Sunteți pe pagina 1din 3

Răspunsuri pentru testul de la biologie

1. Ce este epidermul?
Epidermul este unul dintre cele 3 straturi ale pielii, fiind dispus la suprafața corpului. Epidermul este
avascular (lipsit de vase de sânge) și pluristratificat (cuprinde mai multe straturi de celule printre care se află
terminații nervoase).

2. Ce fel de țesut are epidermul?


Epidermul reprezintă un țesut epitelial.

3. Care sunt cele mai importante două straturi ale epidermului?


Cele mai importante două straturi ale epidermului sunt:
• stratul generator – aflat în profunzimea epidermului; este format din celule vii
• stratul cornos – aflat la suprafața epidermului; este format din celule turtite

4. Ce fel de țesut are dermul?


Dermul reprezintă un țesut conjunctiv dens.

5. Ce fel de țesut are hipodermul?


Hipodermul reprezintă un țesut conjunctiv lax.

6. Ce se găsește în derm?
În derm se găsesc:
• receptori;
• canale de excreție ale glandelor sudoripare;
• glande sebacee;
• fire de păr cu mușchii anexați lor;
• vase sangvine;
• vase limfatice.

7. Ce se găsește în hipoderm?
În hipoderm se găsesc celule adipoase, rădăcini ale firelor de păr și glomerulii glandelor sudoripare.

8. Care sunt anexele pielii?


Anexele pielii sunt producțiuni ale pielii și pot fi:
• cornoase: unghiile, firele de păr;
• glandulare: glandele sebacee; glandele sudoripare; glandele mamare.

9. Ce fel de glande sunt glandele sebacee?


Glandele sebacee sunt glande exocrine.

10. Ce fel de glande sunt glandele sudoripare?


Glandele sudoripare sunt glande mixte.

11. Ce fel de glande sunt glandele mamare?


Glandele mamare sunt glande exocrine.

12. Enumerați funcțiile pielii.


Funcțiile pielii:
• de organ de simț;
• de apărare;
• de termoreglare;
• de rezervor de celule embrionare;
• de producere a vitaminei D;
• de excreție.
13. Descrieți tunica externă a ochiului.
Tunica externă are rol protector și este alcătuită din sclerotică și cornee transparentă. Sclerotica reprezintă
cea mai mare parte a tunicii externe, este tare, albă și opacă. Corneea, situată anterior, este subțire, transparentă
și bogată în fibre nervoase. De aceea, la cea mai mică atingere, se declanșează automat clipitul și sunt secretate
lacrimile, care spală suprafața corneei.

14. Descrieți tunica medie a ochiului.


Tunica medie asigură nutriția globului ocular, fiind bogat vascularizată. Este formată din:
• coroidă, dispusă posterior, pigmentată și vascularizată;
• corp ciliar, care se formează din îngroșarea coroidei. Este alcătuit din mușchi ciliari și din gheme de
capilare sangvine numite procese ciliare. Mușchii ciliari intervin în vederea clară a obiectelor aflate la
diferite distanțe. Procesele ciliare au rolul de a produce un lichid numit umoare apoasă.
• iris (partea colorată a globului ocular), situat în prelungirea corpului ciliar, în fața cristalinului,
prezintă în mijloc un orificiu numit pupilă al cărui diametru este modificat de mușchii irisului pentru a
regla cantitatea de lumină care ajunge la retină.

15. Care este organul activ al acomodării?


Organul activ al acomodării este reprezentat de mușchii ciliari.

16. Ce este cristalinul?


Cristalinul este o parte a ochiului care are aspectul unei lentile transparente biconvexe, așezată în spatele
irisului și care are un rol important în acomodarea vederii la diferite distanțe.

17. Descrieți formarea imaginilor pe retină.


Formarea imaginilor pe retină se datorează faptului că, trecând prin aparatul optic, razele luminoase suferă
trei refracții: una la nivelul corneei și celelalte la nivelul celor două fețe ale cristalinului și se concentrează (se
focalizează) pe retină. Atunci când privim un obiect, imaginea formată pe retină este reală, mai mică și răsturnată.

18. Descrieți petele retinei.


Pata galbenă (macula lutea) se află pe retină și conține celule cu bastonașe și conuri. În interiorul ei se află
o depresiune mică numită fovea centralis, unde se formează imaginea cea mai clară a vederii.
Pata oarbă (scotomul) este punctul din ochi unde nervul optic trece prin retină. Pata oarbă nu conține
celule cu bastonașe sau cu conuri.

19. Care sunt mediile transparente?


Mediile transparente sunt corneea, umoarea apoasă, cristalinul și umoarea sticloasă.

20. Descrieți miopia.


Miopia se datorează faptului că globul ocular este mai lung decât cel normal sau cristalinul este prea
bombat și imaginea se formează în fața retinei. Se corectează cu lentile biconcave/divergente.

21. Descrieți hipermetropia.


Hipermetropia se datorează faptului că globul ocular este mai scurt decât cel normal și cristalinul este prea
aplatizat și imaginea se formează în spatele retinei. Se corectează cu lentile biconvexe/convergente.

22. Descrieți prezbitismul.


La prezbitism cristalinul își pierde elasticitatea cu vârsta și se corectează cu lentile biconvexe/convergente.

23. Descrieți strabismul.


La strabism slăbește unul dintre mușchii extrinseci ai globului ocular.

24. Descrieți daltonismul.


Daltonismul constă în incapacitatea unor persoane de a distinge unele culori, în special roșu de verde. este
o boală ereditară care afectează în general bărbații.
25. Descrieți astigmatismul.
La astigmatism curbura corneei sau a cristalinului este neuniformă, iar imaginea se formează fie mai sus,
fie mai jos de pata galbenă. Se corectează cu lentile cilindrice.
26. Ce substanță conțin celulele cu conuri? Cum se descompune aceasta în prezența luminii?
Celulele cu conuri conțin iodopsină care, în prezența luminii, se descompune în fotopsină și retinen.
27. Ce substanță conțin celulele cu bastonașe? Cum se descompune aceasta în prezența luminii
Celulele cu conuri conțin rodopsină care, în prezența luminii, se descompune în scotopsină și retinen.

28. Descrieți nasul.


Nasul este un organ nepereche situat în mijlocul feței, care protejează cavitatea nazală formată din două
spații simetrice numite fose nazale. Acestea sunt separate de un sept și comunică cu exteriorul prin nări, iar cu
faringele prin coane. În partea inferioară, mai extinsă, sunt căptușite de mucoasa nazală respiratorie, iar în partea
superioară, pe o suprafață de 2-3 cm2, se află mucoasa olfactivă. Nasul are o dublă funcție: de cale respiratorie și
de organ de simț al mirosului.
29. Unde sunt localizați receptorii olfactivi?
Receptorii olfactivi sunt localizați în mucoasa olfactivă și fac parte din categoria chemoreceptorilor.

30. Enumerați tipurile de receptori.


Receptorii se împart în:
• mecanoreceptori – pielea, urechea;
• fotoreceptori – ochiul;
• chemoreceptori – nasul, limba.
• termoreceptori – pielea.

31. Cum se declanșează impulsul nervos în cadrul mirosului?


Un stimul (substanță odorantă) acționează asupra unui receptor olfactiv (neuroni fusiformi), care
declanșează impulsul nervos.
32. Câte mirosuri poate percepe un om?
Un om poate percepe peste 10000 de mirosuri.
33. Câte celule olfactive are un om?
Un om are aproape 12 milioane de celule olfactive.
34. Ce fel de papile se găsesc pe limbă?
Papilele de pe limbă pot fi caliciforme/circumvalate, foliate, fungiforme sau filiforme.
35. Ce fel de papile nu au muguri?
Papilele filiforme nu au muguri gustativi.
36. Cum sunt percepute gusturile la nivelul limbii?
Principalele gusturi sunt percepute în următoarele zone:
• acru – pe marginile limbii;
• sărat – în partea anterioară a limbii, pe margini;
• amar – la baza limbii;
• dulce – la vârful limbii.
37. Din ce este format un mugure gustativ?
Mugurele gustativ este format din porul gustativ, celule receptoare gustative și celule de susținere.
38. Cum se declanșează impulsul nervos în cadrul gustului?
Un stimul (substanță sapidă) acționează asupra unui receptor gustativ (mugure gustativ), care declanșează
impulsul nervos.
39. Câți muguri gustativi are un adult?
Un adult are aproximativ 10000 de muguri gustativi.
40. Ce durată de viață au celulele gustative?
Celulele gustative au o durată de viață de 7-10 zile.

S-ar putea să vă placă și