Pielea.

a)Structura pielii: din trei straturi, epiderm, derm, hipoderm.

1.Epidermul, stratul superficial al pielii, este un epiteliu pluristratificat keratinizat, străbătut de

fire de păr, canale excretoare ale glandelor sudoripare, terminații nervoase libere ( = dendrite ale
neuronilor senzitivi).

2.Dermul este format din țesut conjuctiv dens și conține: glande sebacee, canale de excreție ale
glandelor sudoripare, foliculi piloși ( rădăcina firului de păr), vase de sânge, receptori nervoși.
Prezintă ridicături numite papile dermice. La nivelul degetelor, acestea sunt mai evidente,
formând crestele papilare. Întipărirea acestora (cu cerneală) dă amprenta.

3.Hipodermul, stratul profund al pielii, conține țesut conjunctiv lax, cu celule adipoase ( cu
lipide), glomerulii glandelor sudoripare, vase de sânge, nervi cutanați, receptori nervoși.

Receptorii: dendrite ale neuronilor senzitivi, libere sau învelite în țesut conjunctiv,
formând corpusculi senzitivi.

b) Fiziologia pielii.

Pielea deservește 3 sensibilități:

1. Sensibilitatea tactilă, presională și vibratorie: stimulul este deformarea tegumentului ( la
contactul cu obiecte, etc.), care este superficială-pentru tact, profundă-pentru presiune, rapid
repetată-pentru vibrații. Sensibilitatea tactilă permite identificarea prin pipăit a obiectelor.

2. Sensibilitatea termică: stimulul este temperatura obiectelor, superioară / inferioară față de

cea a corpului.

3. Sensibilitatea dureroasă: nu are un stimul specific, orice stimul prea puternic ( nociv), care
produce leziuni celulare, declanșează durere.

Sub acțiunea stimulilor se produc în receptori impulsuri nervoase, care conduse la creier,
produc senzația corespunzătoare.

Nasul

Receptorul pentru miros = olfacție este mucoasa olfactivă, situată în partea superioară a
nărilor, pe o suprafață de 2-3 cm pătrați. Conține neuroni olfactivi, cu o dendrită (=prelungire
scurtă) prevăzută cu cili, care ies la suprafața mucoasei olfactive și un axon (=prelungire lungă)
la capătul opus.

Stimulul este o substanță chimică odorantă ( cu miros), care acționează chimic asupra
cililor receptorului, apar imulsuri nervoase care în creier produc senzația olfactivă.

Omul percepe 10000 de mirosuri, din care 50 sunt considerate primare (=fundamentale),
din combinația lor rezultând diverse alte senzații olfactive.
 Limba

Receptorul este mugurele gustativ, situat în ridicături microscopice de pe mucoasa

limbii, numite papile gustative. El conține celule senzoriale ciliate.

Stimulul este o substanță chimică sapidă ( cu gust), care acționează chimic asupra
cililor receptorului, apar imulsuri nervoase care în creier produc senzația gustativă.

Sunt 4 gusturi primare (=fundamentale): dulce (partea anterioară a limbii), sărat

(marginile părții anterioare ale limbii), acru (lateralul limbii), amar (partea posterioară a limbii).
Din combinația lor rezultând diverse alte senzații gustative.