Sunteți pe pagina 1din 24

DIGESTIA ŞI ABSORBŢIA

ANATOMIA TUBULUI DIGESTIV 7. Orificiul bucal este limitat de:


a.arcadele palatine;
b.bolta palatină
c. limbă;
COMPLEMENT SIMPLU d.buze;
e.vestibul anterior.
1. Prin funcţia de nutriţie realizează: 8. Cavitatea bucală este delimitată superior de
a. schimburi de substanţe; către:
b. schimburi de energie; a.bolta palatină;
c. transformări interne; b.osul maxilar;
d. toate răspunsurile sunt corecte; c. osul zigomatic;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. d.vestibulul superior;
e.fosele nazale.
2. Tubul digestiv este alcătuit din:
a. organe la nivelul cărora se realizează digestia 9. Posterior, cavitatea bucală propriu-zisă
alimentelor şi absorbţia nutrimentelor; comunică cu:
b. organe şi sisteme; a.faringele;
c. numai organe parenchimatoase; b.vestibul posterior;
d. toate răspunsurile sunt corecte; c. amigdalele;
e. nici un răspuns nu este corect. d.esofagul;
e.fosele nazale.
3. Ultimul segment al tubului digestiv este:
a. stomacul; 10. Limba este:
b. intestinul subţire; a.un organ musculos;
c. cecul; b.inervată motor de nervul V;
d. rectul; c. situată la limita cu esofagul;
e. colonul sigmoid. d.toate răspunsurile sunt corecte;
e.nici un răspuns nu este corect.
4. Cavitatea bucală:
a.este cel mai important segment al tubului digestiv; 11. Limba este un organ cu rol în:
b.prezintă orificiul bucal posterior; a. masticaţie;
c. este limitată superior de bolta palatină; b. deglutiţie;
d.participă la digestia şi absorbţia alimentelor; c. vorbire;
e.nici un răspuns nu este corect. d. sensibilitate gustativă;
e. toate răspunsurile sunt corecte;
5. Cavitatea bucală este subîmpărţită de arcadele
alveolo-dentare în: 12. Limba este un organ:
a.dinţi, gingii, mucoasă jugală; a. de simţ;
b.vestibul şi cavitate bucală propriu-zisă; b. cu rol în masticaţie;
c. vestibulul anterior şi vestibulul posterior; c. cu rol în vorbire;
d.toate răspunsurile sunt corecte; d cu rol în deglutiţie;
e.nici un răspuns nu este corect. e. toate răspunsurile sunt corecte;
6. Vestibulul bucal este: 13. Următoarele enunţuri cu privire la rolurile
a.un organ; limbii sunt adevărate, cu EXCEPŢIA:
b.limitat de arcade şi obraji; a. are rol în absorbţie;
c. plasat posterior; b. are rol în masticaţie;
d.toate răspunsurile sunt corecte; c. are rol în vorbire;
e.nici un răspuns nu este corect. d. are rol în deglutiţie;
e. are rol în sensibilitatea gustativă.

1
14. Inervaţia muşchilor limbii este asigurată de: 22. În timpul deglutiţiei, calea alimentelor spre
a. nervii vagi; laringe este blocată de către:
b. nervul hipoglos; a. faringe;
c. nervii trigemeni; b. epiglotă;
d. nervi senzitivi; c. arcade dentare;
e. nici un răspuns nu este corect. d. trompa lui Eustachio;
e. nici un răspuns nu este corect.
15. Structura mucoasei din cavitatea bucală
include: 23. Trompa lui Eustachio se deschide în:
a. ţesut conjunctiv; a. faringe;
b. un epiteliu pavimentos pluristratificat, b. laringe;
necheratinizat; c. cavitate bucală;
c. un epiteliu pavimentos unistratificat, necheratinizat; d. esofag;
d. toate răspunsurile sunt corecte; e. nici un răspuns nu este corect.
e. nici un răspuns nu este corect.
24. Structura faringelui include:
16. Dinţii: a. submucoasă;
a. nu sunt organe ale tubului digestiv; b. muşchi;
b. sunt aşezaţi pe arcadele dentare; c. mucoasă;
c. au rol în sensibilitatea gustativă; d. adventice;
d. nici un răspuns nu este corect; e. toate răspunsurile sunt corecte.
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
25. La exterior, în structura faringelui se află
17. Dinţii au rol în: adventicea formată din:
a. masticaţie; a. ţesut elastic;
b. sensibilitatea gustativă; b. ţesut muscular;
c. digestie; c. ţesut cartilaginos;
d. absorbţie; d. ţesut epitelial;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. e. ţesut conjunctiv dens.

18. Câte dentiţii există la om ? 26. Muşchii faringelui sunt:


a. două, una de lapte şi una definitivă; a. muşchi striaţi;
b. o singură dentiţie de 20 de dinţi; b. muşchi netezi;
c. o singură dentiţie de 32 de dinţi; c. faringele nu conţine muşchi;
d. toate răspunsurile sunt corecte; d. numai ridicători;
e. nici un răspuns nu este corect. e. nici un răspuns nu este corect.

19. Dentiţia temporară: 27. Muşchii faringelui sunt:


a. este prezentă între 6 luni şi 7 ani; a. muşchi striaţi;
b. numără 20 de dinţi; b. de mai multe feluri;
c. numără 32 de dinţi; c. muşchi netezi;
d. sunt corecte numai răspunsurile a şi c; d. muşchi micşti;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. e. toate răspunsurile sunt corecte.

20. Dinţii sunt inervaţi de către: 28. Mucoasa faringelui:


a. nervii vagi; a. are în structura sa un epiteliu cilindric unistratificat;
b. nervul hipoglos; b. are în structura sa un epiteliu pluristratificat
c. nervii trigemeni; pavimentos nekeratinizat;
d. nervi senzitivi; c. are în structura sa un epiteliu cilindric ciliat;
e. nici un răspuns nu este corect. d. are în structura sa un epiteliu pluristratificat
pavimentos keratinizat;
21. Următoarele afirmaţii despre faringe sunt e. toate răspunsurile sunt corecte.
adevărate, cu EXCEPŢIA:
a. este un organ musculo-membranos; 29. Esofagul:
b. comunică cu cavitatea bucălă; a. este un organ al sistemului respirator;
c. comunică cu esofagul; b. este un canal cartilaginos;
d. comunică cu laringele; c. asigură legătura dintre faringe şi stomac;
e. asigură încrucişarea căii digestive cu cea d. toate răspunsurile sunt corecte;
circulatorie. e. nici un răspuns nu este corect

2
30. Următoarele afirmaţii despre esofag sunt 37. Cardia:
adevărate, cu EXCEPŢIA: a. este orificiul superior al stomacului;
a. este un canal prin care bolul alimentar trece din b. reprezintă comunicarea stomacului cu esofagul;
faringe spre stomac; c. reprezintă comunicarea stomacului cu pilorul;
b. limita lui superioară corespunde faringelui; d. conţine fibre de colagen;
c. limita lui inferioară corespunde stomacului; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
d. prin orificiul cardia, esofagul se deschide în
duoden; 38. Orificiul pilor:
e. conţine ţesut muscular striat în treimea superioară. a. este situat inferior;
b. reprezintă comunicarea stomacului duodenul;
31. Adventicea esofagului: c. este precedat de antru;
a. este învelişul cel mai profund; d. toate răspunsurile sunt corecte;
b. este formată din tesut conjunctiv dens; e. nici un răspuns nu este corect.
c. este formată din ţesut elastic;
d. toate răspunsurile sunt corecte; 39. Următoarele afirmaţii despre stomac sunt
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. adevărate, cu EXCEPŢIA:
a. stomacul prezintă trei porţiuni;
32. Tunica musculară a esofagului: b. porţiunea superioară este verticală;
a. se învecinează cu adventicea; c. porţiunea inferioară este orizontală;
b. se învecinează cu submucoasa; d. porţiunea superioară conţine antrul piloric;
c. este formată din muşchi striaţi în treimea e. porţiunea orizontală se termină la nivelul
superioară; sfincterului piloric.
d. este formată din muşchi netezi în porţiunea
inferioară; 40. Porţiunea superioară a stomacului:
e. toate răspunsurile sunt corecte. a. este verticală;
b. cuprinde corpul şi fundul gastric;
33. Tunica mucoasă a esofagului: c. este orizontală;
a. este formată din epiteliu cilindric; d. cuprinde antrul piloric;
b. este formată din epiteliu pavimentos pluristratificat e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
necheratinizat;
c. este situată la exterior; 41. Stratul muscular al stomacului:
d. se învecinează cu tunica musculară; a. este format din mai multe tipuri de fibre;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. b. conţine fibre longitudinale;
c. conţine fibre circulare;
34. Următoarele afirmaţii despre stomac sunt d. conţine fibre oblice;
false, cu EXCEPŢIA: e. toate răspunsurile sunt corecte.
a. este un organ al tubului digestiv;
b. se prezintă ca o porţiune îngustată a tubului 42. Peretele stomacului conţine:
digestiv; b. mucoasa la exterior;
c. este situat în porţiunea inferioară a cavităţii a. plexuri vegetative;
abdominale; c. stratul muscular nu este inervat;
d. comunică cu duodenul prin sfincterul cardia; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. prezintă patru porţiuni. e. nici un răspuns nu este corect.

35. Stomacul: 43. Stratul submucos al stomacului conţine:


a. este porţiuinea dilatată a tubului digestiv; a. ţesut conjunctiv lax;
b. comunică cu duodenul prin pilor; b. ţesut muscular striat;
c. prezintă două curburi, curbura mare şi curbura c. ţesut muscular neted;
mică; d. ţesut conjunctiv dend;
d. prezintă două orificii, superior şi inferior; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
e. toate răspunsurile sunt corecte.
44. Mucoasa stomacului:
36. Curburile stomacului: a. este formată din epiteliu pavimentos
a. sunt denumite şi margini; necheratinizat;
b. curbura mare este convexă; b. este formată din epiteliu cilindric unistratificat;
c. curbura mică este concavă; c. este formată din epiteliu cilindric simplu;
d. sunt în număr de două; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. toate răspunsurile sunt corecte. e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c.

3
45. Glandele gastrice: 53. Mucoasa intestinului subţire:
a. sunt situate în mucoasa stomacului; a. prezintă cute;
b. sunt situate şi în submucoasa stomacului, la b. conţine epiteliu cilindric pluristratificat;
nivelul fundului şi corpului; c. cutele poartă numele de vilozităţi intestinale;
c. secretă suc gastric; d. toate răspunsurile sunt corecte.
d. toate răspunsurile sunt corecte. e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c.
54. Intestinul gros:
46. Intestinul subţire: a. continuă jejun-ileonul;
a. este cuprins între stomac şi intestinul gros; b. se deschide la exterior prin orificiul anal;
b. este format din duoden, jejun şi ileon; c. are o importantă funcţie motorie;
c. este segmentul cel mai important al tubului e. toate răspunsurile sunt corecte.
digestiv; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. nici un răspuns nu este corect. 55. Intestinul gros:
a. este subîmpărţit în cec, colon, rect;
47. Jejuno-ileonul: b. are o importantă funcţie motorie;
a. este mobil; c. formează anse;
b. formează anse; d. toate răspunsurile sunt corecte;
c. are mobilitate redusă; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 56. Segmentele colonului:
a. sunt numai cecul şi rectul;
48. Duodenul: b. sunt în număr de cinci;
a. este prima porţiune a intestinului subţire; c. sunt în număr de patru: colonul ascendent,
b. este fix; transvers, descendent, sigmoid;
c. în convexitatea sa se găseşte capul pancreasului; d. sunt dispuse în flancul drept;
d. toate răspunsurile sunt corecte. e. nici un răspuns nu este corect.
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
57. Cecumul:
49. Duodenul: a. prezintă apendicele;
a. este mobil; b. are forma unui sac;
b. se întinde de la pilor la jejun; c. se continuă cu jejunul;
c. în duoden se deschid coledocul şi canalul principal d. se învecinează cu colonul transvers;
al pancreasului; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
d. sunt corecte numai răspunsurile a şi b;
e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c. 58. Apendicele:
a. se deschide în cecum;
50. Jejuno-ileonul: b. este un organ parenchimatos;
a. continuă duodenul; c. este o glandă anexă a tubului digestiv;
b. formează anse; d. nu comunică cu cecul;
c. se întinde până la pilor; e. se deschide în ilion sub orificiul ileo-cecal.
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
d. sunt corecte numai răspunsurile b şi c; 59. Colonul:
a. începe la nivelul valvulei ileo-cecale;
51. Stratul muscular al intestinului subţire: b. prezintă patru porţiuni;
a. conţine fibre striate; c. se continuă cu jejunul;
b. conţine epiteliu pavimentos necheratinizat; d. sunt corecte numai răspunsurile a şi c;
c. conţine fibre netede, longitudinale la exterior şi e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
circulare la interior;
d. nu este inervat; 60. Colonul sigmoid:
e. este mărginit de mucoasă. a. este prima porţiune a colonului ascendent;
b. este plasat între colonul descendent şi rect;
52. Vilozităţile intestinale: c. este ultima porţiune a intestinului subţire;
a. sunt situate în submucoasă; d. se află în continuarea rectului;
b. sunt proeminenţe sub formă de deget de mănuşă; e. nici un răspuns nu este corect.
c. sunt macroscopice;
d. au la suprafaţă un epiteliu pluristratificat;
e. nu sunt vascularizate.

4
61. Stratul muscular al colonului: 3. La nivelul rectului are loc:
a. prezintă fibre musculare longitudinale la interior; 1. eliminarea resturilor neabsorbite;
b. prezintă fibre musculare circulare la exterior; 2. absorbţia alimentelor;
c. este format din fibre musculare netede; 3. actul defecaţiei;
d. este format din fibre musculare striate; 4. absorbţia apei.
e. nu are inervaţie.
4. Cavitatea bucală:
62. Tunica mucoasă a colonului: 1. este subîmpărţită în vestibul şi cavitate bucală
a. este formată din epiteliu pluristratificat cilindric; propriu-zisă;
b. este formată din epiteliu unistratificat cilindric; 2. participă la digestia şi absorbţia alimentelor;
c. conţine şi un start muscular; 3. este formată din bucofaringe;
d. este plasată la exterior; 4. este primul segment al tubului digestiv.
e. nici un răspuns nu este corect.
5. Cavitatea bucală este subîmpărţită de arcadele
63. Rectul: alveolo-dentare în:
a. continuă colonul sigmoid; 1. cavitate bucală propriu-zisă;
b. se continuă cu canalul anal; 2. vestibulul anterior şi vestibulul posterior;
c. prezintă patru segmente; 3. vestibul;
d. toate răspunsurile sunt corecte; 4. dinţi, gingii, mucoasă jugală.
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
6. Vestibulul bucal este:
64. Sfincterul extern al orificiului anal este format 1. limitat de bucofaringe;
din: 2. limitat de arcadele alveolo-dentare;
a. fibre musculare striate; 3. limitat de nazofaringe;
b. fibre musculare netede; 4. limitat de obraji.
c. fibre longitudinale;
d. fibre de colagen; 7. Cavitatea bucală prezintă:
e. toate răspunsurile sunt corecte. 1. orificiul bucal anterior;
2. limba, superior;
65. Adventicea rectului: 3. bolta palatină, superior;
a. este formată din ţesut conjunctiv dens; 4. obrajii inferior.
b. este formată în totalitate din epiteliu cilindric
simplu; 8. Limba este:
c. este formată în totalitate din epiteliu stratificat 1. un organ musculos;
keratinizat; 2. structurată din fibre de colagen;
d. toate răspunsurile sunt corecte; 3. situată la limita cu faringele;
e. nici un răspuns nu este corect. 4. inervată de hipoglos.

9. Limba este un organ cu rol în:


COMPLEMENT MULTIPLU 1. masticaţie;
2. deglutiţie;
3. vorbire;
1. Tubul digestiv cuprinde: 4. supt.
1. organe la nivelul cărora se realizează digestia
alimentelor; 10. Limba este un organ:
2. organe la nivelul cărora se realizează eliminarea 1. de simţ;
resturilor absorbite; 2. cu rol în masticaţie şi deglutiţie;
3. organe la nivelul cărora se realizează absorbţia 3. cu rol în vorbire;
nutrimentelor; 4. cu rol în supt.
4. organe şi sisteme.
11. În structura limbii găsim:
2. Ultimele segmente al tubului digestiv sunt 1. muşchi netezi;
reprezentate de către: 2. muşchi striaţi;
1. colonul sigmoid. 3. fibre colagene şi elastice;
2. intestinul subţire; 4. mucoasă.
3. cecul;
4. rectul;

5
12. Dinţii: 21. Esofagul:
1. nu sunt organe ale tubului digestiv; 1. este un organ al tubului digestiv;
2. sunt organe ale aparatului masticator; 2. este un şanţ musculos;
3. au rol nesemnificativ în masticaţie; 3. face legătura dintre faringe şi stomac;
4. sunt grupaţi în două dentiţii. 4. porneşte de la nivelul laringelui.

13. Dentiţia umană poate fi: 22. Următoarele afirmaţii despre esofag sunt
1. una temporară de 32 de dinţi; adevărate:
2. una temporară de 20 de dinţi; 1. este un canal prin care bolul alimentar trece din
3. una permanentă de 20 de dinţi; faringe spre stomac;
4. una permanentă de 32 de dinţi. 2. limita lui superioară corespunde faringelui;
3. limita lui inferioară corespunde orificiului cardia;
14. Dentiţia temporară: 4. prin orificiul cardia stomacul se deschide în
1. mai este denumită şi dentiţia de lapte; duoden.
2. numără 32 de dinţi;
3. numără 20 de dinţi; 23. În structura esofagului se disting
4. mai este denumită şi dentiţia permanentă. 1. 4 tunici;
2. muşchi striaţi;
15. Următoarele afirmaţii despre faringe sunt 3. muşchi netezi;
adevărate: 4. mucoasă formată din ţesut conjunctiv lax.
1. este un organ musculo-membranos;
2. mucoasa faringiană este formată din epiteliu 24. Adventicea esofagului:
pavimentos pluristratificat neceratinizat; 1. reprezintă tunica externă;
3. se continuă cu esofagul; 2. este formată din ţesut elastic;
4. comunică superior cu laringele. 3. este formată din tesut conjunctiv dens;
4. conţine glande secretorii de mucus.
16. Cavitatea faringelui comunică cu:
1. fosele nazale; 25. Tunica musculară a esofagului:
2. cavitatea bucală; 1. se învecinează la exterior cu adventicea;
3. laringele; 2. se învecinează la interior cu submucoasa;
4. urechea internă. 3. este formată din muşchi striaţi în treimea
superioară;
17. Următoarele afirmaţii despre faringe sunt 4. este formată din muşchi netezi în porţiunea
adevărate: inferioară.
1. prin trompa lui Eustachio comunică cu urechea
medie; 26. Tunica mucoasă a esofagului:
2. comunică posterior cu fosele nazale; 1. este tunica internă;
3. reprezintă încrucişarea căilor digestivă şi 2. este situată la exterior;
respiratorie; 3. este formată din epiteliu pavimentos pluristratificat
4. comunică posterior cu laringele. necheratinizat;
4. se învecinează cu tunica musculară.
18. Structura faringelui include:
1. submucoasă; 27. Următoarele afirmaţii despre stomac sunt
2. musculară; false:
3. mucoasă; 1. se prezintă ca o porţiune îngustă a tubului
4. adventice. digestiv;
2. este situat în porţiunea inferioară a cavităţii
19. Epiglota: abdominale;
1. blochează calea alimentelor spre esofag; 3. se învecinează cu faringele;
2. acţionează în timpul deglutiţiei; 4. este un organ al tubului digestiv.
3. acţionează în timpul deglutiţiei masticaţiei;
4. blochează calea alimentelor spre laringe. 28. Stomacul:
1. prezintă trei porţiuni;
20. Mucoasa faringelui: 2. are forma literei „J”;
1. conţine muşchii faringelui; 3. se prezintă ca o porţiune dilatată a tubului
2. are în structura sa un epiteliu pluristratificat digestiv;
pavimentos necheratinizat; 4. se situează între esofag şi duoden.
3. are în structura sa un epiteliu cilindric
pluristratificat;
4. este tunica internă.
6
29. Stomacul: 38. Intestinul subţire:
1. este localizat în partea inferioară a cavităţii 1. este cuprins între stomac şi intestinul gros;
abdominale; 2. este cel mai important segment al tubului digestiv
2. prezintă două curburi, curbura mare şi curbura 3. este format din duoden şi jejuno-ileon;
mică; 4. începe la nivelul cardiei.
3. prezintă trei feţe;
4. prezintă două orificii, cardia şi pilor. 39. Jejuno-ileonul:
1. este mobil;
30. Curburile stomacului: 2. se mai numeşte şi intestinul liber;
1. curbura mare este convexă; 3. formează anse;
2. sunt denumite şi orificii; 4. are mobilitate redusă.
3. curbura mică este concavă;
4. sunt în număr de patru. 40. Duodenul:
1. este prima porţiune a intestinului subţire;
31. Cardia: 2. are forma literei „J”;
1. este orificiul superior al stomacului; 3. este fix;
2. se continuă cu pilorul; 4. în el se deschide trompa lui Eustachio.
3. comunică cu esofagul;
4. se mai numeşte şi marea curbură. 41. Duodenul:
1. se întinde de la pilor la jejun;
32. Orificiul pilor: 2. în duoden se deschide coledocul.
1. este situat la limita cu esofagul; 3. în duoden se deschid canalele pancreasului;
2. comunică cu duodenul; 4. este mobil.
3. continuă fundul stomacului
4. este orificiul inferior al stomacului. 42. Jejuno-ileonul:
1. se numeşte şi intestin liber;
33. Următoarele afirmaţii despre stomac sunt 2. formează anse;
adevărate: 3. continuă duodenul;
1. stomacul prezintă trei porţiuni; 4. se întinde de la stomac la rect.
2. porţiunea superioară este orizontală;
3. porţiunea inferioară este verticală; 43. Stratul muscular al intestinului subţire:
4. porţiunea orizontală este formată din antrul şi 1. conţine fibre striate;
canalul piloric. 2. conţine fibre netede, longitudinale la exterior;
3. nu este inervat;
34. Porţiunea orizontală a stomacului este 4. conţine fibre netede circulare la interior.
formată din:
1. antrul piloric; 44. Vilozităţile intestinale:
2. fundul stomacului; 1. sunt situate în submucoasă;
3. canalul piloric; 2. sunt proeminenţe în deget de mănuşă;
4. corpul stomacului. 3. sunt macroscopice;
4. sunt situate la nivelul mucoasei.
35. Stratul muscular al stomacului:
1. conţine fibre longitudinale; 45. Intestinul gros:
2. conţine fibre circulare; 1. continuă jejun-ileonul;
3. conţine fibre oblice; 2. se deschide la exterior prin orificiul anal;
4. este format din ţesut muscular striat. 3. are o importantă funcţie motorie;
4. are o funcţie digestivă secundară.
36. Mucoasa stomacului:
1. conţine glande gastrice. 46. Intestinul gros:
2. este tunica externă; 1. este subîmpărţit în cec, colon, rect;
3. este formată din epiteliu cilindric unistratificat; 2. formează cadrul colic;
4. este formată din epiteliu pavimentos 3. are o importantă funcţie motorie;
necheratinizat. 4. formează anse.

37. Glandele gastrice: 47. Printre segmentele colonului se numără:


1. se află în tunica mucoasă; 1. jejunul;
2. secretă amilaze; 2. colonul transvers;
3. secretă sucul gastric; 3. rectul;
4. secretă bilă. 4. colonul sigmoid.

7
48. Colonul: d. toate răspunsurile sunt corecte;
1. începe la nivelul valvulei ileo-cecale; e. nici un răspuns nu este corect.
2. are o funcţie digestivă principală;
3. include cecul cu apendicele; 4. Ficatul:
4. se termină la nivelul duodenului. a. este situat în partea dreaptă, sub diafragmă;
b. este cea mai mare glandă exocrină;
49. Stratul muscular al colonului prezintă fibre c. este aşezat în loja hepatică;
musculare: d. toate răspunsurile sunt corecte;
1. longitudinale la interior; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
2. circulare la interior;
3. circulare la exterior; 5. Ficatul are:
4. longitudinale la exterior. a. o faţă superioară;
b. o faţă inferioară;
50. Tunica mucoasă a colonului: c. faţa superioară prezintă patru lobi;
1. este formată din epiteliu cilindric unistratificat; d. toate răspunsurile sunt corecte;
2. este formată din epiteliu pluristratificat cilindric; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
3. este tunica internă a colonului;
4. prezintă vilozităţi. 6. Printre funcţiile metabolice ale ficatului se
numără:
51. Rectul: a. funcţia antitoxică;
1. continuă colonul; b. funcţia termoreglatoare;
2. prezintă trei segmente; c. sinteza de aminoacizi şi proteine plasmatice;
3. se termină la nivelul orificiului anal; d. toate răspunsurile sunt corecte;
4. prezintă valvula ileocecală. e. nici un răspuns nu este corect.

52. Sfincterul intern al anusului este format din: 7. Printre funcţiile metabolice ale ficatului se
1. fibre musculare striate; numără:
2. fibre musculare netede; a. sinteza colesterolului;
3. fibre longitudinale; b. catabolismul acizilor graşi;
4. fibre circulare. c. reglarea volumului de sânge circulant;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.

8. Printre funcţiile metabolice ale ficatului se


GLANDELE ANEXE ALE TUBULUI numără:
DIGESTIV a. menţinerea constantă a glicemiei;
b. funcţia hematopoietică;
c. inactivarea excesului de hormoni;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
COMPLEMENT SIMPLU e. nici un răspuns nu este corect.

9. Printre funcţiile ficatului se numără:


1. Saliva: a. funcţia antitoxică;
a. este produsă de către glandele salivare; b. funcţia termoreglatoare;
b. are rol în digestia gastrică; c. reglarea volumului de sânge circulant;
c. nu participă la nici un proces de digestie; d. toate răspunsurile sunt corecte;
d. poate fi secretată şi în stomac; e. nici un răspuns nu este corect.
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
10. Printre funcţiile ficatului se numără:
2. Glandele salivare: a. depozitare de glicogen;
a. sunt glande acinoase; b. depozitare de fier;
b. sunt grupate în trei perechi; c. depozitare de lipide;
c. secretă saliva; d. toate răspunsurile sunt corecte;
d. toate răspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c.
e. nici un răspuns nu este corect.
11. Lobulii hepatici:
3. Glandele salivare: a. au formă piramidală;
a. sunt parotide, submandibulare, sublinguale; b. sunt conţinuţi în parenchimul hepatic;
b. nu posedă canale excretoare; c. sunt delimitaţi de septuri conjunctive;
c. se găsesc şi pe mucoasa linguală; d. toate răspunsurile sunt corecte;
8
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c.
12. Lobulul hepatic:
a. este unitatea anatomică a ficatului; 20. Canalele hepatice stâng şi drept:
b. este format din hepatocite dispuse în cordoane; a. sunt formate în final de către canaliculele biliare;
c. conţine vena centro-lobulară; b. formează canalul hepatic comun;
d. conţine canalicule biliare; c. se unesc la nivelul duodenului;
e. toate răspunsurile sunt corecte. d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
13. Vascularizaţia ficatului:
a. este unică; 21. Căile biliare extrahepatice:
b. este dublă: nutritivă şi funcţională; a. sunt situate în ficat;
c. este asigurată numai din artera hepatică; b. includ canalul coledoc şi canalul cistic;
d. este asigurată numai din vena portă; c. sunt continuate de canalele hepatice drept şi
e. nici un răspuns corect. stâng;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
14. Vascularizaţia nutritivă a ficatului: e. nici un răspuns corect.
a. este realizată de vena portă;
b. aduce substanţe rezultate în urma absorbţiei 22. Coledocul:
intestinale; a. se deschide în duoden;
c. este reprezentată de vena hepatică, ramură a b. se uneşte cu canalele hepatice drept şi stâng;
trunchiului celiac; c. este un canal intrahepatic;
d. este asigurată numai din artera hepatică; d. rezultă direct din ductele biliare intrahepatice;
e. sunt corecte numai răspunsurile c şi d. e. nici un răspuns nu este corect.

15. Vascularizaţia funcţională a ficatului: 23. Sfincterul Oddi:


a. este realizată de vena portă; a. este situat în canalul hepatic;
b. aduce substanţe nutritive rezultate în urma b. este plasat la locul de deschidere în duoden a
absorbţiei intestinale; coledocului şi a canalului pancreatic principal;
c. este reprezentată de vena hepatică, ramură a c. este plasat la nivelul valvulei ileocecale;
trunchiului celiac; d. toate răspunsurile sunt corecte;
d. toate răspunsurile sunt corecte; e. nici un răspuns corect.
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
24. Canalul cistic:
16. Vena portă se formează: a. leagă vezica biliară de canalul pancreatic principal;
a. din capilarele de la nivelul tubului digestiv; b. este plasat intrahepatic;
b. din unirea arterelor hepatice; c. are rolul de a conduce bila în vezica biliară în
c. din unirea venelor hepatice; perioadele interdigestive;
d. toate răspunsurile sunt corecte; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. nici un răspuns corect. e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c.

17. Căile biliare: 25. Vezica biliară:


a. sunt conducte prin care bila ajunge în duoden; a. este un rezervor în care se depozitează bila;
b. prezintă două părţi; b. este un rezervor în care se concentrează bila;
c. pot fi intrahepatice; c. este un rezervor în care bila se îmbogăţeşte cu
d. pot fi extrahepatice; mucus;
e. toate răspunsurile sunt corecte. d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
18. Căile biliare intrahepatice:
a. sunt situate în afara ficatului; 26. Pancreasul:
b. incep la nivelul canaliculelor biliare; a. are numai funcţie endocrină;
c. încep la nivelul canalului coledoc; b. are funcţie endocrină şi exocrină;
d. încep la nivelul canalului hepatic comun; c. nu este o glandă anexă tubului digestiv;
e. nici un răspuns corect. d. nu participă la digestie;
e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c.
19. Canalul hepatic comun:
a. se formează prin unirea canaliculelor biliare;
b. rezultă din unirea celor două canale hepatice
stâng şi drept;
c. se continuă cu canalul coledoc;
9
27. Pancreasul: 4. intră limfaticele şi căile biliare;
a. se mai numeşte şi „glanda salivară abdominală”;
b. prezintă un cap, un corp şi o coadă; 8. Care din următoarele afirmaţii privind structura
c. nu este o glandă; ficatului nu sunt adevărate:
d. toate răspunsurile sunt corecte; 1. din stroma conjunctivă pleacă septuri ce pătrund
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. în parenchimul hepatic;
2. septurile delimitează lobii hepatici;
28. Pancreasul exocrin: 3. lobulii sunt unităţi anatomo-funcţionale;
a. este format din acini; 4. lobulii hepatici sunt formaţiuni sferice.
b. din acini pleacă două canale: principal şi secundar;
c. canalele pancreatice se deschid în duoden; 9. Lobulul hepatic:
d. toate răspunsurile sunt corecte; 1. are formă piramidală;
e. nici un răspuns corect. 2. este format din hepatocite dispuse în cordoane;
3. conţine vena centro-lobulară;
4. conţine canalicule biliare.
COMPLEMENT MULTIPLU
10. Hepatocitul:
1. îşi varsă produşii de secreţie în sânge;
1. Saliva: 2. îşi varsă produşii de secreţie în canaliculele
1. este secretată de glandele salivare; biliare;
2. nu participă la nici un proces de digestie; 3. este situat în capsula hepatică;
3. poate fi secretată şi în stomac; 4. secretă bilă.
4. are rol în digestia bucală.
11. Vascularizaţia ficatului:
2. Despre glandele salivare se pot face 1. are o componentă nutritivă;
următoarele afirmaţii: 2. este unică;
1. secretă saliva; 3. are o componentă funcţională
2. pot fi împărţite în patru categorii; 4. este asigurată numai din vena portă;
3. sunt reprezentate de trei perechi;
4. au rol în digestia gastrică. 12. Vascularizaţia nutritivă a ficatului:
1. este realizată de vena portă;
3. Din categoria glandelor salivare fac parte 2. este reprezentată de artera hepatică si ramurile ei;
glandele: 3. aduce substanţe rezultate în urma absorbţiei
1. parotide; intestinale;
2. submandibulare; 4. ajunge până la nivelul lobulilor hepatici.
3. sublinguale;
4. suprarenale. 13. Vascularizaţia funcţională a ficatului:
1. este realizată de către vena portă;
4. Glandele salivare: 2. este reprezentată de vena hepatică, ramură a
1. posedă canale excretoare proprii; trunchiului celiac;
2. se găsesc şi în stomac; 3. aduce substanţe rezultate în urma absorbţiei
3. sunt inervate de nervii cranieni III şi IV; intestinale;
4. sunt glande perechi. 4. aduce sânge încărcat cu O2.

5. Ficatul: 14. Sistemul port hepatic:


1. este situat în unghiul superior drept, sub diafragm; 1. începe la nivelul capilarelor tubului digestiv;
2. prezintădouă feţe: anterioară şi posterioară; 2. aduce sânge încărcat cu oxigen;
3. este cea mai mare glandă exocrină; 3. drenează ficatul de sângele venos;
4. prezintă două hiluri hepatice. 4. se termină la nivelul capilarelor lobulilor hepatici.

6. Ficatul posedă: 15. Căile biliare:


1. o margine laterală; 1. sunt conducte prin care bila ajunge în duoden;
2. o faţă superioară; 2. pot fi intrahepatice;
3. o margine medială; 3. pot fi extrahepatice.
4. o faţă inferioară. 4. se deschid şi la nivelul stomacului;

7. Prin hilul hepatic:


1. intră artera hepatică;
2. iese vena portă;
3. intră nervii hepatici;
10
16. Căile biliare intrahepatice: 25. Pancreasul:
1. sunt situate în afara ficatului; 1. are numai funcţie endocrină;
2. incep la nivelul canaliculelor biliare; 2. are funcţie endocrină şi exocrină;
3. încep la nivelul canalului coledoc; 3. nu este o glandă anexă tubului digestiv;
4. sunt situate în ficat. 4. participă la digestie;

17. Canalul hepatic comun: 26. Pancreasul:


1. face parte din căile biliare extrahepatice; 1. are o formă alungită;
2. se continuă cu canalul cistic; 2. nu este o glandă;
3. rezultă din unirea celor două canale hepatice 3. are cap, corp şi coadă;
stâng şi drept; 4. nu are funcţie în digestie.
4. se continuă cu canalul pancreatic principal.
27. Pancreasul exocrin:
18. Canalele hepatice stâng şi drept: 1. este format din acini;
1. continuă căile biliare intrahepatice; 2. din acini pleacă două canale: principal şi
2. se unesc la nivelul capului pancreasului; secundar;
3. formează canalul hepatic comun; 3. canalele pancreatice se deschid în duoden;
4. se termină în canalul coledoc. 4. la locul de deschidere al celor două canale
pancreatice se află sfincterul Oddi.
18. Căile extrahepatice:
1. sunt situate în ficat; 28. Insulele Langerhans:
2. includ canalul coledoc; 1. formează pancreasul endocrin;
3. sunt continuate de canalele hepatice drept şi 2. sunt răspândite printre acinii glandulari;
stâng; 3. secretă insulină şi glucagon;
4. includ canalul cistic. 4. secretă suc pancreatic.

20. În perioadele interdigestive:


1. bila ajunge în vezica biliară;
2. bila ajunge în diverticulii colonului descendent;
3. bila ajunge în coledoc; FIZIOLOGIA SISTEMULUI
4. bila ajunge în vezica biliară prin canalul cistic.
DIGESTIV
21. Coledocul:
1. se deschide în duoden;
2. este un canal intrahepatic; COMPLEMENT SIMPLU
3. se uneşte cu canalul pricipal pancreatic;
4. rezultă direct din ductele biliare intrahepatice.
1. Alimentele:
22. Sfincterul Oddi: a. asigură reînnoirea ţesuturilor;
1. este situat în canalul hepatic; b. sunt un amestec omogen de substanţe;
2. este plasat la locul de deschidere a canalului c. asigură distrugerea ţesuturilor;
pancreatic principal în duoden; d. toate răspunsurile sunt corecte;
3. este situat la nivelul valvulei ileocecale; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
4. este plasat la locul de deschidere a coledocului în
duoden. 2. Alimentele sunt de natură:
a. animală;
23. Canalul cistic: b. anorganică;
1. leagă vezica biliară cu căile biliare; c. vegetală;
2. se continuă cu canalul pancreatic principal; d. toate răspunsurile sunt corecte;
3. are rolul de a conduce bila în vezica biliară în e. nici un răspuns nu este corect.
perioadele interdigestive; 3. În organism, alimentele sunt transformate:
4. este un canal intrahepatic. a. mecanic;
b. fizic;
24. Vezica biliară: c. chimic;
1. este situată pe faţa inferioară a ficatului; d. toate răspunsurile sunt corecte;
2. este un rezervor în care se depozitează bila; e. nici un răspuns nu este corect.
3. este un rezervor în care se concentrează bila;
4. comunică cu coledocul.

11
4. Produsul final al digestiei proteinelor este 10. Digestia alimentelor începe în:
constituit din: a. cavitatea bucală;
a. glucide simple; b. faringe;
b. acizi graşi; c. stomac;
c. glicerol; d. intestin;
d. aminoacizi; e. ficat.
e. monozaharide.
11. Digestia alimentelor se termină în:
5. Produsul final al digestiei glucidelor complexe a. cavitatea bucală;
este constituit din: b. faringe;
a. glucide simple; c. stomac;
b. acizi graşi; d. intestin;
c. glicerol; e. ficat.
d. aminoacizi;
e. săruri minerale. 12. Digestia mecanică include
a. transformarea alimentelor în particule mici şi tari;
6. Produsul final al digestiei lipidelor este b. amestecul cu sucurile digestive;
constituit din: c. progresia alimentelor;
a. acizi graşi; d. toate răspunsurile sunt corecte;
b. glicerol; e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c.
c. glucide simple;
d. toate răspunsurile sunt corecte; 13. Rolurile masticaţiei sunt:
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. a. reducerea dimensiunilor particulelor alimentare;
b. formarea bolului alimentar;
În organism, substanţele organice cu molecule c. amestecul cu saliva şi înmuierea alimentelor;
simple au rol: d. toate răspunsurile sunt corecte;
a. plastic; e. nici un răspuns nu este corect.
b. energetic;
c. funcţional; 14. Reglarea masticaţiei se face:
d. toate răspunsurile sunt corecte; a. nervos;
e. nici un răspuns nu este corect. b. prin mecanisme reflexe necondiţionate;
c. prin mecanisme reflexe condiţionate;
7. Rolul plastic al substanţelor organice cu d. toate răspunsurile sunt corecte;
molecule simple este asigurat în principal de e. nici un răspuns corect.
către:
a. glucide; 15. Centrii masticatori sunt localizaţi în:
b. proteine; a. punte;
c. lipide; b. bulb;
d. enzime; c. cerebel;
e. hormoni. d. talamus;
e. hipotalamus.
8. Rolul energetic al substanţelor organice cu
molecule simple este asigurat în principal de 16. Activitatea secretorie a cavităţii bucale:
către: a. nu are legătură cu digestia bucală;
a. glucide; b. se datorează glandelor endocrine;
b. proteine; c. are rol în contactul bolului alimentar cu receptorii
c. lipide; olfactivi;
d. toate răspunsurile sunt corecte; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c. e. nici un răspuns nu este corect.

9. Rolul funcţional al substanţelor organice cu 17. Din punct de vedere chimic, în salivă
molecule simple este asigurat în principal de componenta majoră este reprezentată de către:
către: a. apă;
a. enzime; b. KCl;
b. hormoni; c. NaCl;
c. glucide; d. amilază;
d. toate răspunsurile sunt corecte; e. mucină.
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.

12
18. Substanţele organice din salivă sunt: 25. Saliva are următoarele funcţii, cu EXCEPŢIA:
a. amilaza salivară, mucina şi lizozimul; a. formarea bolului alimentar;
b. KCl; b. favorizarea vorbirii;
c. NaCl; c. secreţia unor substanţe toxice;
d. toate răspunsurile sunt corecte; d. digestia chimică;
e. nici un răspuns nu este corect. e. menţinerea echilibrului hidric.

26. Prin salivă sunt excretate:


18. Reglarea secreţiei salivare se face: a. ureea;
a. nervos; b. proteine;
b. prin mecanisme reflexe necondiţionate; c. virusurile;
c. prin mecanisme reflexe condiţionate; toate răspunsurile sunt corecte
d. toate răspunsurile sunt corecte; sunt corecte numai răspunsurile a şi c
e. nici un răspuns corect.
27. Rolul antiseptic al salivei se realizează prin:
19. Receptorii ce pot declanşa salivaţia sunt a. amilază;
receptorii: b. lizozim;
a. gustativi; c. acidul uric;
b. vizuali; d. antibiotice;
c. auditivi; e. maltază.
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. nici un răspuns nu este corect. 28. Elaborarea senzaţiei gustative se face prin:
a. analizatorul gustativ;
20. Aferenţele salivatorii sunt reprezentate de b. analizatorul olfactiv;
fibre din nervii: c. analizatorul olfactiv şi gustativ;
a. b. vag; d. sistemul nervos vegetativ;
b. facial; e. sistemul nervos central.
c. glosofaringian;
d. toate răspunsurile sunt corecte 29. Saliva joacă rol important în menţinerea
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b echilibrului:
a. static;
21. Nucleii salivatori: b. electrolitic;
a. sunt inferior şi superior; c. mecanic;
b. cel superior este localizat în punte; d. hidric;
c. cel inferior este localizat în bulb; e. nici un răspuns corect.
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. nici un răspuns nu este corect. 30. Ca urmare a transformărilor din cavitatea
bucală rezultă:
22. Secreţia salivară: a. neomogenizarea alimentelor;
a. poate fi declanşată şi prin reflex condiţionat; b. bolul alimentar;
b. poate fi influenţată şi umoral; c. bolul fecal;
c. nu poate fi influenţată de către cerebel; d. toate răspunsurile sunt corecte;
d. toate răspunsurile sunt corecte; e. nici un răspuns corect.
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
31. Deglutiţia:
23. Hormonii ce pot influenţa secreţia salivară a. este un fenomen mecanic al digestiei;
sunt: b. asigură deplasarea bolului alimentar din cavitatea
a. STH; bucală în stomac;
b. ADH; c. include activităţi senzoriale;
c. insulina; d. toate răspunsurile sunt corecte;
d. ACTH; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
e. corticosteroizi.
32. Deglutiţia:
24. Procesul de digestie iniţiat de salivă: a. este un act reflex;
a. se realizează asupra amidonului preparat; b. se desfăşoară într-un singur timp;
b. se face prin acţiunea enzimelor lipolitice; c. nu este un act reflex;
c. produsul rezultat din digestia amidonului preparat d. se desfăşoară numai în faringe;
sunt aminoacizii; e. nici un răspuns corect.
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. nici un răspuns nu este corect.
13
33. Timpii deglutiţiei: 41. În stomac, în urma digestiei gastrice, rezultă:
a. sunt doi: bucal şi faringian; a. principiile alimentare;
b. sunt trei: bucal, faringian, esofagian; b. bolul alimentar;
c. sunt controlaţi umoral; c. chimul gastric;
d. toate răspunsurile sunt corecte; d. o pastă neomogenă;
e. nici un răspuns nu este corect. e. nici un răspuns corect.

34. Controlul nervos al deglutiţiei se face în: 39. Activitatea de digestie mecanică a stomacului
a. punte; realizează:
b. bulb; a. depozitarea temporară a alimentelor;
c. mezencefal; b. amestecul alimentelor cu sucul gastrice;
d. toate răspunsurile sunt corecte; c. evacuarea lentă şi fracţionată a chimului gastric în
e. nici un răspuns nu este corect. duoden;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
35. Aferenţele reflexului de deglutiţie sunt e. nici un răspuns nu este corect.
reprezenate de nervii cranieni:
a. V; 41. Peristaltismul gastric este de mai multe feluri:
b. VII; a. de amestec;
c. XII; b. de evacuare;
d. toate răspunsurile sunt corecte; c. de foame;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
36. Eferenţele reflexului de deglutiţie sunt
reprezenate de nervii cranieni: 42. Printre substanţele organice din sucul gastric
a. V; se numără:
b. X; a. enzimele şi mucina;
c. XII; b. enzimele şi HCl;
d. toate răspunsurile sunt corecte; c. mucina şi HCl;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. d. pepsinogenul şi HCl;
e. nici un răspuns corect.
37. Timpul bucal al deglutiţiei este:
a. voluntar; 43. Printre substanţele minerale din sucul gastric
b. involuntar; se numără:
c. parţial voluntar; a. enzimele şi mucina;
d. toate răspunsurile sunt corecte; b. clorurile şi HCl;
e. nici un răspuns nu este corect. c. mucina şi HCl;
d. pepsinogenul şi HCl;
38. Timpul faringian al deglutiţiei este: e. nici un răspuns corect.
a. voluntar;
b. involuntar; 44. Activarea enzimelor proteolitice se face:
c. parţial voluntar; a. de către HCl;
d. toate răspunsurile sunt corecte; b. la contactul cu mucoasa gastrică;
e. nici un răspuns nu este corect. c. de către gastrină;
d. de către mucină;
39. Timpul esofagian al deglutiţiei este: e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
a. voluntar;
b. involuntar; 45. Enzimele lipolitice gastrice:
c. parţial voluntar; a. sunt enzime cu activitate slabă;
d. toate răspunsurile sunt corecte; b. hidrolizează toate lipidele ingerate;
e. nici un răspuns nu este corect. c. din acţiunea lor rezultă HCl;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
40. Esofagul prezintă: e. nici un răspuns nu este corect.
a. rolul de a transporta alimentele din stomac în
faringe; 46. Mucina din sucul gastric:
b. mişcări peristaltice; a. are rol în protecţia chimică a mucoasei gastrice;
c. contracţii musculare; b. are rol în protecţia mecanică a mucoasei gastrice;
d. toate răspunsurile sunt corecte; c. este secretată şi în duoden;
e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c. d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b

14
47. Reglarea secreţiei gastrice se face: c. alcoolul;
a. în trei faze; d. toate răspunsurile sunt corecte;
b. într-o singură fază; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
c. într-o fază cefalică şi una gastrică;
d. într-o fază gastrică şi una intestinală; 55. Activitatea motorie la nivelul intestinului
e. nici un răspuns corect. subţire cuprinde următoarele, cu EXCEPŢIA:
a. mişcări segmentare;
48. Faza cefalică a reglării secreţiei gastrice: b. secreţii intestinale;
a. este realizată prin mecanisme nervoase; c. mişcări pendulare;
b. se declanşează înainte de ajungerea alimentelor d. mişcări peristaltice;
în stomac; e. mişcări de amestec al chimului cu sucurile
c. este o fază terminală a reglării secreţiei gastrice; intestinale.
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 56. Mişcările segmentare de la nivelul intestinului
subţire:
49. Faza gastrică a reglării secreţiei gastrice: a. sunt mişcări de amestec;
a. se declanşează înainte de ajungerea alimentelor b. se numesc şi contracţii propulsive;
în stomac; c. alcătuiesc mişcări peristaltice;
b. se declanşează la pătrunderea alimentelor în d. favorizează creşterea secreţiei pancreatice;
stomac; e. sunt prezente şi la nivelul stomacului.
c. este controlată nervos şi umoral;
d. toate răspunsurile sunt corecte; 57. Mişcarea de transport de la nivelul intestinului
e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c subţire:
a. acţionează asupra chimului;
50. Faza intestinală a reglării secreţiei gastrice: b. se face prin unde peristaltice;
a. începe odată cu intrarea chimului în duoden; c. are direcţie către stomac;
b. începe odată cu intrarea chimului în jejun; d. toate răspunsurile sunt corecte;
c. se declanşează înainte de ajungerea alimentelor în e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b
stomac;
d. se declanşează la pătrunderea alimentelor în 58. Pancreasul exocrin secretă:
stomac; a. hormoni digestivi;
e. nici un răspuns corect. b. enzime digestive;
c. suc intestinal;
51. Mecanismul predominant umoral din faza d. toate răspunsurile sunt corecte;
intestinală a reglării secreţiei gastrice implică: e. nici un răspuns corect.
a. gastrina secretată în stomac;
b. gastrina secretată în duoden; 59. Celulele pancreatice sunt:
c. pepsinogenul secretat în stomac; a. endocrine;
d. pepsinogenul secretat în duoden; b. exocrine;
e. nici un răspuns corect. c. mixte;
d. toate răspunsurile sunt corecte
52. Gastrina stimulează secreţia gastrică pe cale: e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b
a. umorală;
b. nervoasă; 60. Celulele exocrine pancreatice secretă:
c. mixtă; a. enzime proteolitice;
d. nu o stimulează, ci o inhibă; b. enzime lipolitice;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. c. enzime glicolitice;
d. toate răspunsurile sunt corecte
53. Acţiuni stimulatoare ale secreţiei gastrice mai e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b
exercită şi:
a. histamina; 61. Enzimele pancreatice participă la digestia:
b. insulina; a. proteinelor;
c. alcoolul; b. lipidelor;
d. toate răspunsurile sunt corecte; c. glucidelor;
e. nici un răspuns nu este corect. d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b
54. Acţiuni inhibitoare ale secreţiei gastrice mai
exercită şi:
a. nicotina;
b. enterogastronul;
15
62. Substanţele minerale din sucul pancreatic 70. Bila:
sunt reprezentate de către: a. este necesară pentru emulsionarea şi absorbţia
a. CO2; lipidelor;
b. apă; b. este necesară pentru stimularea peristaltismului
c. bicarbonat de sodiu; intestinal;
d. HCl; c. favorizează absorbţia vitaminelor hidrosolubile;
e. nici un răspuns nu este corect. d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
63. Rolul bicarbonatului de sodiu din sucul
pancreatic: 71. Bila este secretată:
a. neutralizează aciditatea chimului gastric; a. continuu;
b. digeră proteinele; b. discontinuu;
c. reglează pH-ul în colon; c. în perioadele digestive;
d. toate răspunsurile sunt corecte; d. în perioadele interdigestive;
e. nici un răspuns nu este corect. e. nici un răspuns corect.

64. Enzimele pancreatice sunt: 72. Bila este depozitată în:


a. enzime proteolitice; a. vezica biliară;
b. enzime lipolitice; b. stomac;
c. enzime glicolitice; c. ficat;
d. toate răspunsurile sunt corecte d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b e. nici un răspuns corect.

65. Mecanismele reglării secreţiei pancreatice 73. Colecistochinina:


sunt predominant: a. stimulează excreţia bilei;
a. umorale; b. stimulează depozitarea bilei;
b. nervoase; c. contractă sfincterul Oddi;
c. mixte; d. inhibă secreţia de secretină;
d. toate răspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
e. nici un răspuns nu este corect.
74. Bila conţine:
66. Secreţia pancreatică este controlată nervos a. mucină;
prin: b. pigmenţi biliari;
a. nervul vag; c. colesterol;
b. nervi simpatici; d. fosfolipide;
c. centrii nervoşi mezencefalici; e. toate răspunsurile sunt corecte.
d. hipotalamus;
e. nici un răspuns corect. 75. Pigmenţii biliari:
a. dau coloraţia materiilor fecale;
67. Pancreozimina: b. sunt secretaţi de către ficat;
a. este un stimul al secreţiei gastrice; c. stimulează absorbţia vitaminelor liposolubile;
d. stimulează secreţia de bicarbonat; d. toate răspunsurile sunt corecte;
c. stimulează secreţia pancreatică; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. nici un răspuns nu este corect. 76. Rolurile sărurilor biliare sunt:
a. emulsionarea lipidelor;
68. Secretina: b. favorizează absorbţia lipidelor;
a. este secretată de mucoasa duodenală; c. formează micelii hidrosolubile;
c. inhibă secreţia de apă; d. toate răspunsurile sunt corecte;
d. stimulează secreţia gastrică; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. nici un răspuns nu este corect. 77. Rolurile sărurilor biliare sunt:
a. stimulează peristaltismul intestinal;
69. Ca răspuns la contactul chimului cu mucoasa b. dau coloraţia materiilor fecale;
duodenală se secretă: c. inhibă motilitatea intestinală;
a. secretină; d. toate răspunsurile sunt corecte;
b. pancreozomină; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
c. HCl;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
16
78. Relaxarea sfincterului Oddi se face: d. toate răspunsurile sunt corecte;
a. prin mecanisme reflexe; e. nici un răspuns nu este corect.
b. la pătrunderea chimului în duoden;
c. între mese; 86. Reflexele locale ce participă la reglarea
d. toate răspunsurile sunt corecte; secreţiei intestinului subţire sunt declanşate de:
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. a. pătrunderea alimentelor şi distensia intestinului;
b. hormonii locali;
79. Mecanismul nervos de control al excreţiei c. enzimele locale;
bilei este realizat prin: d. toate răspunsurile sunt corecte;
a. stimularea vagală; e. nici un răspuns nu este corect.
b. stimulare parasimpatică;
c. stimulare nervoasă bulbară; 87. Pepsina:
d. toate răspunsurile sunt corecte; a. este forma activă a labfermentului;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. b. este o enzimă proteolitică;
c. este activă în mediu alcalin;
80. Stimularea parasimpatică vagală determină: d. iniţiază procesul de digestie al lipidelor;
a. contracţia muşchilor vezicii biliare şi relaxarea e. nici un răspuns nu este corect.
sfincterului Oddi;
b. contracţia muşchilor vezicii biliare şi contracţia 88. Labfermentul:
sfincterului Oddi; a. este o substanţă anorganică;
c. relaxarea muşchilor vezicii biliare şi contracţia b. este secretat numai la sugar;
sfincterului Oddi; c. nu este o proteină şi nici o enzimă;
d. relaxarea muşchilor vezicii biliare şi relaxarea d. toate răspunsurile sunt corecte;
sfincterului Oddi; e. nici un răspuns nu este corect.
e. nici un răspuns nu este corect.
89. Rolurile labfermentului:
81. Sucul intestinal conţine: a. coagulează laptele;
a. mucină; b. bactericid;
b. enzime proteolitice; c. digestia lipidelor;
c. apă; d. toate răspunsurile sunt corecte;
d. săruri minerale; e. nici un răspuns nu este corect.
e. toate răspunsurile sunt corecte.
90. Lipaza gastrică:
82. Bicarbinatul de sodiu din sucul intestinal: a. este o enzimă lipolitică;
a. neutralizează chimul gastric; b. hidrolizează glucidele;
b. este secretat de glandele parotide; c. din acţiunea sa rezultă gelatină hidrolizată;
c. este secretat de celule speciale din pancreas; d. toate răspunsurile sunt corecte;
d. este secretat de către ficat; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
e. toate răspunsurile sunt corecte.
91. Amilaza pancreatică:
83. Enzimele sucului intestinal sunt: a. se secretă şi în stomac;
a. enzime proteolitice; b. descompune amidonul la stadiul de maltoză;
b. enzime lipolitice; c. hidrolizează proteinele nedigerate în stomac;
c. enzime glicolitice; d. toate răspunsurile sunt corecte;
d. toate răspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
92. Elastaza descompune:
84. Dizaharidazele din sucul intestinal sunt a. proteinele fibroase;
următoarele, cu EXCEPŢIA: b. amidonul;
a. maltaza; c. lipidele emulsionate;
b. peptidaza; d. laptele;
c. izomaltaza; e. nici un răspuns nu este corect.
d. zaharaza;
e. lactaza. 93. Absorbţia intestinală este:
a. un proces prin care are loc trecerea produşilor
85. Reglarea secreţiei intestinului subţire se face rezultaţi în urma digestiei către mediul intern;
în principal pe cale: b. un proces care se realizează numai în duoden;
a. umorală; c. favorizată numai la nivelul duodenului;
b. nervoasă; d. toate răspunsurile sunt corecte;
c. mixtă; e. nici un răspuns nu este corect.
17
94. Adaptările intestinului subţire pentru 102. Lipidele se absorb prin:
favorizarea absorbţiei sunt: a. difuziune pasivă;
a. o suprafaţă mare de contact; b. pinocitoză;
b. epiteliul unistratificat; c. micelii hidrosolubile;
c. reţeaua vasculară vilozitară foarte bogată; d. toate răspunsurile sunt corecte;
d. toate răspunsurile sunt corecte; e. nici un răspuns nu este corect.
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
103. Chilomicronii includ:
95. Adaptările intestinului subţire pentru a. acizi graşi insolubili;
favorizarea absorbţiei sunt: b. săruri biliare;
a. prezenţa valvulelor conivente; c. colesterol;
b. microvilii la polul apical al celulelor; d. toate răspunsurile sunt corecte;
c. reţeaua limfatică vilozitară foarte bogată; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 104. În tubul digestiv apa se absoarbe:
a. printr-un proces activ;
96. Cele trei glucide majore ale dietei sunt: b. printr-un proces pasiv;
a. riboza; c. atât activ cât şi pasiv;
b. glucoza; d. toate răspunsurile sunt corecte;
c. fructoza; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c.
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 105. În tubul digestiv În intestinul subţire Na se
absoarbe:
97. Glucoza şi fructoza sunt: a. printr-un proces activ;
a. monozaharide; b. printr-un proces pasiv;
b. hexoze; c. activ, ca şi apa;
c. polizaharide; d. toate răspunsurile sunt corecte;
d. toate răspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
e. nici un răspuns nu este corect.
106. Vitaminele liposolubile sunt:
98. Produşii finali ai digestiei glucidelor sunt: a. numai A şi D;
a. glucoza; b. D, E, B;
b. galactoza; c. A, D, K;
c. fructoza; d. numai A şi E;
d. toate răspunsurile sunt corecte; e. nici un răspuns corect.
e. nici un răspuns corect.
107. Vitaminele liposolubile se absorb:
99. Glucoza şi fructoza: a. în stomac;
a. se absorb prin mecanism activ; b. similar lipidelor;
b. se absorb prin pinocitoză; c. printr-un proces pasiv;
c. nu se absorb în intestin; d. în colon;
d. toate răspunsurile sunt corecte; e. vitaminele nu se absorb.
e. nici un răspuns corect.
108. Vitaminele hidrosolubile se absorb:
100. După absorbţie, glucoza este transportată a. printr-un proces pasiv
prin: b. prin transport facilitat;
a. vena portă; d. prin chilomicroni;
b. limfă; d. toate răspunsurile sunt corecte;
c. citoplasmă; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
d. plasmă;
e. nici un răspuns corect. 109. Calciul se absoarbe cu ajutorul:
a. altor ioni;
101. Pentru a fi absorbite, proteinele trebuie b. unor vitamine;
transformate în: c. calciul nu se absoarbe;
a. polipeptide; d. toate răspunsurile sunt corecte;
b. alte proteine; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
c. aminoacizi;
d. numai în oligopeptide;
e. nici un răspuns corect.

18
110. Despre absorbţia fierului se pot afirma d. toate răspunsurile sunt corecte;
următoarele: e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
a. se absoarbe pasiv;
b. se absoarbe în stomac; 118. Defecaţia reprezintă:
c. Fe2+ nu se absoarbe; a. procesul de eliminare a materiilor fecale din
d. toate răspunsurile sunt corecte; intestin;
e. nici un răspuns nu este corect. b. procesul de eliminare a apei din intestin;
c. depozitarea materiilor fecale în intestin;
111. Printre rolurile colonului se numără: d. un act în totalitate reflex;
a. absorbţia apei; e. nici un răspuns corect.
b. absorbţia sărurilor minerale;
c. absorbţia unor vitamine; 119. Sfincterele anale:
d. toate răspunsurile sunt corecte; a. sunt interne şi externe;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. b. cel intern conţine fibre musculare netede;
c. cel extern conţine fibre musculare striate;
112. Activitatea motorie la nivelul intestinului d. toate răspunsurile sunt corecte;
gros, cuprinde: e. nici un răspuns nu este corect.
a. mişcări segmentare;
b. mişcări peristaltice; 120. Centrii defecaţiei sunt localizaţi în:
c. secreţia de mucus; a. bulb;
d. toate răspunsurile sunt corecte; b. punte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. c. măduvă;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
113. Fermentaţia colică: e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
a. se produce predominant în prima parte a
colonului; 121. Comanda de evacuare a materilor fecale se
b. se produce predominant în a doua parte a transmite prin nervii:
colonului; a. vagi;
c. se produce în rect; b. frenici;
d. toate răspunsurile sunt corecte; c. pelvici;
e. nici un răspuns nu este corect. d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. nici un răspuns nu este corect.
114. Principalii bacili ai florei de fermentaţie
colică sunt:
a. coli; 122. Când defecaţia nu poate avea loc:
b. lactici; a. sfincterul anal intern se contractă;
c. virusuri; b. sfincterul anal extern se deschide;
d. toate răspunsurile sunt corecte; c. rectul se contractă;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. nici un răspuns nu este corect.
115. În procesul de fermentaţie colică:
a.se produce acid lactic;
b.se descompune celuloza; COMPLEMENT MULTIPLU
c.se sintetizează vitamine;
d.toate răspunsurile sunt corecte;
e.sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 1. Asigurarea aportului substanţelor necesare
organismului se face prin:
116. Putrefacţia colică: 1.transformarea alimentelor;
a. se produce predominant în prima parte a 2.digestia alimentelor;
colonului; 3.secreţia sucurilor digestive;
b. se produce predominant în a doua parte a 4.absorbţia produşilor de digestie.
colonului;
c. se produce în rect; 2. Masticaţia:
d. toate răspunsurile sunt corecte; 1.este un act reflex involuntar;
e. nici un răspuns nu este corect. 2.este sub control cortical;
3.se poate declanşa şi voluntar.
117. În procesul de putrefacţie colică: 4.nu este controlată nervos;
a. se produce amoniac;
b. rezultă amine;
c. rezultă hidrogen sulfurat;
19
3. Rolurile masticaţiei sunt: 12. Printre funcţiile salivei se numără:
1.fragmentarea alimentelor; 1.formarea bolului alimentar;
2.formarea bolului alimentar; 2.acţiunea antiseptică;
3.amestecul cu saliva; 3.menţinerea echilibrul hidric;
4.contactul cu receptorii gustativi. 4.favorizarea vorbirii.

4. Activitatea secretorie a cavităţii bucale: 13. Substanţele excretate prin salivă sunt:
1.nu are legătură cu digestia bucală; 1.ureea;
2.se datorează glandelor salivare; 2.maltoza;
3.are rol în contactul bolului alimentar cu receptorii 3.unele virusuri;
gustativi; 4.apa.
4.este reglată exclusiv nervos.
14. Saliva joacă rol important în:
5. Saliva conţine: 1.menţinerea echilibrului static;
1.substanţe organice; 2.menţinerea echilibrului hidric;
2.lizozim; 3.menţinerea echilibrului electrolitic;
3.substanţe minerale; 4.favorizarea acţiunii receptorilor gustativi.
4.apă.
15. Deglutiţia:
6. Substanţele organice din salivă sunt: 1.cuprinde activităţi motorii;
1.amilaza salivară; 2.cuprinde activităţi senzoriale;
2.mucina; 3.asigură transportul bolului alimentar din cavitatea
3.lizozimul; bucală în stomac;
4.sărurile de Na+. 4.se desfăşoară în 2 timpi.

7. Reglarea secreţiei salivare se face: 16. Deglutiţia:


1.nervos; 1.este un act reflex;
2.prin mecanisme reflexe necondiţionate; 2.are un singur timp;
3.prin mecanisme reflexe condiţionate; 3.nu este un act reflex;
4.umoral. 4.se desfăşoară în 3 timpi.

8. Aferenţele salivatorii sunt reprezentate de fibre 17. Printre timpii deglutiţiei se numără timpul:
din nervii: 1.bucal;
1.vag; 2.faringian;
2.facial; 3.esofagian;
3.glosofaringian. 4.laringian.
4.hipoglos.
18. În timpul faringian al deglutiţiei:
9. Nucleii salivatori: 1.bolul alimentar se deplasează către esofag;
1.sunt inferior şi superior; 2.alimentele pătrund în trahee;
2.cel superior este localizat în punte; 3.bolul alimentar ajunge la cardia;
3.cel inferior este localizat în bulb; 4.controlul este voluntar.
4.se află şi în măduva spinării.
19. În timpul esofagian al deglutiţiei:
10. Secreţia salivară: 1.bolul alimentar se deplasează către cardia;
1.poate fi declanşată şi prin reflex condiţionat; 2.controlul este voluntar;
2.poate fi influenţată de către cerebel; 3.bolul alimentar se deplasează către faringe;
3.poate fi influenţată de unii hormoni; 4.controlul este involuntar.
4.este sub control nervos somatic.
20. În stomac, în urma digestiei gastrice:
11. Procesul de digestie iniţiat de salivă: 1.rezultă principiile alimentare;
1.se realizează asupra amidonului preparat; 2.rezultă chimul gastric;
2.se face prin intervenţia amilazei; 3.rezultă bolul alimentar;
3.produsul rezultat din digestia amidonului preparat 4.alimentele se amestecă cu sucul gastric.
este maltoza;
4.amilaza este inactivată de pH-ul intragastric 21. Activitatea motorie a stomacului presupune:
crescut. 1.stocarea alimentelor şi umplerea stomacului;
2.amestecul alimentelor cu sucul gastric;
3.evacuarea lentă şi fracţionată a conţinutului gastric
în duoden;
20
4.absorbţia produşilor rezultaţi în urma digestiei. 31. Reglarea secreţiei gastrice include:
1.fază cefalică;
22. Mişcările peristaltice gastrice pot fi: 2.fază gastrică;
1.de foame; 3.fază intestinală;
2.de amestec; 4.fază ileală.
3.de evacuare;
4.de absorbţie. 32. Faza cefalică a reglării secreţiei gastrice este:
1.declanşată înainte de pătrunderea alimentelor în
23. Reglarea motilităţii gastrice se poate face stomac,
prin: 2.declanşată de mecanisme nervoase
1.mecanism nervos; necondiţionate;
2.mecanisme intrinseci; 3.declanşată de mecanisme nervoase
3.mecanism umoral; necondiţionate;
4.control voluntar. 4.este o fază terminală a reglării secreţiei gastrice.

24. Inhibarea motilităţii gastrice este determinată 33. Faza gastrică a reglării secreţiei gastrice:
de către: 1.se produce la pătrunderea alimentelor în stomac;
1.enterogastron; 2.alimentele intră în cavitatea bucală;
2.adrenalină; 3.creşte secreţia de HCl;
3.secretină; 4.este declanşată sub acţiunea gastrinei.
4.noradrenalină.
34. Faza intestinală a reglării secreţiei gastrice:
25. Stimularea motilităţii gastrice este 1.începe odată cu pătrunderea chimului gastric în
determinată de către: duoden;
1.gastrină; 2.secreţia gastrică este sub controlul gastrinei;
2.adrenalină; 3.secreţia gastrică este sub controlul
3.insulină; enterogastronului;
4.noradrenalină. 4.începe odată cu intrarea chimului în colon.

26. Stimularea secreţiei de HCl este realizată de: 35. Mecanismul dominant în faza intestinală
1.creşterea pH-ului sucului gastric; implică:
2.apă; 1. gastrina secretată în stomac;
3.gastrină; 2. gastrina secretată în duoden;
4.mucină. 3. pepsinogenul secretat în stomac;
4. enterogastronul.
27. Printre substanţele organice din sucul gastric
se numără: 36. Activitatea motorie la nivelul intestinului
1.enzimele; subţire include următoarele:
2.HCl; 1. mişcări de segmentare;
3.mucina; 2. mişcări pendulare;
4.fosfaţii. 3. mişcări peristaltice;
4. secreţii intestinale.
28. Labfermentul:
1.este o substanţă anorganică; 37. Mişcarea de propulsie de la nivelul
2.este secretat numai la sugar; intestinului subţire:
3.este o enzimă pancreatică; 1. acţionează asupra chimului;
4.este o enzimă gastrică. 2. are direcţie către stomac;
3. se face prin unde peristaltice;
29. Lipaza gastrică: 4. se face prin mişcări segmentare.
1.este o enzimă lipolitică;
2.hidrolizează toate lipidele ingerate; 38. Pancreasul exocrin secretă:
3.hidrolizează lipidele emulsionate; 1. hormoni digestivi;
4.este stimulată de HCl 2. enzime digestive;
3. suc intestinal;
30. La nivel gastric se absorb: 4. suc pancreatic.
1.alcoolul;
2.lipidele; 39. Celulele pancreatice sunt:
3.proteinele; 1. secretorii;
4.unele medicamente. 2. endocrine;
3. exocrine;
21
4. senzoriale. 49. Bila conţine:
1.săruri biliare;
40. Celulele pancreatice exocrine secretă: 2.pigmenţi biliari;
1. enzime proteolitice; 3.colesterol;
2. enzime lipolitice; 4.mucină.
3. enzime glicolitice;
4. hormoni. 50. Rolurile sărurilor biliare sunt:
1.emulsionarea lipidelor din alimente;
41. Enzimele pancreatice participă la digestia: 2.favorizează absorbţia vitaminelor liposolubile;
1. proteinelor; 3.formează micelii;
2. lipidelor; 4.favorizează absorbţia lipidelor.
3. glucidelor;
4. substanţelor minerale. 51. Relaxarea sfincterului Oddi se face prin
mecanisme:
42. În secreţia pancreatică exocrină se găsesc: 1.nervoase;
1. bicarbonat de sodiu; 2.locale;
2. hormoni; 3.umorale;
3. enzime; 4.generale.
4. HCl.
52. Mecanismul nervos de stimulare a evacuării
43. Enzimele pancreatice sunt: bilei este realizat prin:
1.amilaze; 1.stimularea vagală;
2.lipaze; 2.stimulare nervoasă centrală;
3.tripsina; 3.stimulare simpatică;
4.carbopeptidaze. 4.stimulare parasimpatică.

44. Amilaza pancreatică: 53. Secreţiile intestinului subţire conţin:


1.hidrolizează lipidele; 1.mucină;
2.hidrolizează amidonul; 2.enzime;
3.hidrolizează celuloza; 3.apă;
4.în urma hidrolizei rezultă maltoza. 4.săruri minerale.

45. Reglarea umorală a secreţiei pancreatice se 54. Bicarbonatul de sodiu din secreţia intestinală:
face sub controlul: 1.are rol de protecţie a mucoasei intestinale
1.secretinei; împotriva agresiunii HCl;
2.tripsinei; 2.este o enzimă porteolitică;
3.pancreoziminei; 3.este o enzimă lipolitică;
4.amilazei. 4.neutralizează chimul gastric.

46. Bila: 55. Dizaharidazele din sucul intestinal sunt:


1.este necesară pentru emulsionarea lipidelor; 1.maltaza;
2.este necesară pentru absorbţia colesterolului; 2.zaharaza;
3.este necesară pentru inhibarea peristaltismului 3.lactaza.
intestinal; 4.peptidaza.
4.este formată în hepatocite.
56. Reglarea secreţiei intestinului subţire se face
47. Bila este depozitată în: în cea mai mare parte:
1.vezica biliară; 1.numai prin mecanisme umorale;
2.perioadele digestive; 2.sub influenţa gastrinei;
3.perioadele interdigestive; 3.numai prin mecanisme nervoase;
4.ficat. 4.sub influenţa secretinei.

48. Secreţia de colecistochinină declanşată de 57. Absorbţia intestinală este:


chim: 1.un proces prin care produşii rezultaţi în urma
1.relaxează sfincterul Oddi; digestiei trec către mediul intern;
2.contractă sfincterul Oddi; 2.un proces care se realizează numai în duoden;
3.contractă vezica biliară şi eliberează bila; 3.maximă la nivelul duodenului;
4.inhibă secreţia biliară. 4.un proces fiziologic complex.

22
58. Motivele pentru care absorbţia este favorizată 67. Vitamine liposolubile sunt:
la nivelul intestinului subţire sunt următoarele: 1.A;
1.prezenţa vilozităţilor intestinale; 2.B;
2.prezenţa epiteliului unistratificat; 3.C;
3.reţeaua vasculară vilozitară este foarte bogată; 4.K.
4.distanţa pe care o au moleculele de străbătut este
mare. 68. Vitamine hidrosolubile sunt:
1.A;
59. Glucidele majore ale dietei sunt: 2.complexul B;
1.riboza 3.K.
2.glucoza; 4.C;
3.fructoza;
4.colesterolul. 69. Calciul se absoarbe sub influenţa:
1.absorbţiei Na+;
60. Dizaharide majore ale dietei sunt: 2.parathormonului;
1.maltoza 3.chilomicronilor;
2.amidonul; 4.vitaminei D.
3.lactoza;
4.galactoza. 70. Rolurile principale ale colonului sunt:
1.absorbţia apei;
61. Glucoza: 2.absorbţia unor vitamine.
1.se absoarbe prin mecanism activ; 3.absorbţia unor medicamente;
2.se absorb prin difuziune facilitată; 4.eliminarea materiilor fecale.
3.nu se absorb în intestin;
4.se absorb cu consum de energie. 71. Activitatea motorie la nivelul intestinului gros
include:
62. După absorbţie, glucoza este transportată 1.mişcări de retropulsie;
prin: 2.mişcări segmentare;
1.sânge; 3.mişcări rapide;
2.limfă; 4.mişcări peristaltice.
3.citoplasmă;
4.vena portă. 72. În colon:
1.se secretă Na;
63. Sistemele de transport activ Na-dependente 2.se secretă mucus;
sunt responsabile de absorbţia intestinală a: 3.se absoarbe Ca.
1.glucozei; 4.se absoarbe vitamina K.
2.apei;
3.amidonului; 73. Defecaţia reprezintă următoarele, cu
4.Cl-. EXCEPŢIA:
1.procesul de eliminare a apei din intestin;
64. Lipidele se absorb prin următoarele 2.depozitarea materiilor fecale în intestin;
mecanisme, cu EXCEPŢIA: 3.un act în totalitate involuntar;
1.complexe de micelii hidrosolubile; 4.procesul de eliminare a materiilor fecale din
2.mecanisme Na-dependente; intestin.
3.pinocitoză.
4.mecanisme active; 74. Sfincterele anale:
1.cel intern conţine fibre musculare netede;
65. Lipidele digerate se absorb: 2.cel intern conţine fibre musculare striate;
1.în cea mai mare parte în prima parte a intestinului 3.cel extern conţine fibre musculare striate;
subţire; 4.cel extern conţine fibre musculare netede.
2.până la nivelul porţiunii mijlocii a ileonului; 75. Defecaţia:
3.prin pinocitoză; 1.este numai un act reflex involuntar;
4.în colonul ascendent. 2.implică activitate reflexă şi voluntară;
3.este numai un act voluntar;
66. În intestinul subţire apa se absoarbe: 4.este iniţiată de pătrunderea materiilor fecale în rect.
1.pasiv;
2.activ;
3.maxim în colon;
4.independent de absorbţia altor produşi.

23
76. Dacă defecaţia este posibilă, stimulii voluntari
de control ai defecaţiei:
1.sunt trimişi pe calea nervilor ruşinoşi;
2.permit defecaţia;
3.determină relaxarea sfincterului anal extern;
4.determină contracţia sfincterului anal intern.

77. Când defecaţia nu se produce:


1.sfincterul anal extern se contractă;
2.sfincterul anal extern se relaxează;
3.rectul se contractă;
4.materiile fecale sunt reţinute în rect.

24