele receptoare au un segment e tern, o regiune ingustata, un segment intern si un segment sinaptic prin care se leaga de celula "ipolara. &egmentul e tern la celula cu con este format din discuri care au contact li"er cu mediul e tern, fiind plicaturate. &egmentul ingust de cone iune contine in interior un cil care provine din centriolul celulei. &egmentul intern contine o zona elipsoida plina cu mitocondrii, apoi o zona mieloida in care gasim reticul endoplasmic rugos si aparat 9olgi, aici avand loc sinteza pigmentului care ascensioneaza. &egmentul sinaptic la celula cu con are aspect de pedicul. +entru celula cu conuri pigmentul este iodopsina (partea proteica este fotopsina iar grupul prostetic este retinalul), iar mecanismul de declansare a potentialului de actiune este pro"a"il asemanator cu al celulelor cu "astonas.

%&. Celulele bipolare, multipolare si de asociatie in retina

*elulele "ipolare : - reprezinta protoneuronul pe calea optica si sunt de 2 tipuri:

J celule "ipolare pitice care se gasesc numai in foveea centralis si fac parte din calea anatomica privata 1#1#1 (o celula cu con - o celula "ipolara - o celula multipolara) J celule "ipolare difuze, care sunt difuze propriu-zise (fac sinapsa cu $0-50 de "astonase) si difuze plate (fac sinapsa cu ;-5 conuri) *elulele multipolare : - reprezinta deutoneuronul pe calea optica, fac sinapsa cu celula "ipolara, iar a onul lor formeaza nervul optic. 1le codifica informatia prin modificarea frecventei potentialelor (modulatie de frecventa) si nu prin modificarea amplitudinii. *elulele multipolare sunt de 2 tipuri: J celule multipolare pitice care fac parte din calea anatomica privata 1#1#1 J celule multipolare difuze Aceste celule se gasesc pe retina intr-un singur strat, cu e ceptia maculei lutea, unde sunt asezate pe A-10 straturi. ,iecare celula multipolara are un camp retinian circular, de unde primeste informatii, numit camp receptor al celulelor multipolare. Aceste campuri sunt de 2 tipuri: J campuri receptoare cu centrul G) si periferia G,,, care raspund la inceputul e citatiei J campuri receptoare cu centrul G,, si periferia G), care raspund la sfarsitul e citatiei. Acest raspuns G)-G,, are rol in accentuarea contururilor o"iectelor pe care le vedem, iar pe retina e ista succesiunea: camp G) - camp G)#G,, - camp G,,. !eci retina este organizata in coloane cu campuri receptoare circulare. *elulele orizontale se afla in stratul ? si au rol de a fi asimilate cu neuroni in'i"itori. %a activarea conurilor ele in'i"a "astonasele, si invers. Aceste celule maresc campul celulelor ganglionare, accentueaza contrastul si au rol in adaptarea intunericlumina. *elulele amacrine se afla in partea interna a stratului ? si are rol in asigurarea cone iunilor dintre celulele "ipolare, celulele multipolare si coloanele retiniene. &unt descrise 22 de tipuri de celule amacrine fara rol "ine precizat, dar au foarte multi mediatori. *elulele /uller se afla in stratul ple iform e tern, iar prelungirile lor periferice si centrale formeaza mem"ranele limitante e terna si interna.

%*. Campul vizual, arii corespondente

*ampul vizual monoocular pentru un oc'i normal este: lateral - 40D, superior - 50D, medial - 50D, inferior - ;0D. *ampul vizual "ilocular se suprapune in partea mediala si astfel ne asigura vederea stereoscopica 0maginea o"tinuta pe retina este reala, mai mica si rasturnata. Retina are deci ; cadrane: nazal superior, nazal inferior, temporal superior, temporal inferior, iar cadranele inferioare ale retinei receptioneaza imagini din cadranele superioare ale campului. Ariile corespondente, sunt arii din retina care vad aceeasi regiune din campul vizual.

%+. 4ervul optic, c3iasma optica si tractul optic

)ervul optic este format de a onii celulelor multipolare. ,i"rele nervului optic, toate mielinice, imediat dupa iesirea lor din glo"ul ocular, provin de la o singura retina, deci la nivelul sau vederea este monoculara. *'iasma optica este o lama patrulatera de su"stanta al"a, situata la locul de trecere dintre peretele anterior si cel inferior al ventriculului $. 1a se continua superior cu lama terminala, iar inferior cu tu"er cinereum si infundi"ulul. 0ntre lama terminala si c'iasma, ventriculul $ trimite o prelungire numita reces optic. 0n c'iasma optica e ista urmatoarea distri"utie a fi"relor: J fi"rele nazale din cordoanele nazale inferioare se incruciseaza facand un genunc'i anterior in c'iasma optica, si trec in tractul optic de partea opusa J fi"rele nazale din cordoanele nazale superioare se incruciseaza, formand un genunc'i posterior in c'iasma optica, si trec in tractul optic de partea opusa J fi"rele temporale trec in tractul optic de aceeasi parte J fi"rele maculare si pupilare sunt si directe si incrucisate ,i"rele tractului optic dau pe de o parte colaterale catre nucleii pretectali, coliculii cvadrigemeni superiori, pulvinar si 'ipotalamus si pe de alta parte merg la neuronul $ din corpul geniculat lateral. !e la corpul geniculat lateral, care are o structura laminara, fi"rele se duc spre nucleul pregeniculat (care face legatura cu 'ipotalamusul si nucleii pretectali) si spre cele ? lame ale corpului geniculat, astfel: J fi"rele incrucisate (nazale) vin in lamele 1,;,? J fi"rele 'omolaterale (temporale) vin in lamele 2,$,5 1 ista si aici o somatotopie: fi"rele din cadranele inferioare a.ung in partea laterala a corpului geniculat iar cele superioare in partea mediala A onul neuronului $ se proiecteaza pe scoarta in ariile vizuale :oti acesti a oni formeaza radiatiile optice ce trec prin segmentul retrolenticular al capsulei interne. Ariie vizuale sunt aria principala (15) ce se gaseste in lo"ul occipital si ariile de asociatie din .ur, adica aria parastriata (1A) si aria prestriata (14) Fu"el si Missel au demonstrat ca aceste campuri vizuale se proiecteaza pe suprafata scoartei ca niste coloane care sunt alternative de la un oc'i la altul. :ot ei au evidentiat in scoarta mai multe tipuri de neuroni. *alea retino-tecto-calcarina Aceasta cale contine 20C din fi"rele caii optice. Are traseu, din tractul optic J coliculii cvadrigemeni superiori (aria pretectala) J nucleii posteriori ai 'ipotalamusului J scoarta. Rolul acestei cai este de urmarire a elementelor in miscare si de apreciere a profunzimii campurilor. *olateralele tractului optic *olateralele tractului optic sunt spre 'ipotalamus (tractul retino'ipotalamic) 1 ista in 'ipotalamus, nucleul suprac'iasmal la care a.ung fi"re din calea optica, si care prin su"stanta cenusie su"ependimara trimite fi"re catre su"stanta reticulara a trunc'iului cere"ral (su"stanta periapeductala), si de aici prin fi"re reticulo-spinale J coarne laterale *A-:1 J radacina anterioara a nervilor spinali J ramura comunicanta a lantului simpatic J ganglionii superiori cervicali simpatici J ple pericarotic comun intern J craniu, dand nastere unui contingent de fi"re ce se numeste nervus *onari, care a.unge la epifiza si ritmeaza secretia de melatonina in functie de cantitatea de lumina.

!iencefalul, are rol in afectivitate, perceperea luminii si de aceea pentru tratarea depresiilor se fac "ai de lumina.

%9. Cai re"le$e cu punct de plecare vizual

Re"le$ul "otomotor. Retina este e citata, informatiile au traseu prin: a onul neuronului 2 J tract optic J prin colaterale J nucleii pretectali J nucleul accesor al nervului oculomotor J nervul oculomotor J ganglionul ciliat J nervii ciliari scurti J musc'ii ciliari circulari 23 /ioza (scaderea diametrului pupilei) NNN &emnul ArgElle- Ro"ertson : - apare in sifilisul tertiar, refle ul fotomotor dispare mentinandu-se refle ul de acomodare la distanta. Acest lucru se datoreaza leziunilor su"stantei reticulate din .urul canalului &Elvius (apeductul cere"ral) Refle ul fotomotor este un refle consensual, adica se produce concomitent la am"ii oc'i (deoarece nucleii pretectali sunt uniti prin comisura posterioara). Re"le$ul de crestere a pupilei 0midriaza). Acest refle are traseu prin: colateralele tractului optic J coliculii cvadrigemeni superiori J tract tecto-reticulo-spinal J maduva spinarii J coarnele laterale *A-:1 J lantul simpatic cervical J in ganglionii superiori sinapsa cu fi"rele postganglionare J ple carotic intern J ple in .urul arterei oftalmice J radacina superioara a ganglionului ciliat J nervii ciliari lungi J musc'ii radiari ciliari 23 /idriaza. &indromul *laude-6ernard-Forner: in paralizia simpaticului, "olnavul prezinta mioza si enoftalmie (oc'iul impins in glo"ul ocular) &indromul +ancoast-:o"ias: - in cancerul de varf pulmonar, "olnavul nu face midriaza pe acea parte. Re"le$ul de acomodare la distanta. &timulul acestui refle este imaginea neclara care a.unge pe corte la nivelul ariei 15 care este legata cu aria 1A Aria 1A se gaseste in legatura cu aria A (motorie) din lo"ul frontal. Acest refle coordoneaza modificarile cur"urii cristalinului, convergenta a elor optice si scaderea diametrului pupilar. !in ariile 1A si A pleaca fi"re descendente spre coliculii cvadrigemeni superiori J arie pretectala J nucleul accesor al nervului oculomotor J ganglionii ciiliari J nervii ciliari scurti J contractia musc'ilor ciliari circulari J rela area ligamentului suspensor al cristalinului J "om"area cristalinului J cresterea vederii de aproape. )ervul optic este alcatuit din fi"re descendente (in contracurent) ce vin spre oc'i. Griginea acestor fi"re este in talamus (pulvinar), coliculi cvadrigemeni superiori, su"stanta reticulata mezencefalica. Aceste fi"re se termina in celulele amacrine +otentialul in celulele amacrine faciliteaza transmiterea prin celulele ganglionare (multipolare) ceea ce duce la amplificarea perceptiei si cresterea cantitatii de lumina perceputa. +erceptia poate fi modulata NNN

&!. Tulburarile acuitatii vizuale

A. :ul"urari ale acuitatii vizuale 1) Am"liopie 2 diminuarea, aproape de pierdere a acuitatii vizuale 2) )ictalopia 2 scaderea acuitatii vizuale ziua $) Femeralopia 2 Ior"ul gainilorI - scaderea acuitatii vizuale in lumina crepusculara

;) !iscromatopsie 2 deficit al acuitatii vizuale pentru culori. !e e emplu daltonismul este scaderea congenitala a acuitatii vizuale pentru rosu si verde. 5) *ecitatea (amauroza) 2 pierderea acuitatii vizuale. 1ste de 2 tipuri: a) periferica - tine de glo"ul ocular, polul anterior (cataracta, c'eratita), retina, nervul optic. *linic: - modificari de fund de oc'i, lipseste refle ul fotomotor. ") centrala - are cauza corticala J leziune in aria 15 *linic: - fund de oc'i normal, refle fotomotor prezent *auze : - leziuni vasculare, traumatisme, tumori, into icatii cu *G 2 sau uree, accidente de anestezie.

&*. 'oli-onul arterial 8illis

Acest poligon este un sistem arterial anastomotic, cu 5 ramuri (laturi), la formarea careia participa 2 sisteme arteriale : sistemul carotic intern si sistemul verte"ro-"azilar. 1) &istemul carotic intern (artera carotida interna) este alcatuit din ; parti : -3 partea cervicala -3 partea pietroasa - se gaseste in stanca temporalului si in canalul carotic osos, unde datorita formei canalului se mai numeste si sifon carotic. -3 partea cavernoasa - se gaseste in sinusul cavernos si in santul carotic de pe peretele lateral al sfenoidului. -3 partea cere"rala - tine de la iesirea din sinusul cavernos, in dreptul proceselor clinoide anterioare, pana in dreptul spatiului perforat anterior. 0n craniu, artera carotida interna da 2 grupuri de ramuri : a) Ramuri colaterale - reprezentate de arterele : oftalmica, comunicanta posterioara, coroidiana anterioara ") Ramuri terminale - reprezentate de artera cere"rala anterioare si de artera cere"rala medie 2) &istemul verte"ro-"azilar. Artera verte"rala are 2 segmente, unul cervical si verte"ral (la nivelul gatului), si unul cere"ral care se intinde pana la marginea inferioara a puntii, unde prin unire cu cea de partea opusa formeaza trunc'iul "azilar. Acesta, urca in canalul format de clivus (anterior) si santul "azilar pontin pana in dreptul spatiului perforat posterior, unde arterele verte"rale posterioare se impart in artere terminale. +oligonul arterial este format din :artera comunicanta anterioara, 2 artere cere"rale anterioare, 2 artere comunicante posterioare, 2 artere cere"rale posterioare. !e cele mai multe ori aceste artere sunt inegale ca lungime si cali"ru. +oligonul arterial isi manifesta eficacitatea atunci cand una dintre laturi (ramuri) este o"literata, circulatia sangelui fiind suplinita de celelalte. Grice o"structie in afara poligonului duce la leziuni de su"stanta nervoasa. Arterele cere"rale dau fiecare 2 grupuri de ramuri : ramuri corticale sau superficiale, care trec in santurile de pe suprafata emisferelor, vascularizand corte ul in totalitate si o parte a su"stantei al"e su"iacente, si ramuri centrale sau profunde ce patrund in grosimea su"stantei cere"rale prin cele $ spatii perforate (2 anterioare si unul posterior), vascularizand restul su"stantei al"e, nucleii si peretii ventriculilor.

&+. (rtera cerebrala anterioara

!e la origine (in dreptul spatiului perforat anterior), artera trece peste ervul optic, patrunde in fisura interemisferica si se aplica pe genunc'iul corpului calos. Aici se imparte in 2 ramuri mari : artera pericalosala care trece in santul corpului calos si sfarseste in aria precuneusului, si artera caloso-marginala care trece in santul cinguli si sfarseste in aria lo"ului paracentral. Ramuri corticale : -3 ramuri or"itale pentru gir drept, "ul" olfactiv, tract olfactiv, giri or"itali mediali -3 ramuri frontale pentru corp calos, gir cinguli, gir frontal medial cu lo"ulul paracentral, gir frontal superior si partea superioara a girului frontal mi.lociu -3 ramuri parietale pentru precuneus si lo"ul parietal superior Ramuri centrale : - sunt desprinse din apropierea originii arterei cere"rale anterioare, trec in spatiul perforat anterior, una dintre ele fiind mai voluminoasa (artera recurenta Feu"ner). Aceste ramuri vascularizeaza : rostrul corpului calos, septul pelucid, capul nucleului caudat, "ratul anerior al capsulei interne, partea anterioara a putamenului. &indromul cere"ralei anterioare este caracterizat prin paralizie contralaterala de mem"ru inferior si apra ie (decoordonare intre dreapta si stanga)

&,. (rtera cerebrala medie

1ste cea mai mare artera cere"rala atat din punct de vedere al cali"rului cat si al lungimii. 1a continua traiectul arterei carotide interne, lucru ce este favorizant in traiectul unei trom"em"olii. !in dreptul spatiului perforat anterior, ea patrunde in santul lateral &Elvius, peste insula, si a.unge in aria lo"ului parietal unde sfarseste ca artera a girului angular. Ramuri corticale : -3 ramuri or"itale pentru girii or"itali laterali -3 ramuri frontale pentru .umatatea inferioara a girului frontal mi.lociu, girul frontal inferior si girul precentral -3 ramuri parietale pentru gir postcentral si lo"ul parietal inferior -3 ramuri temporale mai ales pentru gir temporal superior -3 ramuri insulare Ramuri centrale : - acestea se numesc artere striate si sunt impartite in 2 grupuri, unul lateral si unul medial, acestea trecand impreuna prin spatiul perforat anterior spre profunzimea emisferelor. 1le vascularizeaza : putamen, glo"us palidus, corpul nucleului caudat, partea anterioara a talamusului, genunc'iul, "ratul posterior, "ratul retrolenticular,"ratul su"lenticular ale capsulei interne. &indromul cere"ralei medii se caracterizeaza prin : paralizie de mem"ru superior de partea opusa prin interesarea girului precentral, tul"urari de sensi"ilitate pana la a"olirea ei pe partea opusa prin interesarea girului postcentral sau a talamusului, afazii senzitive (surditate ver"ala - nu intelege sensul cuvintelor 8 cecitate vizuala - vede dar nu intelege scrisul), afazii motorii (agrafia - nu poate scrie 8 mutenia)

&.. (rtera cerebrala posterioara

+orneste din dreptul spatiului perforat posterior, are traiect lateral, paralel cu artera cere"eloasa superioara incon.urand spre posteriorpedunculul cere"ral. Apoi trece pe partea temporo-occipitala a emisferelor si sfarseste in santul calcarin ca artera calcarina.

Ramuri corticale : -3 2 artere temporo-occipitale, una anterioara si una posterioara, pentru girii temporo-occipitali dar si girul temporal inferior si partial girul temporal mi.lociu. -3 artera cornului lui Amos pentru girul para'ipocampic -3 ramuri parietale pentru precuneus -3 ramuri occipitale pentru cuneus, lingula, pol occipital si fata e terna superolaterala a lo"ului occipital Ramuri centrale : - patrund in spatiu perforat posterior si vascularizeaza 'ipotalamusul, regiunea su"talamica, pulvinar talamic, epitalamus (cu epifiza), coliculi cvadrigemeni superiori, parte postero-laterala a calotei mezencefalice. &indromul cere"ralei posterioare se caracterizeaza prin cecitate (or"ire) daca leziunile sunt "ilaterale, sau 'emianopsii (or"ire intr-un camp - nazal sau frontal)