Vaporizarea si Condensarea

Elevi: David Monica-Daniela

Dragomir Richard Daniel
Costache Corina Maria
Dedu Nicolae Silviu
Dumbazu Ana Maria
Clasa a X-a A
Profesor coordinator: Vintilescu Viorica Daniela
 Prezentare generală

Condensarea este un proces de tranziție de fază a materiei din faza gazoasă în faza lichidă.
Vaporizarea este un proces de tranziție de fază în care o substanță își schimbă starea de la
lichid la vapori. Poate avea loc în două moduri, adică prin evaporare și fierbere. Procesul de
evaporare implică tranziția de fază la o temperatură sub temperatura de fierbere. Pe de altă
parte, fierberea unei substanțe are loc la punctul de fierbere, care poate varia cu modificarea
presiunii de mediu.
 Procesul în care un element sau
compus este transformat din stare
lichidă în stare gazoasă, din cauza
creșterii temperaturii și / sau presiunii
este cunoscut sub numele de evaporare.
Procedeul poate fi utilizat pentru a
separa solidul dizolvat în lichid, cum ar fi
sarea dizolvată în apă. Este un fenomen
de suprafață, adică se întâmplă de la
suprafața lichidului în vapori.

Fierberea este o schimbare fizică și un tip de vaporizare rapidă în care lichidul

este transformat în vapori atunci când este încălzit constant la o astfel de
temperatură încât presiunea de vapori a lichidului este aceeași cu presiunea externă,
exercitată de cei din jur.
 Diferențele dintre vaporizare și condensare

În condensare, moleculele de gaze eliberează energie în mediul înconjurător

și devin molecule lichide. În evaporare, moleculele de lichid absorb energie din
mediul înconjurător pentru a deveni molecule de gaze.
Evaporarea și condensarea se întâlnesc în lichide naturale. Dacă rata de
evaporare este mai mare decât viteza de condensare, se observă o evaporare
netă, iar cantitatea de lichid este redusă și invers.
 Proprietati

Vaporizarea în vid are loc instantaneu.

● Vaporizarea în vid încetează în momentul în
Legile vaporilor saturanţi
care presiunea vaporilor obţinuţi devine
maximă, la temperatura la care are loc
vaporizarea.
● Vaporii ce coexistă în echilibru cu
lichidul din care provin (masa fiecărei faze
rămâne constantă în timp) se
numesc vapori saturanţi.
● – Presiunea vaporilor saturanţi nu depinde nici de
masa fazei lichide, nici de masa vaporilor saturanţi.
● – La o temperatură dată presiunea vaporilor
saturanţi nu depinde de volumul ocupat de vaporii
saturanţi, ci numai de natura lichidului din care
provin.
● – Presiunea vaporilor saturanţi reprezintă presiunea
maximă a vaporilor unui lichid, la o temperatură dată.
● – Presiunea vaporilor saturanţi creşte odată cu
temperatura.
 Aplicații și exemple din viața cotidiană

Condensarea și evaporarea sunt două

fenomene foarte importante pe care le
întâlnim în viața noastră de zi cu zi.
Incidente cum ar fi nori de ploaie, picaturi
de apa in jurul unei bauturi racoritoare pot
fi explicate folosind aceste fenomene.
Evaporarea și condensarea au o
varietate de aplicații în domenii cum ar fi
chimia analitică, chimia industrială, ingineria
proceselor, termodinamica și chiar științele
medicale. Este vital să avem o bună
înțelegere în aceste fenomene pentru a
avea o bună înțelegere în aplicațiile lor.
● Bibliografie
https://ro.weblogographic.com/difference-between-evaporation-and-condensation-4184
https://ro.lambdageeks.com/examples-of-evaporation/
https://www.scoalaintuitext.ro/blog/lectie-online-tipuri-de-transformari-ale-materiei-condensarea/
https://www.scritub.com/stiinta/chimie/TRANSFORMARI-DE-STARE-DE-AGREG64216172.php