Sunteți pe pagina 1din 33

ANALIZATORI

7. Receptorul unui analizator poate fi:


NOŢIUNI GENERALE a. inclus în organe de simţ;
b. un corpuscul;
c. senzitiv sau motor;
COMPLEMENT SIMPLU d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte răspunsurile a şi b.

1. Analizatorii sunt sisteme: 8. După teritoriul de recepţie al excitantului


a. complexe; receptorii pot fi:
b. cu rol în integrarea organismului în mediu; a. de contact;
c. alcătuite din trei segmente; b. de distanţă;
d. toate răspunsurile sunt corecte; c. exteroceptori;
e. nici un răspuns nu este corect. d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte răspunsurile a şi b.
2. Analizatorii au următoarele roluri:
a. recepţionează stimulii din mediul extern; 9. După distanţa de la care acţionează excitantul
b. recepţionează stimulii din mediul intern; receptorii unui analizator pot fi:
c. transformă excitaţiile în senzaţii; a. proprioceptori;
d. toate răspunsurile sunt corecte; b. exteroceptori;
e. sunt corecte răspunsurile a şi b. c. interoceptori;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
3. Segmentele unui analizator sunt: e. nici un răspuns nu este corect.
a. periferic;
b. de conducere; 10. Receptorii de distanţă ai unui analizator sunt:
c. intermediar; a. interoceptori;
d. central; b. gustativi;
e. toate răspunsurile sunt corecte. c. tactili;
d. auditivi;
4. Receptorul unui analizator: e. toate răspunsurile sunt corecte.
a. reprezintă segmentul periferic;
b. este o formaţiune nespecializată; 11. Receptorii de contact ai unui analizator sunt:
c. percepe orice formă de energie; a. proprioceptori;
d. toate răspunsurile sunt corecte; b. auditivi;
e. nici un răspuns nu este corect. c. olfactivi;
d. tactili;
5. Receptorul unui analizator poate percepe: e. nici un răspuns nu este corect.
a. orice formă de energie din mediu;
b. un excitant specific din mediu; 12. Receptorii:
c. orice formă de energie, când are intensitate a. diferă structural de la un receptor la altul;
foarte mare; b. transformă acţiunea stimulului în senzaţie;
d. toate răspunsurile sunt corecte; c. determină apariţia unui potenţial de efector
e. sunt corecte răspunsurile b şi c. specific;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
6. Segmentul periferic al unui analizator este e. sunt corecte răspunsurile a şi b.
reprezentat de:
a. o celulă; 13. Analizatorii percep anumite forme de energie:
b. un grup de celule; a. numai din mediul extern;
c. terminaţii nervoase libere; b. numai din mediul intern;
d. toate răspunsurile sunt corecte; c. atât din mediul extern cât şi din mediul intern;
e. sunt corecte răspunsurile a şi b. d. sub formă de stimuli;
e. sunt corecte răspunsurile c şi d.
1
14. Segmentul intermediar al unui analizator: 2. Analizatorii:
a. este format din căi nervoase aferente; a. recepţionează stimulii din mediul extern;
b. cuprinde căi ascendente şi descendente; b. recepţionează stimulii din mediul intern;
c. conduce impulsul la scoarţa cerebrală; c. coordonează funcţiile organelor interne;
d. toate răspunsurile sunt corecte; d. transformă excitaţiile în senzaţii.
e. sunt corecte răspunsurile a şi c.
3. Segmentele unui analizator sunt:
15. Segmentul intermediar al unui analizator este 1. periferic;
constituit din: 2. intermediar;
a. axonii neuronilor din ganglionii spinali; 3. central;
b. căile ascendente medulare; 4. eferent.
c. sistemul reticulat ascendent activator;
d. toate răspunsurile sunt corecte; 4. Segmentul periferic al unui analizator este
e. sunt corecte răspunsurile a şi b. reprezentat de:
1. receptor;
16. Segmentul central al analizatorului: 2. o celulă;
a. este reprezentat de o arie corticală; 3. un grup de celule;
b. transformă informaţiile în stimuli; 4. terminaţii nervoase axonice.
c. analizează şi sintetizează informaţiile primite;
d. toate răspunsurile sunt corecte; 5. Receptorul unui analizator poate percepe:
e. sunt corecte răspunsurile a şi c. 1. anumiţi stimuli din mediul extern;
2. anumiţi stimuli din mediul intern;
17. La nivelul segmentului central al 3. o anumită formă de energie;
analizatorilor, stimulii sunt transformaţi în: 4. toate formele de energie, indiferent de
a. senzaţii specifice; intensitate.
b. senzaţii vizuale;
c. senzaţii auditive; 6. Receptorul unui analizator este reprezentat de:
d. senzaţii olfactive; 1. terminaţii nervoase libere;
e. toate răspunsurile sunt corecte. 2. un stimul oarecare;
3. corpusculi;
18. La nivelul unui analizator, pentru a percepe o 4. axonul neuronului din ganglionul spinal.
senzaţie este necesară:
a. prezenţa unui stimul caracteristic; 7. După teritoriul de recepţie al excitantului
b. prezenţa unui receptor; receptorii pot fi:
c. transformarea impulsului nervos în stimul; 1. proprioceptori;
d. toate răspunsurile sunt corecte; 2. exteroceptori;
e. sunt corecte răspunsurile a şi b. 3. interoceptori;
4. de contact.
19. Perceperea unei senzaţii, la nivelul unui
analizator, necesită conducerea: 8. După distanţa de la care acţionează excitantul
a. impulsului nervos de la receptor la scoarţa receptorii unui analizator pot fi:
cerebrală; 1. tactili;
b. senzaţiei de la creier la periferie; 2. gustativi;
c. impulsului nervos pe o cale nervoasă oarecare; 3. auditivi;
d. toate răspunsurile sunt corecte; 4. olfactivi.
e.nici un răspuns nu este corect.
9. Receptorii de contact ai unui analizator sunt:
1. tactili;
COMPLEMENT MULTIPLU 2. auditivi;
3. gustativi;
4. respiratori.
1. Analizatorii:
1. sunt sisteme morfologice; 10. Receptorii de distanţă ai unui analizator sunt:
2. sunt sisteme complexe; 1. tactili;
3. realizează recepţionarea şi transmiterea 2. auditivi;
stimulilor la nivel cortical; 3. respiratori;
4. sunt alcătuiţi din patru segmente. 4. olfactivi.

2
11. Receptorii unui analizator: e. nici un răspuns nu este corect.
a. diferă structural de la un analizator la altul;
b. sunt stimulaţi de excitanţi nespecifici; 3. În piele se găsesc următorii receptori:
c. transformă acţiunea stimulului în potenţial de a. tactili;
receptor specific; b. termici;
d. sunt reprezentaţi de anumiţi nuclei din trunchiul c. dureroşi;
cerebral. d. pentru presiune;
e. toate răspunsurile sunt corecte.
12. Receptorul unui analizator percepe o anumită
formă de energie din: 4. Pielea se continuă la nivelul orificiilor
1. mediul extern; organismului cu:
2. mediul intern; a. tegumentul;
3. interiorul organismului; b. dermul;
4. viscere. c. mucoasele;
d. lichidul intercelular;
13. Calea aferentă a analizatorilor este e. ţesutul subcutanat.
reprezentată de:
1. axonii neuronilor din ganglionii spinali; 5. Straturile pielii sunt următoarele:
2. fibrele simpatice ale unor nervi cranieni; a. epidermul, aflat în contact direct cu mediul intern;
3. tracturile medulare ascendente; b. dermul sau ţesutul subcutanat;
4. fasciculele piramidale. c. hipodermul;
d. stratul germinativ;
14. La nivelul unui analizator, potenţialul de e. toate răspunsurile sunt corecte.
receptor:
1. este produs de un stimul specific; 6. Epidermul este un epiteliu:
2. reprezintă variaţia de potenţial la nivelul celulei a. unistratificat cheratinizat;
efectoare; b. pluristratificat cheratinizat;
3. variază în funcţie de intensitatea stimulului; c. pluristratificat necheratinizat;
4. este un potenţial generalizat. d. unistratificat necheratinizat;
e. pavimentos unistratificat.
15. Segmentul central al analizatorilor este
reprezentat de aria corticală: 7. Epidermul:
1. la care ajunge calea aferentă; a. este stratul superficial al pielii;
2. la nivelul căreia are loc analiza informaţiilor; b. nu conţine vase de sânge;
3. la nivelul căreia are loc sinteza informaţiilor; c. conţine melanocite;
4. la nivelul căreia se formează senzaţiile d. conţine terminaţii nervoase libere;
nespecifice. e. toate răspunsurile sunt corecte.

8. Dermul este format din ţesut:


a. epitelial;
b. conjunctiv dens;
ANALIZATORUL CUTANAT c. conjunctiv semidur;
d. pavimentos stratificat;
e. nici un răspuns nu este corect.
COMPLEMENT SIMPLU 9. Dermul conţine:
a. vase de sânge;
b. vase limfatice;
1. Pielea este un câmp receptor datorită: c. terminaţii nervoase;
a. numeroaselor terminaţii ale analizatorului cutanat; d. papile dermice;
b. variatelor terminaţii ale analizatorului kinestezic; e. toate răspunsurile sunt corecte.
c. celor două straturi pe care le prezintă;
d. toate răspunsurile sunt corecte; 10. Dermul este traversat de:
e. sunt corecte răspunsurile a şi b. a. canalele glandelor sebacee;
b. canalele glandelor sudoripare;
2. Pielea: c. firele de păr;
a. acoperă suprafaţa organismului; d. toate răspunsurile sunt corecte;
b. constituie învelişul sensibil al organismului; e. sunt corecte răspunsurile a şi b.
c. se continuă cu mucoase la nivelul orificiilor;
d. toate răspunsurile sunt corecte;

3
11. Dermul este format din: 19. În piele se găsesc:
a. două straturi; a. terminaţii libere;
b. strat papilar; b. corpusculi;
c. strat reticular; c. receptorii pentru diferitele sensibilităţi;
d. toate răspunsurile sunt corecte; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte răspunsurile b şi c. e. răspunsurile corecte sunt a şi b.

12. Stratul profund al dermului este format din: 20. Terminaţiile libere din piele sunt:
a. fibre de colagen; a. arborizaţii dendritice ale neuronilor motori;
b. fibre de reticulină; b. recptori ai durerii;
c. fibre elastice; c. sunt situate în hipoderm;
d. toate răspunsurile sunt corecte; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. nici un răspuns nu este corect. e. nici un răspuns nu este corect.

13. Hipodermul: 21. Terminaţiile libere din piele sunt distribuite


a. reprezintă stratul profund al pielii; printre celulele:
b. este alcătuit din ţesut conjunctiv lax; a. epidermului;
c. conţine celule adipoase; b. hipodermului;
d. toate răspunsurile sunt corecte; c. dermului reticular;
e. sunt corecte răspunsurile a şi b. d. dermului papilar;
e. nici un răspuns nu este corect.
14. Hipodermul conţine:
a. glomerulii glandelor sudoripare; 22. Corpusculii Merkel:
b. bulbul firului de păr; a. sunt receptori ai tactului fin;
c. corpusculii Pacini; b. recepţionează şi stimulii termici;
d. toate răspunsurile sunt corecte; c. se distribuie în jurul celulelor din hipoderm;
e. sunt corecte răspunsurile a şi b. d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte răspunsurile a şi b.
15. În piele se află:
a. glande sebacee; 23. În hipoderm se găsesc corpusculii:
b. muşchi erectori ai firelor de păr; a. Ruffini;
c. glande sudoripare; b. Pacini;
d. foliculi piloşi; c. pentru sensibilitatea tactilă protopatică;
e. toate răspunsurile sunt corecte. d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. nici un răspuns nu este corect.
16. Glomerulul glandelor sudoripare este situat
în: 24. Receptorii sensibilităţii tactile fine sunt:
a. epiderm; a. stimulaţi de deformări uşoare ale tegumentului;
b. dermul papilar; b. sunt corpusculii Meissner;
c. dermul reticular; c. sunt localizaţi în hipoderm;
d. hipoderm; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte răspunsurile b şi c. e. sunt corecte răspunsurile a şi b.

17. Canalul de excreţie al glandelor sudoripare: 25. Sensibilitatea tactilă protopatică are
a. continuă glomerulul glandei; următoarele caracteristici:
b. străbate dermul; a. are ca stimul deformarea tegumentului;
c. străbate epidermul; b. receptorii sunt situaţi în hipoderm;
d. se deschide la suprafaţa pielii prin porul excretor; c. este condusă prin fasciculul spinotalamic anterior;
e. toate răspunsurile sunt corecte. d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. nici un răspuns nu este corect.
18. Glandele sebacee:
a. sunt anexate tulpinii firului de păr; 26. Corpusculii Krause prezintă următoarele
b. secretă o substanţă protidică; caracteristici:
c. au rol în nutriţie; a. sunt situaţi în epiderm;
d. toate răspunsurile sunt corecte; b. sunt situaţi în derm;
e. nici un răspuns nu este corect. c. sunt receptori pentru cald;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte răspunsurile a şi c.

4
27. Corpusculii Ruffini prezintă următoarele 35. Corpusculii Golgi sunt localizaţi în:
caracteristici: a. epiderm;
a. sunt situaţi în hipoderm; b. hipoderm;
b. sunt receptori pentru rece; c. dermul pulpei degetelor;
c. sunt receptori pentru cald; d. foliculii piloşi;
d. sunt corecte răspunsurile a şi b; e. sunt corecte răspunsurile b şi c.
e. sunt corecte răspunsurile a şi c.
36. Receptorii termici:
28. Pielea este sediul receptorilor următoarelor a. sunt de două tipuri;
sensibilităţi: b. cei pentru rece sunt corpusculii Krause;
a. tactilă; c. cei pentru cald sunt corpusculii Ruffini;
b. termică; d. cei pentru rece sunt mai numeroşi decât cei pentru
c. dureroasă; cald;
d. toate răspunsurile sunt corecte; e. toate răspunsurile sunt corecte.
e. nici un răspuns nu este corect.
37. Receptorii pentru rece:
29. Receptorii din piele reprezintă segmentele a. trimit impulsuri atunci când temperatura
periferice ale analizatorilor: tegumentului creşte;
a. olfactiv; b. sunt reprezentaţi de corpusculii Ruffini;
b. gustativ; c. îi depăşesc numeric pe cei pentru cald;
c. kinestezic; d. toate răspunsurile sunt corecte;
d. toate răspunsurile sunt corecte; e. nici un răspuns nu este corect.
e. nici un răspuns nu este corect.
38. Receptorii pentru cald:
30. Receptorii tactili fac parte din categoria: a. trimit impulsuri atunci când temperatura
a. termoreceptorilor; tegumentului scade;
b. chemoreceptorilor; b. sunt reprezentaţi de corpusculii Krause;
c. mecanoreceptorilor; c. sunt în număr mai redus decât receptorii pentru
d. proprioreceptorilor; rece;
e. nici un răspuns nu este corect. d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. nici un răspuns nu este corect.
31. Receptorii tactili sunt reprezentaţi de
corpusculii: 39. Receptorii pentru cald sunt reprezentaţi de
a. Meissner; corpusculii:
b. Merkel; a. Krause;
c. Ruffini; b. Ruffini;
d. toate răspunsurile sunt corecte; c. Golgi;
e. sunt corecte răspunsurile a şi c. d. Pacini;
e. nici un răspuns nu este corect.
32. Corpusculii Meissner:
a. sunt situaţi în partea inferioară a dermului; 40. Receptorii pentru rece sunt reprezentaţi de
b. sunt receptori ai presiunii; corpusculii:
c. sunt stimulaţi de diferenţe de temperatură; a. Krause;
d. toate răspunsurile sunt corecte; b. Ruffini;
e. nici un răspuns nu este corect. c . Pacini;
d. Golgi;
33. Corpusculii Merkel: e. nici un răspuns nu este corect.
a. sunt receptori ai presiunii;
b. sunt stimulaţi de atingeri; 41. Receptorii pentru durere sunt stimulaţi de:
c. sunt situaţi în dermul profund; a. factori ce produc leziuni celulare;
d. sunt terminaţii libere; b. distensia unui organ;
e. toate răspunsurile sunt corecte. c. deformări uşoare ale tegumentului;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
34. Corpusculii Pacini sunt: e. sunt corecte răspunsurile a şi b.
a. localizaţi în hipoderm;
b. receptori ai presiunii; 42. Receptorii pentru durere sunt mai numerosi la
c. mecanoreceptori; nivelul:
d. toate răspunsurile sunt corecte; a. degetelor;
e. nici un răspuns nu este corect. b. buzelor;
c. limbii;
5
d. toate răspunsurile sunt corecte; 3. învelişul protector al organismului;
e. sunt corecte răspunsurile a şi b. 4. segmentul central al analizatorului cutanat.

43. Receptorii durerii sunt în principal: 5. Pielea are următoarele proprietăţi cu o


a. terminaţii nervoase libere; EXCEPŢIE:
b. corpusculi; 1. este alcătuită din două straturi;
c. toţi receptorii cutanaţi; 2. stratul mijlociu se numeşte hipoderm;
d. toate răspunsurile sunt corecte; 3. stratul profund se numeşte derm;
e. sunt corecte răspunsurile a şi b; 4. se continuă la nivelul orificiilor naturale ale
organismului cu mucoasele.
44. Durerea somatică:
a. este condusă prin fasciculul spinotalamic lateral; 6. Pielea prezintă următoarele caracteristici:
b. are aceeaşi cale ca şi durerea viscerală; 1. este alcătuită din trei straturi;
c. este însoţită de reacţii vegetative; 2. epidermul este în contact direct cu mediul intern;
d. toate răspunsurile sunt corecte; 3. stratul mijlociu se numeşte derm sau ţesut
e. nici un răspuns nu este corect. subcutanat;
4. stratul profund este reprezentat de hipoderm.
45. Analizatorul cutanat îndeplineşte următoarele
roluri: 7. Epidermul:
a. de protecţie împotriva agenţilor externi: 1. conţine terminaţii nervoase libere;
b. senzorial; 2. este un epiteliu pluristratificat nekeratinizat;
c. depozit de lipide; 3. este bogat în celule adipoase;
d. termoreglare; 4. nu conţine vase de sânge.
e. toate răspunsurile sunt corecte.
8. Epidermul prezintă următoarele caracteristici:
46. Pielea intervine în termoreglare prin: 1. este format din mai multe straturi;
a. vasoconstricţie; 2. straturile cornoase sunt situate superficial;
b. vasodilataţie; 3. stratul bazal este situat profund;
c. transpiraţie; 4. conţine melanocite.
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte răspunsurile a şi b. 9. Dermul conţine:
1. vase de sânge;
2. vase limfatice;
COMPLEMENT MULTIPLU 3. terminaţii nervoase;
4. melanocite.

1. Pielea este un imens câmp receptor datorită: 10. Dermul prezintă următoarele caracteristici:
1. numeroaselor terminaţii ale analizatorului cutanat; 1. este format din două straturi;
2. celor trei straturi pe care le prezintă; 2. dermul papilar este situat spre hipoderm;
3. vaselor de sânge din structura sa; 3. dermul reticular este situat spre epiderm;
4. variatelor terminaţii ale analizatorului cutanat. 4. este format din ţesut conjunctiv dens.

2. Analizatorul cutanat informează centrii nervoşi 11. Dermul prezintă următoarele straturi:
superiori asupra: 1. cornos;
1. fenomenelor cu care organismul vine în contact; 2. papilar;
2. diferenţelor de temperatură din mediu; 3. germinativ;
3. proprietăţilor obiectelor cu care organismul vine în 4. reticular.
contact;
4. poziţiei spaţiale a diferitelor segmente ale 12. Epidermul prezintă următoarele straturi:
corpului. 1. pachiderm;
2. cornos;
3. În piele se găsesc următorii receptori: 3. hipoderm;
1. dureroşi; 4. bazal.
2. termici;
3. tactili; 13. Stratul profund al dermului este alcătuit din:
4. de presiune. 1. fibre de colagen;
2. fibre de reticulină;
4. Pielea constituie: 3. fibre elastice;
1. învelişul sensibil al organismului; 4. numeroase celule.
2. un imens câmp receptor;
6
14. Hipodermul: 24. Corpusculii Ruffini:
1. este situat sub derm; 1. sunt receptori pentru cald;
2. conţine celule adipoase; 2. sunt situaţi superficial;
3. este alcătuit din ţesut conjunctiv lax; 3. sunt receptori ai presiunii;
4. este situat sub epiderm. 4. sunt stimulaţi la atingerea tegumentului.

15. Hipodermul conţine: 25. Sensibilităţile deservite de către piele sunt:


1. glomerulii glandelor sudoripare; 1. interoceptivă;
2. vase de sânge; 2. termică;
3. bulbul firului de păr; 3. proprioceptivă;
4. rădăcina firului de păr 4. tactilă.

16. În straturile pielii se află: 26. Analizatorii ce au segmentul periferic localizat


1. glande sebacee; în piele sunt următorii, cu EXCEPŢIA:
2. muşchii erectori ai firului de păr; 1. kinestezic;
3. glande sudoripare; 2. olfactiv;
4. vase de sânge. 3. vestibular;
4. gustativ.
17. Pielea conţine:
1. terminaţii libere; 27. Receptorii tactili:
2. receptori cutanaţi; 1. sunt localizaţi în derm;
3. corpusculi; 2. fac parte din categoria receptorilor
4. terminaţii în bastonaş. electromagnetici;
3. sunt mai numeroşi în tegumentul plantei;
18. Terminaţiile libere din piele reprezintă: 4. sunt stimulaţi de deformări mecanice.
1. se distribuie printre celulele epidermului;
2. axonii neuronilor senzitivi din ganglionii spinali; 28. Receptorii situaţi în partea superioară a
3. axonul neuronului din ganglionul trigeminal; dermului:
4. recepţionează stimulii dureroşi. 1. sunt stimulaţi la atingerea tegumentului;
2. recepţionează vibraţiile;
19. În derm se găsesc următorii corpusculi: 3. sunt reprezentaţi de corpusculii Meissner;
1. Meissner; 4. sunt reprezentaţi de corpusculii Ruffini.
2. Ruffini;
3. Krause; 29. Sensibilitatea tactilă este mai pronunţată la
4. Pacini. nivelul:
1. buzelor;
20. Corpusculii Meissner sunt: 2. plantei;
1. situaţi în partea superioară a dermului; 3. pulpei degetelor;
2. situaţi în stratul profund al dermului; 4. trunchiului.
3. stimulaţi de deformări uşoare ale tegumentului;
4. receptori ai presiunii. 30. Receptorii termici sunt reprezentaţi de
corpusculii:
21. Corpusculii Merkel: 1. Ruffini;
1. sunt situaţi în hipoderm; 2. Pacini;
2. sunt situaţi în derm; 3. Krause;
3. sunt receptori ai presiunii; 4. Meissner.
4. sunt stimulaţi la atingerea tegumentului.
31. Receptorii pentru rece:
22. Corpusculii Pacini: 1. trimit impulsuri atunci când temperatura
1. sunt stimulaţi la atingerea tegumentului; tegumentului scade;
2. sunt localizaţi în hipoderm; 2. sunt reprezentaţi de corpusculii Ruffini;
3. sunt localizaţi în derm; 3. sunt mai numeroşi decât pentru cald;
4. sunt receptori tactili. 4. sunt stimulaţi numai de temperaturi extreme.

23. Corpusculii Krause sunt: 32. Receptorii pentru cald:


1. receptori pentru rece; 1. trimit impulsuri atunci când temperatura
2. localizaţi în hipoderm; tegumentului creşte;
3. sunt localizaţi în derm; 2. sunt reprezentaţi de corpusculii Krause;
4. receptori pentru cald. 3. sunt în număr mai mic decât receptorii pentru
rece;
7
4. sunt localizaţi în hipoderm. ANALIZATORUL KINESTEZIC
33. Receptorii pentru durere pot fi stimulaţi de
următorii factori:
1. chimici; COMPLEMENT SIMPLU
2. termici;
3. mecanici;
4. ce produc leziuni cutanate. 1. Desfăşurarea normală a activităţii motorii
necesită informarea permanentă a SNC asupra:
34 Receptorii durerii sunt mai numeroşi la nivelul: a. poziţiei spaţiale a corpului;
1. vârfului limbii; b. poziţiei diferitelor segmente;
2. plantei; c. gradului de contracţie a muşchilor;
3. buzelor; d. toate răspunsurile sunt corecte;
4. tegumentului cu păr. e. sunt corecte răspunsurile a şi b.

35. Receptorii pentru durere sunt reprezentaţi de: 2. Desfăşurarea normală a activităţii motorii
1. terminaţiile nervoase libere; necesită informarea permanentă a SNC,
2. terminaţiile încapsulate, când sunt stimulate informaţii furnizate de receptorii:
parţial; a. vizuali;
3. algoreceptori; b. cutanaţi;
4. corpusculii Krause şi Ruffini. c. vestibulari;
d. analizatorului kinestezic;
36. Discriminarea tactilă: e. toate răspunsurile sunt corecte.
1. se caracterizează prin pragul de percepere
distinctă a două puncte diferite; 3. Receptorii analizatorului kinestezic sunt situaţi
2. reprezintă câmpul receptor al unui neuron în următoarele structuri, cu o EXCEPŢIE:
senzitiv; a. muşchi;
3. este distanţa minimă la care sunt percepute b. tegument;
distinct două puncte stimulate; c. articulaţii;
4. este aria tegumentară a cărei stimulare determină d. tendoane;
modificări în rata de descărcare a impulsurilor. e. periost.

37. Pielea intervine în: 4. Receptorii kinestezici din articulaţii:


1. termoreglare; a. sunt reprezentaţi de corpusculii Krause;
2. adaptarea organismului la mediul ambiant; b. sunt sensibili la mişcări;
3. depozitarea lipidelor; c. sunt sensibili la modificările de temperatură;
4. metabolismul glucidic. d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte răspunsurile a şi b.
38. Pielea reprezintă un sistem de:
1. protecţie împotriva agresiunilor externe; 5. Receptorii analizatorului kinestezic sunt:
2. eliminare a apei; a. corpusculii tendinoşi Golgi;
3. protecţie contra radiaţiilor ultraviolete; b. fusurile neuromusculare;
4. menţinere a temperaturii corpului. c. corpusculii Pacini;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
39. Pielea intervine în: e. sunt corecte doar răspunsurile a şi b.
1. sinteza keratinei;
2. depozitarea lipidelor; 6. Referitor la corpusculii tendinoşi Golgi:
3. sinteza melaninei; a. sunt situaţi în tendoane;
4. sinteza vitaminei C. b. sunt stimulate de întinderea tendonului;
c. în ei pătrund fibre nervoase vegetative;
40. Pielea intervine în termoreglare prin: d. toate răspunsurile sunt corecte;
1. vasoconstricţie; e. sunt corecte răspunsurile a şi b.
2. secreţie sudorală;
3. vasodilataţie 7. Corpusculii tendinoşi Golgi monitorizează
4. secreţie sebacee. tensiunea produsă în tendoane:
a. de contracţia muşchiului;
b. numai de întinderea pasivă a muşchiului;
c. numai de întinderea activă a muşchiului;
d. sunt corecte răspunsurile a şi b;
e. nici un răspuns nu este corect.

8
8. Terminaţiile nervoase libere ale analizatorului 16. Fusurile neuromusculare prezintă o inervaţie:
kinestezic: a. motorie, asigurată de fibrele gama aferente;
a. sunt situate la joncţiunea tendon-os; b. senzitivă, asigurată de fibrele alfa aferente;
b. sunt situate în articulaţii; c. senzitivă şi motorie;
c. se ramifică la joncţiunea muşchi-tendon; d. involuntară, automată;
d. toate răspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte răspunsurile a, b şi c.
e. sunt corecte răspunsurile b şi c.
17. Inervaţia senzitivă a fusului neuromuscular
9. Terminaţiile nervoase libere ale analizatorului este asigurată de:
kinestezic transmit sensibilitatea: a. terminaţiile primare spiralate;
a. presională; b. terminaţiile secundare;
b. vibratorie; c. terminaţiile în „buchet”;
c. dureroasă articulară; d. toate răspunsurile sunt corecte;
d. dureroasă viscerală; e. sunt corecte răspunsurile a şi b.
e. nici un răspuns nu este corect.
18. Terminaţiile primare de la nivelul fusului
10. Fusurile neuromusculare sunt situate: neuromuscular:
a. printre fibrele musculare netede; a. sunt dendrite ale neuronilor din ganglionul spinal;
b. printre fibrele musculare striate; b. au o conducere lentă;
c. în grosimea capsulei articulare; c. asigură inervaţia motorie;
d. la nivelul ligamentelor articulare; d. se termină în porţiunea centrală, contactilă;
e. toate răspunsurile sunt corecte. e. toate răspunsurile sunt corecte.

11. Fusurile neuromusculare sunt stimulate de: 19. La nivelul porţiunii centrale a fusului
a. tensiunea dezvoltată în timpul relaxării muşchilor; neuromuscular ajung:
b. tensiunea dezvoltată în timpul contracţiei a. terminaţiile secundare;
musculare; b. terminaţiile primare spiralate;
c. atingere; c. terminaţiile ,,în floare,,;
d. modificările de presiune; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte răspunsurile a şi b. e. sunt corecte răspunsurile a şi c.

12. Fusul neuromuscular: 20. Inervaţia motorie a fusului neuromuscular


a. este format din fibre musculare modificate; este asigurată de:
b. constă din 5-7 fibre intrafusale; a. axonii neuronilor alfa din cornul anterior al
c. constă din 5-15 fibre extrafusale; măduvei;
d. este situat printre fibrele musculare netede; b. axonii neuronilor gama din cornul anterior al
e. sunt corecte răspunsurile a şi b. măduvei;
c. axonii neuronilor din ganglionul spinal;
13. Fibrele intrafusale: d. fibrele anulospirale;
a. sunt conţinute într-o capsulă elastică; e. fibrele „în floare”.
b. sunt dispuse paralel cu fibrele extrafusale;
c. sunt situate în capsula articulară; 21. Axonii neuronilor gama se distribuie porţiunii:
d. prezintă striaţii longitudinale; a. centrale a fibrelor intrafusale;
e. sunt identice cu fibrele extrafusale. b. periferice a fibrelor intrafusale;
c. centrale a fibrelor extrafusale;
14. Fibrele intrafusale sunt constituite astfel: d. situată la joncţiunea muşchi-tendon;
a. dintr-o porţiune centrală, contractilă; e. sunt corecte răspunsurile a şi c.
b. din porţiuni periferice, necontractile;
c. porţiunile periferice sunt bogate în nuclei; 22. Fibrele motorii de la nivelul fusului
d. porţiunea centrală este săracă în nuclei; neuromuscular determină:
e. nici un răspuns nu este corect. a. excitarea indirectă a fibrelor senzitive primare;
b. excitarea indirectă a fibrelor senzitive secundare;
15. Fibrele intrafusale sunt formate dintr-o c. contracţia porţiunilor periferice ale fibrelor
porţiune centrală: intrafusale;
a. necontractilă; d. întinderea porţiunii centrale a fibrelor intrafusale;
b. contractilă; e. toate răspunsurile sunt corecte.
c. bogată în nuclei;
d. săracă în nuclei;
e. sunt corecte răspunsurile a şi c.

9
23. Motoneuronii ce inervează muşchii scheletici: 30. Căile de conducere ale impulsurilor de la
a. sunt de două tipuri: alfa şi gama; receptorii aparatului locomotor se proiectează în:
b. cei gama inervează fibrele extrafusale; a. lobul occipital;
c. cei alfa inervează fibrele intrafusale; b. girusul postcentral;
d. se termină în jurul porţiunii centrale a muşchiului; c. în lobul parietal;
e. toate răspunsurile sunt corecte. d. în lobul temporal;
e. sunt corecte răspunsurile b şi c.
24. Motoneuronii gama la nivelul fusului
neuromuscular determină:
a. contracţia capetelor contractile ale fibrelor COMPLEMENT MULTIPLU
intrafusale;
b. scurtarea segmentului central al fibrelor
intrafusale; 1. Desfăşurarea normală a activităţii motorii
c. contracţia directă a muşchiului; necesită informarea permanentă a SNC asupra:
d. scurtarea capetelor necontractile ale fibrelor 1. poziţiei spaţiale a corpului;
intrafusale; 2. poziţiei membrelor superioare;
e. nu modifică fibrele intrafusale. 3. poziţiei membrelor inferioare;
4. gradului de contracţie a muşchiului.
25. Motoneuronii alfa la nivelul fusului
neuromuscular: 2. Desfăşurarea normală a activităţii motorii
a. inervează fibrele intrafusale; necesită informarea permanentă a SNC,
b. inervează fibrele extrafusale; informaţii furnizate de receptorii:
c. se termină pe capetele contractile ale fibrelor 1. vizuali;
intrafusale; 2. cutanaţi;
d. se termină pe porţiunea centrală a fibrelor 3. vestibulari;
intrafusale; 4. analizatorului kinestezic;
e. toate răspunsurile sunt corecte.
3. Receptorii analizatorului kinestezic sunt situaţi
26. Căile de conducere ale impulsurilor de la în următoarele structuri: E
receptorii aparatului locomotor sunt: 1. articulaţii
a. ale sensibilităţii proprioceptive conştiente; 2. periost
b. spinobulbare; 3. muşchi;
c. ale sensibilităţii proprioceptive inconştiente; 4. ligamente.
d. spinocerebeloase ventral şi dorsal;
e. toate răspunsurile sunt corecte. 4. Receptorii kinestezici din periost şi articulaţii:
1. sunt reprezentaţi de corpusculi Pacini
27. Simţul poziţiei şi al mişcării în spaţiu este 2. sunt sensibili la mişcări;
rezultatul impulsurilor aferente transmise prin 3. sunt sensibili la modificările de presiune
fasciculul: 4. sunt sensibili la modificările de temperatură
a. piramidal direct;
b. spinobulbar; 5. Proprioceptorii analizatorului kinestezic sunt:
c. spinocerebelos ventral; 1. fusurile neuromusculare;
d. spinocerebelos dorsal; 2. corpusculii Pacini;
e. piramidal încrucişat. 3. corpusculii tendinoşi Golgi;
4. terminaţiile nervoase libere;
28. Simţul tonusului muscular este rezultatul
impulsurilor eferente transmise prin fasciculul: 6. Corpusculii tendinoşi Golgi:
a. spinobulbar; 1. sunt situaţi în tendonul muşchiului;
b. spinocerebelos ventral; 2. sunt situaţi în ligamente;
c. spinocerebelos dorsal; 3. sunt stimulate de întinderea tendonului;
d. spinotalamic lateral; 4. sunt receptori ai durerii;
e. nici un răspuns nu este corect.
7. Terminaţiile nervoase libere ale analizatorului
29. Fibrele motorii provenite din centrii nervoşi kinestezic:
superiori, la nivelul analizatorului kinestezic: 1. sunt situate la joncţiunea tendon-os;
a. stimulează motoneuronii alfa; 2. se ramifică la nivelul capsulei articulare;
b. stimulează motoneuronii gama; 3. se ramifică la joncţiunea muşchi-tendon;
c. reglează mişcările corpului; 4. sunt receptori ai durerii articulare
d. controlează tonusul muscular;
e. toate răspunsurile sunt corecte.
10
8. Terminaţiile nervoase libere ale analizatorului 3. fibre în „buchet”;
kinestezic transmit următoarele tipuri de 4. dendritele neuronilor din coarnele anterioare
sensibilităţi, cu o EXCEPŢIE: medulare;
1. presională;
2. vibratorie; 17. La nivelul fusului neuromuscular, terminaţiile
3. dureroasă viscerală; nervoase primare:
4. dureroasă articulară; 1. sunt dendrite ale neuronilor din ganglionul spinal;
2. sunt fibre cu conducre rapidă;
9. Fusurile neuromusculare sunt situate în 3. sunt stimulate de gradul de întindere a
următoarele structuri, cu o EXCEPŢIE: muşchiului;
1. printre fibrele musculare netede; 4. se dispun în jurul porţiunii centrale, necontractile;
2. în grosimea capsulei articulare;
3. la nivelul ligamentelor articulare; 18. La nivelul fusului neuromuscular, terminaţiile
4. printre fibrele musculare striate; nervoase secundare:
1. sunt situate la extremităţile zonei centrale;
10. Fusurile neuromusculare: 2. asigură inervaţia motorie a fibrelor intrafusale;
1. au o inervaţie motorie 3. se termină pe extremităţile fibrelor extrafusale;
2. au o inervaţie senzitivă 4. sunt fibre în ,,buchet,,.
3. sunt stimulate. de tensiunea dezvoltată în timpul
contracţiei musculare; 19. Inervaţia motorie a fusului neuromuscular
4. sunt stimulate. de atingeri este asigurată de următoarele categorii de
neuroni, cu EXCEPŢIA:
11. Fusul neuromuscular: 1. alfa, din cornul anterior al măduvei;
1. este format din fibre musculare modificate; 2. din ganglionul spinal;
2. constă din 2-7 fibre intrafusale; 3. localizaţi în cerebel
3. constă din 5-10 fibre intrafusale; 4. gama, din cornul anterior al măduvei.
4. este situat printre fibrele musculare netede;
20. Fibrele motorii, la nivelul fusului
12. Fibrele intrafusale: neuromuscular determină:
1. sunt identice cu fibrele extrafusale. 1. întinderea porţiunii centrale a fibrelor intrafusale;
2. au sunt conţinute într-o capsulă conjunctivă 2. contracţia porţiunilor periferice ale fibrelor
3. sunt situate în capsula articulară intrafusale;
4. sunt dispuse paralel cu fibrele extrafusale 3. excitarea indirectă a fibrelor senzitive primare;
4. excitarea indirectă a fibrelor senzitive secundare;
13. Fibrele intrafusale sunt constituite din
următoarele porţiuni: 21. Motoneuronii gama medulari, la nivelul
1. centrală, necontractilă; fibrelor intrafusale, determină:
2. periferice, contractile;
1. contracţia capetelor contractile;
3. centrală, bogată în nuclei;
2. contracţia porţiunilor periferice;
4. periferice, bogate în nuclei;
3. întinderea porţiunii centrale;
4. contracţia directă a muşchiului.
14. Fibrele intrafusale sunt formate dintr-o
porţiune centrală:
22. Motoneuronii alfa la nivelul fusului
1. necontractilă
neuromuscular:
2. contractilă;
a. inervează fibrele intrafusale;
3. bogată în nuclei;
b. inervează fibrele extrafusale;
4. bogată în mitocondrii.
c. se termină pe capetele contractile ale fibrelor
intrafusale;
15. Fusurile neuromusculare prezintă o inervaţie:
d. au origine în cornul anterior al măduvei.
1. senzitivă, asigurată de dendritele neuronilor din
ganglionul spinal
23. Impulsurile aferente de la proprioceptorii
2. motorie, asigurată de fibrele gama eferente;
musculo-articulari sunt conduse spre centrii,
3. motorie, asigurată de axonii neuronilor gama din
prin:
cornul anterior medular;
4. senzitivă, asigurată de fibrele alfa aferente; 1. căile sensibilităţii kinestezice;
2. fasciculele spinobulbare;
16. Inervaţia senzitivă a fusului neuromuscular 3. căile sensibilităţii proprioceptive de reglare a
este asigurată de: mişcării;
1. terminaţii primare; 4. fasciculele spinocerebeloase ventral şi dorsal;
2. terminaţii secundare;
11
24. Simţul poziţiei şi al mişcării în spaţiu este d. toate răspunsurile sunt corecte;
rezultatul impulsurilor aferente transmise prin: e. sunt corecte răspunsurile a şi c.
1. fasciculele spinobulbare;
2. fasciculul cuneat 2. Rolul analizatorului olfactiv constă în:
3. fasciculul gracilis a. depistarea prezenţei în aer a substanţelor nocive;
4. calea cordoanelor posterioare medulare b. depistarea prezenţei în aer a substanţelor
odorante;
25. Simţul tonusului muscular este rezultatul c. aprecierea cantităţii alimentelor;
impulsurilor aferente transmise prin: d. aprecierea gustului alimentelor;
1. fasciculul spinocerebelos ventral; e. sunt corecte răspunsurile a şi b.
2. fasciculele spinobulbare;
3. fasciculul spinocerebelos dorsal; 3. Simţul mirosului împreună cu simţul gustului
4. fasciculul spinotalamic lateral; participă la declanşarea secreţiei:
a. biliare;
26.Sensibilitatea proprioceptivă de reglare a b. de suc gastric;
mişcării: c. pancreatice;
1. se transmite prin fasciculul spinocerebelos d. salivare;
ventral; e. toate răspunsurile sunt corecte.
2. se transmite prin fasciculul spinocerebelos
dorsal; 4. Receptorii analizatorului olfactiv fac parte din
3. se transmite prin aceeaşi cale cu simţul tonusului categoria:
muscular; a. mecanoreceptorilor;
4. utilizează aceeaşi cale ca şi sensibilitatea b. osmoreceptorilor;
kinestezică. c. baroreceptorilor;
d. chemoreceptorilor;
27. Motoneuronii ce inervează muşchii scheletici: e. receptorilor electromagnetici.
1. sunt de două tipuri alfa şi gama;
2. cei gama inervează fibrele extrafusale; 5. Receptorii analizatorului olfactiv se găsesc:
3. cei alfa inervează fibrele intrafusale; a. în zona antero-inferioară a foselor nazale;
4. sunt situaţi în cornul anterior al măduvei. b. în partea superioară a foselor nazale;
c. în regiunea cornetului nazal inferior;
28. Stimularea motoneuronilor gama medulari d. pe faţa superioară a lamei ciuruite a etmoidului;
determină: e. la nivelul lamei perpediculare a etmoidului.
1. contracţia fibrelor intrafusale;
2. scurtarea muşchiului respectiv; 6. Receptorii olfactivi sunt reprezentaţi de:
3. contracţia izometrică a fusurilor neuromusculare; a. neuronii bipolari din ganglionul spinal;
4. contracţia izotonică a muşchiului. b. celulele multipolare din mucoasa olfactivă;
c. celulele bipolare din mucoasa olfactivă;
29. Căile de conducere ale impulsurilor de la d. neuronii multipolari din bulbul olfactiv;
receptorii aparatului locomotor se proiectează în: e. nici un răspuns nu este corect.
1. girusul postcentral;
2. girusul precentral; 7. Receptorii analizatorului olfactiv se
3. în lobul parietal; caracterizează prin:
4. în lobul temporal; a. au dentrite scurte şi subţiri;
b. dentridele prezintă butoni olfactivi;
c. axonii se termină printr-o veziculă;
d. nu prezintă cili;
e. toate răspunsurile sunt corecte.

ANALIZATORUL OLFACTIV 8. Cilii celulelor olfactive prezintă următoarele


caracteristici:
a. se găsesc la polul bazal al celulei;
COMPLEMENT SIMPLU b. pătrund în mucusul ce căptuşeşte mucoasa
nazală;
c. stimulează celulele de susţinere;
1. Simţul mirosului: d. toate răspunsurile sunt corecte;
a. este un simţ chimic; e. sunt corecte răspunsurile a şi b.
b. permite pătrunderea în organism a unor
substanţe nocive;
c. depistează substanţele sapide din aer;
12
9. Axonii celulelor bipolare olfactive: COMPLEMENT MULTIPLU
a. se înmănunchează şi formează nervii oftalmici;
b. pleacă de la polul apical al celulei;
c. formează tractul olfactiv; 1. Simţul mirosului are următoarele caracteristici:
d. străbat lama perpendiculară a etmoidului; 1. este un simţ chimic;
e. nici un nu este răspuns corect. 2. permite pătrunderea în organism a oricărei
substanţe odorante;
10. Protoneuronul olfactiv este reprezentat de: 3. depinde de natura şi concentraţia substanţei
a. neuronii multipolari din bulbul olfactiv; odorante;
b. celulele bipolare din mucoasa palatină; 4. are rol în depistarea doar a substanţelor nocive.
c. chemoreceptorii din bulbul olfactiv;
d. neuronii bipolari din mucoasa olfactivă; 2. Simţul mirosului împreună cu simţul gustului
e. nici un răspuns nu este corect. intervine în:
1. aprecierea calităţii alimentelor;
11. Nervii olfactivi: 2. aprecierea cantităţii alimentelor;
a. străbat lama ciuruită a etmoidului; 3. declanţarea secreţiei salivare;
b. se termină în bulbul rahidian; 4. declanşare evacuarii gastrice.
c. fac sinapsă în celulele bipolare;
d. reprezintă axonii celulelor multipolare; 3. Receptorii analizatorului olfactiv:
e. toate răspunsurile sunt corecte. 1. fac parte din categoria osmoreceptorilor;
2. fac parte din categoria chemoreceptorilor;
12. Deutoneuronul căii olfactive: 3. ocupă partea antero-inferioară a foselor nazale;
a. se găseşte în bulbul olfactiv; 4. ocupă partea superioară a foselor nazale.
b. este reprezentat de neuronii bipolari;
c. are dentride scurte şi groase; 4. Receptorii olfactivi sunt reprezentaţi de:
d. are prelungirile periferice butonate; 1. celulele multipolare din mucoasa olfactivă;
e. toate răspunsurile sunt corecte. 2. celulele bipolare din mucoasa olfactivă;
3. neuronii bipolari din ganglionul spinal;
13. Axonii protoneuronului olfactiv: 4. celuluele bipolare ce au rol şi de protoneuron.
a. formează nervii olfactivi;
b. formează tractul olfactiv; 5. Celulele bipolare olfactive au următoarele
c. pătrund în bulbul rahidian; caracteristici:
d. ajung în lobul parietal; 1.au dendritele lungi;
e. sunt corecte răspunsurile b şi c. 2. prezintă cili;
3. axonii se termină printr-o veziculă;
14. Aria olfactivă se găseşte: 4. dendritele prezintă butoni olfactivi.
a. pe faţa laterală a emisferului cerebral;
b. pe faţa medială a lobului parietal; 6. Referitor la protoneuronul olfactiv:
c. pe faţa laterală a lobului temporal; 1. este reprezentat neuronii bipolari din mucoasa
d. în girusul postcentral; olfactivă;
e. nici un răspuns nu este corect. 2. este reprezentat celulele bipolare din mucoasa
palatină;
15. Simţul mirosului este un simţ chimic, ca şi 3. dendritele se termină printr-un buton olfactiv;
simţul: 4. axonii prezintă cilii olfactivi.
a. tactil;
b. presional; 7. Axonii neuronilor bipolari olfactivi:
c. gustului; 1. pleacă de la polul bazal al celulelor receptoare;
d. termic; 2. formează tractul olfactiv;
e. nici un răspuns nu este corect. 3. se înmănunchează şi formează nervii olfactivi;
4. străbat lama perpendiculară a etmoidului.
16. Pentru a putea fi mirosită o substanţă trebuie
să îndeplinească următoarele condiţii: 8. Nervii olfactivi:
a. să fie volatilă; 1. se termină în bulbul olfactiv;
b. să ajungă în nări; 2. fac sinapsă cu celulele bipolare;
c. să fie solubilă; 3.r eprezintă axonii celulelor multipolare;
d. să vină în contact cu receptorii olfactivi; 4. străbat lama ciuruită a etmoidului.
e. toate răspunsurile sunt corecte.

13
9. Axonii protoneuronului olfactiv: 4. numai substanţele capabile să stimuleze celulele
1. formează nervii olfactivi; receptoare.
2. formează tractul olfactiv;
3. fac sinapsă cu celulele mitrale;
4. fac sinapsă în bulbul rahidian.

10. Deutoneuronul căii olfactive: ANALIZATORUL GUSTATIV


1. se găseşte în bulbul olfactiv;
2. axonii formează tractul olfactiv;
3. este reprezentat de celulele mitrale;
4. are prelungirile periferice butonate. COMPLEMET SIMPLU

11. Proiecţia aferenţelor olfactive se realizează în


următoarea arie, cu EXCEPŢIA: 1. Simţul gustului are următoarele roluri:
1. pe faţa laterală a emisferului cerebral; a. furnizează informaţii referitoare la calitatea
2. girusul precentral din lobul parietal; alimentelor introduse în gură;
3. girusul postcentral din lobul parietal; b. furnizează informaţii referitoare la cantitatea
4. pe faţa laterală a lobului temporal. alimentelor introduse în gură;
c. intervine în declanşarea reflexă necondiţionată a
12. Referitor la calea olfactivă: secreţiilor digestive;
1. nu stabileşte legături directe cu talamusul; d. toate răspunsurile sunt corecte;
2. este o parte componentă a sistemului limbic; e. sunt corecte răspunsurile a şi c.
3. are conexiuni întinse cu paleocortexul;
4. are conexiuni directe cu măduva spinării. 2. Receptorii analizatorului gustativ fac parte din
categoria:
13. Simţul mirosului: a. baroreceptorilor;
1. este un simţ chimic ca şi simţul tactil; b. chemoreceptorilor;
2. este un simţ chimic ca şi simţul gustului; c. mecanoreceptorilor;
3. dintre toate simţurile, este cel mai bine lămurit; d. proprioceptorilor;
4. dintre toate simţurile, este cel mai puţin lămurit. e. nociceptorilor.

14. Referitor la celulele receptoare olfactive: 3. Receptorii analizatorului gustativ sunt


1. prezintă la polul dinspre mucoasă un buton reprezentaţi de:
olfactiv; a. papilele gustative;
2. prezintă la polul apical un buton olfactiv; b. mugurii gustativi;
3. prin butonul olfactiv se proiectează cilii olfactivi; c. celulele bipolare;
4. prin butonul olfactiv ies axonii. d. celulele cu conuri;
e. celulele cu bastonaşe.
15. Cilii celulelor olfactive prezintă următoarele
caracteristici: 4. Mugurii gustativi:
1. se găsesc la polul apical al celulei; a. au formă ovoidă;
2. reacţionează la mirosurile din aer; b. conţin protoneuronul căii gustative;
3. stimulează celulele olfactive; c. sunt prezenţi în toate tipurile de papile gustative;
4. se proiectează în mucusul ce căptuşeşte suprafaţa d. toate răspunsurile sunt corecte;
externă a mucoasei nazale. e. nici un răspuns nu este corect.

16. Pentru a putea fi mirosită o substanţă trebuie 5. Papile gustative sunt:


să îndeplinească următoarele condiţii: a. circumvalate;
1. să fie volatilă; b. foliate;
2. să fie solubilă; c. fungiforme;
3. să traverseze stratul de mucus; d. situate la nivelul mucoasei linguale;
4. să atingă celulele de susţinere. e. toate răspunsurile sunt corecte.

17. Omul poate distinge: 6. În structura mugurilor gustativi se găsesc:


1. orice substanţă sapidă din aer; a. celule senzoriale;
2. numai substanţele odorante aflate într-o anumită b. fibre musculare;
concentraţie; c. celule receptoare spiralate;
3. orice substanţă solubilă în stratul de mucus ce d. celule conjunctive;
tapetează mucoasa; e. mecanoreceptori.

14
7. Celulele senzoriale gustative au următoarele c. se datorează existenţei celor patru tipuri de
caracteristici: muguri gustativi;
a. la polul bazal prezintă mai mulţi microvili; d. toate răspunsurile sunt corecte;
b. la polul apical prezintă un cil; e. sunt corecte răspunsurile a şi b.
c. la polul bazal sosesc terminaţiile axonice ale
nervilor sensibilităţii gustative; 15. Senzaţiile gustative primare sunt următoarele
d. reprezintă în acelaşi timp şi protoneuronul; cu o EXCEPŢIE:
e. sunt corecte răspunsurile b şi c. a. amar;
b. acru;
8. La polul bazal al celulelor gustative se găsesc c. acid;
terminaţiile nervoase ale nervilor: d. dulce;
a. facial; e. sărat.
b. glosofaringian;
c. vag; 16. Substanţele chimice ce stimulează receptorii
d. toate răspunsurile sunt corecte; gustativi sunt:
e. nici un răspuns nu este corect. a. lipidice;
b. protidice;
9. Protoneuronul căii gustative este situat în: c. sapide;
a. ganglionii vegetativi de pe traiectul nervilor V, VII d. odorante;
şi IX; e. insolubile.
b. mugurii gustativi;
c. nucleul solitar din bulb; 17. Pe suprafaţa limbii:
d. ganglionii somatici de pe traiectul nervilor VII, IX a. mugurii gustativi sunt distribuiţi uniform;
şi X; b. există zone caracteristice pentru fiecare tip de
e. nici un răspuns nu este corect. gust fundamental;
c. mugurii gustativi sunt situaţi numai pe faţa
10. Deutoneuronul căii gustative este situat în: inferioară a limbii;
a. nucleul ambiguu din bulb; d. există 13 zone posibile sau probabile;
b. nucleul solitar din punte; e. sunt corecte răspunsurile b şi c.
c. nucleul solitar din bulb;
d. ganglionii vegetativi de pe traiectul nervilor VII, IX 18. Gustul dulce este perceput:
şi X; a. pe marginile limbii;
e. papilele linguale. b. în jurul ‘’ V’’ lingual;
c. la vârful limbii;
11. Axonii deutoneuronilor căii gustative: d. pe faţa inferioară a limbii;
a. se încrucişează; e. în partea posterioară a limbii.
b. nu se încrucişează;
c. formează fasciculul spinotalamic; 19. Gustul acru este perceput:
d. formează tractul gustativ; a. la vârful limbii;
e. intră pe traiectul nervilor V, VII, IX. b. pe marginile limbii;
c. pe toată faţa dorsală a limbii;
12. Axonii deutoneuronilor căii gustative se d. în partea posterioară a limbii;
îndreaptă spre: e. în partea anterioară a feţei dorsale a limbii.
a. girusul hipocampic;
b. talamus; 20. Gustul sărat este perceput:
c. bulb; a. pe toată faţa ventrală a limbii;
d. punte; b. la vârful limbii;
e. nucleul solitar. c. pe marginile părţii anterioare a limbii;
d. în jumătatea posterioară a limbii;
13. Aria gustativă este situată în: e. numai în jurul “V” lingual.
a. partea superioară a girusului postcentral;
b. partea inferioară a girusului postcentral; 21. Gustul amar este perceput:
c. partea posterioară a girusului precentral; a. pe marginile limbii;
d. în lobul parietal; b. în partea posterioară a feţei dorsale a limbii;
e. sunt corecte răspunsurile b şi d. c. în partea anterioară a feţei dorsale a limbii;
d. pe toată faţa dorsală a limbii;
14. Senzaţiile gustative: e. la vârful limbii.
a. sunt patru categorii generale;
b. reprezintă calităţi dobândite artificial;

15
22. Excitaţiile gustative din treimea posterioară a 3. intervine în declanşarea reflexă necondiţionată a
limbii sunt transmise prin nervul: secreţiilor digestive;
a. trigemen; 4. intervine în declanşarea reflexă condiţionată a
b. accesor; secreţiilor digestive.
c. facial;
d. glosofaringian; 2. Receptorii analizatorului gustativ:
e. mandibular. 1. sunt chemoreceptori;
2. sunt proprioceptori;
23. Excitaţiile gustative de la nivelul rădăcinii 3. sunt reprezentaţi de mugurii gustativi;
limbii sunt transmise prin nervul: 4. sunt reprezentaţi de papilele gustative.
a. trigemen;
b. facial; 3. Mugurii gustativi:
c. glosofaringian; 1. au formă ovoidală;
d. mandibular; 2. sunt situaţi la nivelul papilelor gustative;
e. nici un răspuns nu este corect. 3. sunt răspândiţi în întreaga mucoasă linguală;
4. sunt prezenţi în toate tipurile de papile gustative.
24. Excitaţiile gustative de la nivelul corpului
limbii sunt transmise prin nervul: 4. Mugurii gustativi sunt situaţi la nivelul
a. facial; papilelor gustative:
b. glosofaringian; 1. fungiforme;
c. trigemen; 2. circumvalate;
d. vag; 3. foliate;
e. mandibular. 4. fuziforme.

25. Fibrele nervoase gustative se repartizează 5. Mugurii gustativi sunt alcătuiţi din următoarele
topografic astfel: tipuri de celule:
a. de la nivelul corpului limbii prin nervul vag; 1. senzoriale;
b. de la nivelul rădăcinii limbii prin nervul facial; 2. de susţinere;
c. de la nivelul tuturor mugurilor gustativi prin nervul 3. cu cili;
glosofaringian; 4. conjunctive.
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. nici un răspuns nu este corect. 6. Celulele senzoriale gustative au următoarele
caracteristici:
26. Fibrele nervoase care transportă 1. la polul bazal prezintă mai mulţi microvili;
sensibilitatea gustativă de la nivelul corpului 2.l a polul apical prezintă cili;
limbii intră în nevrax prin: 3. la polul bazal sosesc terminaţiile axonice ale
a. şanţul lateral anterior; nervilor sensibilităţii gustative;
b. şanţul lateral posterior; 4. la polul bazal sosesc terminaţiile dendritice ale
c. şanţul bulbo-pontin; nervilor sensibilităţii gustative.
d. şanţul median anterior;
e. fisura mediană anterioară. 7. La polul bazal al celulelor gustative se găsesc
terminaţiile nervoase ale nervilor:
27. Fibrele nervoase care transportă 1. facial;
sensibilitatea gustativă din partea posterioară a 2. glosofaringian;
limbii intră în nevrax prin: 3. vag;
a. şanţul lateral anterior; 4. trigemen;
b. şanţul lateral posterior;
c. şanţul bulbo-pontin; 8. Protoneuronul căii gustative este situat în:
d. şanţul median anterior; 1. ganglionul de pe traiectul nervului VII;
e. fisura mediană anterioară. 2. mugurii gustativi;
3. ganglionul de pe traiectul nervului IX;
4. nucleul solitar din bulb.
COMPLEMENT MULTIPLU
9. Referitor la deutoneuronul căii gustative:
1.este situat în nucleul ambiguu din bulb;
1. Simţul gustului are următoarele roluri: 2. este situat în nucleul solitar din bulb;
1. furnizează informaţii referitoare la calitatea 3. axonii săi formează tractul gustativ;
alimentelor introduse în gură; 4. axonii săi se încrucişează.
2.f urnizează informaţii referitoare la cantitatea
alimentelor introduse în gură;
16
10. Axonii deutoneuronilor căii gustative: 19. Excitaţiile gustative de la nivelul treimii
1. intră pe traiectul nervilor V, VII, IX; posterioare a limbii sunt transmise prin:
2. se încrucişează; 1. fibrele senzoriale ale nervului vag;
3. formează fasciculul spino-bulbar; 2. fibrele senzoriale ale nervului glosofaringian;
4. se îndreaptă spre talamus. 3. fibre ce pătrund în nevrax prin şanţul ponto-
peduncular;
11. Aria gustativă este situată în: 4. fibre ce pătrund în nevrax prin şanţul lateral
1. partea superioară a girusului precentral; posterior.
2. partea inferioară a girusului postcentral;
3. partea posterioară a girusului precentral; 20. Excitaţiile gustative de la nivelul epiglotei
4. în lobul parietal. sunt transmise prin:
1. fibrele parasimpatice ale nervului vag;
12. Senzaţiile gustative primare sunt următoarele: 2. fibrele senzoriale ale nervului vag;
1. amar; 3. fibre ce pătrund în nevrax prin şanţul lateral
2. acru; anterior;
3. dulce; 4. fibre ce pătrund în nevrax prin şanţul lateral
4. acid. posterior.

13. Substanţele ce stimulează receptorii gustativi 21. Fibrele nervoase gustative se repartizează
sunt: topografic astfel:
1. protidice; 1. de la corpului limbii prin nervul facial;
2. sapide; 2. de la baza rădăcinii limbii prin nervul vag;
3. insolubile; 3. din treimea posterioare a limbii prin nervul
4. chimice. glosofaringian;
4. de la rădăcina limbii prin nervul facial.
14. Pe suprafaţa limbii, mugurii gustativi, sunt
distribuiţi:
1. uniform;
2. astfel încât există zone caracteristice fiecărui gust
fundamental; ANALIZATORUL VIZUAL
3. numai pe faţa inferioară a limbii;
4. astfel încât există patru zone caracteristice.

15. Perceperea diferitelor gusturi se face astfel: COMPLEMENT SIMPLU


1. sărat în partea posterioară a limbii;
2. acru pe marginile limbii;
3. amar la vârful limbii; 1. Vederea are rol esenţial în:
4. dulce la vârful limbii. adaptarea la mediu;
a. diferenţierea compoziţiei chimice a obiectelor;
16. Perceperea diferitelor gusturi se face astfel: b. recepţionarea informaţiilor din mediul exterior;
1. amar în partea posterioară a feţei dorsale a limbii; c. toate răspunsurile sunt corecte;
2. dulce la baza limbii; d. sunt corecte numai răspunsurile a şi c.
3. sărat pe marginea părţii anterioare a limbii;
4. acru la vârful limbii. 2. Vederea are rol esenţial:
a. în activităţile specific umane;
17. Excitaţiile gustative de la nivelul corpului şi b. în orientarea spaţială;
rădăcinii limbii sunt transmise prin nervii: c. în menţinerea echilibrului;
1. facial; d. toate răspunsurile sunt corecte;
2. trigemen; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
3. vag;
4. glosofaringian. 3. Globul ocular este constituit din:
a. învelişuri;
18. Excitaţiile gustative de la nivelul corpului b. receptor;
limbii sunt transmise prin: c. aparat optic;
1. fibrele senzoriale ale nervului facial; d. toate răspunsurile sunt corecte;
2. fibrele senzoriale ale nervului glosofaringian; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
3. fibre ce pătrund în nevrax prin şanţul bulbo-
pontin;
4. fibre ce pătrund în nevrax prin şanţul lateral
posterior.
17
4. Musculatura extrisecă a globului ocular se 12. Corneea este:
inseră pe: a. bogat vascularizată;
a. capsulă; b. nevascularizată;
b. sclerotică; c. bogat inervată
c. coroidă; d. nici un răspuns nu este corect;
d. conjunctivă; e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c.
e. nici un răspuns corect.
13. Corneea este:
5. Sclerotica este o tunică: a. opacă;
a. fibroasă; b. semi-opacă;
b. seroasă; c. transparentă;
c. mucoasă; d. semi-transparentă;
d. musculară; e. nici un răspuns corect.
e. toate răspunsurile sunt corecte.
14. La nivelul globului ocular sclerotica este
6. La exterior, globul ocular este acoperit de: plasată:
a. sclerotică anterior şi cornee posterior; a. posterior;
b. sclerotică posterior şi cornee anterior; b. medial;
c. sclerotică în totalitate; c. lateral;
d. cornee în totalitate; d. anterior;
e. nici un răspuns corect. e. nici un răspuns nu este corect.

7. Umoarea apoasă este secretată de: 15. Sclerotica este străbătută de către:
a. procesele ciliare; a. cornee;
b. corpul vitros; b. procesele ciliare;
c. coroidă; c. nervul optic;
d. toate răspunsurile sunt corecte; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. e. nici un răspuns nu este corect.

8. Procesele ciliare: 16. Muşchii extrinseci ai globului ocular se inseră


a. secretă corpul vitros; pe:
b. secretă umoarea apoasă; a. coroidă;
c. secretă în mod permanent; b. conjunctivă;
d. sunt corecte numai răspunsurile a şi c; c. cornee;
e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c. d. sclerotică;
e. toate răspunsurile sunt corecte.
9. Umoarea apoasă este drenată de către:
a. sistemul venos; 17. Muşchiul drept lateral al globului ocular este
b. procesele ciliare; inervat de către nervul:
c. corpul vitros; a. abducens;
d. toate răspunsurile sunt corecte; b. trohlear;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c. c. oculomotor;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
10. Umoarea apoasă: e. nici un răspuns nu este corect.
a. este secretată de corpul ciliar;
b. este un lichid transparent; 18. Muşchiul drept medial al globului ocular este
c. nu face parte din aparatul optic al ochiului; inervat de către nervul:
d. scaldă retina; a. abducens;
e. nici un răspuns nu este corect. b. trohlear;
c. oculomotor;
11. La nivelul globului ocular, corneea este d. toate răspunsurile sunt corecte;
plasată: e. nici un răspuns nu este corect.
a. posterior;
b. medial; 19. Muşchiul oblic superior al globului ocular
c. lateral; este inervat de către nervul:
d. anterior; a. abducens;
e. nici un răspuns nu este corect. b. trohlear;
c. oculomotor;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. nici un răspuns nu este corect.
18
20. Sclerotica este formată din ţesut: d. ocupă camera vitroasă, anterior de cristalin;
a. conjunctiv; e. nici un răspuns corect.
b. epitelial unistratificat;
c. muscular; 29. Camera posterioară a globului ocular este
d. nervos plasată:
e. epitelial pluristratificat. a. anterior de cristalin;
b. între iris şi cristalin;
21. Din coroidă se formează la partea anterioară: c. intre cristalin şi retină;
a. cornea; d. între iris şi cornee;
b. corpul ciliar; e. nici un răspuns corect.
c. retina;;
d. sclerotica 30. Ochiul este format din următoarele elemente
e. conjunctiva. optice:
a. cameră obscură, între cristalin şi retină;
22. Musculatura intrinsecă a globului ocular: b. lentila-cristalinul;
a. este musculatură netedă; c. suprafaţă fotosensibilă, reprezentată de
b. conţine fibre circulare; sclerotică;
c. conţine fibre radiare; d. toate răspunsurile sunt corecte;
d. toate răspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c.
31. Tunica internă a globului ocular este
23. Irisul este plasat: reprezentată de:
a. anterior de cristalin; a. coroidă;
b. posterior de cristalin; b. corp ciliar şi iris;
c. anterior de pupilă; c. retină şi corp vitros;
d. posterior de corpul vitros; d. retină;
e. nici un răspuns corect. e. sclerotică, coroidă şi retină.

24. Mediile transparente sunt: 32. Retina este o tunică:


a. corneea; a. termosensibilă;
b. umoarea apoasă; b. chemosensibilă;
c. cristalinul; c. nervoasă;
d. toate răspunsurile sunt corecte; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c. e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c.

25. Cristalinul este: 33. Retina este constituită din:


a. lentilă biconcavă; a. 10 straturi celulare;
b. lentilă semitransparentă; b. 2 straturi celulare;
c. plasat între iris şi umoarea apoasă; c. 5 straturi celulare;
d. lentilă biconvexă; d. 6 straturi celulare;
e. nici un răspuns corect. e. 3 straturi celulare.

26. Cristalinul este: 34. Retina cuprinde:


a. plasat între iris şi corpul vitros; a. pata oarbă;
b. învelit de cristaloidă; b. pata galbenă;
c. legat de corpul ciliar prin ligamentul vitros; c. cristalinul;
d. toate răspunsurile sunt corecte; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.

27. Cristalinul nu este: 35. Stratul cel mai profund al retinei este format
a. vascularizat; din:
b. inervat; a. celule pigmentare;
c. acoperit de cristaloidă; b. celule fotosensibile;
d. toate răspunsurile sunt corecte; c. procesele ciliare;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. nici un răspuns nu este corect.
28. Corpul vitros:
a. este acoperit de cristaloidă;
b. este un gel transparent;
c. este un gel semitransparent;
19
36. Celulele pigmentare din stratul cel mai 44. Conurile au rol în:
profund al retinei: a. perceprea formelor;
a. au rol fotosensibil; b. percepere culorilor;
b. au funcţii de protecţie; c. vederea diurnă;
c. au funcţii metabolice; d. toate răspunsurile sunt corecte;
d. toate răspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte răspunsurile a şi c.
e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c.
45. Pigmentul fotosensibil al celulelor cu conuri
37. Macula lutea: este:
a. se mai numeşte şi pata oarbă; a. rodopsina;
b. conţine predominant celule cu conuri; b. Iodopsina;
c. conţine fovea lateralis; c. umoarea apoasă;
d. toate răspunsurile sunt corecte; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c. e. nici un răspuns nu este corect.

38. Pata galbenă conţine: 46. Celulele cu bastonaşe sunt mai numeroase:
a. mai multe bastonaşe; a. spre pata galbenă;
b. mai multe conuri; b. spre periferia retinei;
c. fovea centralis; c. spre fovea centralis;
d. toate răspunsurile sunt corecte; d. sunt corecte răspunsurile a şi c;
e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c. e. nici un răspuns corect.

39. În fovea centralis se găsesc: 47. Bastonaşele asigură vederea:


a. mai multe bastonaşe; a. la lumină puternică;
b. mai multe conuri; b. la lumină slabă;
c. numai conuri; c. diurnă;
d. numai bastonaşe; d. nici un răspuns nu este corect;
e. nici un răspuns corect. e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c.

40. Celulele fotoreceptoare din structura retinei 48. Pigmentul fotosensibil al celulelor cu
sunt: bastonaşe este:
a. celulele cu conuri; a. rodopsina;
b. celulele cu bastonaşe; b. iodopsina;
c. celulele bipolare; c. umoarea apoasă;
d. toate răspunsurile sunt corecte; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. e. nici un răspuns nu este corect.

41. Retina conţine: 49. Procesul de convergenţă se produce:


a. celule pigmentare; a. la nivelul neuronilor mutipolari;
b. celule fotosensibile; b. la nivelul neuronilor bipolari;
c. celule secretorii; c. la nivelul celulelor pigmentare;
d. toate răspunsurile sunt corecte; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.

42. Celulele cu conuri sunt mai numeroase: 50. Unitatea funcţională retiniană conţine:
a. în pata galbenă; a. un neuron multipolar;
b. spre periferia retinei; b. celule metatalamice;
c. spre pata oarbă; c. celule bipolare convergente la neuronul
d. sunt corecte răspunsurile a şi c; multipolar;
e. nici un răspuns corect. d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c.
43. În fovea centralis, se găsesc exclusiv celule:
a. cu conuri; 51. Primul neuron al căii optice este reprezentat
b. cu bastonaşe; de:
c. pigmentare; a. celula bipolară;
d. toate răspunsurile sunt corecte; b. celula multipolară;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. c. celula fotoreceptoare;
d. celula pigmentară;
e. nici un răspuns nu este corect.

20
52. Axonii neuronilor bipolari se termină în: e. nici un răspuns corect
a. corpii geniculaţi mediali;
b. corpii geniculaţi laterali; 60. Axonii neuronilor multipolari se termină în:
c. corpii geniculaţi externi; a. corpii geniculaţi mediali;
d. corpii geniculaţi interni; b. corpii geniculaţi laterali;
e. nici un răspuns corect. c. scoarţa cerebrală;
d. corpii geniculaţi interni;
53. Axonii neuronilor multipolari formează: e. nici un răspuns corect.
a. nervii optici;
b. nervii metatalamici; 61. Succesiunea fiziologică a transmiterii
c. nervii acustici; potenţialului de acţiune declanşat de stimulul
d. toate răspunsurile sunt corecte; vizual este:
e. nici un răspuns nu este corect. a. neuron multipolar, corpi geniculaţi laterali, scoarţă
cerebeloasă;
54. Axonii neuronilor multipolari se incrucişează b. neuron multipolar, metatalamus, scoarţă
în: cerebrală;
a. chiasma optică; c. neuron bipolar, corpi geniculaţi laterali, scoarţă
b. corpii geniculaţi laterali; cerebrală;
c. metatalamus; d. neuron bipolar, neuron multipolar, scoarţă
d. toate răspunsurile sunt corecte; cerebrală;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. e. nici un răspuns corect.

55. După încrucişarea în chiasma optică, axonii 62. Segmentul central-cortical al analizatorului
neuronilor multipolari formează: vizual este plasat:
a. nervii optici; a. în lobul occipital;
b. tracturile optice; b. în jurul şanţului central;
c. corpii geniculaţi laterali; c. în jurul scizurii calcarine;
d. toate răspunsurile sunt corecte; d. sunt corecte răspunsurile a şi c;
e. nici un răspuns nu este corect. e. toate răspunsurile sunt corecte.

56. Chiasma optică conţine axonii neuronilor: 63. Fibrele din corpii geniculaţi pot ajunge la:
a. bipolari din câmpul nazal; a. nucleii nervilor cranieni III, IV, VI;
b. multipolari din câmpul nazal; b. coliculii cvadrigemeni superiori;
c. multipolari din câmpul temporal; c. SAA;
d. bipolari din câmpul temporal; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. chiasma optică nu conţine axoni. e. sunt corecte răspunsurile a şi c.

57. Tractul optic conţine fibre: 64. În jurul ariei optice primare se găseşte:
a. de la un singur ochi; a. metatalamusul;;
b. de la neuronii multipolari din câmpul nazal de b. corpul geniculat lateral
aceeaşi parte; c. chiasma optică;
c. de la neuronii multipolari din câmpul temporal de d. zona de asociaţie auditivă;
aceeaşi parte; e. nici un răspuns nu este corect.
d. sunt corecte răspunsurile b şi c;
e. toate răspunsurile sunt corecte. 65. Reflexul de convergenţă:
a. implica ambii ochi;
58. Nervul optic conţine fibre: b. modifică axele optice;
a. de la un singur ochi; c. suprapune parţial câmpurile vizuale;
b. de la neuronii multipolari din câmpul nazal de d. toate răspunsurile sunt corecte;
aceeaşi parte; e. nici un răspuns nu este corect.
c. de la neuronii multipolari din câmpul temporal de
aceeaşi parte; 66. Vederea stereoscopică reprezintă:
d. sunt corecte răspunsurile b şi c; a. vederea colorată;
e. toate răspunsurile sunt corecte. b. vederea la întuneric;
c. vederea în relief;
59. Tractul optic ajunge la: d. toate răspunsurile sunt corecte;
a. Metatalamus; e. nici un răspuns nu este corect.
b. corpul geniculat medial;
c. aria vizuală primară;
d. aria vizuală secundară;
21
67. Cantitatea de lumină proiectată pe retină este 75. Senzaţia de culoare este dată de:
regată de: a. excitarea egală a conurilor;
a. iris; b. absorbţia tuturor radiaţiilor luminoase;
b. cristalin; c. descompunerea inegală a substanţelor
c. contracţia muşchilor ciliari; fotosensibile;
d. toate răspunsurile sunt corecte; d. reflectarea tuturor radiaţiilor luminoase;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c. e. nici un răspuns corect.

68. Adaptarea la lumină presupune: 76. În cazul ochiului emetrop:


a. descompunerea pigmentului fotosensibil; a. avem de a face cu un ochi anormal;
b. creşterea concentraţiei de pigmenţi fotosensibil; b. imaginea obiectelor se realizează pe pata
c. scăderea cantitativă a pigmentului fotosensibil; galbenă;
d. toate răspunsurile sunt corecte; c. imaginea se formează înaintea retinei;
e. sunt corecte răspunsurile a şi c. d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. nici un răspuns nu este corect.
69. La trecerea la întuneric:
a. se resintetizează pigmentului vizual; 77. În cazul ochiului hipermetrop:
b. scade pragul de excitabilitate al celulelor a. axul ochiului este mai lung;
fotoreceptoare; b. imaginea se formează înapoia retinei;
c. scade cantitatea de pigmentul fotosensibil; c. corneea este deformată;
d. toate răspunsurile sunt corecte; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. e. nici un răspuns corect.

70. La întuneric: 78. Hipermetropia se corectează cu lentile:


a. creşte cantitatea de pigmenţi depozitaţi; a. divergente;
b. creşte descompunerea pigmentului vizual; b. convergente;
c. creşte pragul de excitabilitate al celulelor c. cilindrice;
fotoreceptoare; d. biconvexe;
d. toate răspunsurile sunt corecte; e. nu se corectează.
e. nici un răspuns nu este corect.
79. În cazul ochiului miop:
71. Acomodarea se realizează prin: a. axul ochiului este mai lung;
a. variaţia convexităţii feţei posterioara a b. imaginea se formează înapoia retinei;
cristalinului; c. axul ochiului este mai scurt;
b. modificarea unghiurilor de refracţie luminoasă; d. toate răspunsurile sunt corecte;
c. variaţia puterii de refracţie a corpului vitros; e. nici un răspuns corect.
d. variaţia puterii de refracţie a corneei;
e. nici un răspuns nu este corect. 80. Miopia se corectează cu lentile:
a. divergente;
72. Acomodarea se realizează prin contracţia: b. convergente;
a. cristalinului; c. cilindrice;
b. ligamentului suspensor al cristalinului; d. biconvexe;
c. muşchiului ciliar; e. nu se corectează.
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c. 81. Astigmatismul este un viciu al:
a. corneei;
73. Senzaţia de alb rezultă prin: b. cristalinului;
a. stimularea inegală a conurilor; c. retinei;
b. descompunerea uniformă a celor trei substanţe d. toate răspunsurile sunt corecte;
fotosensibile; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
c. absorbţia tuturor radiaţiilor luminoase;
d. nici un răspuns corect; 82. Astigmatismul se corectează cu lentile:
e. toate răspunsurile sunt corecte. a. Divergente;
b. Convergente;
74. Culorile fundamentale includ culoarea: c. Cilindrice;
a. Alb; d. Biconvexe;
b. Negru; e. nu se corectează.
c. Verde;
d. Violet;
e. Galbenă.
22
83. Absenţa pigmentului fotosensibil poartă 7. Tunica fibroasă a globului ocular este formată
numele de: din:
a. Miopie; 1. sclerotică anterior;
b. Hipermetropie; 2. sclerotică posterior;
c. Daltonism; 3. cornee posterior;
d. Astigmatism; 4. cornee anterior.
e. Presbitism.
8. Corneea este:
84. În cazul ochiului presbit: 1. transparentă;
a. scade elasticitatea cristalinului; 2. străbătută de nervul optic;
b. creşte contractilitatea muşchilor ciliari; 3. plasată anterior;
c. cresc limitele de acomodare; 4. numită şi sclerotică.
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. nici un răspuns nu este corect. 9. Sclerotica este:
1. fibroasă;
2. neagră la exterior;
COMPLEMENT MULTIPLU 3. formaţiune conjunctivă;
4. transparentă.

1. Vederea are un rol esenţial în: 10. Tunica vasculară a globului ocular:
1. adaptarea la mediu; 1. este formată din coroidă;
2. orientarea spaţială; 2. are funcţii trofice;
3. menţinerea echilibrului; 3. formează camera obscură a globului ocular;
4. activităţile nespecifice umane. 4. constituie în partea anterioară corneea.

2. Vederea are un rol esenţial în: 11. Din tunica vasculară a globului ocular se
1. activităţile specifice umane; constituie la partea anterioară:
2. orientarea în spaţiu; 1. corpul ciliar;
3. menţinerea echilibrului; 2. sclerotica;
4. orientarea în timp. 3. irisul;
4. corneea.
3. Muşchii extrinseci ai globului ocular se inseră
pe: 12. Corpul ciliar cuprinde fibre musculare
1. tunica fibroasă; dispuse:
2. retină; 1. circular;
3. coroidă; 2. oblic;
4. sclerotică. 3. radiar;
4. transversal.
4. Nervul oculomotor inervează, prin fibrele sale
somatice, muşchii: 13. Irisul este plasat:
1. oblic superior; 1. anterior de cristalin;
2. oblic inferior; 2. posterior de cristalin;
3. drept lateral; 3. posterior de corpul vitros;
4. drept inferior. 4. în jurul pupilei.

14. Irisul:
5. Globul ocular este format din: 1. variază diametrul pupilar;
1. învelişuri;
2. reglează reflex cantitatea de lumină proiectată pe
2. aparat optic; coroidă;
3. receptor; 3. reglează reflex cantitatea de lumină proiectată pe
4. periostul orbitei.
retină;
4. este plasat posterior de cristalin.
6. Tunica fibroasă a globului ocular:
1. se mai numeşte şi coroidă; 15. Retina:
2. se mai numeşte şi sclerotică;
1. este tunica nervoasă a globului ocular;
3. este străbătută anterior de nervul optic;
2. realizează recepţia stimulilor tactili;
4. este străbătută posterior de nervul optic. 3. cuprinde celule fotoreceptoare;
4. este plasată la exteriorul globului ocular.

23
16. Retina: 26. Celulele cu conuri au rol important în:
1. este excitată de radiaţia luminoasă; 1. percepera formelor;
2. este excitată de radiaţia termică; 2. percepera culorilor;
3. transformă potenţialul de receptor în potenţial de 3. vederea diurnă;
acţiune; 4. vederea nocturnă.
4. asigură memoria vizuală.
27. Mediile transparente ale globului ocular sunt:
17. Macula lutea: 1. corneea;
1. se mai numeşte şi pata galbenă; 2. tunica apoasă;
2. conţine fovea lateralis; 3. cristalinul;
3. este plasată pe direcţia axului optic; 4. conjunctiva.
4. se mai numeşte şi pata oarbă.
28. Cristalinul este:
18. Pata galbenă conţine: 1. o lentilă biconcavă;
1. predominant celule cu conuri; 2. plasat în spatele irisului;
2. predominant celule cu bastonaşe; 3. plasat între iris şi umoarea apoasă;
3. fovea centralis; 4. o lentilă biconvexă.
4. pata oarbă.
29. Cristalinul este:
19. În structura retinei se întâlnesc: 1. plasat în spatele irisului;
1. neuroni multipolari; 2. învelit de coroidă;
2. celule fotosensibile; 3. învelit de cristaloidă;
3. neuroni bipolari; 4. acoperit de cornee.
4. tracturile optice.
30. Cristalinul este:
20. Celulele fotosensibile retiniene sunt celule cu: 1. nevascularizat;
1. con; 2. bogat vascularizată;
2. sferă; 3. neinervat;
3. bastonaş; 4. bogat inervat.
4. elipsoid.
31. Umoarea apoasă:
21. Retina conţine: 1. este secretată de procesele ciliare;
1. celule pigmentare; 2. este un lichid opalescent;
2. celule fotosensibile; 3. face parte din mediile transparente ale ochiului;
3. neuroni multipolari; 4. drenată prin sistemul arterial.
4. neuroni bipolari.
32. Corpul vitros
22. Celulele cu bastonaşe sunt: 1. ocupă camera anterioară a globului ocular;
1. mai numeroase spre pata galbenă; 2. este un gel transparent;
2. mai numeroase spre periferia retinei; 3. este un gel semitransparent;
3. mai numeroase în fovea centralis; 4. ocupă cavitatea posterioară a globului ocular.
4. absente în fovea centralis.
33. Cavitatea posterioară a globului ocular este
23. Celulele cu bastonaşe asigură vederea: plasată:
1. la lumină puternică; 1. între retină şi cristalin;
2. la lumină slabă; 2. între iris şi cristalin;
3. vederea diurnă; 3. posterior de cristalin;
4. vederea nocturnă. 4. între iris şi cornee.

24. Celulele bipolare vin in contact cu: 34. Aparatul optic al globului ocular include:
1. celulele cu bastonaş; 1. cameră obscură;
2. celulele cu con; 2. suprafaţă fotosensibilă, reprezentată de celule
3. celulele fotosensibile; bipolare din retină;
4. celulele multipolare. 3. medii transparente;
4. medii semiopace.
25. Celulele cu conuri sunt mai numeroase:
1. în pata galbenă;
2. spre periferia retinei;
3. spre pata oarbă;
4. în macula lutea.
24
35. Stimularea retinei are la bază: 44. În cazul ochiului emetrop:
1. excitarea receptorilor retinieni; 1. axul optic al ochiului este mai lung;
2. transformarea potenţialului de acţiune în potenţial 2. imaginea obiectelor plasate la peste 6 m de ochi
de recepror; este clară, fără acomodare;
3. scindarea pigmenţilor fotosensibili; 3. refracţia optică este excesivă;
4. acomodarea la distanţă. 4. imaginea obiectelor plasate la infinit este clară,
fără acomodare.
36. Aparatul optic al globului ocular include:
1. corneea; 45. În cazul ochiului hipermetrop:
2. mediile transparente; 1. distanţa vederii de aproape neclare este mai
3. cristalinul; mare;
4. retina. 2. imaginea clară se formează înapoia retinei;
3. axul optic al ochiului este mai scurt;
37. Imaginea formată pe retină este: 4. corecţia se obţine cu lentile divergente.
1. reală;
2. mai mică; 46. În cazul ochiului miop:
3. răsturnată; 1. axul optic al ochiului este mai lung;
4. mai mare. 2. distanţa maximă a vederii clare este mai mare;
3. imaginea clară se formează înapoia retinei;
38. Reflexul de convergenţă presupune: 4. corecţia se obţine cu lentile divergente.
1. reperarea corectă a obiectelor în spaţiu;
47. Astigmatismul este un viciu de deformare a:
2. suprapunerea totală a câmpurilor vizuale ale
1. acomodarii;
ambilor ochi;
2. corneei;
3. modificarea poziţiei axelor optice;
3. reflexiei;
4. mişcarea neconcomitentă a celor doi ochi.
4. cristalinului.
39. Adaptarea la intensitatea luminii se realizează
48. În astigmatism:
prin:
1. corecţia se face cu lentile cilindrice;
1. reperarea corectă a obiectelor în spaţiu;
2. se produc deformări ale retinei;
2. reacţia pupilară;
3. se produc deformări ale corneei;
3. modificarea poziţiei axelor optice;
4. corecţia se face cu lentile divergente.
4. adaptarea fotochimică.
49. Daltonismul:
40. Acomodarea la distanţă este realizată pe
1. determină perturbări în perceperea culorilor;
seama:
2. este o maladie ereditară;
1. elasticităţii corneei;
3. este produs de absenţa totală a pigmenţilor
2. ligamentului suspensor al cristalinului;
fotosensibili;
3. diametrului pupilei;
4. este produs de absenţa parţială a pigmenţilor
4. muşchilor corpului ciliar.
fotosensibili.
41. Adaptarea pentru vederea la distanţă
50. Absorbţia luminii la nivelul retinei are loc în:
presupune:
1. celulele cu bastonaşe;
1. aplatizarea cristalinului;
2. celulele neuronale ale retinei, cu conuri şi
2. tensionarea ligamentului suspensor;
bastonaşe;
3. relaxarea muşchiului ciliar circular;
3. celulele cu conuri;
4. bombarea cristalinului.
4. neuronii multipolari din retină.
42. Vederea obiectelor apropiate presupune:
51. Sensibilitatea retinei depinde de:
1. relaxarea ligamentului suspensor;
1. natura luminii;
2. tensionarea ligamentului suspensor;
2. dimensiunea sursei de lumină;
3. relaxarea muşchiului ciliar;
3. zona retiniană luminată;
4. bombarea cristalinului.
4. suprafaţa retiniană luminată.
43. Reducerea limitelor de acomodare ale
52. În procesul de stimulare a retinei, pigmenţii
cristalinului se produce:
fotosensibili se descompun în:
1. în presbiopie;
1. opsină;
2. la creşterea elasticităţii cristalinului;
2. vitamina D;
3. la scăderea elasticităţii cristalinului;
3. vitamina A;
4. în miopie.
4. retinol.
25
53. Potenţialul retinian de receptor: 4. de la neuronii multipolari din câmpul temporal de
1. este rezultatul creşterii permeabilităţii membranei partea opusă.
celulelor receptoare pentru sodiu;
2. este rezultatul refacerii pigmenţilor fotosensibili; 62. Tractul optic ajunge la:
3. este rezultatul scindării pigmenţilor fotosensibili; 1. metatalamus;
4. este rezultatul transformării vitaminei A în retinen. 2. aria vizuală primară;
3. corpul geniculat lateral;
54. Adaptarea fotochimică presupune: 4. aria vizuală secundară.
1. creşterea concentraţiei de pigmenţi vizuali;
2. scăderea cantităţii de pigmenţi fotosensibili; 63. Segmentul central al analizatorului vizual este
3. scăderea concentraţiei de vitamină A; localizat:
4. descompunerea pigmentului vizual. 1. în lobul occipital;
2. de o parte şi de alta a şanţului central;
55. La întuneric: 3. de o parte şi de alta a scizurii calcarine;
1. creşte cantitatea de pigment depozitat; 4. în lobul parietal.
2. se modifică axele optice ale ochiului;
3. cristalinul se aplatizează; 64. Din corpii geniculaţi se desprind colaterale
4. scade pragul de excitabilitate al celulelor ale căii optice către:
receptoare. 1. măduva cervico-dorsală;
2. nucleii nervilor cranieni III, IV şi VII;
56. Dintre culorile fundamentale fac parte: 3. coliculii cvadrigemni superiori;
1. alb; 4. chiasma optică.
2. verde;
3. negru;
4. roşu.

57. Senzaţia de culoare este dată de: ANALIZATORUL ACUSTICO-


1. descompunerea ingală a substanţelor
fotosensibile; VESTIBULAR
2. absorbţia tuturor radiaţiilor luminoase;
3. excitarea inegală a conurilor;
4. reflectarea tuturor radiaţiilor luminoase. COMPLEMENT SIMPLU
58. Axonii neuronilor multipolari se termină în:
1. corpii geniculaţi mediali; 1. În urechea internă sunt situaţi receptorii:
2. corpii geniculaţi laterali; a. analizatorului acustic;
3. scoarţa cerebrală; b. analizatorului olfactiv;
4. metatalamus. c. analizatorului vestibular;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
59. Unitatea funcţională retiniană conţine: e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c.
1. neuron multipolar;
2. celule fotoreceptoare; 2. Ramura cohleară a nervului cranian VIII:
3. celule bipolare; a. se mai cheamă şi vestibular;
4. celule metatalamice. b. deserveşte analizatorul kinestezic;
c. are plasat pe traiectul său ganglionul spiral
60. Tractul optic conţine fibre: Scarpa;
1. de la ambii ochi; d. toate răspunsurile sunt corecte;
2. de la neuronii multipolari din câmpul nazal de e. nici un răspuns nu este corect.
aceeaşi parte;
3. de la neuronii multipolari din câmpul temporal de 3. Nervul vestibulo-cohlear:
aceeaşi parte; a. formează perechea VIII de nervi cranieni;
4. de la neuronii bipolari din câmpul nazal de b. formează perechea VII de nervi cranieni;
aceeaşi parte. c. este format din unirea nervului cohlear cu cel
acustic;
61. Nervul optic conţine fibre: d. sunt corecte numai răspunsurile a şi c;
1. de la un singur ochi; e. toate răspunsurile sunt corecte.
2. de la neuronii multipolari din câmpul nazal de
aceeaşi parte;
3. de la neuronii multipolari din câmpul temporal de
aceeaşi parte;
26
4. Nervul vestibulo-cohlear: 12. Sistemul de oscioare al urechii medii:
a. pătrunde în trunchiul cerebral prin şanţul ponto- a. preia vibraţiile;
peduncular; b. amplifică vibraţiile;
b. pătrunde în trunchiul cerebral prin şanţul bulbo- c. atenuează vibraţiile;
pontin; d. toate răspunsurile sunt corecte;
c. formează perechea VII de nervi cranieni; e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c.
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. nici un răspuns corect. 13. Labirintul osos:
a. este săpat în stânca parietalului;
5. Urechea externă include: b. cuprinde vestibulul;
a. pavilionul; c. cuprinde cohleea;
b. cavitatea timpanului; d. sunt corecte numai răspunsurile b şi c;
c. conductul auditiv extern; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c.
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c. 14. În interiorul labirintului osos se găseşte:
a. labirintul membranos;
6. Urechea medie este situată într-o cavitate a b. un sistem de canale membranoase;
osului: c. perilimfa;
a. temporal; d. toate răspunsurile sunt corecte;
b. parietal; e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c.
c. occipital;
d. sfenoid; 15. Labirintul osos este format din:
e. etmoid. a. vestibul;
b. canale semicirculare;
7. Urechea medie: c. columelă;
a. este tapetată de tegument cu peri şi glande d. toate răspunsurile sunt corecte;
sebacee; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
b. este situată înt-ro cavitate a osului temporal;
c. prezintă membrana timpanică spre exterior; 16. Melcul osos se mai numeşte şi:
d. toate răspunsurile sunt corecte; a. cohlee;
e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c. b. columelă;
c. utriculă;
8. Timpanul reprezintă: d. saculă;
a. peretele exterior al urechii medii; e. cavitatea timpanică.
b. fereastra ovală;
c. fereastra rotundă; 17. Axul central al melcului osos poartă numele
d. toate răspunsurile sunt corecte; de:
e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c. a. cohlee;
b. lama spirală;
9. Pe peretele interior al urechii medii se găseşte: c. rampă vestibulară;
a. timpanul; d. columelă;
b. fereastra ovală; e. rampă timpanică.
c. fereastra lui Eustachio;
d. sunt corecte numai răspunsurile b şi c; 18. Lama spirală osoasă se desprinde din:
e. nici un răspuns corect. a. cohlee;
b. columelă;
10. Trompa lui Eustachio asigură: c. canalul cohlear;
a. comunicarea faringelui cu urechea internă; d. rampă vestibulară;
b. comunicarea faringelui cu urechea medie; e. rampă timpanică.
c. egalizarea presiunilor la nivelul ferestrei rotunde;
d. egalizarea presiunilor la nivelul ferestrei rotunde 19. Canalul spiral al melcului este împărţit în:
e. comunicarea faringelui cu urechea externă. a. rampa timpanică;
b. columelă;
11. Lanţul de oscioare al urechii medii este c. rampa vestibulară;
format, în ordine din: d. toate răspunsurile sunt corecte;
a. ciocan, scăriţă şi nicovală; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c.
b. nicovală, scăriţă şi ciocan;
c. ciocan, nicovală şi scăriţă;
d. timpan, nicovală şi scăriţă;
e. ciocan, nicovală şi timpan.
27
20. Canalul cohlear se mai numeşte şi: 28. Ramura cohleară a nervului cranian VII este
a. columelă; formată din prelungirile:
b. rampă timpanică; a. axonice ale neuronilor din organul Corti;
c. melc mebranos; b. dendritice ale neuronilor din ganglionul spiral
d. melc osos; Corti;
e. rampă vestibulară. c. axonice ale neuronilor din ganglionul vestibular
Scarpa;
21. Endolimfa este prezentă în: d. dendritice ale neuronilor din ganglionul vestibular
a. columelă; Scarpa;
b. cavitatea timpanică; e. nici un răspuns nu este corect.
c. labirintul mebranos;
d. melcul osos; 29. Ramura cohleară a nervului cranian VII face
e. urechea externă. sinapsă cu deutoneuronul căii în:
a. nucleii cohleari din bulb;
22. Helicotrema este un orificiu plasat în: b. metatalamus;
a. vârful melcului; c. corpii geniculaţi mediali;
b. vestibul; d. toate răspunsurile sunt corecte;
c. canalul cohlear; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c.
d. rampa timpanică;
e. nici un răspuns corect. 30. Al treilea neuron al căii auditive este localizat
în:
23. Labirintul membranos conţine: a. bulb;
a. utricula; b. punte
b. columelă; c. metatalamus;
c. sacula; d. corpii geniculaţi laterali;
d. toate răspunsurile sunt corecte; e. coliculii cvadrigemeni superiori.
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c.
31. Colaterale ale căii acustice se desprind către:
24. Organul Corti se află pe: a. corpul geniculat lateral;
a. membrana tectoria; b. girusul temporal inferior;
b. membrana bazilară; c. lobul occipital;
c. utriculă; d. nucleul trgemenului;
d. saculă; e. coliculii cvadrigemeni inferiori.
e. rampa vestibulară.
32. Transmiterea vibraţiilor auditive până la
25. Cilii auditivi străbat: organul Corti se face prin intermediul:
a. membrana otolitică; a. sistemului de oscioare din urechea internă;
b. membrana reticulată; b. membranei ferestrei ovale;
c. membrana tectoria; c. timpanului;
d. membrana bazilară; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. tunelul Corti. e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c.

26. Celulele senzoriale auditive primesc la polul 33. Undele sonore sunt captate de:
apical terminaţii: a. pavilionul urechii;
a. axonice ale neuronilor din ganglionul spiral Corti; b. lanţul de oscioare din urechea internă;
b. dendritice ale neuronilor din ganglionul spiral c. timpan;
Corti; d. toate răspunsurile sunt corecte;
c. axonice ale neuronilor din ganglionul vestibular e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c.
Scarpa;
d. dendritice ale neuronilor din ganglionul vestibular 34. Membrana bazilară oscilează datorită
Scarpa; oscilaţiilor:
e. nici un răspuns nu este corect. a. utriculei;
b. timpanului;
27. Primul neuron al căii acustice se află în: c. perilimfei;
a. organul Corti; d. lanţului de oscioare;
b. ganglionul Scarpa; e. oaselor craniului.
c. membrana bazilară;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. nici un răspuns nu este corect.

28
35. Stimularea celulelor receptoare auditive se 42. Aprecierea direcţiei sursei sonore se face
produce ca urmare a: prin:
a. deformării cililor celulelor auditive la contactul cu a. mişcări ale capului;
mebrana otolitică; b. analiza spaţială vizuală;
b. presiunii membranei tectoria asupra cililor c. vibraţii ale membranei bazilare;
celulelor auditive; d. toate răspunsurile sunt corecte;
c. menţinerii fixe a organului Corti; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c. 43. Poziţia corpului este controlată de:
a. analizatorul auditiv;
36. Stimularea celulelor receptoare auditive b. analizatorul gustativ;
determină la nivelul acestora: c. analizatorul vestibular;
a. apariţia potenţialelor microfonice de receptor; d. analizatorul kinestezic;
b. apariţia potenţialelor microfonice de conducere; e. nici un răspuns nu este corect.
c. ruperea cililor;
d. toate răspunsurile sunt corecte; 44. Ramura vestibulară a nervului cranian VIII:
e. nici un răspuns nu este corect. a. se mai cheamă şi cohlear;
b. deserveşte analizatorul kinestezic;
37. Vibraţiile membranei bazilare variază în c. are plasat pe traiectul său ganglionul Corti;
funcţie de: d. toate răspunsurile sunt corecte;
a. frecvenţa undelor sonore; e. nici un răspuns nu este corect.
b. direcţia sursei sonore;
c. presiunea perilimfei; 45. Analizatorul vestibular:
d. toate răspunsurile sunt corecte; a. furnizează informaţii asupra poziţiei corpului;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. b. furnizează informaţii asupra mişcărilor capului;
c. furnizează informaţii asupra acceleraţiei liniare;
38. Sunetele cu frecvenţă înaltă vor determina d. toate răspunsurile sunt corecte;
vibraţii ale membranei bazilare: e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
a. de la baza melcului;
b. la mijlocul distanţei dintre bază şi vârf; 46. Analizatorul vestibular furnizează informaţii
c. mai aproape de vârf; asupra:
d. în utriculă; a. poziţiei capului;
e. în saculă. b. accelerărilor mişcărilor de rotaţie ale capului;
c. încetinirii mişcărilor de rotaţie ale capului;
39. Sunetele cu frecvenţă joasă vor determina d. toate răspunsurile sunt corecte;
vibraţii ale membranei bazilare: e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c.
a. de la baza melcului;
b. la mijlocul distanţei dintre bază şi vârf; 47. Reacţiile de redresare posturală implică şi
c. mai aproape de vârf; analizatorii:
d. în utriculă; a. kinestezic;
e. în saculă. b. cutanat;
c. vizual;
40. Amplitudinea vibraţiei membranei bazilare: d. toate răspunsurile sunt corecte;
a. este invers proporţională cu intensitatea e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c.
stimulului sonor;
b. este direct proporţională cu intensitatea stimulului 48. Receptorii maculari sunt stimulaţi:
sonor; a. chimic;
c. este mai mare la frecvenţe înalte; b. fotochimic;
d. este mai mare la baza melcului; c. sonor;
e. nici un răspuns nu este corect. d. gravitaţional;
e. nici un răspuns corect.
41. Localizarea sursei sonore se realizează
datorită: 49. Receptorii maculari sunt stimulaţi de către:
a. decalajul în spaţiu al celor două semnale a. undele sonore;
acustice; b. otolite;
b. vibraţiilor membranei bazilare; c. retinen;
c. diferenţei în timp a percepţiei sunetelor; d. stimuli chimici;
d. toate răspunsurile sunt corecte; e. stimuli electrici.
e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c.

29
50. Receptorii maculari detectează: 58. Crestele ampulare sunt structuri ce aparţin:
a. viteza de deplasare; a. utriculei;
b. acceleraţia circulară; b. saculei;
c. acceleraţia liniară; c. canalelor semicirculare;
d. sunt corecte răspunsurile b şi c; d. columelei;
e. toate răspunsurile sunt corecte. e. melcului membranos.

51. Crestele ampulare deservesc: 59. Cilii celulelor receptoare ampulare sunt
a. viteza de deplasare; înglobaţi în:
b. echilibrul dinamic; a. cupulă;
c. acceleraţia liniară; b. membrana reticulată;
d. sunt corecte răspunsurile b şi c; c. membrana tectoria Corti;
e. toate răspunsurile sunt corecte. d. membrana bazilară;
e. tunelul Corti.
52. Crestele ampulare sunt stimulate de:
a. viteza de deplasare; 60. Primul neuron ai ramurii vestibulare a
b. accelerarea mişcărilor de rotaţie ale capului; nervului cranian VII se află în:
c. încetinirea mişcărilor de rotaţie ale corpului; a. ganglionul Corti;
d. toate răspunsurile sunt corecte; b. ganglionul Scarpa;
e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c. c. membrana bazilară;
d. ganglionul vestibular Corti;
53. Receptorii de la baza canalelor semicirculare e. nici un răspuns corect.
detectează:
a. mişcările de accelerare a rotaţiei capului; 61. Ramura vestibulară a nervului cranian VII face
b. mişcările de accelerare a rotaţiei corpului; sinapsă în:
c. încetinirea mişcărilor de rotaţie ale corpului; a. nucleul vestibular dorsal din punte;
d. toate răspunsurile sunt corecte; b. nucleul vestibular din bulb;
e. sunt corecte răspunsurile a şi b. c. nucleul vestibular ventral din punte;
d. nucleul vestibular lateral din punte;
54. Canalele semicirculare membranoase se e. nucleul vestibular din mezencefal.
deschid în:
a. saculă; 62. Colateralele căii vestibulare pleacă spre:
b. canalul endolimfatic comun; a. nucleul roşu;
c. utriculă; b. arhicerebel;
d. sunt corecte numai răspunsurile a şi c; c. formaţiunea reticulată;
e. toate răspunsurile sunt corecte. d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. nici un răspuns nu este corect.
55. Receptorii vestibulari sunt situaţi în:
a. labirintul membranos; 63. Proiecţia corticală a căii vestibulare se face
b. melcul mebranos; prin intermediul:
c. rampa vestibulară; a. bulbului;
d. columelă; b. punţii;
e. urechea medie. c. mezencefalului;
d. talamusului;
56. Receptorii vestibulari sunt situaţi în: e. măduvei spinării.
a. utriculă;
b. saculă;
c. ampulele canalelor semicirculare; COMPLEMENT MULTIPLU
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c.
1. Analizatorul vestibular monitorizează:
57. Celulele receptoare vestibulare sunt 1. echilibrul static;
conectate cu terminaţii: 2. acceleraţia liniară;
a. axonice ale neuronilor din ganglionul spiral Corti; 3. echilibrul dinamic;
b. dendritice ale neuronilor din ganglionul spiral 4. frecvenţa sunetelor.
Corti;
c. axonice ale neuronilor din ganglionul Scarpa;
d. dendritice ale neuronilor din ganglionul vestibular
Scarpa;
e. nici un răspuns nu este corect.
30
2. În urechea internă sunt situaţi receptorii: 11. Pe lângă analizatorul vestibular redresarea
1. analizatorului acustic; posturală mai implică şi:
2. analizatorului kinestezic; 1. analizatorul cutanat;
3. analizatorului vestibular; 2. analizatorul vizual;
4. analizatorului olfactiv. 3. analizatorul kinestezic;
4. analizatorul olfactiv.
3. Nervul acustic:
1. se mai cheamă şi cohlear; 12. Urechea externă include:
2. deserveşte analizatorul kinestezic; 1. pavilionul;
3. are plasat pe traiectul său ganglionul spiral Corti; 2. casa timpanului;
4. are plasat pe traiectul său ganglionul Scarpa. 3. conductul auditiv extern;
4. melcul osos.
4. Nervul vestibular:
1. deserveşte analizatorul vestibular; 13. Urechea medie:
2. se mai cheamă şi cohlear; 1. conţine lanţul de oscioare;
3. are plasat pe traiectul său ganglionul Scarpa; 2. este săpată în solzul temporalului;
4. deserveşte analizatorul acustic. 3. prezintă membrana timpanică spre exterior;
4. include şi conductul auditiv extern.
5. Nervul vestibulo-cohlear:
1. formează perechea VII de nervi cranieni; 14. Spre interior, urechea medie prezintă:
2. se mai cheamă şi acustico-vestibular; 1. timpanul;
3. este format din unirea nervului auditiv cu cel 2. fereastra ovală;
cohlear; 3. fereastra lui Eustachio;
4. formează perechea VIII de nervi cranieni. 4. fereastra rotundă.

6. Nervul vestibulo-cohlear: 15. Trompa lui Eustachio asigură:


1. pătrunde în trunchiul cerebral prin şanţul ponto- 1. comunicarea urechii interne cu nazofaringele;
peduncular; 2. comunicarea faringelui cu urechea medie;
2. pătrunde în trunchiul cerebral prin şanţul bulbo- 3. egalizarea presiunilor la nivelul ferestrei rotunde;
pontin; 4. comunicarea faringelui cu camera timpanică.
3. formează perechea VII de nervi cranieni;
4. formează perechea VIII de nervi cranieni. 16. Lanţul de oscioare al urechii medii include, în
ordine:
7. Prin receptorii săi, urechea umană contribuie 1. nicovala şi ciocanul;
la: 2. ciocanul şi nicovala;
1. recepţia undelor sonore; 3. ciocanul şi scăriţa;
2. redresarea posturală; 4. nicovala şi scăriţa.
3. menţinerea echilibrului;
4. orientarea în timp. 17. La nivelul lanţului de oscioare al urechii
medii:
8. Urechea umană percepe: 1. vibraţiile sonore sunt amplificate;
1. sunete; 2. vibraţiile sonore sunt transmise membranei
2. substanţe volatile; ferestrei rotunde;
3. unde sonore; 3. vibraţiile sonore sunt atenuate;
4. cuante de lumină. 4. vibraţiile sonore sunt blocate.

9. Analizatorul vestibular furnizează informaţii 18. Labirintul osos:


asupra: 1. este săpat în stânca parietalului;
1. poziţiei corpului în spaţiu; 2. adăposteşte labirintul membranos;
2. mişcărilor corpului în spaţiu; 3. este săpat în solzul temporalului;
3. posturii; 4. se mai cheamă şi ureche internă.
4. frecvenţei undelor sonore.
19. În interiorul labirintului osos se găseşte:
10. Analizatorul vestibular: 1. labirintul membranos;
1. poate declanşa reacţiile de redresare posturală; 2. utricula şi sacula;
2. furnizează informaţii asupra rotirii capului; 3. perilimfa;
3. furnizează informaţii asupra poziţiei corpului în 4. lanţul de oscioare.
spaţiu;
4. furnizează informaţii asupra acceleraţiei liniare.

31
20. Labirintul osos este format din: 30. Receptorii vestibulari sunt situaţi în:
1. vestibul; 1. utriculă;
2. columelă; 2. saculă;
3. canale semicirculare; 3. ampulele canalelor semicirculare;
4. saculă. 4. melcul membranos.

21. Melcul osos: 31. Celulele receptoare vestibulare primesc la


1. se mai numeşte şi cohlee; polul bazal terminaţii:
2. se mai numeşte şi columelă; 1. axonice;
3. include utricula şi sacula; 2. dendritice;
4. este un canal răsucit. 3. ale neuronilor din ganglionul Corti;
4. ale neuronilor din ganglionul Scarpa.
22. Melcul osos:
1. are o formă pătrată; 32. Cilii celulelor receptoare vestibulare sunt:
2. are un ax osos central; 1. înglobaţi în cupulă;
3. are un ax membranos central; 2. înglobaţi în membrana reticulată;
4. se mai numeşte şi cohlee. 3. plasaţi la polul apical;
4. plasaţi la polul bazal.
23. Columela este:
1. un ax osos; 33. Primul neuron al căii acustice se află în:
2. un ax membranos; 1. ganglionul Corti;
3. axul central al melcului membranos; 2. ganglionul Scarpa;
4. axul central al melcului osos. 3. ganglionul spiral;
4. ganglionul vestibular.
24. Lama spirală osoasă vine în contact cu:
1. cohleea; 34. Nervul cohlear este format din prelungirile:
2. columela; 1. axonice;
3. utricula; 2. dendritice;
4. membrana bazilară. 3. neuronilor din ganglionul spiral;
4. neuronilor din ganglionul vestibular.
25. Lumenul canalului spiral al melcului osos
este compartimentat în: 35. Al treilea neuron al căii acustice este localizat
1. rampa timpanică; în:
2. canalul cohlear; 1. punte;
3. rampa vestibulară; 2. metatalamus;
4. membrana bazilară. 3. coliculii superiori;
4. corpii geniculaţi mediali.
26. Helicotrema este plasată:
1. spre vârful melcului; 36. Nervul vestibular este format din prelungirile:
2. în utriculă; 1. axonice;
3. în saculă; 2. dendritice;
4. între rampele din canalul spiral. 3. neuronilor din ganglionul Corti;
4. neuronilor din ganglionul Scarpa.
27. Labirintul membranos conţine:
1. utriculă; 37. Axonii deutoneuronului căii vestibulare pot da
2. canale semicirculare; colaterale către:
3. saculă; 1. formaţiunea reticulată;
4. helicotremă. 2. cerebel;
3. nucleul roşu;
28. Cilii auditivi vin în contact cu: 4. nucleii nervilor cranieni.
1. membrana otolitică;
2. membrana reticulată; 38. Transmiterea sunetului până la organul Corti
3. membrana bazilară; se face prin intermediul:
4. membrana tectoria. 1. lanţului de oscioare din urechea medie;
2. otolitelor;
29. Receptorii vestibulari sunt situaţi în: 3. timpanului;
1. labirintul membranos; 4. lanţului de oscioare din urechea internă.
2. melcul mebranos;
3. utriculă;
4. columelă.
32
39. Stimularea celulelor auditive se produce ca 47. Crestele ampulare detectează:
urmare a: 1. viteza de deplasare;
1. deformării cililor celulelor auditive la contactul cu 2. acceleraţia circulară de deplasare;
membrana otolitică; 3. acceleraţia liniară de deplasare;
2. deformării cililor celulelor auditive la contactul cu 4. mişcarea de rotaţie.
membrana tectoria;
3. înclinării cililor celulelor auditive numai într-o
singură parte;
4. variaţiile de contact dintre celulele receptoare şi
membrana tectoria.

40. Presiunea membranei tectoria asupra cililor


celulelor auditive determină la nivelul acestora:
1. o stimulare;
2. repolarizare;
3. apariţia potenţialelor microfonice de receptor;
4. nu induce o depolarizare.

41. Vibraţiile membranei bazilare variază în


funcţie de:
1. frecvenţa undelor sonore;
2. presiunea perilimfei;
3. intensitatea stimulului;
4. distanţa faţă de nicovală.

42. Localizarea sursei sonore se realizează prin:


1. diferenta de timp în perceperea biauriculară;
2. decalajul în spaţiu al celor două semnale
acustice;
3. analiza spaţială vizuală;
4. diferenţa de frecvenţă a sunetelor.

43. Analizatorul vestibular informează creierul


asupra:
1. rotirii capului;
2. acclerărilor liniare;
3. acclerărilor circulare;
4. rotirii corpului.

44. Reglarea echilibrului se face prin contribuţia


analizatorilor:
1. kinestezic;
2. vestibular;
3. cutanat;
4. vizual.

45. Receptorii maculari deservesc:


1. localizarea undelor sonore;
2. echilibrul static;
3. percepţia biauriculară;
4. acceleraţia liniară.

46. Receptorii maculari detectează:


1. viteza de deplasare;
2. acceleraţia liniară de deplasare;
3. acceleraţia circulară de deplasare;
4. poziţia capului.

33