ANALIZATORUL CUTANAT

deserveşte sensibilitatea tactilă, presională si vibratorie, termică si dureroasă.

Organ de simţ = tegumentul
- acoperă suprafaţa corpului. / are o grosime de 2,5 – 4 mm
- greutate ~5 kg, suprafaţă de aprox 1,75 m2
- se continuă la nivelul orificiilor cu mucoasele
- este alcătuit din - epiderm, derm, hipoderm/ ţesut subcutanat
- anexe /fanere - glandulare = sudoriparele, sebaceele, mamarele
- cornoase - unghiile, firul de păr
Funcţiile tegumentului
- protecţie faţă de agenţi fizici, chimici, infecţioşi
- termoreglare, prin - ţesutul adipos din hipoderm ,
- secreţia sudorală - evaporarea apei împiedică încălzirea
- excreţie - uree, acid uric, creatinină, acid lactic, alţi produşi de metabolism,
- absorbţia unor substanţe liposolubile
- secreţie de substanţe - proprii – keratină, melanină
- pt tot corpul – vitamina D sub acţiunea UV
- organ de simţ - receptorii cutanaţi captează şi transmit semnale centrilor nervoşi
EPIDERMUL (cornos + germinativ)
- nu are vase de sânge; este hrănit prin osmoză din lichidul intercelular
- este stratul superficial, cu din epiteliu stratificat cornos, ce se regenerează
permanent
- stratul cornos are mai multe rânduri de celule turtite, impregnate cu cheratină;
celulele stratului extern se descuamează
- stratul generator/ germinativ - în profunzime;
- cu celule ce se divid => grosimea constantă a epidermului
- celule cu melanină - determină culoarea pielii şi formează un
,,ecran protector “ de UV
- conţine ▪ receptori (terminaţii nervoase libere)
▪ fire de păr,
▪ canale excretoare ale glandelor sudoripare şi sebacee
DERMUL (papilar + reticular)
- situat sub epiderm = ţesut conjunctiv dens.
- stratul superficial formează - spre epiderm papilele dermice(proeminenţe tronconice)
- la degete amprentele / crestele papilare
- spre hipoderm are strat reticular cu - fibre elastice + colagene în fascicule groase
- puţine celule
- conţine ▪ canalele de excreţie ale glandelor sudoripare şi sebacee,
▪ corpul acinos la glandelor sebacee (ataşat foliculului pilos),
▪ muşchi neted piloerector (ridică firul de păr sub acţiunea PA de la SNVS).
▪ receptori nervoşi si o reţea vasculară ( de sânge şi limfă).
HIPODERMUL
- ţesut conjunctiv lax, bogat in celule adipoase (rezervă nutritivă,izolator termic, mecanic)
- conţine ▪ partea profundă a foliculilor piloşi (bulbul şi papila),
▪ glomerulii glandelor sudoripare,
▪ receptori nervoşi (corpusculii Vater-Pacini, Ruffini si Golgi-Mazzoni)
▪ reţea vasculară subcutanată
ANEXE
Glandele sudoripare
- se deschid la suprafaţa pielii printr-un por.
- sunt 2 – 3 milioane mai numeroase pe frunte, tegumentul buzei superioare,
palmă, plantă
Glandele sebacee
- sunt anexate la fiecare folicul pilos, situate superficial faţă de glanda sudoripară
- produsul = sebum = substanţă lipidică ce face firele de păr si epiderma impermeabile.
Glandele mamare
- sunt sebacee modificate; funcţionează corelat cu aparatul reproducător
Părul
- este tubular, flexibil ; are anexate gl sebacee.
- are două părţi : in piele = rădăcina ; la exterior = tulpina
- partea terminală a rădăcinii este mai dilatată si are forma unui bulb = bulbul
- bulbul are la bază papila foliculară cu vase sangvine si nervi → asigură hrana
- cheratina asigură forma si rezistenţa firului de păr. pigmenţii / melanine
Unghia - este lamă cornoasa pe faţa dorsală a extremităţii degetelor, pe patul
unghiei în dreptul ultimei falange.
- este alcătuită din corp, lunulă si rădăcină, partea inclusă in piele
Receptorii = terminaţii nervoase libere sau încapsulate/corpusculi :
 - terminatiile nervoase libere / dendrite (receptori ai tactului, presiunii, temperaturii,
durerii) se află în toate straturile
- discurile Merkel şi corpusculii Meissner – pt. tact
- corpusculii Krause - de percepere a temperaturilor scăzute
- corpusculii Ruffini - de percepere a temperaturilor ridicate
- corpusculii Pacini – cei mai mari (pentru mişcări slabe, rapide si de intensitate
mică, vibraţii)
- corpusculii Golgi-Mazzoni – o varietate de Pacini, mai mici, din degete.
Receptorii pentru durere =dendrite şi se adaptează foarte puţin sau deloc
- orice stimul ce acţionează excesiv produce durere; dacă
persistă, accentuează senzaţia
Câmpul receptor = aria senzorială din care primeşte informaţii un neuron senzitiv.
- cu cât este mai mic cu atât mai precisă e localizarea stimulilor
Sensibilitatea tactilă discriminativă = distanţa minimă la care doi stimuli sunt
percepuţi separat;
SIMŢURI CHIMICE Analizatorul olfactiv
- recepţionează si prelucrează informaţiile referitoare la proprietăţile chimice ale
unor substanţe odorante, aflate la o anumita distanta faţă de organism.
- olfacţia este slab dezvoltată la om
Rol :
- prevenirea pătrunderii in corp, pe calea aerului, a substanţelor vătămătoare;
- aprecierea calităţii substanţelor alimentare
- declanşarea secreţiilor digestive.
Excitantul:
= substanţe odorante gazoase sau particule materiale foarte fine prezente in aer;
ajung la receptori prin inspiraţia profundă, sau adulmecare (inspiraţii scurte şi
repetate)
- sunt grupaţi în : aromatici, eterici, balsamici ...
Segmentul receptor (receptori fazici)
= celule receptoare din epiteliul olfactiv = neuroni bipolari senzitivi cu
dendrite butonate / veziculare, cu 6-8 cili; axonii, grupaţi 10 – 20 formează
nervul olfactiv
- mucoasa olfactiva are 2-3 cm² , se află regiunea postero – superioară a
foselor nazale, acoperind: ▪ lama ciuruita a etmoidului,
▪ faţa medială a cornetului nazal superior
▪ o mica parte din septul nazal superior;
Analizatorul gustativ
- recepţionează si prelucrează informaţiile referitoare la proprietăţile chimice ale
substanţelor sapide
Rol:
- împiedică pătrunderea in organism, pe cale digestivă, a substanţelor nocive,
- împreună cu cel olfactiv,intervine in declanşarea reflexă necondiţionată a
secreţiei salivare si a celorlalte sucuri digestive.
- reglează ingestia de alimente.
Excitantul = substanţele sapide : acre, sărate, dulci si amare;
- este incomplet cunoscută identitatea substanţelor chimice excitante pt gust
- gustul – sărat şi acru este perceput pe margini, (sărat către regiunea anterioara).
- dulce excita mugurii situaţi in la vârful limbii.
- amar este perceput la baza limbii.
- prag de excitaţie = concentraţia cea mai slaba a substanţei capabila sa
producă senzaţia gustativă
▪ pt substanţele dulci pragul de excitaţie este ridicat = 1g / l la 24 grd C ;
▪ pt cele amare / chinină = 0,0005 g/l
- intensitatea senzaţiei este cu atât mai mare,cu cat concentraţia substanţei
stimulatoare cuprinde mai mulţi muguri gustativi.
- temperaturile prea ridicate sau prea scăzute reduc intensitatea senzaţiilor gustative.
- degustătorii de vinuri percep peste 300 gusturi diferite
Segmentul receptor=mugurii gustativi din mucoasa linguală, de la nivelul papilelor
▪ caliciforme (circumvalate = 6 – 12 în V la baza limbii),
▪ fungiforme
▪ foliate.
- papilele filiforme - sunt răspândite pe toata mucoasa linguală
- nu au muguri gustativi,
- au receptori de tact, temperatură, durere
- puţini muguri se găsesc in mucoasa epiglotei, vălului palatin, faringelui
buzelor, obrajilor.
Mugurele gustativ - este formaţiune ovoidă cu celule senzoriale si de susţinere
Calea gustativă cuprinde nervii 7,9,10 şi fasciculul gustativ, iar senzaţia de gust se
formează în girul postcentral, deasupra şanţului Sylvius.