Anatomie comparata

Curs V
 Analizatorii
1.Segment periferic: R

2. Segment intermediar: caile de conducere

3.Segment central: la nivelul scoartei cerebrale, unde senzatiile devin

constiente?
Clasificarea receptorilor
A. Clasificare structurala
• Celule epiteliale modificate

• Structuri de origine nervoasa:

- Neuroni modificati
- Prelungiri neuronale
- Terminatii nervoase libere
- Terminatii nervoase incapsulate
Clasificarea receptorilor
B. Clasificare dupa provenienta stimulului
• Exteroreceptori
• Proprioreceptori
• Interoreceptori
C. Clasificare in functie de tipul de energie la care sunt sensibili
• Mecanoreceptori
• Termoreceptori
• Fotoreceptori
• Chemoreceptori
Caile sensibilitatii
Caile sensibilitatii
proprioceptive

a. Calea sensibilitatii
proprioceptive constiente
-fasciculele spinobulbare

b. Calea sensibilitatii
inconstiente
-fascicului spinocerebelos
direct Flechsig
-fascicului spinocerebelos
incrucisat Gowers
Caile sensibilitatii
• Caile sensibilitatii
exteroceptive
• Calea sensibilitatii tactile
a. Calea sensibilitatii tactile
grosiere
• – f. spinotalamic anterior
a. Calea sensibilitatii tactile
fine – fascicule
spinobulbare Goll si
Burdach –
b. Calea sensibilitatii termice si
dureroase
- f. spinotalamic lateral
Segmentul intermediar (de conducere)
• Toate caile sensibilitatii fac parte din cai complexe, formate din neuroni de 3 ordine
inlantuiti sinaptic:

- Proneuronul - neuron pseudounipolar situat in ganglionu spinali si gangl. Senzitivi de

pe traiectul uinor nervi cranieni
- Deutoneuronul
a. pentru sensibilitatea exteroceptiva, proprioceptiva inconstienta si interoceptiva –
neuronul de ordin II este situat in cornul posterior al MS
b. pentru sensibilitatea ? – situat in nucleii bulbari
- Neuronul de ordin III – talamus, de regula…metatalamus ?

• Caile de conducere ale analizatorilor includ nervii spinali si cranieni.

Segmentul central
• Proiectie la nivelul scoartei cerebrale, unde senzatiile devin constiente

• Calea sensibilitatii proprioceptive inconstiente proiecteaza informatia in

cerebel – sensibilitatea proprioceptiva inconstienta

- Sensibilitatea proprioceptiva inconstienta – pozitia in spatiu, informatii despre

forte gravitationale: migratiile pasarilor, migratiile mamiferelor marine se
presupune ca in aceste migratii se ghideaza dupa fortele graviatationale

- Cerebelul prezent in toata seria vertebratelor. Cu cat abilitatile motrice sunt mai
complexe (cu atat cerebelul este mai dezvoltat) cu atat suntem mai adaptati
(forta motrice a evolutiei – motilitatea).
Arii corticale
• Ariile precentrale – motorii
(coarne anterioare motorii
MS)
• Ariile postcentrale –
senzitive (coarne
posterioare senzitive MS)
Lobii senzitivi si senzoriali la
mamifere:

- Lob parietal, girul

postcentral din lobul
parietal
- Lob temporal- arii auditive
- Lob occipital- arii vizuale
Homunculus senzitiv/Homunculus motor
Somatotopie:

- reprezentare a
informatiilor
proiectate de la
fetei, corpului

- reprezentare de a
lungul suprafetei
girului postcentral

- homunculus senzitiv
Sistemul tegumentar
• cel mai mare sistem
• constituit din
- Piele
- Anexe tegumentare
- glande
- fanere: gheare, copite, unghii, coarne la mamifere
Exp. Dermatol.
200,2, 11, 159-187
Reptilian Skin and its special histological structures, Rutland C.S., Cigler P.,
Kubale V.
Analizatorul cutanat
Tegumentul
• Simtul tactil dezvoltat la om; oamenii simt nevoia sa atinga ca sa
cunoasca mai bine
• Pielea – este un imens camp receptor;
• receptia- rol esential al tegumentului

• La nivelul pielii se gasesc:

- receptorii sensibili la deformari mecanice – mecanoreceptori
- receptori termici
- receptori pentru durere
Analizatorul cutanat
Tegumentul

• Dpdv., structural, receptorii tegumentari sunt:

a. Terminatii nervoase libere- dispusi la suprafata, in epiderm- receptori pt
durere si termici

b. Terminatii nervoase incapsulate (corpusculi senzitivi)

Sensibilitatea capului, gatului?

Sensibilitatea de la nivelul trunchiului – asigurata de nervii spinali
Tegumentul

• Pielea glabra – prezinta numeroase tipuri de receptori

• Pielea acoperita cu par – predomina receptorii anexati foliculilor pilosi

• Pielea se continua cu mucoasele la nivelul orificiilor naturale ale organismului –

mucoasele contin receptori cu aceleasi caracteristici ca si receptorii cutanati
Tegumentul
• Pielea este alcatuita din
epiderm, derm, sub care
se afla hipodermul
Tegumentul

Epidermul
- origine ectodermica ca si
sistemul nervos
- alcatuit din 5 straturi la
nivelul degetelor, fetei
palmare a mainii si fetei
plantare a piciorului

- nu este vascularizat
Epiderm
• contine mai multe
tipuri celulare:
-keratinocite,
-melanocite,
-celule Langerhans

Tipuri de celule – epiderm/

https://commons.wikimedia.o
rg/wiki/File:502_Layers_of_e
pidermis.jpg
Epiderm
Keratinocitele

https://www.slideshare.net/sarankumardas/all-about-skin-81546440
Stratul cornos
Stratul cornos al
epidermului blocheaza
penetrarea radiatiilor UV,
filtrand mare parte din ele,

Melanocitele reprezinta a
doua linie de aparare
importiva radiatiilor UV
https://www.researchgate.
net/figure/
Epiderm
Melanocitele
- se gasesc la
nivelul stratului
germinativ,
- trimit prelungiri
printre celulele
epidermale, la
nivelul carora
migreaza
melanosomi

https://www.slideshare.net/moha_az/
basic-skin-histology
Epiderm

https://www.pinterest.c
om/pin/3699285568736
35845/
Epiderm-
Melanocite

skintone_large.png
Epiderm
Celulele
Langherhans
– se afla in printre
celulele din stratul
germinativ al
epidermului

https://www.slideshare.net/moha_az/basic-
skin-histology
Epiderm
Receptorii din epiderm:
Terminatiile nervoase libere
- receptori sensibili la durere si
temperatura
- dispusi printre celulele
epidermice

Discurile Merckel
-receptori sensibili la atingere,
-mai numerosi la nivelul degetelor
-situati printre celulele stratului
bazal

https://www.pinterest.co
m/pin/323203710751607
449/
Epiderm

https://www.slideshare.net/
moha_az/basic-skin-
histology
Lamine de
keratina-
aspect
microscopic
Lamine de keratina-
aspect microscopic

https://www.pinterest.co.uk/pin/510806
782726868483/
Tegumentul
Dermul
- origine mezodermica

- format din tesut conjunctiv dens, strat mult mai gros decat epidermul

- contine vase de sange, vase limfatice, terminatii nervoase libere si incapsulate

- contine formatiuni cu origine epidermica: glande sebacee, sudoripare, foliculi

pilosi - formatiuni care migreaza in derm sau chiar in hipoderm
Structura pielii

Dermul
diferentiaza doua straturi:

-stratul papilar

- papilele dermice contin capilare

sangvine si terminatii nervoase

- stratul reticular
skin-layers-asklepios-medical-atlas.jpg
Epidermul si dermul

Sectiune microscopica prin

tegument uman
https://en.wikipedia.org/
Amprente digitale

Histology of
fingerprint/https://squeeterbee.
tumblr.com/post/73969559045/
the-histology-of-a-fingerprint
Receptorii din derm
A. Terminatii nervoase libere
- receptioneaza stimulii tactili, termici, durerosi
- se gasesc si in jurul foliculilor pilosi
B. Terminatii nervoase incapsulate
Corpusculii Meissner
- numerosi la nivelul degetelor, pleoapelor, organe genitale externe
- sensibili la atingeri usoare
Corpusculii Krause
-varietate de corpusculi Meissner, mai mici
- se gasesc in dermul de la nivelul orificiilor naturale, unde se continua cu mucoasele
- se gasesc in mucoasele de la nivelul buzelor, conjunctiva, mucoasa bucala
Receptorii din derm
• B. Terminatii nervoase incapsulate
Corpusculii Ruffini
- dispusi in dermul profund si in hipoderm; dispusi in capsulele articulare
(proprioreceptori)
- sensibili la presiune
Corpusculii Pacini
- cei mai voluminosi corpusculi senzitivi
- aspect ovoid,
- situati in derm profund si hipoderm, mai numerosi la nivelul degetelor
- se gasesc si in periostul oaselor (proprioreceptori)
- sensibili la presiune si vibratii
Dermul

• cea mai mare rezerva de apa in corp

• la nivelul sau se formeaza sudoarea – rol in termoreglare, detoxifiere
• retentie de apa in derm – apar edemele:
- cand mancam prea sarat – retentie de apa datorita Na+, apa care se
acumuleaza la nivelul dermului
- boli cardiace
- boli renale
- menstruatie
Tipuri de glande

• Tubuloase

• Acinoase

• Tubuloacinoase
Tipuri de glande

• Glande mucoase
• Holocrine
• Glande seroase
• Merocrine
• Glande sebacee- secreta
substante uleioase • Apocrine
Glande sudoripare
A. Glande sudoripare ecrine

- Se gasesc la nivelul tegumentului general

- Productie apoasa, de regula, nu are miros perceptibil; in anumite patologii
sudoarea produsa de gl ecrine are miros
- Secretie intensa la temperaturi foarte inalte (2l/ora – deshidratare – moarte-
scade dramatic volumul sanguin)
- Rol important in detoxifiere alaturi de rinichi si ficat
- Se pot pierde cantitati mari de apa dar fara productie ecrina organismul se
poate intoxica cu proprii produsi de dezasimilatie
Glande sudoripare
B. Glande sudoripare apocrine
- Localizare axilara si perigenitala
- Secretie mai vascoasa
- Sudoarea are in compozitie feromoni
- Sudoarea poate prezenta miros corelat cu anumite alimente – peste,
usturoi, alcool

Atat glandele ecrine cat si glandele apocrine au o bogata inervatie

simpatica.
Glandele sudoripare, muschii erectori ai firelor de par, vasele din tegument
au exclusiv inervatie simpatica- neurotransmitator acetilcolina
Glande sebacee
• Glande holocrine
• Aflate sub control
hormonal
- in secretia sebumului e
implicat
dihidrocolesterolul
- secretie mai abundenta
la sexul masculin

https://www.slideshare.net/
moha_az/basic-skin-
histology/
Glande sebacee
• Glandele sebacee sunt prezente pe toata suprafata tegumentului cu exceptia
tegumentului palmelor si plantelor?

• La om mai numeroase la nivelul fetei si la nivelul capului

• Formeaza o la suprafata pielii o pelicula acida care

- ofera protectie antibacteriana
- confera elasticitate pielii
Glande sebacee
Acnee
-infectie bacteriana a foliculului pilos
- se instaleaza in zonele de ten gras – secretie intensa de sebum – bacterii –
pori dilatati
- aspectul pielii se datoreaza alimentatiei – lactatele, dulciurile schimba
microbiota
Acnee

Bruce Blaus/https://courses.lumenlearning.com/microbiology/chapter/anatomy-and-normal-microbiota-of-the-skin-and-eyes
Tegumentul la
om
Cancere de
piele

https://cccnevada.com/skin-
cancers-you-may-not-now-
about/
Firul de par
- foliculul pilos

https://www.slideshare.net/
moha_az/basic-skin-
histology/
Glande sebacee
• La nivelul glandelor sebacee se secreta si depoziteaza o forma de colesterol
(7 dihidrocolesterol – provit D3)
• Sub influenta razelor UV, provitamina D3 se transforma in vit D3 care
patrunde in vasele din derm – circulatie- ficat (forma metabolica
intermediara a vit D)– sange – rinichi (vit D/calcitriol – forma care poate fi
folosita de organism)?
• Cu varsta scade capacitatea de a sintetiza vit D3 la nivelul pielii – persoanele
in varsta au deficit de Vit D3
• S a constatat ca bolnavii de cancer sau cei cu patologii inflamatorii severe au
deficit de vitamina D
• Persoanele cu deficit de vit D - imunitate scazuta
Fanere tegumentare

Unghii
- prezente la om si la celelalte Primate

- protejeaza varful degetelor (ultima falanga) - degete prehensile, degetul I

opozabil

- ultima falanga latita, acoperita de unghie – mai multe terminatii nervoase –

simt tactil mai dezvoltat
Hipoderm

• Format din tesut conjunctiv lax si numeroase celule adipoase

• La nivelul adipocitelor se depoziteaza grasimi – paniculul adipos – grosimi

variabile in diferite zone ale corpului

• Protectie termica, protectie impotriva socurilor, ancoreaza pielea de

organele subiacente

• Printre celulele hipodermului se gasesc corpusculii senzitivi Ruffini si Pacini

Pigmentatia tegumentara
• Cea mai importanta sursa de pigmentatie este melanina

Eumelanina
- culoarea inchisa a parului si tegumentului - brun sau negru
- pigmentul produs de melanocite se acumuleaza in keratinocite si acesta il
transfera foliculului pilos

Feomelanina- coloratie roscata

• Culoarea deschisa a parului (blond) si a pielii – produsa de nivele
intermediare de feomelanina si nivele scazute de eumelanina
• Importanta in pigmentatie este si cantitatea de melanina
• Alte surse de pigmentatie includ hemoglobina (rosu-roz) si caroteni (galben)
Procesul de imbatranire tegumentara
• In jurul varstei de 20 ani, efectele incep sa devina vizibile
• Activitatea celulelor stem intra in declin- pielea devine mai subtire, dificultati
in procesele de reparare
• Declina activitatea de producere a vit D3 – in consecinta se reduce absorbtia
de calciu, consecinte osoase
• Activitatea glandelor se reduce – piele uscata, corpul se poate supraincalzi
• Vascularizatia in derm scade in intensitate – senzatie de frig
• Foliculii pilosi mor sau produc fire de par mai subtiri
• Dermul se subtiaza si devine mai putin elastic - riduri