Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Măduva spinării
Localizare - canalului
vertebral, structură
segmentară
• Substanţa cenuşie
dispusă în interior –
corpii neuronilor
Funcţiile MS
• MS are funcţie dublă:
1. funcţia reflexă
MS inervează toată musculatura
scheletică, cu excepţia muşchilor
capului inervaţi de nervii cranieni.
2. funcţia conductoare
MS serveşte drept conductor al
impulsurilor de la receptorii periferici
spre encefal şi de la acesta la
organele efectoare
Funcţia de conducere a MS
Căile de conducere ale MS se împart
funcţional în:
1. propriospinale;
2. spinocerebrale;
3. cerebrospinale.
Căile propriospinale a MS fac legătură între
neuronii unuia sau diferitor segmente ale
MS. Funcţiile acestor căi sunt de
asociere şi constau în coordonarea
poziţiei, tonusului muscular, mişcărilor
diferitor metameri ai corpului.
De asemenea la căile propriospinale se
referă şi fibrele comisurale care unesc
regiunile funcţional similare simetrice şi
nesimetrice ale MS.
Căile spinocerebrale unesc segmentele MS cu
structurile cerebrale:
• C. spinotalamice
• C. spinocerebelare
• C. spinoreticulare
• C. proprioceptive
Calea proprioceptivă începe de la
proprioreceptorii muşchilor, tendoanelor,
periostului, articulaţiilor.
Excitaţiile se transmit prin fasciculele
gracilis şi cuneatus la nucleele Gol şi
Burdah ale bulbului rahidian, → nucleii
laterali ai talamusului → cortexul senzorial.
Aceste căi pe parcursul lor dau colaterale în
orice segment al MS, ceia ce asigură
posibilitatea de a corela poziţia corpului în
întregime. Viteza de transmitere a excitaţiei este
60-120 m/s
Calea spinotalamică
• Calea spinotalamică începe de
la receptorii de durere, de
temperatură, tactili,
baroreceptorii pielii.
• Semnalul de la receptori →
ganglionul spinal → coarnele
posterioare MS.
Axonii neuronilor senzitivi →
partea contralaterală a MS şi
prin cordonul lateral →
talamus → cortexul senzorial.
• Aferentaţia somatoviscerală
se transmite de asemenea pe
calea spinoreticulară.
• Calea spinocerebelară începe de la
receptorii muşchilor, ligamentelor,
organelor interne şi este reprezentată de
fascicolul ventral Govers, care nu se
încrucişează şi fasciculul dorsal Flexig cu
dublă încrucişare.
• Căile spinocerebelare au centrii în
regiunea ipsilaterală a cerebelului.
Informaţia transmisă prin aceste căi
începe de la receptorii tendinoşi Golgi,
proprioreceptori, receptorii de presiune,
tactili (viteza de conducere este de 110-120
m/s).
Căile
cerebrospinale
• încep de la
structurile creierului
şi se termină pe
neuronii segmentelor
MS.
• Căile cerebrospinale
sunt următoarele:
• Calea corticospinală
care începe de la
neuronii cortexului
Căile cerebrospinale
Calea extrapiramidală
• Rubrospinală (m. Flexori),
• Vestibulospinală (m. Extensori),
• reticulospinală - asigură tonusul
muscular.
Punctul final al tuturor acestor căi
sunt motoneuronii coarnelor
anterioare a măduvei spinării.
1.2 Rolul MS în reglarea
aparatului locomotor
• Activitatea motorie este controlată de
neuronii coarnelor anterioare a MS –
motoneuroni:
1. Αlfa - motoneuroni cu axoni – Aα ce
inervează fibrele musculare extrafuzale
2. Gama - motoneuroni cu axoni Aγ,
inervează fibrele intrafuzale
Activitatea motoneuronilor este dirijată de 2
formaţiuni receptoare a muşchilor:
- fusul neuromuscular
- organul tendinos Golgi
Fusul neuromuscular
- Formaţiune proprioceptivă dispusă în
paralel cu fibrele musculare striate
extrafusale
- Este format din două tipuri de fibre
intrafusale:
- Fibre cu sac nuclear (1)
- Fibre cu lanţ nuclear (2)
Fusul neuromuscular
- Zona receptoare a
fusului conţine 2 tipuri
de receptori
-terminaţiuni nervoase
senzitive:
1. Terminaţiune primară a
F. senzitive tip Ia prin
care se transmit
informaţiile kinestezice
privind gradul şi viteza
de întindere a muşch.
2. Terminaţiune secundară
a F. senzitive tip II, care
semnalizează doar
alungirea instantanee a
muşchiului
RECEPTORII MUSCULARI
(PROPRIOCEPTORII)
DEFINIŢIE:
− sunt receptori mecanici de întindere
şi de tensiune care nu se adaptează
la excitant
CLASIFICARE:
− fusul neuro-muscular
− organul tendinos Golgi
FUSUL NEURO-MUSCULAR
STRUCTURA:
Fig.
Fig. Verigile
Verigile arcului
arcului reflex
reflex somatic
somatic (A)
(A) şi
şi vegetativ
vegetativ (B):
(B):
1
1 -- receptor
receptor
2
2 -- calea
calea aferentă
aferentă
33 -- centrul
centrul nervos
nervos
4
4 –– calea
calea eferentă
eferentă
55 –– organul
organul efector
efector
REFLEXELE MEDULARE SOMATICE
− activitatea reflexă a măduvei se desfăşoară în cadrul răspunsului
întregului sistem nervos la acţiunea unui excitant
CLASIFICARE:
CARACTERISTICI FUNCŢIONALE:
− rapide, cu perioadă de latenţă foarte scurtă (1- 3 msec.)
− fără postdescărcare
− limitate ca suprafaţă
− nefatigabile
CLASIFICARE:
1. REFLEXUL MIOTATIC DE ÎNTINDERE (DE EXTENSIE)
2. REFLEXUL MIOTATIC INVERSAT
3. REFLEXELE OSTEOTENDINOASE (ROT)
1. REFLEXUL MIOTATIC DE ÎNTINDERE (DE EXTENSIE)
− există în toţi m. scheletici, dar sunt mult mai puternice în m. extensori
antigravitaţionali şi în m. maseter
MĂDUVA SPINĂRII:
− activarea motoneuronilor alfa extensori
− activarea motoneuronilor dinamici
− inhibiţia prin intermediul interneuronilor Renshaw a motoneuronilor
flexori
FIBRE EXTRAFUSALE
− activarea sincronă a mai multor unităţi motorii şi contracţia muşchiului
extensor
− relaxarea muşchiului flexor
1. REFLEXUL MIOTATIC DE ÎNTINDERE (DE EXTENSIE)
MĂDUVA SPINĂRII:
− activarea exclusivă a motoneuronilor destinaţi grupului extensor
− activarea motoneuronilor statici
Fusul
Neuronul senzitiv
Gan. Spinal Arcul reflex
muscular
Fusul musc Neuronul
Neuronul senzitiv
senzitiv
Proprio- Gangl.
Gangl. Spinal
Spinal
receptor
Motoneuron,
Muşchi
Coarnele
Motoneuron
anterioare
Inhibitia reciproca pentru
m. antagonisti
• Reflexe
spinale de
importanţ
ă clinică
Reflexe polisinaptice
• R. de flexiune
• R. de extensie
încrucişată
• R. de păşire ritmică
• R. de galop
• R. de metronom
• R. cutanat abdominal –
contracţia mm. drepţi
abdominali superior,
mijlociu sau inferior
• R. cremasterian
• R. cutanat plantar
REFLEXELE POLISINAPTICE - EXTEROCEPTIVE
CARACTERISTICI FUNCŢIONALE:
− perioadă de laţenţă lungă (minim 12 msec)
− presupun fenomene complexe de iradiere, sumaţie, recrutare,
postdescărcare, inducţie reciprocă
− sunt extinse ca suprafaţă
− sunt fatigabile
REFLEXELE POLISINAPTICE - EXTEROCEPTIVE
REFLEXUL NOCICEPTIV → reacţia de apărare în faţa unui agent nociv
REFLEXELE CUTANATE
REFLEXE INTERSEGMENTARE
reflexul de ştergere
reflexul de scărpinare
Reflexul plantar
Şocul spinal
• În traume sau la secţiunea
transversală a MS funcţiile
porţiunii subiacente sunt
slăbite sau dispar în
întregime – ŞOC SPINAL .
Cauza ŞS - dispariţia
impulsurilor primite de
neuronii MS, continuu, de
la centri nervoşi superiori
prin tracturile:
vestibulospinal,
Principalele manifestări ale ŞS:
• ↓ tonusului muscular,
• dispariţia reflexelor somatice şi
vegetative,
• ↓ tensiunii arteriale.
SISTEME PARTICIPANTE:
− SISTEMUL SENZORIAL - ariile corticale somato-senzitive care integrează aferenţe
proprioceptive, vestibulare, vizuale, auditive şi tactile
− SISTEMUL MOTOR PROPRIU-ZIS - ariile corticale motorii care iniţiază şi control. răspunsul
− SISTEMUL REGLATOR - elementar medular reprezentat de bucla de autoreglare
- integrator superior reprezentat de structurile extrapiramidale care
asigură - fondul tonic postural şi de echilibru
- mişcările automate necesare desfăşurării actului voluntar
CONTROLUL MOTOR CORTICAL
ARIA PREMOTORIE
– situată anterior de aria 4, la baza girusului precentral
– este aria de origine a tractului cortico-spinal medial
– participă la pregătirea şi iniţierea răspunsului motor realizat de aria 4
HOMUNCULUS MOTOR
CORTEXUL MOTOR
ARIA MOTORIE SUPLIMENTARĂ (aria 6)
− situată anterior de aria 4, în dreptul porţiunii superioare a girusului
precentral
– este considerată aria de origine a fibrelor corticale cu destinaţie
structuri extrapiramidale subcorticale:
tractul cortico-striat şi cortico-palidal pentru nucleii bazali
tractul cortico-nigral pentru substanţa neagră
tractul cortico-tectal pentru coliculii cvadrigemeni superiori
cortico-reticular pentru substanţa reticulată a trunchiului
cerebral
– intervine în: - controlul mişcărilor elementare comandate de aria 4
- controlul mişcărilor automate asociate cu vorbirea
- controlul mişcărilor posturale complexe
SCOARŢA PREFRONTALĂ
– de asociaţie
– reprezentată de restul lobului frontal
– cuprinde ariile 9, 10, 11, 12, 32 şi 24
– funcţiile sunt asigurate de conexiunile pe carele stabileşte cu:
aria ideomotoare din lobul parietal dominant pe care o inhibă
– realizează analiza discriminativă a impulsurilor senzoriale
– le corelează cu impresiile stocate
– în final adaptează răspunsul elaborat de aria ideomotorie
– în absenţa scoarţei prefrontale aria ideomotoare ar induce răspunsuri motorii
pentru fiecare impuls senzorial recepţionat
alte arii corticale de asociaţie - participând la activităţi complexe corticale de tip
judecată, rezolvarea problemelor matematice
hipotalamusul şi trunchiul cerebral - realizând asocierea reacţiilor vegetative cu
activitatea intelectuală
Cerebelul
CĂILE DESCENDENTE MOTORII.
FUNCŢIA DE CONDUCERE A MĂDUVEI SPINĂRII
CLASIFICARE
TRACTUL TECTOSPINAL
− este reprezentat de axonii neuronilor din straturile profunde ale coliculilor cvadrigemeni
− se plasează în cordonul ventral şi se termină la nivelul primelor 4 segmente cervicale
− constituie suportul mişcările capului şi gâtului în cadrul reflexelor oculo-cefalogire iniţiate de
stimuli vizuali, dar şi de stimuli auditivi şi somatici (reflexe de redresare statice şi
statokinetice)
TRACTUL RUBROSPINAL
− este reprezentat de axonii neuronilor din nucleul roşu
− se plasează în cordonul lateral şi parcurge măduva pe toată lungimea sa
− are acţiune facilitantă pe motoneuronii flexori şi inhibitorie pe cei extensori.
CĂILE DESCENDENTE MOTORII.
FUNCŢIA DE CONDUCERE A MĂDUVEI SPINĂRII
TRACTUL VESTIBULOSPINAL
− este alcătuit predominant din axonii neuronilor din
nucleul vestibular lateral, formând tractul
vestibulospinal lateral şi în mai mică măsură, din
nucleul vestibular medial, formând tractul
vestibulospinal medial
− se situează în cordonul ventral, parcurgând măduva
spinării pe toată lungimea sa pentru cel lateral şi
oprindu-se la mijlocul regiunii toracice pentru cel
medial
− are acţiune facilitantă globală pe motoneuronii
extensori şi inhibitorie globală pe cei flexori
− are un rol important în ajustarea poziţiei capului
asociată cu modificări de acceleraţie liniară şi
angulară
CĂILE DESCENDENTE MOTORII.
FUNCŢIA DE CONDUCERE A MĂDUVEI SPINĂRII
BULBUL
RAHIDIAN MEZENCEFALUL
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI
Nervul VIII (acustico - vestibular)
Componenta acustică:
− axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti fac sinapsă în nucleul cohlear din
bulb
− axonii se încrucişează
− urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat median şi spre tuberculii
cvadrigemeni posteriori
Funcţii: - sensibilitatea auditivă
- calea auditivă reflexă (acomodarea şi adaptarea auzului)
Componenta vestibulară:
− axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă în nucleul vestibular din bulb
− axonii se îndreaptă spre cerebel, neuronii oculo-motori, nucleul dorsal al vagului
FuncţiI: - asigură echilibrul static şi dinamic al organismului
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI
Componenta senzitivă
asigură sensibilitatea pentru: faringe, văl palatin, amigdale, urechea medie
Componenta senzorială
asigură simţul gustului pentru 1/3 posterioară a limbii
Componenta motorie
are origine în nucleul ambiguu din bulb
se distribuie la muşchii faringelui
Componenta vegetativă
are origine în nucleul salivator inferior din bulb şi se distribuie la glanda parotidă
Nervul X (vag)
Componenta senzitivă:
componenta senzitivă – somatică
− origine în ganglionul jugular
− trimite fibre spre nucleul fasciculului solitar din bulb
− asigură sensibilitatea pentru: faringe, laringe, tegumentele
urechii
componenta viscero – senzitivă
− origine în ganglionul plexiform
− trimite fibre spre nucleul dorsal al vagului din bulb
− asigură sensibilitatea organelor toraco – abd.
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI BULBARI
Nervul X (vag)
Componenta motorie
componenta motorie – somatică
− origine în nucleul ambiguu din bulb
− inervează muşchii: faringelui, laringelui, vălului palatin
componenta viscero – motorie
− origine în nucleul dorsal al vagului
− inervează: zona cardio-aortică, zona bronho-pulmonară,
stomacul, ficatul, pancreasul
REFLEXUL DE TUSE
centrul tusei este stimulat de către excitanţii:
− de la nivelul diverselor segmente ale aparatului respirator
− din alte zone receptoare (pelvină, digestivă, cardiacă)
REFLEXUL DE STRĂNUT
este un reflex expirator declanşat pe cale trigeminală
excitanţi: factorii iritanţi din căile respiratorii superioare
REFLEXUL DE SUGHIŢ
rezultă în urma excitării nucleului vagal bulbar
4. REFLEXUL DE DEGLUTIŢIE
mecanisme:
reflex necondiţionat
excitarea chimică şi mecanică a receptorilor din mucoasa gustativă
a limbii, mucoasa bucală, faringiană, laringiană, esofagiană
reflex condiţionat
cu participarea cortexului
prin influenţe intercentrale
SUBSTANŢA RETICULATĂ
reflexe vegetative:
cardio-vasculare
respiraţie – circulaţie
respiraţie-deglutiţie
reflexe statice, stato-kinetice
OLIVA BULBARĂ
integrarea reflexelor:
oculo - cefalogire (mişcarea gâtului şi ochilor în direcţia
stimulului)
laringo-faringo–velopalatine
optimizarea deglutiţiei şi fonaţiei
FUNCŢIILE NERVILOR CRANIENI PONTINI
Nervul V (trigemen)
Nervul VI (abducens)
inervează muşchiul drept extern al globului ocular
1. Reflexul lacrimal
2. Reflexul salivator
3. Reflexul corneean de clipire
4. Reflexul auditiv de clipire
5. Reflexul auditivo - oculogir
6. Reflexul oculo - cardiac
7. Reflexul masticator
8. Reflexul de sugere
9. Reflexul de mimică expresivă
10. Reflexul de respiraţie
11. Reflexul maseterin
12. Reflexul miotatic
1. REFLEXUL LACRIMAL
face parte dintre reflexele de apărare ale globilor oculari în faţa primejdiei
semnalizate prin sunet
calea aferentă → nervul auditiv → conduce excitaţia sonoră la tuberculii
acustici din punte
centrul reflex → nucleul facialului
calea eferentă → fibrele motorii ale facialului
organele efectoare →muşchii pleoapelor clipitul
utilizat în expertizele medico-legale pentru verificarea simulării surzeniei
7. REFLEXUL MASTICATOR
la om se realizează în condiţiile legăturii corticale prin căile cortico-
pontine
stimuli → receptorii tactili şi gustativi
calea aferentă → nervii V, VII şi IX
centrul reflex → nucleul masticator din punte
calea eferentă → nervii V, IX, XII
8. REFLEXUL DE SUGERE
la sugar, atingerea buzelor sau a zonelor din apropiere declanşează suptul
dispare în jurul vârstei de 1 an
lipsa lui → leziune pontină
10.REFLEXUL MASETERIN
subiectul are gura întredeschisă
se produce contracţia maseterului la percuţia arcadei dentare inferioare
Rigiditatea de decerebrare
• Secţiunea mai sus de bulbul rahidian, (nucleul
roşu al mezencefalului este deasupra secţiunii)
→ ↑ bruscă a tonusul muşchilor extensori –
rigiditatea de decerebrare (RD): extinderea
extremităţilor, capul şi coada se întorc spre
spate
Rigiditatea de decerebrare (RD)
• Cauza RD: dispariţia influenţei inhibitorii
a n. roşu asupra formţiunii reticulare a
trunchiului cerebral şi asupra n.
vestibulari, în special asupra n. Deuters.
• Distrugerea n. Deuters → dispariţia
simptomelor RD pe partea ipsilaterală.
• Cerebelul are influenţă inhibitoare asupra
n. roşu, excitarea cerebelului → micşorarea
sau dispariţia RD; extirparea cerebelului →
↑ simptomelor RD.
MEZENCEFALUL
Nucleii mezencefalului:
• nucleii coliculilor cvadrigemeni
• nucleul roşu
• substanţa neagră
• nucleii nervilor oculomotor şi
trohlear
• nucleii formaţiunii reticulare.
• Nucleul roşu – funcţia principală
este reglarea tonusului muscular.
Prin tractul rubrospinal el
stimulează α şi γ motoneuronii
flexorilor şi inhibă motoneuronii
muşchilor extensori.
• Substanţa neagră – participă la
reglare actelor de masticaţie,
deglutiţie, consecutivitatea lor,
asigură mişcarea exactă a
degetelor mâinii. Neuronii acestui
nucleu sintetizează mediatorul
dopamina care se transmite prin
transport axonal ganglionilor bazali.
Nucleii nervului oculomotor şi trohlear
inervează muşchii ochiului, reglează
mărimea pupilei şi asigură
acomodarea ochiului
Coliculii cvadrigemeni
• anteriori - centri vizuali principali
• posteriori - centri auditivi principali
Funcţia principală a coliculelor
cvadrigemeni – determină reacţiile
de veghe şi reflexele de start la
apariţia neaşteptată a unor semnale
luminoase sau acustice.
Reflexe mezencefalice