SISTEMUL NERVOS

● clasificarea sistemului nervos din punct de vedere topografic şi funcţional;

● sistemul nervos somatic: funcţia reflexă - actul reflex, funcţia de conducere

clasificarea căilor de conducere și rolul acestora;
● sistemul nervos vegetativ -clasificare, efecte ale stimulării simpaticului şi
parasimpaticului;
● noţiuni elementare de igienă şi de patologie: meningită, comă, hemoragii cerebrale.

CLASIFICAREA SISTEMULUI NERVOS

a) Din punct de vedere topografic

a.) Sistemul nervos central - alcatuit din encefal si maduva spinarii
b) Sistemul nervos periferic –
- nervi periferici– 12 perechi de nervi cranieni ( encefal)
31 de nervi spinali ( maduva spinarii )
- ganglioni nervosi
b) Din punct de vedere funcțional
a) Sistemul nervos somatic - integrează organismul în mediul său de viață
( sistemul nervos al vieții de relație).
b) Sistemul nervos vegetativ – controlează și coordonează activitatea
organelor interne .

Sistemul nervos somatic. Funcția reflexă

Funcția reflexă :
● realizează legătura între părțile componente ale organismului și între organism și
mediu.
● este coordonată de către centrii nervoși din substanța cenușie.
ACTUL REFLEX ( REFLEXUL): reprezintă reacția de răspuns a centrilor nervoși la acțiunea
unui stimul, din mediul extern sau intern.; baza anatomică a actului reflex este ARCUL
REFLEX.
Arcul reflex este alcătuit din : - receptor R
- calea senzitivă ( aferentă)- CS
- centru nervos CN
- calea motorie (eferentă) CM
- efector E

CS CM
Stimul ----R CN E

1
 Fig.1 Schema arcului reflex

Receptorul :
● majoritatea receptorilor sunt celule epiteliale senzoriale ( gustative, auditive ,
vestibulare)
● TRANSFORMĂ ENERGIA STIMULULUI ÎN IMPULS NERVOS
Calea senzitivă:
● conduc informația de la receptori la centrii nervoși

● este reprezentată de prelungirile neuronilor senzitivi (dendritele și axonii neuronilor

senzitivi de la nivelul rădăcinii posterioare a nervului spinal)
Centrul nervos (centrul reflex):
● neuroni somatici (neuroni motori din coarnele anterioare ale măduvei spinării și
neuroni de asociație) și neuroni vegetativi ( neuroni din coarnele laterale) simpatici și
parasimpatici.
● informația venită pe calea aferentă (senzitivă) este prelucrată și se elaborează
răspunsul corespunzător care ajunge la efectori, pe calea eferentă .
Calea eferentă:
● reprezentată de axonii neuronilor motori

● conduce răspunsul de la centrii nervoși la efectori

Efectorii :
● mușchii care determină contracția

● glandele care determină secreția.

2
 Fig.2 Reflex rotulian

Fig. 3 Reflex de flexie (reflex nociceptiv/ de apărare)

Reflexele medulare

Reflexele măduvei spinării sunt de două tipuri:

1. Reflexe somatice monosinaptice fig.2 și polisinaptice fig.3
2. Reflexe vegetative: simpatice și parasimpatice

1. REFLEXE SOMATICE
TIPURI REFLEXE MONOSINAPTICE REFLEXE POLISINAPTICE
(de întindere) MIOTATICE (de flexie) NOCICEPTIVE
Nr. de neuroni 2 cel puțin 3
3
 Tipuri de senzitiv și motor senzitiv, intercalar și motor
neuroni
Receptori proprioceptori exteroceptori, proprioceptori
specifici
exemple rotulian, ahilean, bicipital, de apărare executate prin flexie,
tricipital reflexul de mers

2. REFLEXELE VEGETATIVE
a) Simpatice: pupilodilatator, cardioaccelerator,vasoconstrictor, sudoral, piloerecție,
motilitatea gastro-intestinală, micțiune, defecație, sexuale= centrii se găsesc în
regiunile cervicală, toracală și lombară
b) Parasimpatice: micțiune, defecație, sexuale = centrii se găsesc în regiunea sacrală

Clasificarea receptorilor

1. În functie de proveniența stimulului:

a) exteroceptori: primesc stimuli din afara organismului;
b) interoceptori: primesc stimuli din interiorul organismului(baroreceptori ,chemoreceptori )
c) proprioceptori: primesc stimuli de la tendoane, mușchi , articulații, etc.
2. În functie de tipul de energie pe care o prelucreaza:
a) chemoreceptori (muguri gustativi): stimulați chimic;
b) fotoreceptori: stimulați de lumină (celulele cu conuri și celulele cu bastonașe din retină );
c) termoreceptori: răspund la variațiile de temperatură
d) mecanoreceptori: stimulați de deformarea membranei celulare; receptori pentru tact,
vibrații și presiune.
3. În funcție de viteza de adaptare:
a) fazici: răspund cu o creștere a activității la aplicarea stimulului, ulterior activitatea lor
scade (ex: receptorul olfactiv);
b) tonici: prezinta o activitate relativ constantă pe toata durata aplicării stimulului: receptorul
vizual

Funcția de conducere
Este asigurată de căile de conducere ascendente și descendente, prin substanța albă.
A. CĂILE ASCENDENTE ( ALE SENSIBILITĂȚII)
I. Căile sensibilității exteroceptive
termice și dureroase
tactile grosiere (protopatică)
tactile fine (epicritice)

II. Căile sensibilității proprioceptive

4
 kinestezice
de control al mișcării

III. Calea sensibilității interoceptive

B. CĂILE DESCENDENTE ( ALE MOTRICITĂȚII)

1. Calea sistemului piramidal - piramidale
2. Calea sistemului extrapiramidal - extrapiramidale

A. CĂILE ASCENDENTE (ALE SENSIBILITĂȚII)

Transmit informații de la receptori ( extro-, proprio, interoceptori) către centrii nervoși.

Sunt de 2 tipuri:
 specifice ( exteroceptivă și proprioceptivă):
sunt alcătuite din trei neuroni;
proiecția lor corticală se face într-o zonă limitată.
 nespecifice (interoceptive): reprezentate de substanța reticulată dintre coarnele
posterioare și laterale și substanța reticulată din jurul canalui ependimar.;
conțin peste 3 neuroni.

I. Căile sensibilității exteroceptive

1. Calea sensibilității exteroceptive termice și dureroase

FASCICUL SPINOTALAMIC LATERAL
Receptor: în tegument –terminațiile nevoase libere, corpusculii Kraus pentru rece și Ruffini
pentru cald, receptori pentru durere
N1 Primul neuron – (protoneuronul) : ganglionul spinal, de pe rădăcina posterioară a nervului
spinal
N2 Al doilea neuron –(deutoneuronul): neuronul senzitiv de la nivelul cornului posterior al
măduvei spinării
N3 Al treilea neuron –( tritoneuronul): în talamus
Aria de proiecție : cortex, aria somestezică I (aria senzitivă primară) – lob parietal
Rol: conduce informații termice și dureroase

2. Calea sensibilității tactile grosiere ( protopatică) și de presiune

Fasciculul SPINOTALAMIC ANTERIOR
Receptor: în tegument –terminații nervoase libere, corpusculii Meissner și discurile Merkel

5
N1 Primul neuron – (protoneuronul) : ganglionul spinal, de pe rădăcina posterioară a nervului
spinal
N2 Al doilea neuron –(deutoneuronul): neuronul senzitiv de la nivelul cornului posterior al
măduvei spinării
N3 Al treilea neuron –( tritoneuronul): în talamus
Rol: conduc informații tactile grosiere și de presiune ușoară

3. Calea sensibilității fine ( epicritice)

Fascicul SPINOBULBAR GOLL- BURDACH( gracilis-cuneat)
Receptor: în tegument – corpusculii Meissner ( pentru tact), discurile tactile Merkel, Vater-
Pacini pentru vibrații. Au câmp receptor mai mic față de sensibilitatea grosieră.
N1 Primul neuron – (protoneuronul) : ganglionul spinal, de pe rădăcina posterioară a nervului
spinal
N2 Al doilea neuron –(deutoneuronul): nucleul Goll și nucleul Burdach din bulbul rahidian.
N3 Al treile neuron –(tritoneuronul): în talamus
Aria de proiecție : cortex, aria somestezică I
Rol: conduce informații tactile fine și vibrațiile

II. Căile sensibilității proprioceptive

Informațiile privind poziția și mișcarea în spațiu a corpului, gradul de contracție a mușchiilor
scheletici sunt culese de receptori specifici numiți proprioceptori. Aceștia sunt localizați în:
periostul oaselor, în mușchi, tendoane și articulații.
Sensibilitatea proprioceptivă este de 2 tipuri:
- sensibilitatea proprioceptivă conștientă / kinestezică are proiecție corticală
- sensibilitatea proprioceptivă inconștientă / are proiecție cerebeloasă ( subcorticală)

1. Calea sensibilității proprioceptive conștiente / kinestezice

Fascicul SPINOBULBAR GOLL- BURDACH( gracilis-cuneat).
Fasciculul cuneat ( Burdach) apare numai în măduva toracală superioară și în măduva
cervicală
Receptorii: corpusculii neurotendinoși Golgi, aflați în joncțiunea tendon-mușchi
corpusculii Pacini din periost și articulații
corpusculii Ruffini
terminații nervoase libere
N1 Primul neuron – (protoneuronul) : ganglionul spinal, de pe rădăcina posterioară a nervului
spinal
N2 Al doilea neuron –(deutoneuronul): nucleul Goll și Burdach din bulb;
N3 Al treile neuron –( tritoneuronul): în talamus
Aria de proiecție: cortex, aria somestezică I
Rol: conduce informații necesare coordonării mișcărilor conștiente; informații de la
proprioceptorii din regiunile gâtului, trunchiului, membrelor, la scoarța cerebrală.

2. Calea sensibilității proprioceptive inconștiente / de control al mișcării

constituită din două tracturi/ fascicule :

6
a. FASCICULUL SPINOCEREBELOS DIRECT- FLECHSIG - preia informații din parte
inferioară a corpului; nu se încrucișează.
b. FASCICULUL SPINOCEREBELOS ÎNCRUCIȘAT -GOWERS- preia informații din
partea superioară a trunchiului și membrelor; se încrucișează la nivelul măduvei spinării.
Receptorii : fusurile neuromusculare
N1: protoneuronul: ganglionul spinal, de pe rădăcina posterioară a nervului spinal
N2: deutoneuronul: în neuronii senzitivi din cornul posterior al măduvei spinării
Rol: conduc informațiile de la proprioceptorii din regiunea gâtului, trunchiului și membrelor
în cerebel.
III. Căile sensibilității interoceptive
- sunt specifice și nespecifice
- căile specifice sunt reprezentate de fasciculele spinotalamice
- căile nespecifice sunt reprezentate de substanța reticulată care se distribuie de la măduva
sacrată până la talamus.
Rol: conduc informații de la viscere ( organe interne)
- informațiile sunt culese de interoceptori ( visceroceptori ) situați la nivelul vaselor de
sânge, organelor interne și membranelor seroase pleura, pericard, peritoneu).
Interoceptorii pot fi: baroreceptori, chemoreceptori și terminații nervoase liber (dendritele
neuronilor viscerosenzitivi din ganglionii spinali).
N1: neuronul pseudounipolar viscerosenzitiv din ganglionul spinal
N2: neuronii senzitivi și neuronii viscerosenzitivi din măduva spinării
N3: talamus, iar zona de proiecție corticală este difuză.
B . CĂILE DESCENDENTE ( ALE MOTRICITĂȚII/ motilității)

- conduc impulsurile nervoase de la nivelul encefalului către organele efectoare.

- a) voluntară - declanșată din centrii motori corticali, pe căile
piramidale
b) involuntară – automată și semiautomată, condusă prin
căile extrapiramidale
1. Căile motilității voluntare –piramidale :
a) căile piramidale corticospinale ( directe și încrucișate):
- 75% din fibre se încrucișează la nivelul bulbului rahidian, formând FASCICULUL
PIRAMIDAL ÎNCRUCIȘAT ( FASCICULUL CORTICOSPINAL LATERAL);
- 25 % din fibre nu se încrucișează formând FASCICULUL PIRAMIDAL DIRECT
(FASCICULUL CORTICOSPINAL ANTERIOR);
 sunt formate din 2 neuroni ( un neuron cortical, central, de comandă și un neuron
inferior, periferic sau de execuție)
Rol: conduc comenzi pentru mișcările voluntare, precise, coordonate, ale musculaturii
somatice din regiunea trunchiului, membrelor și o parte din regiunea gatului, de la nivelul
centrilor motori ai cortexului cerebral.
b) căile piramidale corticonucleare ( corticobulbare)
se încrucișează la niveluri diferite ale trunchiului cerebral
I. Primul neuron (protoneuronul) se află in ariile neocortexului motor
II. Al doilea neuron (deutoneuronul) se afla in nucleii motori de origine a fibrelor motorii
ale nervilor cranieni.
Rol: conduc comenzi pentru mișcările voluntare, precise, coordonate, ale musculaturii
somatice din regiunea capului și o parte din regiunea gâtului.

7
2. Căile motilității involuntare - extrapiramidale
Sistemul extrapiramidal controlează mișcările involuntare, mișcările semivoluntare, mișcările
automate asociate cu mersul, vorbirea, scrisul.
a) căile extrapiramidale cu origine corticală: - au pe parcurs doi neuroni:
I. Primul neuron (protoneuronul) se afla in neocortexul motor.
II. Al doilea neuron (deutoneuronul) se afla in cornul anterior al măduvei spinarii.
b) căile extrapiramidale cu origine subcorticală: - au pe parcurs doi neuroni:
I. Primul neuron (protoneuronul) se afla in centrii subcorticali.
II. Al doilea neuron (deutoneuronul) se afla in cornul anterior al măduvei spinarii.
Rol: conduc comenzi către mușchii scheletici și determină contracții musculare automate;
mersul, scrisul, condusul masinii, innotul, cantatul la intrumente.
Caile extrapiramidale cu origine subcorticala sunt reprezentate de fasciculele:
- tectospinale (cu origine in coliculii cvadrigemeni din mezencefal);
- rubrospinale (cu origine in nucleii rosi din pedunculii cerebrali din mezencefal);
- nigrospinale (cu origine in substanta neagra din pedunculii cerebrali din mezencefal);
- vestibulospinale (cu origine in nucleii vetibulari din bulbul rahidian);
- olivospinale (cu origine in olivele bulbare din bulbul rahidian);
- reticulospinale (cu origine in substanta reticulata a trunchiului cerebral);
Toate aceste cai ajung in cordoanele anterioare ale măduvei spinarii; exceptie fac fasciculele
rubrospinale care ajung in cordoanele laterale ale maduvei spinarii.

SISTEMUL NERVOS VEGETATIV ( SN AUTONOM)

Controlează și coordonează activitatea organelor interne ( viscere). Activitatea sistemului
nervos vegetativ are caracter continuu, producându-se atât în timp de veghe, cât şi în timpul
somnului.
Clasificarea SNV:
SNV SIMPATIC
SNV PARASIMAPTIC
Cele mai multe organe primesc o inervație vegetativă dublă și antagonică. În alte organe,
simpaticul și parasimpaticul exercită efecte de același tip, diferența constând în cantitate și
calitate.
Majoritatea viscerelor (organelor interne) sunt prevăzute cu inervație dublă ; cele două
sisteme pot acționa:
- antagonist (reglarea diametrului pupilar: midriază, mioză)
- complementar ( reglarea secreției salivare : secreție salivară vâscoasă, secreție salivară
apoasă)
- cooperant (la nivelul aparatului reproducător, micțiune)
La baza activităţii sistemului nervos vegetativ se află actul reflex, care se desfăşoară pe baza
arcului reflex.
Arcul reflex vegetativ este format din:
- receptori R
- calea aferentă CA
- centrul nervos C.N
- calea eferentă. C.E

8
Diferența între componentele arcului reflex somatic și cel vegetativ o reprezintă calea eferentă
care este alcătuită din 2 neuroni .

9
 Organul inervat Efectele stimularii simpaticului
Fibrele musculare radiare din iris Contracție cu dilatarea pupilei
(midriaza)
Fibrele musculare circulare din iris
Muschiul corpului ciliar Contractia fibrelor radiare
Acomodare pentru vederea la distanta
Glande lacrimare Vasoconstrictie; diminuarea secreției
Glandele salivare Secretie de saliva vâscoasa bogata in
mucina
Bronhii Bronhodilatatie
Inima si artere coronare Cresterea fortei de contractie si a
frecventei cardiace a miocardului
Dilatarea vaselor coronare
Vasele de sânge Vasoconstricție
Stomac si intestin Scaderea tonusului si a motilitatii
Contractia sfincterlor
Depozitele de lipide Eliberarea de acizi grasi liberi in sange
Ficatul Glicogenoliza
Caile biliare extrahepatice Contractie
Cresterea fluxului biliar
Splina Contractie
1
Efectele stimularii parasimpaticului
Nu este inervat
Contractie cu micsorarea pupilei (mioza)
Contractia fibrelor circulare
Acomodare pentru vederea de aproape
Vasodilatatie si secretie.
Secretie apoasa abundenta
Bronhoconstrictie
Stimularea glandelor mucoase
Scaderea frecventei cardiace
Coronaroconstrictie
Vasodilatație
Cresterea tonusului si a motilitatii
Relaxarea sfinctelor Stimularea secretiei
Scaderea fluxului biliar
Pancreas Inhibă secreția Cresterea secretiei endocrine si exocrine
Vezica urinara Relaxarea muschiului detrusor Contractia muschiului detrusor
Contractia sfincterului vezical intern Relaxarea sfincterului vezical intern
Uretra Cresterea tonusului si a motilitatii

Medulosuprarenala Secretie de noradrenalina si adrenalina

Vezicule seminale Contractia sfincterului vezical intern

Glandele sudoripare Stimularea secretiei Inhibarea secreției

Muschii pilomotori Contractie
Vasele pielii Vasoconstrictie Vasodilatatie in unele zone
Vasele muschilor Vasodilatatie Nu are efect
Vasele creierului Vasoconstrictie Nu are efect
Rinichii Scăderea diurezei Nu are efect

Noțiuni elementare de igienă si patologie

2
 SISTEMUL NERVOS

COMA:
caracteristici: starea clinică a unui pacient în care acesta nu poate fi trezit și nu răspunde la nici o categorie de simuli.
cauze: tumori, encefalite, hemoragii cerebrale , traumatisme cerebrale
simptome (manifestari): pierderea cunoștinței; pierderea sensibilității și motilității voluntare cu păstrarea funcțiilor vegetative vitale, pierderea
cunoștinței.
prevenire: evitarea conflictelor și traumelor fizice, tratarea corectă a oricărei afecțiuni, prezentarea la medic la orice semn de boală., evitarea
substanțelor psiho-stimulante, ritm normal somn-veghe, evitarea suprasolicitărilor fizice și psihice.

MENINGITA:
caracteristici: inflamația meningelor la nivel spinal sau cerebral.
cauze: agenți infecțioși- bacterii / virusuri sau neinfecțioși ( alergii, postvaccinare, intoxicații)
simptome( manifestări): durere de cap( cefalee), febră, fotofobie( nu suportă lumina), vărsături, rigiditate, dureri musculare, rigiditatea mușchilor
cefei.
prevenire: evitarea conflictelor și traumelor fizice, tratarea corectă a oricărei afecțiuni, prezentarea la medic la orice semn de boală., evitarea
substanțelor psiho-stimulante, ritm normal somn-veghe, evitarea suprasolicitărilor fizice și psihice.

HEMORAGIILE CEREBRALE
caracteristici: grup de afecțiuni cerebrale determinate de sângerarea la nivelul țesutului cerebral, în spațiile epidural, subdural sau
subarahnoidian. Ruperea unui vas din cauza unor traumatisme sau hipertensiune arterială.
cauze: hipertensiune arterială, traumatisme, emoții violente, abuz alimentar, surmenaj, efort fizic intens.
simptome: paralizie, deviația trăsăturilor feței și a globilor oculari.
prevenire: evitarea conflictelor și traumelor fizice, tratarea corectă a oricărei afecțiuni, prezentarea la medic la orice semn de boală., evitarea
substanțelor psiho-stimulante, ritm normal somn-veghe, evitarea suprasolicitărilor fizice și psihice