Propuneri Teste Grila Licenta BFKT 2020

Universitatea de Medicină și Farmacie
din Craiova
FACULTATEA DE MOAȘE ȘI ASISTENȚĂ MEDICALĂ
PROPUNERI TESTE GRILĂ LICENŢĂ

2020
PROGRAM DE STUDII
BFKT
1
DISCIPLINA Anatomie şi biomecanică
Autor: Şef lucr. Dr. Florentina Cristovici
1. Capul radiusului se articulează cu:

a. humerusul exclusiv
b. humerusul și capul ulnei
c. capitulum humeri și incizura radială a ulnei
d. oasele carpiene
e. capitulum humeri și incizura ulnară a radiusului
R: c
2. Extremitatea superioară a humerusului prezintă o suprafață articulară ce este orientată:

a. medial
b. inferior
c. anterior
d. lateral
e. lateral și puțin posterior
R: a.
3. Care dintre afirmațiile referitoare la extremitatea inferioară a ulnei este adevărată:

a. se articulează cu scafoidul și semilunarul
b. lateral prezintă procesul stiloid
c. se articulează medial cu radiusul
d. se articulează exclusiv cu oasele carpiene
e. este mai puțin voluminoasă decât extremitatea superioară
R: e
4. Spina ischiadică aparține:

a. marginii superioare a coxalului
b. marginii posterioare a coxalului
c. marginii inferioare a coxalului
d. marginii anterioare a coxalului
e. unghiului posteroinferior al coxalului
R: b
5. Următoarea afirmație despre nervul genitofemural este incorectă:

a. este ramură colaterală a plexului lombar
b. are 2 ramuri terminale femurală și genitală
c. ramura femurală trece prin canalul inghinal
d, ramura genitală trece prin canalul inghinal
e. ramura femurală trece prin lacuna vasculară
R: c.
6. Următoarele afirmații referitoare la nervul femural sunt corecte, cu excepția uneia:

a. este ramură a plexului lombar
b. trimite ramuri unor mușchi adductori
c. se continuă cu nervul safen
d. inervează tegumentul feței posterioare a coapsei pîna la nivelul genunchiului
e.fibrele sale motorii se distribuie muschiului iliopsoas
2
R: d.
7. Nervul peronier superficial inervează senzitiv:

a. mușchiul peronier lung
b. fața antero-medială a gambei
c. marginile care privesc fetele degetelor I și II
d. marginile care privesc fetele degetelor II și III
e. mușchiul peronier scurt
R: d
8. Ramurile colaterale scurte ale plexului sacral sunt:

a. nervul mușchiului obturator intern, nervul gluteal superior
b. nervul mușchiului piriform, nervul gluteal superior
c. nervul mușchiului obturator intern, nervul gluteal superior, nervul gluteal inferior
d. nervul mușchiului obturator intern, nervul mușchiului piriform, nervul mușchiului pătrat
femural
e. nervul mușchiului piriform, nervul gluteal superior, nervul gluteal inferior
R: d.
9. Următorii mușchi sunt inervați de ramuri ale plexului lombar, cu excepția:

a. m. cvadriceps
b. m. tensor al fasciei lata
c. m. croitor
d. m. adductor lung
e. m. iliopsoas
R: b
10. Următoarea afirmație referitoare la nervul axilar este falsă:

a. n. axilar este o ramură din fascicolul posterior
b. ramura superioară motorie inervează mușchiul deltoid și mușchiul rotund mare
c. ramura superioară motorie inervează mușchiul deltoid și mușchiul rotund mic
d. ramura superioară motorie inervează mușchiul rotund mic
e. ramura inferioară senzitivă inervează tegumentul părții latero-superioare a brațului.
R: b
11. Următoarele ligamente întăresc capsula articulară a articulației sterno-claviculare, cu

excepția:
a. ligamentul sterno-clavicular anterior
b. ligamentul sternoclavicular posterioar
c. ligamentul costo-clavicular
d. ligamentul interclavicular
e. ligamentul scapulo-clavicular
R: e
12. Ulna nu prezintă :

a. fața anterioară
b. față posterioară
c. față medială
d. proces stiloidian
e. margine medială
3
R: e.
13. Originea aparentă a n VII (nervus facialis) se află în:

a. fosa interpedunculară
b. șanțul bulbo-pontin
c. pe fața posterioară a trunchiului cerebral
d. la limita dintre punte și pedunculii cerebeloși mijlocii
e. șanțul preolivar
R: b
14. Originea aparentă a n XI (nervus accesorius) se află în:

a. fosa interpedunculară
b. șanțul retroolivar
c. șanțul preolivar
d. șantul bulbo-pontin deasupra piramidelor bulbare
e. la limita dintre punte și pedunculii cerebeloși superiori
R: b
15. Prin fisura orbitară inferioară trece:

a. nervul optic (n.II)
b. artera oftalmică
c. n. maxilar (n.Vb)
d. n. oftalmic (n.Va)
e. n. mandibular (n.Vc)
R: c
16. Următoarele părți ale encefalului aparțin diencefalului, cu excepția:

a. hipotalamus
b. corpii striați
c. talamus
d. epitalamus
e. metatalamus
R: b
17. În fosa pterigoidă a proceselor pterigoidiene ale osului sfenoid se inseră

a. mușchiul pterigoidian medial
b. mușchiul pterigoidian lateral
c. mușchii pterigoidieni lateral și medial
d. mușchiul maseter
e. mușchiul maseter și mușchiul pterigoidian medial
R: a
18. Prin foramen ovale de la baza aripilor mari ale sfenoidului trece:
a. nervul maxilar (n.Vb)
b. nervul mandibular (n.Vc)
c. nervul abducens ( n.VI)
d.nervul trohlear (n. IV)
e. nervul facial (n. VII)
R: b
19 La nivelul feței anterosuperioare a stîncii temporalului se găsesc, cu excepția:

a. eminența arcuată
b.tegmen tympani
c. șanțul și hiatul nervului pietros superficial mare
4
d, impresiunea trigeminală
e. porul acustic intern
R: e
20. În meatul nazal inferior se deschid:

a. celule etmoidale anterioare și mijlocii
b. celule etmoidale posterioare
c. sinusul sfenoidal
d. canalul lacrimo-nazal
e. sinusul maxilar
R: d
21. La nivelul hilului pulmonar drept:

a. bronhia este situată superior și posterior
b. artera pulmonară este situată posterior
c. venele pulmonare sunt situate superior de arteră
d. venele pulmonare sunt situate posterior de arteră
e. bronhia este situată inferior și posterior
R: a
22. Aria vizuală primară este localizată:

a. pe pereții scizurii calcarine
b. la nivelul girusurilor temporale transverse Heschl
c. la nivelul girusului postcentral
d. la nivelul girusului frontal inferior
e. la nivelul girusului precentral
R: a
23. Următoarele ramuri arteriale reprezintă ramuri colaterale ale arterei carotide externe, cu
excepția:
a. a. facială
b. a. linguală
c. a. occipitală
d. a. maxilară
e. a. auriculară posterioară
R: d.
24. La nivelul feței exocraniene a solzului occipitalului se observă, cu excepția:

a. protuberanța occipitală externă
b. creasta occipitală externă
c. eminența cruciformă
d. linia nucală superioară
e. linia nucală inferioară
R: c
25. Prin foramen rotundum de la baza aripilor mari ale sfenoidului trece:
a. nervul maxilar (n.Vb)
b. nervul mandibular (n.Vc)
c. nervul abducens ( n.VI)
5
d.nervul trohlear (n. IV)
e. nervul facial (n. VII)
R: a.
26. Rotația laterală a scapulei, mișcarea de basculă a scapulei, este realizată de către:
a. mușchiul trapez
b. mușchiul ridicător al scapulei
c. mușchiul dințat anterior
d. mușchii romboizi
e. mușchiul pectoral mic
R: a, c
27. Următoarele afirmații referitoare la articulația cotului sunt adevărate:

a. articulația humero-ulnară este o articulație trohleară, un ginglim
b. articulația humero-radială este o articulație sferoidală
c. articulația radio-ulnară proximală este o articulație trohoidă
d. capsula articulară nu înglobează toate suprafețele articulare
e. articulația radio-ulnară distală este o articulație trohoidă
R: a,b,c
28. Următoarele afirmații referitoare la discurile intervertebrale sunt adevărate:

a. sunt 24 de discuri intervertebrale
b. porțiunea periferică densă se numește inel fibros
c. porțiunea centrală poartă denumirea de inel fibros
d. porțiunea centrală se numește nucleu pulpos
e. în regiunea toracică discurile intervertebrale sunt mai inalte anterior
R: a,b,d
29, Mișcările la nivelul coloanei vertebrale sunt:

a. flexia
b. înclinarea laterală
c. extensia
d. pronația
e. circumducția
R: a,b,c,e
30. Adducția coapsei este realizată de următorii mușchi:

a. mușchiul gluteu mijlociu
b. mușchiul gluteu mic
c. mușchiul adductor lung
d. mușchiul adductor scurt
e. mușchiul adductor mare
R: c,d,e
31. Următoarele afirmații referitoare la meniscurile intraarticulare ale articulației tibio-femurale

sunt adevărate:
a. meniscul lateral are forma unui inel
b. meniscul medial are forma unui inel
c. meniscul lateral are forma literei „C”
6
d. ligamentul transvers al genunchiului unește extremitățile posterioare ale celor 2 meniscuri
e. meniscul medial are forma literei „C”
R: a,e
32. Flexia gambei este realizată de următorii mușchi:

a. mușchiul cvadriceps femural
b. mușchiul biceps femural
c. mușchil semitendinos
d, mușchiul semimembranos
e. mușchiul tensor al fasciei lata
R: b,c,d
33. Flexia dorsală a piciorului este realizată de următorii mușchi:

a. mușchiul triceps sural
b. mușchiul tibial anterior
c. mușchiul tibial posterior
d. mușchiul extensor lung al degetelor
e. mușchiul extensorlung al halucelui
R: b,d,e
34. Următoarele artere reprezintă ramuri ale arterei axilare:

a. artera toracică laterală
b. artera subscapulară
c. artera circumflexa humei anterior
d, artera circumflexa humeri posterior
e. artera suprascapulară
R: a,b,c,d
35. Următoarele oase carpiene se găsesc la nivelul rândului proximal al carpului:

a. semilunarul
b. piramidalul
c. trapez
d. capitatul
e. scafoidul
R: a,b,e
36. Trec prin foramenul ( orificiul) infrapiriform următorrii nervi ai plexului sacral:
a. n. gluteal inferior
b. n. ischiadic
c. n. cutanat femural posterior
d.n. m. obturator intern
e. n. gluteal superior
R: a,b,c
37. Rândul lateral al tarsului este format din următoarele oase:

a. calcaneul
b. navicularul
7
c. cuboidul
d. talusul
e. navicularul
R: a,c
38. Nervul radial inervează următorii mușchi:

a. m. triceps brahial
b. m. brahioradial
c. m. brahial
d. m. biceps brahial
e. m. extensor ulnar al carpului
R: a,b,e
39. Ramurile fasciculului lateral ale plexului brahial sunt:

a. rădăcina medială a n. median
b. n. rădăcina laterală a n. median
c. n. axilar
d. n. musculocutanat
e. n. radial
R: b,d
40. Următorii factori menţin stabilitatea în articulaţia glenohumerală:

a. labrumul glenoidal
b. bolta coracoacromială
c. tendoanele muşchilor care formează capsula rotatorilor
d. tendonul capului scurt al bicepsului brahial
e. tendonul capului lung al tricepsului brahial
R: a,b,c,e
41. Articulaţiile intertarsiene sunt:

a. articulaţia talo-calcaneană
b. articulaţia talo-crurală
c. articulaţia calcaneo-cuboidiană
d. articulaţia naviculo-cuneiformă
e. articulaţia cuneo-cuboidiană
R: a,c,d,e
42. Sunt ramuri ale fascicului posterior al plexului brahial:

a. nervul muscuocutanat
b. nervul cutanat antebrahial lateral
c. nervul radial
d. nervul cutanat antebrahial medial
e. nervul axilar
R: c,e
43. Capetele de origine ale mușchiului cvadriceps femural sunt:

a. dreptul femural
b. vastul posterior
8
c. vastul medial
d. vastul intermediar
e. vatul lateral
R: a,c,d,e
44. Sunt ramuri ale fasciculului medial al plexului brahial:

a. n. ulnar
b. n. axilar
c. n. radial
d. n. cutanat antebrahial medial
e. n. cutanat brahial medial
R: a,d,e
45. Următorii muşchi sunt inervaţi de nervul ulnar:

a. biceps brahial
b. coracobrahial
c. jumătate din flexorul profund al degetelor
d. flexor ulnar al carpului
e. jumătate din flexorul superficial al degetelor
R: c,d
46. Sunt adevărate urmatoarele afirmații referitoare la mușchiul coracobrahial:

a. este inervat de nervul musculocutanat
b. este un abductor al brațului
c. proximal se inseră printr-un tendon comun cu al capului scurt al bicepsului pe vârful
procesului coracoid
d. este situat medial față de capul scurt al bicepsului
e. proximal se inseră pe fața medială a humerusului, în porțiunea ei mijlocie
R: a, c,d
47. Următoarele afirmații referitoare la mușchiul peronier scurt sunt adevărate:

a. realizează flexia plantară a piciorului
b. este pronator-abductor al piciorului prin ridicarea marginii laterale a piciorului
c. se inseră pe tuberozitatea metatarsianului IV
d. este pronator-abductor al piciorului prin ridicarea marginii mediale a piciorului
e. este inervat din nervul peronier superficial
R: a,b,e
48. Sunt adevărate următoarele afirmații despre nervul tibial:

a. este ramura de bifurcație medială a n. ischiadic
b. este cel mai medial element al mănunchiului vasculonrvos popliteu
c. trece printre cele două capete ale m. gastrocnemian
d. ramurile terminale sunt nervii plantar medial și lateral
e. n. cutanat sural medial este ramură colaterală a n. tibial
R: a,c,d,e
49. Nervul obturator:

9
a. reprezintă ramură terminală medială a plexului lombar
b. reprezintă ramură terminală laterală a plexului lombar
c. reprezintă ramură terminală laterală a plexului sacral
d. ramura posterioară este ramură musculară pentru mușchii adductor mare, adductor scurt
e. se formează în profunzimea mușchiului psoas
R: a,d,e
50. Următoarele elemente aparțin epifizei superioare a humerusului:

a. Capul humerusului
b. Colul anatomic
c. Trohanterul mare
d. Tuberculul mare
e. Trohanterul mic
R: a,b,d
51. În articulația coxo-femurală se realizează mișcările coapsei:

a. flexie-extensie efectuate în plan sagital
b. flexie extensie efectuate în plan frontal
c. abducția-adducția coapsei efectuate în plan frontal
d. abducția-adducția coapsei efectuate în plan sagital
e. rotația medială-rotația laterală a copsei efectuate în plan transversal
R: a,c,e
52. Articulația genunchiului prezintă mai multe ligamente:

a. ligamentul încrucișat anterior
b. ligamentul încrucișat posterior
c. ligamentul popliteu oblic
d. ligamentul popliteu transversal
e. ligamentul colateral fibular
R: a,b,c,e
53. Clavicula prezintă:

a. față superioară
b. față inferioară
c. margine superioară
d. margine inferioară
e. margine anterioară
R: a,b,e
54. Scapula prezintă:

a. proces coronoid
b. cavitate glenoidală
c. proces coracoid
d. fosa supraspinoasă
e. fosa subspinoasă
R: b,c,d,e
55. Condilul humerusului prezintă următoarele suprafețe articulare:

10
a. trohleea humerusului
b. capitulum humeri
c. epicondilul medial
d. epicondilul lateral
e. șanțul intermediar ce separă trohleea de capitulum
R: a,b,e
56. Fața dorsală a sacrului prezintă:

a. creasta sacrală mediană
b. creasta sacrală intermediară
c. creasta sacrală laterală
d. creasta sacrală medială
e. fața auriculară
R: a,b,c
57. Trunchiurile plexului brahial sunt:

a. trunchiul posterior
b. trunchiul lateral
c. trunchiul medial
d. trunchiul superior
e. trunchiul inferior
R: d,e
58. Următoarele afirmații reprezintă caractere regionale ale unei vertebre cervicale:
a. corpul este mic și alungit transversal
b. procesele spinoase sunt scurte și au vârful bifid.
c. procesele articulare sunt orientate în plan frontal
d. procesele transversare prezintă un orificiu prin care trec artera și vena vertebrală
e. procesel transversare au vârful împărțit într-un tubercul anterior și un tubercul posterior
R: a,b,d,e
59. Următoarele afirmații referitoare la mușchi sunt adevărate:

a. muşchii se pot insera pe tegument
b. muşchii se pot insera pe tendoane
c. muşchii se pot insera pe septe intermusculare
d. tendonul şi aponevroza sunt formaţiuni care fac parte din structura muşchilor
e. aponevroza este un tendon fusiform
R: a,b,c,d
60. Următorii muşchi realizează extensia coapsei în articulaţia coxo-femurală:

a. m. gluteu mare
b. m. semitendinos
c. m. semimembranos
d. capul lung al bicepsului femural
e. capul scurt al bicepsului femural
R: a,b,c,d
11
61. Se inseră pe tuberculul mare al humerusului mușchii:
a. m. supraspinos
b. m. infraspinos
c. m. rotund mare
d. m. rotund mic
e. m. subscapular
R: a,b,d
62. Ramurile terminale ale plexului lombar sunt:

a. n. obturator
b. n. femural
c. n. tibial
d. n. iliohipogastric
e. n. ilioinghinal
R: a,b
63. Ramurile terminale ale arterei brahiale sunt:

a. artera ulnară
b. artera brahială profundă
c. artera radială
d. nici un răspuns nu e corct
e. artera recurentă radială
R: a,c
64. La nivelul neocortexului, ce prezintă structură laminară, se identifică următoarele straturi

celulare:
a. strat molecular bogat în celule
b. strat granular extern
c. strat molecular sarac în celule
d. strat granular intern
e. strat multiform
R: b, c, d, e
65. La nivelul cortexului frontal se află următoarele arii funcționale:

a. aria somatisenzitivă primară
b. aria motorie primară
c. aria motorie suplimentară
d. centrul motor al vorbirii
e. aria auditivă primară
R: b, c, d
66. În meatul nazal mijlociu, se deschid:

a. canalul lacrimo-nazal
b. sinusul frontal
c. sinusul sfenoidal
d. sinusul maxilar
e. celulele etmoidale anterioare și mijlocii
R: b, d, e
12
67. Laringele este situat:
a.. superior de osul hioid
b. inferior de trahee
c. anterior de porțiunea laringiană a faringelui
d. superior de traheee
e. posterior de faringe
R: c,d
68. Vena portă se formează din următoarele ramuri de origine:

a. vena mezenterică superioară
b. vena mezenterică inferioară
c. venele lombare
d. vena splenică
e. venele hepatice
R: a,b,d
69. Nucleii trunchiului cerebral echivalenți coarnelor posterioare ale măduvei spinării, sunt
reprezentați de:
a. nucleul salivator superior din punte
b. nucleul dorsal al vagului
c. nucleul tractului mezencefalic al trigemenului
d. nucleul tractului solitar
e. nucleul senzitiv principal al nervului trigemen
R: c,d, e
70. Fibrele motorii ale nervului oculomotor inervează următorii mușchi extrinseci ai globului
ocular:
a. mușchiul ridicător al pleoapei superioare
b. mușchiul drept superior
c. mușchiul drept inferior
d. mușchiul drept lateral
e. mușchiul oblic inferior
R: a, b, c, e
71. În fosa interpedunculară de pe fața inferioară a hipotalamusului se identifică:

a. corpii mamilari
b. tuber cinereum
c. substanța perforată anterioară
d. stria medulară
e. comisura habenulară
R: a, b
72. Nucleii trunchiului cerebral echivalenți coarnelor laterale ale măduvei spinării, sunt
reprezentați de:
a. nuclul accesor al nervului oculomotor
b. nucleul salivator superior din punte
c. nucleul tractului solitar
13
d. nucleul motor al nervului oculomotor
e. nucleul dorsal al vagului
R: a, b, e
73. La nivelul funiculului lateral al măduvei spinării se află următoarele fascicule ascendente:
a. fasciculul spinocerebelos dorsal (direct)
b. fasciculul spinocerebelos ventral (incrucisat)
c. fasciculul spinotalamic lateral
d. fasciculul vestibulospinal lateral
e. fasciculul olivospinal
R: a, b, c
74. La nivelul maduvei spinării sunt descrise 31 neuromere:

a. 7 cervicale
b. 12 toracale
c. 5 lombare
d. 5 sacrate
e. 4-5 coccigiene
R: b,c,d
75. Ramurile terminale ale arterei carotide externe:

a. artera facială
b. artera linguală
c. artera maxilară
d. artera temporală superficială
e. artera tiroidiană superioară
R: c,d
76. Pe traiectul arterei carotide interne sunt descrise următoarele porțiuni:

a. cervicală
b. toracică
c. pietroasă
d. cavernoasă
e. cerebrală
R: a,c,d,e
77. Artera subclaviculară, în traiectul ei, trimite o serie de ramuri colaterale importante:
a. artera vertebrală
b. artera toracică internă
c. artera sfenopalatină
d. trunchiul tiro-cervical
e. trunchiul costo-cervical
R: a,b,d, e
78. Sinusurile venoase ale bolții craniene sunt reprezentate de:

a. sinusul sagital superior
b, sinusurile cavernoase
c. sinusul sagital inferior
d. sinusurile pietroase superioare
14
e. sinusul drept
R: a,c, e
79. În alcătuirea ventriculilor cerebrali laterali sunt descrise o porțiune centrală și următoarele
prelungiri:
a. cornul anterior
b. cornul posterior
c. cornul medial
d. cornul lateral
e. cornul superior
R: a,b
80. Următoarele ramuri reprezintă ramuri terminale ale arterei carotide interne:
a. artera cerebrală anterioară
b. artera cerebrală medie
c. artera comunicantă anterioară
d. artera comunicantă posterioară
e. artera cerebrală posterioară
R: a,b,d
81. La nivelul endofaringelui descriem următoarele porțiuni:

a. spațiul laterofaringian
b. loja retrostiliană
c. nazofaringe
d. bucofaringe
e. laringofaringe
R: c,d,e
82. Descriptiv, intestinul gros este format din:

a. jejun
b. cec
c. colon
d. ileon
e. rect
R: b,c,e
83. Rinichiul stâng are următoarele raporturi:

a. flexura colică stangă
b. fața viscerală a lobului drept al ficatului
c. porțiunea descendentă a duodenului
d. corpul pancreasului
e. fața renală a splinei
R: a,d,e
84. Caile spermatice extratesticulare sunt reprezentate de:

a. tubii seminiferi drepți
b. ductul epididimar
c. ductul deferent
15
d, ductul ejaculator
e. uretra
R: b,c,d,e
85. Următoarele afirmații referitoare la raporturile corpului uterului sunt adevărate:

a. anterior vine în raport cu fața posterioară a vezicii urinare
b. posterior vine în raport cu fața anterioară a ampulei rectale
c. fundul uterului este în raport cu rectul
d. marginile laterale sunt în raport cu vasele uterine
e. marginile laterale dau inserție ligamentelor largi
R: a,b,d,e
86. Următorii mușchi reprezintă mușchi suprahioidieni:

a. mușchiul digastric
b. mușchiul sternohioidian
c. mușchiul stilohioidian
d. mușchiul milohioidian
e, mușchiul genioglos
R: a,c,d
87. La nivelul triunghiului inferior al fosei romboide se descriu:

a. trigonul nervului vag
b. trigonul nervului hipoglos
c. eminența medială
d.coliculul facialului
e. fovea superior
R: a,b
88. La nivelul feței inferioare a hemisferei cerebrale se descriu:

a. gyrus occipitotemporalis lateralis
b. gyrus occipitotemporalis medialis
c. gyrus rectus
d. gyri orbitales
e. gyrus temporalis superior
R: a,b,c,d
89. În alcătuirea talamencefalului se găsesc:

a. hipotalamusul
b. epitalamusul
c. metatalamusul
d. talamusul
e. cerebelul
R: b,c,d
90. Reprezintă caracteristici comune tuturor mușchilor mimicii:

a. una din cele două inserții este cutanată
b. sunt lipsiti de fascie
16
c. sunt inervați de nervul facial
d. volumul și forța lor sunt reduse
e. sunt inervați de nervul mandibular
R: a,c,d
91. Referitor la configurația exterioară a cordului se descriu:

a. fața sternocostală
b. față diafragmatică
c. margine stângă
d. margine dreaptă
e. față pulmonară
R: a,b,d,e
92. Caracterele generale ale ventriculilor, cavităti de la nivelul cordului, sunt:

a. ventriculii sunt situați inferior și anterior de atrii
b. ventriculii au pereții mai groși comparativ cu atriile
c. fiecare ventricul are un compartiment de recepție sau atrial și un compartiment de evacuare
sau arterial
d. recepția sângelui dinspre atrii se face prin orificiile atrio-ventriculare prevăzute cu valvulele
semilunare
e. ventriculii au forma unei piramide culcate cu o bază ce corespunde atriilor și cu vârful
îndreptat spre vârful cordului
R: a, b, c, e
93. Reprezintă ramuri ale nervului facial (n.VII)

a. n. petrosus superficialis major
b. n. stapedius (scăriței)
c. n.petrosus superficialis minor
d. n. chorda tympani
e. ramus stylohioideus
R: a,b,d,e
94. Următoarele afirmații sunt adevărate:

a. vena cavă superioară are ca afluenți de origine venele brahiocefalice stângă și dreaptă
b. vena cavă inferioară se formează din venele iliace comune
c. în atriul stâng se deschid venele cave superioară și inferioară
d. în vena cavă inferioară se varsă vena azygos
e. în atriul drept se deschid venele cave superioară și inferioară
R: a, b, e
95. Osul sfenoid prezintă următoarele perechi de prelungiri:

a. aripi mici
b. porțiuni timpanice
c. aripi mari
d. procese pterigoidiene
e. procese bazilare
R: a,c,d
17
96. Maxila, os pereche și neregulat, prezintă un corp și mai multe procese:
a. proces palatin
b. proces alveolar
c. proces zigomatic
d. proces orbital
e. proces temporal
R: a,b,c
97. La nivelul marginii superioare a lamei perpendiculare a palatinului se află:

a. procesul orbital
b. procesul maxilar
c. procesul sfenoidal
d. procesul piramidal
e. procesul etmoidal
R: a,c
98. La nivelul feței anterioare a corpului mandibulei se găsesc:

a. simfiza mentonieră
b. protuberanța mentonieră
c. spina mentalis
d. linia milohioidiană
e. foramen mentale
R: a,b,e
99. Prin foramen jugulare trec următorii nervi cranieni:

a. n. facial
b. n. glosofaringian
c, n.vag
d. n, accesor
e. n. hipoglos
R: b,c,d
100. La nivelul feței exocraniene a porțiunii solzoase a frontalului se descriu:

a. creasta frontalului (crista frontalis )
b. eminențele frontale (tuber frontale)
c. arcuri supraciliare (arcus supraciliaris)
d. glabela (glabella)
e. linia temporală (linea temporalis)
R: b,c,d,e
18
DISCIPLINA Fiziologie normală şi patologică
Autor: Prof. univ. Dr. Cristian Neamţu
Complement simplu
1. Nodulul sinusal/sino-atrial:
a) se găseşte în partea inferioară a atriului drept
b) are funcţia de a trasmite stimuli de la atriu la ventricul
c) are funcţia de a asigura automatismul prin emiterea de stimuli spontan şi ritmic
d) este situat pe peretele posterior al atriului stâng
e) determină desincronizarea contracţiilor ventriculilor de cele ale atriilor
Răspuns corect: c
2. Rezervoarele sangvine venoase care pot fi mobilizate în efort sunt reprezentate de

următoarele cu excepţia:
a) splina
b) sinusurile hepatice
c) canalul (ductul) toracic
d) plexul venos subcutanat
e) venele abdominale mari
Răspuns corect: c
3. Vasoconstricţia este generată de:

a) acetilcolina
b) histamina
c) bradikinina
d) adrenalină şi noradrenalina
e) cataboliţii acizii, CO2
Răspuns corect: d
4. Creşterea secreţiei salivare se numeşte:

a) xerostomie
b) ptialism, sialoree
c) aptialism
d) hiperclorhidrie
e) hiperaciditate
Răspuns corect: b
5. Substanţa organică din sucul gastric al adultului este:

a) pepsina
b) labfermentul
c) lipaza gastrică
d) gelatinaza
e) HCl
Răspuns corect: a
6. Sarurile biliare au următoarele roluri cu excepţia:

a) emulsionează grăsimile
b) în absorţia vitaminelor hidrosolubile
c) stimulează peristaltismul intestinal
d) stimulează secreţia pancreatică
e) stimulează biligeneza
Răspuns corect: b
19
7. Grosimea membranei respiratorii:
a) este în mod normal de ~ 0,2 -1 cm
b) este direct proporţională cu difuziunea prin membrană
c) poate creşte ca urmare a lichidului de edem din spaţiul interstiţial de la nivelul membranei şi
din alveole
d) poate scădea în urma fibrozei
e) nu influenţează difuziunea oxigenului şi a dioxidului de carbon între alveole şi sânge
Răspuns corect: c
8. Transportul CO2 în sânge se face sub următoarele forme, cu excepţia:

a) bicarbonat de sodiu, bicarbonat de potasiu
b) acid lactic
c) carbaminhemoglobină
d) acid carbonic
e) liberă
Răspuns corect: b
9. Eritrocitele sunt elemente celuare care :

a) sunt nucleate
b) au o structură formată din membrană şi citoplasmă
c) au o stromă globulară în ochiurile căreia se află mioglobină
d) se formează sub influenţa unui hormon de origine gastrică numit eritropoietină
e) iau naştere prin eritropoieză, ce are loc la nivelul măduvei hematogene, din prima lună a vieţii
intrauterine.
Răspuns corect: b
10. Scăderi fiziologice a numărului de eritrocite apar în:

a) hemodiluţie
b) efort fizic
c) emoţii
d) altitudine
e) stări de deshidratare
Răspuns corect: a
11. Hiperalgezia este:

a) percepţia exagerată a excitaţiilor dureroase de intensitate obişnuită
b) sensibilitatea crescută la orice tip de stimuli, nu doar la cei dureroşi
c) senzaţia de durere percepută, uneori de intensitate extremă, în u rma acţiunii unor
stimuli care în mod normal nu sunt dureroşi
d) scăderea percepţiei la orice stimul
e) pierderea sensibilităţii dureroase
Răspuns corect: a
12. Anulocitele sunt:

a) eritrocite cu margine neregulatã care au pe suprafaţa lor numeroase excrescenţe
b) eritrocite sferice
c) eritrocite de formã ovalã
d) eritrocite mici, care prezintã o zonã clarã pronunţatã în mijloc
e) eritrocite cu grosime scãzutã
Răspuns corect: d
13. Icterele posthepatocitare :

a) determină steatoree secundară
20
b) determină creşterea nivelului bilirubinei neconjugate
c) sunt determinate de hemoliză intra şi extravasculară
d) determină scăderea nivelului bilirubinei neconjugate şi conjugate
e) produc accelerarea emulsionarii grăsimilor
Răspuns corect: a
14. În hipertrofia ventriculară apar următoarele cu excepţia:

a) volumul fibrei creşte mai mult decât suprafaţa
b) patul coronarian se dezvoltă mai lent decât ţesutul muscular
c) creşte masa de proteine contractile şi numărul de sarcomere
d) creşte forţa de contracţie ventriculară
e) sunt sintetizate unităţi contractile care le înlocuiesc pe cele preexistente
Răspuns corect: e
15. Mecanisme care acţionează tardiv, în menţinera homeostazia gazelor respiratorii în

sânge sunt:
a) hiperventilaţia
b) tahicardia
c) redistribuirea volumului sanguin circulant efectiv cu “centralizarea circulaţiei”
d) stimularea eritropoiezei prin hipersecreţie de eritropoietină
e) mobilizarea sângelui de rezervă
Răspuns corect: d
16. Disfuncţiile ventilatorii restrictive sunt caracterizate prin:

a) scăderea debitului expirator cu VEMS scăzut
b) CPT este normală sau crescută
c) CV este scăzută datorită creşterii VR
d) VR este crescut prin sechestrarea aerului
e) scădera CPT şi CV
Răspuns corect: e
17. Glicozuria:
a) este determinată de depăşirea pragului renal de eliminare al glucozei de 140 mg/dl
b) determinată cantitativ, fiziologic, este de 50 g/zi
c) asociată cu o normoglicemie indică o tubulopatie
d) asociată cu o normoglicemie indică un diabet zaharat
e) apare doar în diabetul zaharat
Răspuns corect: c
18. Trigliceridele:
a) pot fi sintetizate din proteine şi în special din carbohidraţi
b) au valoarea normală de peste 300mg% la un bărbat de 60 de ani
c) sunt depozitate în ţesutul adipos şi reprezintă ~50% din lipidele acestuia
d) prezintă creşteri tranzitorii determinate de efortul fizic
e) prezintă scăderi determinate de consumul de alcool
Răspuns corect: a
19. Bronşita cronică se caracterizează prin:

a) inflamaţia celulelor mucoase şi submucoase
b) hipotrofia glandelor producătoare de mucus din submucoasa căilor respiratorii
c) tuse cu expectoraţie maxim trei luni pe an, mai puţin de doi ani consecutiv
d) lărgirea căilor respiratorii
e) scăderea celulelor musculare netede
Răspuns corect: a
21
20. Viteza de sedimentarea a hematiilor:
a) scade datorită creşterii de globuline
b) creşte în anemia drepanocitară
c) scade datorită creşterii de fibrinogen
d) creşte atunci când scade numărul de hematii
e) este o explorare specifică a reacţiei inflamatorii
Răspuns corect: d
Complement multiplu
1. Pacemakerii cardiaci:
a) naturali activi sunt reprezentaţi de nodulul sinusal care determină frecvenţa cardiacă
b) naturali pasivi intră în acţiune în efortul fizic şi stres
c) naturali pasivi au o rată de descărcare a impulsurilor mai mare decât a nodulului sinusal
d) ectopici apar în miocardul contractil când unele celule contractile pot la un moment dat, în
condiţii patologice să emită stimuli
e) ectopici apar în urma aportului crescut de oxigen
Răspuns corect: a,d
2. Potenţialul de repaus în muşchiul cardiac:

a) este determinat în primul rând de ieşirea pasivă a K din celulă
b) este determinat în primul rând de cantităţi foarte mari de Na ce intră în celulă
c) determină în exteriorul membranei o încărcare negativă datorită Na-lui care se găseşte în
exterior în concentraţie mare şi K-lui care iese spontan din celulă şi se dispune în exterior
d) determină în interiorul membranei o încărcare pozitivă datorită anionilor proteici de sulfat şi
fosfat care rămân fără K care îi neutraliza
e) determină în exteriorul membranei o încărcare pozitivă şi în interiorul membranei o încărcare
negativă
Răspuns corect: a, e
3. Capilarele:
a) fac parte din microcirculaţie, alături de arteriole, metaarteriole şi venule
b) asigură schimburile dintre sânge şi ţesuturi, fiind “vase de schimb” doar pentru gazele
respiratorii şi apă
c) au o singură valoare pentru presiune şi în sistolă şi în diastolă
d) continue-nefenestrate permit schimburi reduse de substanţe: apă, CO2, O2
e) fenestrate permit trecerea macromoleculelor şi chiar a hematiilor
Răspuns corect: a, c, d
4. Limfa:
a) circulă de la inimă spre ţesuturi
b) derivă din lichidul interstiţial care 10% este reabsorbit la capul venos al capilarului şi 90%
pătrunde în capilarele limfatice
c) din canalul toracic se varsă în sistemul venos la confluenţa dintre: vena jugulară internă
stângă şi vena subclavie stângă
d) din canalul limfatic drept nu este colectată din jumătatea inferioară a corpului
e) are aproximativ aceeaşi compoziţie cu lichidul interstiţial
Răspuns corect: c, d, e
5. Sistola atrială:
a) debutează concomitent cu vârful undei P pe EKG
b) este responsabilă pentru ~20% din umplerea ventriculară din fiecare ciclu cardiac
c) determină o scădere a presiunii din atrii
22
d) determină creşterea presiunii în venele mari ceea ce duce la distensia acestora şi la
acumularea sângelui la nivelul lor
e) este responsabilă de umplerea cu sânge a atriilor
Răspuns corect: a, b, d
6. Conductibilitatea:
a) se realizează specific prin miocardul atrial şi ventricular
b) se realizează nespecific prin căile internodale
c) se realizează specific prin fasciculul His şi reţeaua Purkinje
d) prezintă o întârziere a trasmiterii excitaţiei de la atriul drept la cel stâng
e) este funcţia batmotropă
Răspuns corect: c,d
7. Depolarizarea:
a) atrială se realizează de la atriul drept spre atriul stâng şi de la endocard spre epicard
b) atrială se realizează de la atriul stâng spre atriul drept şi de la endocard spre epicard
c) ventriculară începe de la baza ventriculilor spre pereţii laterali, apex şi în final septul
interventricular
d) ventriculară se face de la ventriculul drept spre ventriculul stâng şi de la endocard spre
epicard
e) ventriculară semnifică pe EKG complexul QRS, iar cea atrială unda P
8. Filtrarea – absorbţia la nivelul capilarelor, se realizează cu ajutorul următoarelor

presiuni:
a) presiunea hidrostatică capilară (Phc) care împinge lichidul prin membrana capilară spre
exterior
b) presiunea hidrostatică capilară (Phc) care are o valoare de 30-40 mmHg, la capătul venos şi
10-15mm Hg la cel arterial
c) presiunea hidrostatică interstiţială (Phi) care împinge lichidul spre interior când este pozitivă
şi spre exterior când este negativă
d) presiunea hidrostatică interstiţială (Phi) care împinge lichidul spre interior când este negativă
şi spre exterior când este pozitivă
e) presiunea coloid-osmotică capilară (πc) care menţine lichidul în capilar împingându-l către
interior şi presiunea coloid-osmotică interstiţială (πi) ce împinge lichidul către exterior
Răspuns corect: a, c,e
9. Factorii care favorizează circulaţia venoasă sunt:

a) presiunea hidrodinamică determinată de sistola ventriculului drept
b) contracţiile izometrice
c) pulsaţiile arterelor
d) valvulele în cuib de rândunică de la nivelul membrelor inferioare
e) gravitaţia pentru membrele inferioare în ortostatism
Răspuns corect:c, d
10. Centrii de comandă cardiaci sunt:

a) în bulb centrul vasomotor cu o arie presoare şi una depresoare
b) în bulb centrii cardioacceleratori care inhibă aria depresoare şi stimulează aria presoare
c) în bulb centrul cardioinhibitor care inhibă aria presoare şi stimulează aria depresoare
d) în măduvă centrii vasomotori şi cardioacceleratori
e) în măduvă centrii vasomotori şi cardioinhibitori
11. Reglarea umorală a cordului şi vaselor:

23
a) diminuează efectele reglării nervoase
b) este realizată cu ajutorul substanţelor vasodilatatoare precum: acetilcolina, histamina,
bradikinina, adenozina, prostaciclinele, cataboliţii acizii, CO2
c) este realizată cu ajutorul substanţelor vasodilatatoare precum: noradrenalina, adrenalina,
serotonina, angiotensina,vasopresina, tromboxanul A2
d) este realizată cu ajutorul substanţelor vasoconstrictoare precum acetilcolina, histamina,
bradikinina, adenozina, prostaciclinele, cataboliţii acizii, CO2
e) este realizată cu ajutorul substanţelor vasoconstrictoare precum: noradrenalina, adrenalina,
serotonina, angiotensina,vasopresina, tromboxanul A2
Răspuns corect: b, e
12. În inspirul forţat se realizează contracţia suplimentară a următorilor muşchi:

a) diafragma
b) pectorali
c) intercostali externi
d) dinţaţi
e) abdominali
Răspuns corect: b, d
13. Presiunea parţială a gazelor respiratorii este:

a) în aerul inspirat PO2 = 149 mm Hg şi PCO2 = 0 mm Hg
b) în aerul alveolar PO2 = 104 mm Hg şi PCO2 = 40 mm Hg
c) în aerul alveolar PO2 = 149 mm Hg şi PCO2 = 40 mm Hg
d) în sânge PO2 = 40 mm Hg şi PCO2 = 45 mm Hg
e) în sânge PO2 = 45 mm Hg şi PCO2 = 40 mm Hg
14. În cadrul perfuziei pulmonare:

a) timpul de circulaţie în mica circulaţie este 0,7s, în repaus şi 0,3s în efort
b) artera pulmonară pleacă din ventriculul stâng şi după ~4cm se bifurcă, într-o ramură dreaptă
şi una stângă
c) arterele şi arteriolele din circulaţia pulmonară au diametre mici faţă de alte vase similare din
circulaţia sistemică
d) venele pulmonare au traiect scurt, deversând sângele imediat în atriul stâng
e) arterele bronşice ale circulaţiei sistemice, transportă sânge oxigenat cu nutrienţi la plămâni
Răspuns corect: a, d, e
15. Transportul O2 în sânge se face:

a) dizolvat în sângele arterial 0,3 ml O2 la 100 ml sânge
b) dizolvat în sângele venos 0,11-0,18 ml O2 la 100 ml sânge
c) combinat cu hemoglobina, fiecare gram de hemoglobină transportând 20,1ml O2
d) combinat cu hemoglobina, fiecare gram de hemoglobină transportând 1,34 ml O2
e) 97% legat de hemoglobină formându-se un produs stabil oxihemoglobina
16. Centrul respirator este format din:

a) grupul respirator dorsal care declanşează expirul
b) grupul respirator dorsal care declanşează inspirul
c) grupul respirator ventral care produce inspir şi expir şi este inactiv în repaus
d) centrul pneumotaxic care limitează expiraţia prin scăderea tonusului centrului expirator
e) centrul pneumotaxic a cărui acţiune poate fi suplinită de nervii vagi
Răspuns corect: b, c, e
17. Secreţia salivară:

24
a) produsă de glanda parotidă este seroasă pură, de glanda submaxilară este mixtă, iar de
glanda sublinguală este predominant mucoasă
b) produsă de glanda parotidă este predominant mucoasă, de glanda submaxilară este mixtă,
iar de glanda sublinguală este seroasă pură
c) provine 5% din glanda parotidă, 25% din glanda submaxilară, 70% din glanda sublinguală
d) provine 25% din glanda parotidă, 70% din glanda submaxilară, 5% din glanda sublinguală
e) din galnda parotidă se varsă prin canalul principal Stenon în dreptul frâului limbii, iar cea din
glanda submaxilară prin canalul principal Wharton ce se deschide în dreptul celui de-al doilea
molar
18. Mucusul gastric:

a) este secretat în special de celulele mucoase din regiunea antropilorică şi cardială şi mai
puţin de celulele din zona fundică
b) are în perioadele digestive un aspect transparent, clar, solubil, iar în perioadele interdigestive
un aspect opac
c) este alcătuit din mucopolizaharide acide şi glicoproteine
d) protejează mucoasa gastrică formând un strat acid de 0,5-2,5mm grosime
e) are secreţia stimulată de atropină, cortizon, aspirină, indometacin şi inhibată de histamină,
hormonul somatotrop, parathormon, insulină, HCl, NaCl
Răspuns corect: a, c
19. Tripsina:
a) este o exopeptidază care scindează proteinele digerate complet sau parţial în peptide
b) activează proteaza E, elastaza, carboxipeptidazele, fosfolipaza A2
c) activează lipaza şi amilaza
d) este activată în pancreas în prezenţa enterokinazei şi a Ca
e) este activată doar în intestin, datorită existenţei în pancreas a unui inhibitor al tripsinei
Răspuns corect: b, e
20. În reglarea secreţiei sucului pancreatic

a) secretina stimulează secreţia de suc pancreatic bogat în apă şi bicarbonat de Na
b) secretina produce cantităţi mari de enzime pancreatice şi mici de apă
c) aceticolina produce cantităţi mari de enzime pancreatice şi mici de apă
d) aceticolina stimulează secreţia de suc pancreatic bogat în apă şi bicarbonat de Na
e) colecistokinina stimulează secreţia suplimentară de enzime pancreatice
Răspuns corect: a, c, e
21. Enzimele proteolitice din sucul intestinal sunt:

a) carboxipeptidazele
b) aminopeptidaza şi dipeptidaza
c) enterokinaza
d) leucinamionopeptidaza
e) polinucleotidaza
Răspuns corect: b, c, d, e
22. Acizii biliari sunt:

a) acidul colic, acidul deoxicolic, acidul chenodeoxicolic, acidul litocolic
b) acizi graşi liberi
c) derivă din nucleul ciclo-pentano-perhidro-fenantren
d) sunt sintetizaţi în celulele pancreatice, pornind de la colesterol
e) sunt eliminaţi în duoden, sub formă de săruri biliare
25
23. Alegeţi valorile normale:
a) trigliceride 50-150mg%, fosfolipide 160-260mg%, colesterol total 180-240mg%, acizi graşi
liberi 15mg%
b) trigliceride 160-260 mg%, fosfolipide 180-240mg%, colesterol total 300--340mg%, acizi graşi
liberi 65mg%
c) hemoglobina 14-16 g%, eritrocite 4.600.000-5.100.000/mm3, leucocite 6.000-8.000/mm3,
reticulocite 6-8/1000 hematii, trombocite 180.000-400.000/mm3
d) hemoglobina 10-12 g%, eritrocite 2.600.000-3.500.000/mm3, leucocite 6.000-14.000/mm3,
reticulocite 1-4/1000 hematii, trombocite 18.000-40.000/mm3
e) proteinemia totală 6-8mg%
24. În cadrul coagulării:

a) calea extrinsecă este reprezentată de eliberarea în circulaţie a factorilor tisulari
b) calea intrinsecă este reprezentată de activarea factorilor de contact
c) activarea căilor intrinseci şi extrinseci are ca scop generarea protrombinei
d) eliberarea tromboplastinei tisulare din ţesutul lezat activează factorul VII
e) factorul XII de contact este activat de prezenţa masei trombocitare şi a colagenului
25. Valoarea presiunii osmotice:

a) depinde de concentraţia elementelor cristaloide, de electroliţii din plasmă
b) depinde de numărul particulelor şi ionilor dizolvaţi în soluţii
c) depinde de concentraţia proteinelor plasmatice
d) este de 25-28 mmHg
e) este de 310 miliosmoli/litru, pentru sânge integral
Răspuns corect: a, b, e
26. Leucocitele:
a) sunt celule anucleate de diferite forme şi mărimi
b) sunt reprezentate numai de celule cu granulaţii vizibile în citoplasmă
c) mononucleare sunt reprezentate de limfocite şi monocite
d) polinucleare sunt reprezentate de eozinofile, neutrofile şi bazofile
e) se găsesc în mod fiziologic, în număr mai mare la vârstnici = leucocitoză fiziologică
Răspuns corect: c, d
27. Eritrocitele:
a) sunt elemente celulare nucleate, cu formă de disc biconcav
b) iau naştere în cursul eritropoiezei, ce are loc la nivelul măduvei hematogene, începând cu
luna a-V-a a vieţii intrauterine
c) participă la menţinerea echilibrului acidobazic
d) iau naştere în cursul eritropoiezei ce are loc sub influenţa unui hormon de origine hepatică
numit eritropoietină
e) au diametrul de 1,7-2,5µ şi grosimea de 7,5-8,3µ
28. Vasodilataţia:
a) apare datorită intervenţiei sistemului simpatic
b) apare datorită intervenţiei sistemului parasimpatic
c) determină o scădere a numărului de capilare active
d) poate fi activă sau paraplegică
e) determină creşterea permeabilităţii pentru Na+ şi Ca2
Răspuns corect: b, d, e
26
29. Investigaţiile paraclinice ale unui proces inflamator pot indica:
a) modificări ale numărului de leucocite, doar în cazul febrei
b) proteina C reactivă crescută
c) VSH crescut
d) febră
e) VSH scăzut
Răspuns corect: b, c, d
30. În ceea ce priveşte mediatorii inflamaţiei, următoarele afirmaţii sunt false:

a) histamina este eliberată prin degranularea mastocitară
b) serotinina creşte permeabilitatea vasculară
c) oxidul nitric nu este mediator al inflamaţiei
d) histamina scade permeabilitatea vasculară
e) prostaglandinele nu scad permeabilitatea vasculară
Răspuns corect: c, d
31. Stadium incrementi se caracterizează prin:

a) predominanţa termogenezei
b) predominanţa termolizei
c) vasoconstricţie periferică
d) vasodilataţie periferică
e) apariţia frisoanelor
32. Stadium fastigii se caracterizează prin:

a) vasodilataţie subcutanată
b) scăderea metabolismului bazal prin diminuarea consumului de oxigen cu 13%
c) apariţia frisoanelor
d) pierderea căldurii prin radiaţie, conducţie şi evaporare
e) eliminări urinare de azot diminuate şi de clor crescute
Răspuns corect: a, d
33. Stadium decrementi se caracterizează prin:

a) intensificarea termolizei
b) sudoraţie
c) apariţia frisoanelor
d) deshidratare şi hipotensiune arterială în scăderea bruscă
e) eliminări urinare de azot diminuate şi de clor crescute
34. Pirogenii endogeni:

a) sunt polipeptide
b) cel mai puternic dintre pirogeni este IL-6
c) sunt eliberaţi de monocite şi macrofage
d) sunt eliberaţi de limfocite
e) nu produc frison
35. Pirogenii exogeni:

a) sunt eliberaţi doar de bacteriile gram negative
b) stimulează producerea pirogenilor endogeni
c) lipopolizaharidul se găseşte pe structura membranelor bacteriilor gram pozitive
d) peptidoglicanii şi acidul lipoteichoic sunt eliberaţi de bacteriile gram negative
e) pot fi reprezentaţi de penicilină, atropină
27
Răspuns corect: b, c, e
36. Terminaţiile nervoase libere:

a) sunt prelungiri periferice ale protoneuronilor
b) sunt predominant la nivel tegumentar determinând o durere foarte bine delimitată
c) sunt predominant la nivelul viscerelor determinând o durere foarte bine delimitată
d) au o adaptabilitate foarte lentă
e) majoritatea sunt amielinice şi mai puţine mielinice
Răspuns corect: a, b
37. Fibrele Aδ:

a) au diametrul mic
b) au diametrul cel mai mare
c) sunt axoni mielinizaţi
d) sunt axoni nemielinizaţi
e) sunt aferenţe nociceptive primare
Răspuns corect:a, c, e
38. Căile ascendente ale durerii:

a) conţin 3 neuroni
b) conţin 2 neuroni
c) primul neuron este în ganglionul dorsal, situat pe rădăcina posterioară a nervului spinal
d) al doilea neuron este situat în cornul dorsal al măduvei spinării
e) niciunul dintre neuroni nu se află în talamus
39. Reactivitatea organismului :

a) este răspunsul organismului la acţiunea mediului
b) creează o predispoziţie spre o anume boală
c) nu este condiţionată de factori: genetici, de mediu, fizici, chimici
d) nu diferă de la individ la individ
e) condiţionează eficacitatea sistemelor de apărare
40. Cronicizarea:
a) reprezintă refacerea integrală a echilibrului funcţional şi adaptativ
b) reprezintă o vindecare incompletă
c) se produce când tulburările induse depăşesc capacitatea de adaptare şi rezistenţă a
organismului.
d) se caracterizează printr-un echilibru fragil între factorul patogen şi mecanismele de adaptare
e) se instalează o dată cu lezarea neuronilor corticali
41. Fibrilaţia atrială:

a) are o frecvenţa atrială între 400-600/min şi o frecvenţă ventriculară de 100-180/min
b) activitatea atrială este reprezentată de undele f
c) activitatea atrială este reprezentată de undele F
d) complexele QRS lipsesc
e) complexele QRS au aspect normal sau lărgit
Răspuns corect: a, b , e
42 Extrasistolele atriale:
a) reprezintă apariţia prematură a unei unde P
b) sunt provenite dintr-un focar ectopic atrial
28
c) reprezintă apariţia prematură faţă de ritmul de bază a unui complex QRS deformat, lărgit,
care nu este precedat de unda P
d) sunt provenite dintr-un focar ectopic ventricular
e) sunt reprezentate de undele F
43. Blocurile atrio-ventriculare de gradul III se caracterizează prin:

a) mărirea intervalului PR (> 0,2 sec), toate undele P sunt urmate de complexe QRS
b) alungirea progresiva a intervalului PR pana cand o unda P este blocată
c) blocarea completă a conducerii AV
d) unde P blocate intermitent, sistematizat, iar intervalul PR al undelor PR conduse este normal
si constant
e) faptul că niciun impuls atrial nu se transmite la ventriculi
Răspuns corect: c, e
44. Diagnosticul pozitiv al infarctului miocardic se pune pe EKG pe baza:

a) ischemiei care este reprezentată de modificări ale undei T
b) ischemiei care este reprezentată de modificări ale segmentului ST
c) leziunii care este reprezentată de modificări ale segmentului ST supradenivelat
d) leziunii care este reprezentată de undele Q patologice
e) necrozei care este reprezentată de undele Q patologice
45. Anizocitoza reprezintă:

a) modificări de mărime ale eritrocitelor
b) modificări de formă ale eritrocitelor
c) prezenţa pe acelaşi frotiu a eritrocitelor hipocrome şi normocrome
d) prezenţa pe frotiu de eritrocite palide, slab încãrcate cu Hb
e) prezenţa pe frotiu de microcite, macrocite sau megalocite
46. Anemiile se caracterizează prin scăderea cu mai mult de 10% a urmatorilor parametrii:
a) hematocrit
b) viteza de sedimentare a hematiilor
c) număr de eritrocite
d) număr de leucocite
e) hemoglobină
47. Talasemiile:
a) sunt determinate de anomalii calitative ale hemoglobinei
b) se caracterizează prin blocarea parţială/totală a sintezei anumitor tipuri de lanţuri globinice
c) β – sunt incompatibile cu viaţa
d) prezintă la examenul frotiului de sânge periferic eritrocite în semn de tras la ţintă
e) prezintă la examenul măduvei osoase hiperplazia seriei eritrocitare
48. Astmul bronşic:

a) prezintă o reactivitate scăzută a arborelui traheobronşic la o serie de stimuli
b) este caracterizat fiziologic prin îngustarea conductelor aeriene
c) alergic depinde de răspunsul IgA
d) prezintă o reacţie inflamatorie intensă responsabilă de bronhoconstricţie, congestie vasculară
şi edem local
e) este o boală episodică
29
49.Bronşita cronică:
a) se caracterizează prin hiposecreţie de mucus
b) produce tuse cu expectoraţie mai puţin de trei luni pe an, sub doi ani consecutiv
c) se asociază cu hiperplazia şi hipertrofia glandelor producătoare de mucus din submucoasa
căilor respiratorii
d) determină inflamaţia celulelor mucoase şi submucoase, dopuri intraluminale de mucus
e) duce la îngustarea căilor respiratorii
Răspuns corect: c, d, e
50. Emfizemul pulmonar:

a) reprezintă deteriorarea spaţiului aerian distal de bronhiolele terminale
b) panacinar afectează doar zonele centrale ale acinului
c) panacinar duce la reducerea suprafeţei de schimb alveolo-capilar şi pierderea proprietăţilor
elastice ale plămânului
d) centroacinar interesează bronhiole terminale
e) duce la pierderea reculului elastic determinând micşorarea căilor respiratorii prin pierderea
elasticităţii
Răspuns corect: a, c, d, e
51.Presarcina:
a) determină gradul de alungire a fibrei musculare cardiace imediat după contracţie
b) reprezintă volumul sanguin de întoarcere care realizează volumul telediastolic şi presiunea
telediastolică
c) atunci când creşte antrenează scăderea alungirii sarcomerelor determinând o scădere a
forţei de contracţie
d) creşte în insuficienţa: aortică, pulmonară, mitrală , tricuspidă
e) creşte în poliglobulii
52. Postsarcina:
a) reprezintă suma forţelor care se opun ejecţiei sângelui în artere
b) creşte în hipervolemii
c) creşte în HTA
d) depinde de cantitatea de sânge din aortă şi arterele mari
e) depinde de rezistenţa vasculară periferică
Răspuns corect: a, c, d, e
53. Hipertrofia ventriculară:

a) este un mecanism compensator care apare doar in IC acută
b) concentrică determină o mică creştere a grosimii peretelui şi a creşterii masei musculare
c) excentrică determină o creştere importantă a masei ventriculare
d) se asociază cu fibroza interstiţială
e) se caracterizează printr-o dezvoltare mai lentă a patului coronarian comparativ cu ţesutul
muscular
Răspuns corect: d, e
54. Factori ce determină apariţia ulcerului sunt reprezentaţi de:

a) consumul de antiinflamatoare nesteroidiene
b) agresiunea clorhidropeptică declanşată de acţiunea corozivă a acidului gastric
c) creşterea cantităţii de PG E
30
d) slaba capacitate de regenerare a celulelor epiteliale
e) hiposecreţia de gastrină
55. Helicobacter pylori:

a) creşte suplimentar secreţia de HCl
b) creează în jurul său un pH alcalin care stimulează secreţia de gastrină
c) creează în jurul său un pH acid care inhibă secreţia de gastrină
d) produce lipide care îi mediază şi facilitează acţiunea agresivă
e) produce urează, proteine de suprafaţă, fosfolipaze, adezină
Răspuns corect: a, b, e
56. Ictere prehepatocitare sunt determinate de:

a) supraproducţia de bilirubină
b) afectarea preluării hepatice
c) prin tulburarea captării hepatice a bilirubinei
d) prin alterarea glucurono-conjugării
e) prin anomalii ale procesului de excreţie a bilirubinei
57. Glucidele se absorb sub formă de:

a) doar sub formă de monozaharide
b) sub formă de monozaharide şi dizaharide
c) glucoză, galactoză, fructoză
d) maltoză, zaharoză, galactoză
e) amidon şi glicogen
58. În plasmă colesterolul:

a) se găseşte în compoziţia LP
b) circulă legat de glucide
c) are o valoare normală de 180-240 g/dl
d) este determinat prin metode colorimetrice şi enzimatice
e) prezintă valori scăzute o dată cu înaintarea în vârstă
Răspuns corect: a, d
59.Lipoproteinele:
a) sunt separate prin electroforeză în chilomicroni, VLDL, LDL, HDL şi IDL
b) sunt separate prin ultracentrifugare în spoturi alfa, beta şi pre-beta
c) au un nucleu hidrofob compus din colesterol neesterificat fosfolipide şi apoproteine
d) sunt solubile în apă
e) reprezintă forma de transport a lipidelor în plasmă
Răspuns corect: d, e
60. Starea de euproteinemie este:

a) caracterizată printr-un raport albumine/globuline de 2,5-3
b) expresia dezechilibrului dinamic dintre sinteza şi consumul proteinelor
c) definită printr-un aspect normal al fracţiunilor proteice la electroforeză
d) determinată de modificarea unei singure fractiuni proteice
e) indicată de valori ale albuminelor de 52-68% şi ale globulinelor de 28-32%
Răspuns corect: c, e
31
32
Disciplina Biochimie
Autor: Şef lucr. Dr. Firu Dănuţ
Subiecte cu complement simplu
1. Afirmația incorectă în legătura cu structura primară a proteinelor este :

a. Reprezintă secvența aminoacizilor din catena polipeptidică
b. Este expresia mesajului genetic înscris în ADN
c. Prin denaturare structura nu este afectată
d. Legăturile ce o consolidează sunt legături chimice necovalente
e. Legăturile chimice caracteristice sunt cele covalente
Răspuns corect : d
2. Structura cuaternară de tip dimeric este caracteristică :

a. Mioglobinei
b. Hemoglobinei
c. Izoenzimelor LDH
d. Izoenzimelor C-PK
e. Receptorilor pentru insulina
Răspuns corect : d
3. Afirmatia corectă în legatură cu fixarea oxigenului de către hemoglobină este :

a. Oxigenul se fixează ireversibil la ionul Fe 3+ al hemului
b. Oxigenul se fixează ireversibil la ionul Fe 2+ al hemului
c. Oxigenul se fixează reversibil la ionul Fe 2+ al hemului
d. Oxigenul se fixează simultan la toate subunitățile
e. Oxigenul se fixează reversibil la gruparea amino a lanțurilor beta
Răspuns corect : c
4. Toate afirmațiile în legătură cu codul genetic sunt corecte, cu excepția:

a. Unii aminoacizi sunt specificați de mai multi codoni
b. Conțin 3 codoni non-sens
c. Este comun eucariotelor și procariotelor
d. Conține un singur codon de inițiere
e. Unii codoni specifică 2 sau mai mulți aminoacizi
Raspuns corect : e
5. Pancreasul este responsabil de secreția :

a. Estrogenilor
b. Catecolaminelor
c. Hormonului paratiroidian
d. Vasopresinei și oxitocinei
e. Insulinei, glucaconului și amilazei
Raspuns corect : e
6. Într-o dietă strict vegetariană devine defienta vitamina :

a. Acid ascobic
b. Acid pantotenic
c. Acid folic
d. Cobalamina
e. Piridoxina
33
Răspuns corect : d
7. Chimiotripsiogenul este convertit la chimotripsina prin acțiunea :

a. Tripsinei
b. Pepsinei
c. Elastazei
d. Acidului clorhidric
e. Carboxiopepsidazei
Răspuns corect : a
8. ARN mesager :
a. Conține informația cu privire la biosinteza proteinelor
b. Conține baze minore
c. Trebuie să existe cel puțin 20 forme cate una pentru fiecare aminoacid
d. Este copia exacta după ADN
e. Se sintetizeaza în citoplasma
Răspuns corect : a
Subiecte cu complement multiplu :
1. În legatură cu glutathionul sunt corecte afirmațiile :

a. Este produsul principal la hidroliza proteinelor
b. În forma redusă descompune peroxizi lipidici
c. Se gasește în mediu extracelular
d. Se gasește în mediu intracelular
e. Este un prooxidant
Răspuns corect b , d
2. Afirmațiile corecte referitoare la structura proteinelor sunt :

a. Nu se distruge prin denaturare
b. Este o insușire structurală a hemoglobinei
c. Se realizează prin legături chimice covalente
d. Este o insușire structurală a mioglobinei
e. Se realizează prin legaturi chimice necovalente slabe
Răspuns corect : b , e
3. Dintre următorii aminoacizi sunt esențiali:

a. Glicocol
b. Acidul glutamic
c. Prolina
d. Lizina
e. Valina
Raspuns corect : d , e
4. Hiperbilirubinemiile cu bilirubina conjugată se datoreaza in principal :

a. Creșterii vitezei de degradare a hemoproteinelor
b. Scăderii capacității ficatului de a o conjuga
c. Blocării canalelor biliare
d. Defectelor genetice ale eliminării sale prin bilă
e. Creșterea vitezei de degradare a hemoproteinelor
Raspuns corect : c, d
34
5. Afirmațiile incorecte referitoare la acidul ascorbic :
a. Participă la reducerea methemoglobinei la hemoglobină
b. Se poate depozita numai în hepatocite
c. Lipsa ei determină boala scorbut
d. Participă în calitate de coenzima la transformarea serinei în glicină
e. Are proprietăți antioxidante
Raspuns corect : b , d
6. Care dintre caracteristici diferentiază net ADN de ARN la eucariote :

a. Este dublu helioidal
b. Se găsesc numai în nucleu
c. Necesită o matrice de ADN pentru sinteză
d. Conține cantități echimoleculare de guanina și citozină
e. Conține resturi de dezoxiriboza
Raspuns corect : d, e
7. În legatura cu sinteza proteinelor :

a. Are loc în nucleu
b. Fiecare aminoacid recunoaște direct codonul său de pe ARN mesager
c. La eucariote mai mulți ribozomi citesc sincron un ARN mesager
d. Formarea aminoacil ARN t de transport presupune consum de energie
e. ARN mesager servește ca matrice pentru sinteza ARN t
Raspuns corect : c, d
8. Hormoni tiroidieni :
a. Stimulează sinteza hormonului de creștere
b. Nu actionează la nivel nuclear
c. Cresc consumul de oxigen al celulelor
d. Scad viteza de catabolizare a colesterolului
e. Deficitul lor provoacă hipertiroidism
Raspuns corect : a, d
9. Angiotensina II :
a. Este un decapeptid
b. Inhiba secretia de aldosteron
c. Este produsă în plasmă sub acțiunea enzimei de conversie
d. Este vasoconstrictoare
e. Acționează prin intermediul AMP ciclic
Răspuns corect : c , d
10. Heparina :
a. Este coagulant
b. Este activator al trombinei
c. Este localizată exclusiv extracelular
d. Este localizată exclusiv intracelular
e. Conține resturi de glucozamina
Răspuns corect : b, d
11. Nu sunt compuși macroergici :

a. AMP
b. GTP
c. Glucozo 6-fosfat
d. Creatinfosfat
35
e. ATP
Răspuns corect : a, c
12. În legatură cu triacilgliceroli sunt corecte afirmațiile :

a. Au caracter amfipatic
b. Sunt componenți ai membranei celulare
c. Pot fi optic activi
d. Pot fi hidrolizați de lipaza pancreatică în intestin
e. Pot fi hidrolizați de fosfolipaze
Răspuns corect : c, d
13. Acizi grasi care nu pot fi sintetizați în organismul uman sunt :

a. Acidul palmitic
b. Acidul linoleic
c. Acidul linolenic
d. Acidul arahidonic
e. Acidul palmitoleic
Răspuns corect : b ,c
14. În legatură cu LDL sunt corecte afirmațiile :

a. Au conținut minim de colesterol
b. Se formează prin remanierea kilomicronilor
c. Conțin apoproteina B 100
d. Sunt captate de către celule prin endocitoză
e. Transportă trigliceride exogene
15. În legatură cu kilomicroni sunt corecte afirmațiile :

a. Transportă trigliceride sintetizate în ficat
b. Sunt metabolizați de lipaza adipolitică
c. Conțin apoproteina B100
d. Au conținut maxim de trigliceride și minim de proteine
e. Primesc apoproteinele prin transfer de pe HDL
Răspuns corect : c, e
16. Transaminarea este :

a. O reacție ireversibilă
b. Reversibilă
c. Este implicată în catabolismul aminoacizilor
d. Joaca un rol esențial în sinteza aminoacizilor neesențiali
e. Este catalizată de enzime biotin dependente
Răspuns corect : b, c
17. Nu are efect fiziologic asupra afinității hemoglobinei pentru oxigen :

a. Presiunea bioxidului de carbon
b. Presiunea oxigenului
c. Concentrația aspartatului
d. Concentrația glicinei
e. Concentrația ionilor de hidrogen
18 . În absența sărurilor biliare nu se absorb :

a. Tiamina
b. Vitamina A
36
c. Colesterol
d. Riboflavina
e. Biotina
Răspuns corect : b, c
19 . Atat hemoglobina cat și mioglobina :

a. Leagă hemul într-un buzunar hidrofob
b. Curba de saturare este o sigmoida
c. Manifestă cooperativitate pozitivă
d. Conțin un procent mare de alfa helix
e. Au rol de depozite de oxigen
Răspuns corect : a, d
20. Hemoglobina se caracterizeaza prin :

a. În pozitia 6 a lanțurilor beta resturile de acid glutamic sunt înlocuite cu valina
b. Este un dimer
c. Are o singura grupare hem
d. Determină anemia cu hematii în formă de seceră
e. Fierul este sub formă de Fe 3+
Răspuns corect : a, d
21. Aminoacizii cu radical polar și sarcină negativă la Ph 7 sunt :

a. Glutamina
b. Acid glutamic
c. Asparagina
d. Acidul aspartic
e. Triptofan
Răspuns corect : b, d
22. Enzimele se deosebesc de catalizatorii anorganici prin :

a. Acțiunea este susceptibila la reglare
b. Scad energia de activare
c. Majoritatea sunt proteine
d. Intervin numai în reactiile chimice
e. Nu modifică echilibrele chimice la care conduc reacțiile reversibile
Răspuns corect : a, c
37
38
Disciplina Biofizică.
Autor: Conf.univ. Dr. Paul Anoaica
(grile cu un răspuns corect - marcate cu „* ”)
1. Cifoza
a) deplasează centrul de greutate în plan frontal
b) deplasează planul sagital al corpului în lateral
c) este o deformație a coloanei vertebrale în formă de „S”, în plan transversal
d) este o deformație a coloanei în formă de „?”, în plan sagital
e) apare în zona cervicală
[1. d),e)]
2. * Scolioza:
a) deplasează centrul de greutate al corpului în plan frontal
b) este o deformație a coloanei vertebrale în formă de „S”, în plan frontal
c) apare temporar, dacă se cară un rucsac, de exemplu
d) este o deformație a coloanei vertebrale în formă de „S”, în plan transversal
e) nu modifică poziția centrului de greutate a corpului
[2. a)]
3. Lichidul sinovial
a) apare în rinita alergică
b) nu prezintă vâscozitate
c) previne frecarea între terminațiile articulare
d) este secretat în sinusurile nazale
e) are rol de lubrifiere, în articulația genunchiului
[3. c),e)]
4. Lordoza
a) deplasează centrul de greutate în plan frontal
b) deplasează planul sagital al corpului în lateral
c) reprezintă o curbură exacerbată a coloanei vertebrale, în zonă lombară
d) este o deformație a coloanei vertebrale în formă de „S”, în plan frontal
e) reprezintă o deformație a coloanei în plan sagital
[4. c),e)]
5. Vălul roșu
a) apare prin acumularea sângelui către membrele inferioare
b) apare datorită anemiei (carență de fier)
c) apare prin acumularea sângelui în zona capului
d) apare la accelerații mari
e) nu afectează starea de conștiență, din punct de vedere cerebral
[5. c),d)]
6. Vălul negru
a) apare prin acumularea sângelui către membrele inferioare
b) apare datorită anemiei (carență de fier)
c) apare prin acumularea sângelui în zona capului
d) apare la accelerații mari
e) nu afectează starea de conștiență, din punct de vedere cerebral
[6. a),d)]
39
7. Metode imagistice neinvazive:
a) ecografia
b) RMN
c) PET
d) radioscopia
e) termografia
[7. a),b),e)]
8. Metode imagistice invazive din punct de vedere radiologic:

a) SPECT
b) PET
c) CT
d) ecografia Doppler
e) radiografia
[7. a),b),c),e)]
9. * Metode imagistice ce nu pot fi folosite la pacienții cu implanturi metalice:

a) CT
b) RMN
c) PET
d) radioscopia
e) termografia
[9. b)]
10. Ionoforeza
a) poate fi folosită în terapia durerii
b) folosește curenți de înaltă frecvență
c) se bazează pe proprietățile curentului electric
d) folosește curentul continuu de mică intensitate și putere
e) folosește curentul alternativ
[10. a),c),d)]
11. În analogia Legea Ohm (trecerea curentului continuu printr-un conductor) - Legea
Poiseuille (curgerea lichidelor vâscoase)
a) intensitatea curentului electric joacă rol de debit volumic
b) diferența de potențial electric reprezintă diferența de presiune
c) rezistența electrică este proporțională cu fluiditatea lichidului
d) conductanța este proporțională cu vâscozitatea
e) atât rezistența electrică dar și cea hidrodinamică depind de geometria conductului (rază,
lungime)
[11. a),b),e)]
12. * La aplicarea curentului continuu în galvanoterapie

a) curenții catelectronici micșorează excitabilitatea țesutului
b) la anelectrod se mărește excitabilitatea țesutului
c) potențialul de acțiune nu este afectat
d) se folosesc tensiuni și intensități mici, pentru a rezulta o putere redusă, neinvazivă pentru
țesutul sănătos
e) se produce o răcire a țesutului, datorită proprietăților curentului electric
[12. d)]
13. Poate provoca electrocutare

a) curentul electric continuu
40
b) curentul alternativ de joasă frecvență
c) curentul de înaltă frecvență
d) curentul de mică intensitate
e) potențialul electric ridicat, dacă se descarcă prin organism la pământ
[13. a),b),e)]
14. Distrugerea galvanocaustică a tumorilor

a) folosește curent continuu de mică intensitate
b) are ca principiu legea Joule-Lentz
c) se bazează pe crioscopie
d) se bazează pe distrugerea prin încălzire a celulelor tumorale
e) presupune căldură degajată mai mică pentru timpi de expunere mai mari
[14. a),d)]
15. Potențialul de acțiune

a) se măsoară în amperi
b) are durată, amplitudine și prag specifice pentru tipuri diferite de celule
c) este specific celulelor ce au proprietatea de excitabilitate
d) este specific celulelor ce au proprietatea de iritabiltate
e) este declanșat de toate tipurile de celule
[15. b),c)]
16. Diferența de potențial electric de repaos transmembranar

a) poate fi măsurată cu microelectrozi de sticlă
b) poate fi calculată pe baza relației Nernst, în funcție de distribuția intra și extra celulară a
ionilor implicați
c) este considerată pozitivă, mai mare la interiorul față de exteriorul celulei
d) este o caracteristică a fiecărei celule în parte
e) rămâne constantă, indiferent de factorii perturbativi externi sau interni
[16. a),b),d)]
17. Corpul omenesc cufundat în apă

a) va avea o greutate aparentă mai mică
b) va resimți o presiune mai mare decât cea atmosferică
c) va avea (scafandru) o concentrație mai mică de gaz dizolvată în sânge
d) va avea o densitate mai mică decât la suprafață
e) se va scufunda deoarece densitatea apei este mai mare decât densitatea medie a corpului
[17. a),b)]
18. Exemplu de parghie de gradul al III-lea (de mișcare)

a) capul pe atlas
b) gamba în alergare
c) antebrațul în flexie
d) corpul pe vârfuri
e) foarfeca
[18. b),c)]
19. * Ultrasunetele:
a) sunt radiații electromagnetice
b) sunt microunde
c) sunt unde sonore
d) sunt folosite în tomografia computerizată
41
e) sunt radiații nucleare
[19. c)]
20. Ultravioletele
a) sunt unde radio
b) sunt radiații elecromagnetice
c) sunt folosite în ecografie
d) sunt folosite în termografie
e) sunt utilizate în terapia nou-născutului prematur
[20. b),e)]
21. * Undele radio

a) sunt raze X
b) sunt folosite în imagistica RMN
c) se utilizează în ecografia Doppler
d) sunt radiații ionizante
e) sunt utilizate în radiografie
[21. b)]
22. * Viteza sunetelor în aer

a) este mai mare decât viteza luminii în același mediu
b) este mai mare decât în apă
c) este de 340 m/s
d) este de 3 · 108m/s
e) este egală cu viteza microundelor în același mediu
[22. c)]
23. Cea mai bună rezoluție o are metoda imagistică

a) RMN
b) TC
c) ecografia
d) radiografia
e) scintigrafia
[23. a)]
24. * Cea mai bună rezoluție o are

a) microscopul optic
b) microscopul cu fluorescență
c) microscopul electronic
d) microscopul pentru care lungimea de undă a radiației folosite este mai mare
e) microscopul pentru care frecvența radiației folosite este mai mică
[24. c)]
25. Miopia
a) deplasează imaginea după retină
b) se corectează cu lentile divergente
c) poate fi axială
d) Punctum Proximum se depărtează de ochi (ziarul se citește la o distanță mai mare față de
ochiul emetrop)
e) poate fi de indice
[25. b),c),e)]
26. Hipermetropia
a) deplasează imaginea după retină
42
b) se corectează cu lentile divergente
c) poate fi de curbură
d) Punctum Proximum se depărtează de ochi (ziarul se citește la o distanță mai mare de ochi)
e) se poate datora creșterii indicelui de refracție, adică creșterii salinității umorilor în anumite
stări patologice
[26. a),c),d)]
27. În adaptarea ochiului

a) la luminozitate slabă, fibrele radiale ale irisului se contractă
b) la luminozitate slabă are loc midriaza
c) la luminozitate puternică diametrul pupilei crește
d) la iluminare excesivă, fibrele circulare ale irisului se contractă, micșorând pupila
e) la iluminare excesivă are loc mioza
[27. a),b),d),e)]
28. La acomodarea ochiului

a) pentru obiectele aflate la distanță are loc contracția fibrelor radiale ce susțin cristalinul
b) pentru obiectele aflate la distanță, cristalinul se bombează
c) pentru obiectele aflate la distanță crește raza de curbură a cristalinului
d) pentru obiectele aflate în apropiere de ochi are loc contracția fibrelor
circulare ale cristalinului
e) pentru obiectele aflate în apropiere de ochi, cristalinul se subțiază
[28. a),c),d)]
29. * În analogia ochi (receptor vizual) - aparat fotografic, retina joaca rol de:
a) apertură
b) film fotografic
c) diafragmă
d) lentilă convergentă
e) focar
[29. b)]
30. Celulele cu con

a) sunt specifice vederii nocturne
b) au sensibilitate mai mare la lumină față de bastonașe
c) conțin trei tipuri de pigment
d) sunt caracteristice vederii tricromate
e) au o cantitate mai mare de pigment comparativ cu bastonașele
[30. c),d)]
31. Substanțele tensioactive

a) măresc tensiunea superficială a apei
b) măresc permeabilitatea membranele biologice pentru hrană sau medicamente
c) facilitează respirația în cazul surfactantului pulmonar
d) măresc forțele de coeziune intermoleculare pentru solvent
e) conțin grupări hidrofile
[31. b),c)]
32. * Manometrul măsoară

a) tensiunea arterială
b) vâscozitatea
c) presiunea arterială
d) densitatea
43
e) indicele de refracţie
[32. c)]
33. Centrul de greutate se afla la intersecția a 3 plane de simetrie:

a) fiecare împarte masa corporală în părți egale
b) planul sagital împarte corpul față-spate
c) planul transversal împarte corpul sus-jos
d) planul frontal împarte corpul stânga-dreapta
e) ce sunt reciproc perpendiculare între ele
[33. a),c),e)]
34. Lucrul mecanic al inimii:

a) se efectuează în perioadele izovolumice
b) este implicat în încălzirea sângelui
c) este mai mic (pentru un ciclu cardiac complet) decât pentru un pas normal
d) scade dacă poziția corpului este orizontală
e) scade dacă poziția corpului este verticală
[34. b),c),d)]
35. În metoda ascultatorie, de măsurare a presiunii arteriale, cu un manșon cu aer aplicat

pe braț, la eliberarea aerului
a) presiunea sistolică, se determină la apariția zgomotelor în stetoscop
b) presiunea diastolică se determină la dispariția zgomotelor din stetoscop
c) manometrul indică presiunea aerului din manșon
d) foșnetele intermediare receptate reprezintă curgerea turbulentă, la viteze mari ale sângelui
arterial
e) tensiunea arterei este egală cu presiunea sângelui din aceasta
[35. a),b),c),d)]
36. Corpul omenesc, din punct de vedere termodinamic:

a) este sistem deschis
b) este sistem izolat
c) suferă procese izocore
d) suferă procese izobare
e) suferă procese izoterme
[35. a),d),e)]
37. O incintă metalică etanșă, plină cu aer, încălzită, suferă un proces:

a) izocor
b) izoterm
c) izobar
d) adiabatic
e) termodinamic
[37. a),e)]
38. * În arterioscleroză
a) are loc elasticizarea peretelui vascular
b) se depune colesterol în peretele arterial
c) creste debitul sangvin
d) scade rezistența de curgere a sângelui
e) scade lucrul mecanic al inimii
[38. b)]
44
39. La interacția unui factor fizic cu organul investigat (în imagistică)
a) energia factorului fizic trebuie sa fie cat mai mare
b) detectorul trebuie să fie cât mai sensibil
c) factorul fizic trebuie să interacționeze specific cu țesuturile străbătute
d) metoda trebuie să fie cat mai invazivă
e) rezoluția spațială rezultată trebuie să fie cât mai mică
[39. b),c)]
40. Ecografia Doppler

a) poate determina viteza de curgere a sângelui
b) utilizează unde radio
c) poate stabili regimul de curgere al sângelui
d) este invazivă
e) determină modificarea frecvenței undelor reflectate
[40. a),c),e)]
45
Disciplina Psihologie medicală
Autor: Şef lucr. Dr. Florina Nechita
Cu răspuns simplu:
1. Ce este refularea?
a) o etapă din procesul de evaluare a emoţiilor
b) o trăsătură de personalitate
c) un mecanism inconştient de apărare
d) un proces psihic de identificare a emoţiilor
e) un mecanism conştient de a face faţă stresului
Răspuns corect: c
2. În cadrul educaţiei pentru sănătate, prevenţia secundară se referă la:

a) reducerea riscului de îmbolnăvire prin adoptarea comportamentelor protectoare a sănătăţii
b) reducerea duratei îmbolnăvirii
c) reducerea factorilor de risc la grupurile cu risc crescut pentru îmbolnăvire
d) comportamentele sănătoase învăţate în familie şi în şcoală
e) creşterea calităţii vieţii persoanelor care suferă de o boală
Răspuns corect: c
3. Factorii ecologici care completează modelul bio-psiho-social tridimensional al lui Engel sunt:
a) factorii din mediul inconjurător care influenţează sănătatea individului
b) condiţiile de viaţă non-igienice
c) factori de ţin de accesul la sănătate şi starea sistemului medical
d) factori psihologici derivaţi din sistemele de convingeri, mentalităţile, atitudinile individului
e) factorii biologici care determină rezistenţa organismului în faţa bolii
Răspuns corect: d
4. Din tulburările cognitive prezente în stresul psihic acut fac parte:

a) iritabilitate, revoltă, mânie, furie
b) scăderea atenţiei, memoriei, blocaj ideaţional
c) nerăbdare, agasare, enervare
d) teamă, frică, fobie
e) scăderea voinţei, sentimentul inutilităţii
Răspuns corect: b
5. Teoria planificării comportamentale:

a) o teorie cognitivă care explică formarea comportamentelor
b) o teorie care modifică factorii ecologici
c) un model de funcționare pentru relația cadru medical-pacient
d) o strategie de coping emoțional
e) o etapă din protocolul transmiterii veștilor proaste
Răspuns corect: a
Cu răspuns multiplu:
6. Situațiile asociate stresului psihic sunt:

a) ameninţare
b) conflict
c) negare
d) subsolicitare
e) suprasolicitare
Răspuns corect: a,b,d,e
46
7. Dintre simptomele atacului de panică fac parte:
a) senzaţii de scurtare a respiraţiei sau de strangulare
b) greaţă sau disconfort abdominal
c) accelerarea tranzitului gastrointestinal
d) frica de a nu înnebuni
e) parestezii
8. Mecanismul de coping centrat pe emoţii are următoarele etape:

a) negarea, frustrarea, resemnarea, fatalismul
b) refularea, proiecţia, negarea, revolta
c) supărarea, evitarea, preocuparea
d) negarea, fatalismul
e) resemnarea, agresivitatea
Răspuns corect: d,e
9. Factorii de personalitate moderatori ai impactului agenţilor stresori sunt:

a) robusteţea, autoeficacitatea
b) optimismul, umorul
c) locul de control extern, experienţa personală
d) locul de control intern
e) lectura, plimbările în natură, meloterapie
Răspuns corect: a,b,d
10. Nucleul toxic al tipului comportamental A este format din:

a) implicare majoră, isterie, nelinişte
b) ostilitate, agresivitate
c) iritabilitate, presiunea timpului
d) boli cardiovasculare, stil de viaţă nesănătos, ulcer
e) reprimare, vigilenţă, autoblamare
Răspuns corect: b,c
11. Tulburarea de stres posttraumatic are următoarele caracteristici:

a) durează peste 30 de zile
b) apar şi simptome psihotice
c) risc suicidar semnificativ
d) poate fi declanşată de evenimentele obişnuite, zilnice
e) evoluţia poate avea trei forme: acută, cronică şi cu debut tardiv
Răspuns corect: a,c,e
12. Mecanismul de coping centrat pe problemă are următoarele caracteristici:

a) se referă la un proces reversibil
b) este un proces de lungă durată
c) are rolul de a ține individul în starea de tensiune până la rezolvarea problemei
d) are ca element central elaborarea unui plan de acțiune
e) se referă la blocaje psihice cauzate de probleme cotidiene
47
13. Reinterpretarea pozitivă (reevaluarea problemei) este:
a) o teorie ce explică formarea stilului de viață
b) un mecanism de coping al stresului
c) o strategie de reducere a diferenței dintre amenințarea percepută și resursele individului
d) o teorie care face parte din gândirea pozitivă
e) o nuanță a normalității
14. Modelul convingerilor despre sănătate constă în:

a) convingerea individului că poate să își îndeplinească obiectivele
b) percepția amenințării bolii sau comportamentului de risc
c) planificarea comportamentală în funcție de recomandările medicale
d) costurile și beneficiile comportamentului de risc sau protector
e) reunirea informațiilor aflate în anamneză și prezentarea lor în momentul formulării
recomandărilor medicale
Răspuns corect: b,d,e
15. Teoria autoeficacității se referă la:

a) schimbarea stilului de viață
b) modelul bio-psiho-social
c) un proces cognitiv care generează opțiuni
d) gestionarea stresului psihic
e) convingerea unei persoane că poate să-și mobilizeze resursele
16. Teoria motivației pentru protecție:

a) presupune creșterea nivelului de protecție al pacientului prin modificarea convingerilor despre
sănătate
b) se referă la motivația cadrului medical de a crește nivelul de frică de boală al pacientului
c) susţine faptul că un element hotărâtor în decizia de a adopta un comportament salutogenetic
este reprezentat de teama individului de a nu se îmbolnăvi
d) presupune două componente ale temerii de îmbolnăvire: frecvența și severitatea bolii
e) constituie un element de risc în relația cu pacienții anxioși
Răspuns corect: c,d,e
17. Tipul C comportamental este caracterizat de:

a) mecanisme de apărare puternice
b) inhibiție și izolare socială
c) delăsare în relația cu boala
d) un complex de reacții negative secundare
e) risc crescut și poate constitui un factor agravant pentru cancer
Răspuns corect: a,d,e
18. Regresia este un mecanism de apărare care presupune:

a) întoarcerea în timp pentru a identifica sursele și cauzele îmbolnăvirii
b) reamintirea experiențelor plăcute sau neplăcute din trecut pentru rezolvarea problemelor din
prezent
c) tendința inconștientă de protecție în situații amenințătoare
48
d) activarea instinctelor de supraviețuire pentru a face față bolii
e) revenirea la un mod de funcționare psihică mai simplu
Răspuns corect: c,e
19. Transmiterea veștilor proaste:

a) presupune pregătirea pacientului încă de la prima interacțiune dintre el și cadrul medical
b) se referă la comunicarea directă a informațiilor despre toate aspectele bolii
c) include toate informațiile furnizate pacientului despre diagnostic, riscuri, tratament și
prognostic pe parcursul îngrijirii medicale
d) depinde de gradul de cooperare și deschidere al pacientului
e) presupune abordarea pacientului cu empatie și folosirea unui limbaj accesibil
20. Etapele transmiterii veștilor proaste sunt:

a) pregătirea, transmiterea, susținerea pacientului
b) pregătirea contextului, explorarea percepției, comunicare veștii
c) evaluarea, pregătirea, tratamentul și reevaluarea
d) empatie, sumarizare, încurajare și prognostic
e) empatie, ascultare, sumarizare și planul de tratament
Răspuns corect: b,e
49
Disciplina Informatica medicală. Biostatistică
AUTORI:
Conf.univ. Dr. ing. Daniel Georgescu,
Conf.univ. Dr. Dragoş Alexandru
*1. Digitizarea imaginii:

A. este procedura prin care imaginea se transformă într-un set de numere
B. este necesara pentru a o putea memora intr-un calculator
C. nu este obligatorie pentru a o putea memora intr-un calculator
D. este algoritmul in care se mediaza pixelii imaginii
E. modalitatea in care un calculator memoreaza informatia
Raspuns corect: A
*2. Principiul de functionare al unui ecograf presupune:

A. emiterea unui semnal ultrasonic catre corpul uman
B. receptionarea undei emise si reflectate de catre corpul uman
C. folosirea unui fascicol subtire de raze X
D. folosirea unui fascicol subtire de infrarosii
E. modalitatea in care razele X memoreaza informatia
Raspuns corect: A
*3. Imaginile digitale sunt alcatuite din:

A. pixeli;
B. proceduri de sinteza;
C. puncte colorate in tonuri de gri;
D. combinatii de grupuri colorate in rosu, galben si albastru;
E. combinatii de grupuri colorate in verde, galben si albastru;
Raspuns corect: A
*4. Media unei serii de valori numerice este un indicator al:

A.Tendinţei centrale a valorilor seriei
B.Împrăştierii valorilor seriei
C.Plajei de valori între care sunt cuprinse valorile seriei
D.Media nu este indicator statistic
E.Depărtării de mediana şirului
Raspuns corect: A
*5. Coeficientul de corelaţie Pearson, notat cu r, măsoară:

A.Împrăştierea datelor unei serii statistice
B.Relaţia dintre medie şi deviaţia standard
C.Legătura dintre două variabile
D.Frecvenţa cu care o valoare apare în cadrul unei serii de date
E.Riscul ca un factor să determine apariţia unei boli
Raspuns corect: C
6. Indicatorii statistici fundamentali sunt:

A.Media
B.Mediana
50
C.Dispersia
D.Deviatia (abaterea) standard
E.Minimul si maximul
Raspuns corect: A,D
7. Graficul Scatter este un grafic care:

A.reprezintă valorile a doi parametri măsuraţi la mai mulţi pacienţi
B.reprezintă fiecare pacient printr-un punct
C.pe abscisă (orizontală) este reprezentat unul din parametri
D.pe ordonată (verticală) este reprezentat celălalt parametru, la acelaşi pacient
E. are pierderi din informaţie, ca histograma
Raspuns corect: A, B, C, D
8. Care din următoarele teste sunt teste parametrice:

A.ANOVA
B.Student
C.Wilcoxon
D.Kruskal-Wallis
E.Friedman
Raspuns corect: A, B
9. Despre cuartile putem afirma:

A.Cuartila a doua se mai numeste si mediana
B.Cuartila intai este valoarea fata de care 25% dintre valorile dintr-o serie sunt mai mici
C.Cuartila a treia este valoarea fata de care 30% dintre valorile dintr-o serie sunt mai mici
D.Cuartila intai este valoarea fata de care toate valorile dintr-o serie sunt mai mari
E.Cuartila a treia este valoarea fata de care 25% dintre valorile dintr-o serie sunt mai mari
Raspuns corect: A, B, E
10. Abaterea sau deviatia standard:

A.este radical din dispersie
B.se masoara cu unitatea de masura a variabilei
B.se masoara cu unitatea de masura a variabilei, ridicata la patrat
D.are, în general, valori foarte mari comparativ cu media
E.are, în general, valori comparabile cu media
Raspuns corect: A, B,E
11. Riscul relativ:

A.Indica legatura dintre un factor, presupus a influenta aparitia unei boli, si boala respective
B.este raportul dintre riscul de a face boala pentru cei expusi si riscul pentru cei neexpusi la acel
factor
C.nu poate fi mai mare decat 1
D.se exprima in procente
E.are numai valori pozitive
Raspuns corect: A, B, E
12. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

A.sortarea este operaţia prin care înregistrările unui tabel de date sunt aranjate în ordine după
un anumit criteriu
B.selectarea este operaţia prin care o parte a înregistrărilor unui tabel este temporar
îndepărtată, rămânând numai înregistrările care îndeplinesc un criteriu dat
C.pentru selectarea datelor este obligatoriu să folosim un singur criteriu de selectie
D.pentru selectarea datelor putem folosi mai multe criterii de selectie, in acelasi timp
E.pentru sortarea datelor este obligatoriu să folosim un singur criteriu de selectie
51
Raspuns corect: A, B, D
13. Curba lui Gauss este o curbă care este:

A.Simetrică faţă de medie
B.Simetrică faţă de axa verticală
C.Are un maxim în dreptul mediei
D.Tinde asimptotic la 0 spre plus infinit şi spre minus infinit
E.Asimetrică
Raspuns corect: A, C, D
14. Un calculator are în componenţă:

A. unitatea centrala
B. monitorul
C. algoritmii de calcul ai mediei
D. algoritmii de sinteza
E. tastatura
Raspuns corect: A,B,E
15. Programul Microsoft Word este

A. un program pentru editat de texte
B. un program pentru efectuarea de calcule statistice
C. un program pentru efectuarea de calcule matematice
D. un program cu care putem construi tabele
E. un program pentru gestiunea bazelor de date
Raspuns corect: A,B
16.Sistemul de operare al unui calculator numeric este:

A. un set de programe ce ne ajută prin funcţiile lor să exploatăm eficient resursele calculatorului;
B. un set optional de programe ce poate fi folosit la realizarea de functii suplimentare;
C. un set de comenzi suplimentare, destinate utilizarii de catre medici a calculatoarelor;
D. un set de programe care ajuta la utilizarea calculatorului;
E. un set de programe fara de care nespecialistii in calculatoare nu ar putea utiliza calculatorul
Raspuns corect: A,D,E
17. Capitolele obligatorii pentru o lucrare stiintifica medicale sunt:

A. Introducere, Material si metoda, Rezultate, Bibliografie;
B. Concluzii, Bibliografie;
C. Titlu, Autori, Adresa de corespondenta, Lista tabelelor;
D. Introducere, Lista figurilor, Rezumat;
E. Introducere, Concluzii
18. Instructiunea HTML <a href=”nume fisier”>”text”</a>:

A. foloseste pentru generarea saltului la fisierul “nume fisier” atunci cand se actioneaza cu
mouse-ul asupra sirului de caractere text;
B. foloseste la legarea fisierului curent de finalul fisierului sursa;
C. se foloseste la realizarea tabelului de la adresa mentionata;
D. se foloseste la inserarea de imagini;
E. este folosita pentru trecerea de la fisierul curent la fisierul “nume fisier”
52
Raspuns corect: A,E
19.Prin telemedicina intelegem:

A. oferirea de cunostiinte medicale la distanta, utilizand sistemele electronice de telecomunicatii;
B. serviciile medicale oferite de catre Ambulanta;
C. inregistrarea la distanta a biosemnalelor;
D. dispozitivele ce determina inregistrari limitate a ritmului respirator;
E. oferirea de servicii medicale la distanta, utilizand sistemele electronice de telecomunicatii;
Raspuns corect: A,E
20.Histograma unei imagini este un grafic in care:

A. pe axa x este reprezentata scara tonurilor de gri iar pe axa y de cate ori este prezent fiecare
ton in imagine;
B. fiecare pixel este colorat complementar;
C. puncte imaginii sunt colorate in tonuri de gri;
D. ni se indica numarul de pixeli rosii, verzi si albastrii;
E. prin bare verticale este indicata prezenta tonurilor de gri din imagine;
Raspuns corect: A,E
53
Disciplina BACTERIOLOGIE
Autor: Prof.univ.Dr. Carmen Avramescu
1. Care formaţiune din structura celulei bacteriene asigură schimbul de substanţe osmotic şi
selectiv ?
a. nucleul
b. reţeaua de peptidoglican
c. oxizomii
d. plasmidele
e. membrana citoplasmatică
R: e
2. Care este forma de rezistenţă a bacteriei în condiţii nefavorabile de mediu ?

a. capsula
b. cilii
c. sporul
d. fimbriile
e. plasmidele
R: c
3. Care dintre elementele enumerate nu se găsesc în celula bacteriană ?

a. mitocondriile
b. ribozomii
c. reticulul endoplasmic
d. ADN nuclear
e. lizozomi
R: a, c, e
4. Subliniaţi din următoarele afirmaţii pe cele adevărate pentru exotoxinele bacteriene

a. activitate toxică relativ slabă
b. efecte biologice specifice
c. formare anatoxine sub acţiunea formolului
d. complexe glucido-lipido-polipeptidice
e. tulburări hemodinamice
R: a, d, e
5. Care dintre afecţiunile de mai jos pot fi determinate de speciile genului Salmonella
a. diareea malignă a nou-născutului
b. toxiinfecţiile alimentare
c. dizenteria
d. septicemia
e. infecții urinare
R: b, d
6. Indicaţi germenii capsulaţi

a. streptococul beta-hemolitic de grup A
b. pneumococul
c. stafilococul citrin
d. bacilul cărbunos
e. gonogocul
R: a, b, d, e
7. Care bacterii din cele enumerate pot produce infecţii ale căilor respiratorii ?
a. Salmonella
54
b. stafilococul citrin
c. vibrionul holeric
d. streptococii
e. bacilul cărbunos
R: d, e
8. Care din elementele de mai jos reprezintă structuri de aderență ale celulei bacteriene ?
a. cilul bacterian la vibrionul holeric
b. glicocalixul
c. stratul mucos
d. fimbriile de sex
e. capsula propriu-zisă
R: a, b, c
9. Care sunt parametrii de sterilizare cu autoclavul ?

a. 1 atmosferă, 120° C, 30 minute
b. 2 atmosfere, 100° C, 60 minute
c. 1 atmosferă, 100° C, 30 minute
d. 2 atmosfere, 120° C, 120 minute
e. 2 atmosfere, 100° C, 120 minute
R: a
10. Care este varianta corectă referitoare la cultivarea bacilului Koch ?

a. mediul Sabouraud, colonii albe-sidefii, cremoase, miros de drojdie de bere
b. mediul Gundel-Tietz, colonii de tip R, în floare de margaretă
c. mediul Lowenstein Jensen, colonii de tip R, conopidiforme, uscate, alb-gălbui
d. mediul Istrate Meitert, colonii de tip S, cu luciu metalic, aderente
e. mediul geloză-sange, colonii mici, gri-perlate
R: c
11. Subliniaţi din următoarele afirmaţii pe cele adevărate pentru endotoxinele bacteriene
a. activitate toxică relativ slabă
b. efecte biologice specifice
c. manifestări clinice necaracteristice
d. complexe glucido-lipido-polipeptidice
e. tulburări hemodinamice
R: a, c, d, e
12. Care dintre bacteriile enumerate pot determina infecţii urinare ?

a. E. coli
b. bacilul piocianic
c. Proteus
d. Klebsiella
e. stafilococul citrin
R: a, b, c, d
13. Care microorganisme din cele enumerate pot produce infecţii ale căilor respiratorii?
a. stafilococul alb nepatogen
c. bacilul cărbunos
d. streptococii
e. Klebsiella
R: c, d, e
55
14. Care dintre afecţiunile de mai jos pot fi determinate de speciile genului Salmonella
a. diareea malignă a nou-născutului
b. toxiinfecţiile alimentare
c. dizenteria
d. infecții urinare
e. septicemia
R: b, e
15. Subliniați factorii de virulență enzimatici:

a. enterotoxina stafilococului
b. hialuronidaza
c. neuraminidaza
d. eritrotoxina
e. coagulaza
R: b, c, e
16. Care dintre bacteriile de mai jos pătrund în organismul gazdă pe cale digestivă:
a. Shigella
b. Leptospira
c. Clostridium botulinum
d. Treponema pallidum
e. vibrionul holeric
R: a, c, e
17. Complicațiile poststreptococice sunt:

a. reumatismul articular acut
b. sindromul de arsură exfoliativă cutanată
c. sindromul de insuficiență suprarenaliană acută
d. glomerulonefrita acută difuză
e. cardita reumatismală
R: a, c, e
18. Care dintre următoarele bacterii pot determina infecții respiratorii:

a. stafilococul citrin
b. mycobacterii acidoalcoolorezistente
c. bacilul cărbunos
d. Klebsiella
e. stafilococul aureu
R: b, c, d, e
19. Subliniați factorii enzimatici de virulență la stafilococii patogeni:

a. exfoliatina
b. coagulaza
c. fibrinolizina
d. toxina sindromului de șoc toxic
e. hialuronidaza
R: b, c, e
20. Care dintre următoarele bacterii sunt invadante ?

a. vibrionul holeric
c. Salmonella typhi
56
d. bacilul difteric
e. stafilococul alb nepatogen
R: c
57
Disciplina Histologie
Autor: Conf. univ. Dr. Garofiţa Mateescu
Bibliografie:
1. Histologie – tesuturile. Adriana Bold, Laurentiu Mogoanta, Garofita Olivia Mateescu. Ed.
Medicala Universitara. Craiova, 2009.
2. Histologie – Organele. Adriana Bold, Laurentiu Mogoanta, Cristina Busuioc, Garofita-Olivia
Mateescu. Ed. Medicala Universitara. Craiova, 2011.
3. Histologie. Garofita-Olivia Mateescu, Adriana Bold, Laurentiu Mogoanta. Ed. Universitara.
Craiova, 2015.
1. Epiteliul pavimentos stratificat cu keratinizare este un:

a) tesut epitelial;
b) tesut conjunctiv;
c) tesut cartilaginos;
d) tesut muscular;
e) tesut nervos.
Raspuns: a
2. Epiteliul pavimentos stratificat cu keratinizare are in structura sa:

a) un singur strat de celule;
b) este pseudostratificat;
c) doua straturi de celule;
d) cinci randuri de celule:
e) sapte straturi de celule.
Raspuns: d
3. Epiteliul pavimentos stratificat cu keratinizare are in structura sa:

a) celule poliedrice;
b) adipocite;
c) condrocite;
d) osteoclaste;
e) osteocite.
Raspuns: a
4. Tesuturile epiteliale sunt:

a) bine inervate senzitiv;
b) neinervate;
c) denervate;
d) foarte putin inervate,
e) deloc inervate.
Raspuns: a
5. Epiteliul stratificat cu keratinizare se gaseste la:

a) nivelul pielii;
b) cartilajului;
c) osului;
d) encefalului;
e) sangelui.
Raspuns: a
6. Mastocitul este:
a) o celula proprie tesutului conjunctiv;
b) un fibroblast;
58
c) un condroblast;
d) o celula pigmentara;
e) un macrofag.
Raspuns: a
7. Granulele mastocitelor contin:

a) heparina;
b) histamina;
c) serotonina;
d) ribozomi;
e) mitocondrii.
Raspuns: a, b, c
8. Mastocitul se gaseste in:

a) derm;
b) corionul mucoaselor respiratorii;
c) celule cilindrice;
d) osteoclaste;
e) condroplaste.
Raspuns: a, b
9. Proprietatea fundamentala a macrofagelor este:

a) fagocitoza;
b) histiocitoza;
c) granulocitoza;
d) trombocitoza;
e) leucocitoza.
Raspuns: a
10. Cartilajul fibros se gaseste in structura:

a) discurilor intervertebrale;
b) meniscurilor articulare;
c) aponevrozei;
d) vaselor;
e) tendoanelor.
Raspuns: a, b
11. Cartilajul hialin este format din:

a) celule cartilaginoase;
b) condroblaste;
c) condrocite;
d) adipocite;
e) histiocite.
Raspuns: a, b, c
12. Celulele osoase sunt reprezentate de:

a) osteoblaste;
b) osteocite;
c) osteoclaste;
d) condroplaste;
e) osteoplaste.
Raspuns: a, b, c
13. Diartrozele prezinta din interior spre exterior:

59
a) capete osoase articulare;
b) cartilajul articular;
c) meniscurile articulare;
d) capsula articulare;
e) epiderm.
Raspuns: a, b, c, d
14. Diafiza unui os lung prezinta de la exterior spre interior:

a) periostul;
b) tesutul osos fibros sau periostic;
c) sistem fundamental extern;
d) zona mijlocie;
e) epiderm.
Raspuns: a, b, c, d
15. Tesutul osos lamelar prezinta doua aspecte:

a) tesut osos compact;
b) tesut osos spongios;
c) tesut osos fibros;
d) tesut osos intermediar;
e) tesut osos periostic.
Raspuns: a, b
16. Sinartrozele se clasifica in:

a) sinostoze;
b) sincondroze;
c) sindesmoze;
d) apoptoze;
e) diartroze.
Raspuns: a, b, c
17. O placa motorie are in structura sa urmatoarele componente:

a) componenta presinaptica;
b) fanta sinaptica;
c) componenta postsinaptica;
d) zona ecuatoriala;
e) segmente polare.
Raspuns: a, b, c
18. Fibrele musculare, dupa aspectul lor, se clasifica in:

a) fibre musculare rosii;
b) fibre musculare albe;
c) fibre musculare intermediare;
d) fibre longitudinale;
e) fibre musculare transversale.
Raspuns: a, b, c
19. Componentele ultrastructurale ale sarcomerelor sunt alcatuite din punct de vedere biochimic
din:
a) proteine contractile;
b) proteine reglatoare;
c) alte proteine miofibrilare;
d) lipofucsina;
e) mioglobina.
60
Raspuns: a, b, c
20. Fibrele musculare striate din structura muschiului sunt solidarizate prin:
a) endomisium;
b) perimisium intern;
c) epimisium;
d) perinerv;
e) epinerv.
Raspuns: a, b, c
61
Disciplina - Metode De Explorare Si Evaluare In Kinetologie – An I
Autor: Șef lucr. Dr. Marinescu Luminita
Bibliografie:
1. Roxana Popescu, Luminiţa Marinescu, Bazele fizice şi anatomice ale kinetologiei. Testarea
musculo- articulară. Editura AGORA, Craiova, 1999, pag 43-135. ISBN 973-8046-02-5
2. Daniela Matei, Luminița Marinescu, Adrian Bighea, Daniela Neagoe, Metode evaluare în
kinetologie - Notițe practice. Craiova 2017. ISBN vol I 978-973-0-23919-5
1. Aprecierea amplitudinii de mişcare articulară se poate realiza:

a. goniometric
b. radiologic
c. fotografic
d. prin firul cu plumb
e. subiectiv, prin unghiuri imaginare
Corect: a, b, d, e
2. Valoarea mobilităţii unei articulaţii poate fi comparată cu:

a. cea a articulaţiei simetrice la nivelul membrelor
b. valoarea standard
c. valoarea generală a mobilităţii pe anumite tipuri de patologii
d. cea a articulaţiilor supraiacente
e. cea a articulaţiilor subiacente
Corect: a, b
3. Selectaţi enunţurile adevărate incluse în regulile generale ale bilanţului articular:

a. cotul şi genunchiul nu au mişcări de extensie
b. relaxarea şi instruirea pacientului
c. aşezarea pacientului în poziţia preferată de acesta
d. aplicarea goniometrului pe partea externă a articulaţiei testate(cu excepţia supinaţiei)
e. aplicarea goniometrului în poziţie cât mai comodă pentru pacient
Corect: a, b, d
4. Ce alte elemente, în afara amplitudinii de mişcare se apreciază la examenul obiectiv al unei

articulaţii:
a. deformarea articulară
b. modificările de temperatură ale tegumentului supraiacent
c. deviaţiile în ax
d. tonusul muscular
e. forţa musculară
Corect: a, b, c
5. Cum se apreciază amplitudinea mişcărilor proprii ale umărului:

a. goniometric
b. cu ajutorul firului cu plumb
c. prin măsurarea distanţei în centrimetri
d. prin măsurarea distanţei în milimetri
e. prin raportarea la valorile umărului opus
Corect: c
6. Pentru măsurarea abducţiei în articulaţia scapulo- humerală, goniometrul se plasează:

a. cu braţul fix pe linia axilară posterioară
b. cu braţul fix pe linia axilară medie
c. cu braţul mobil pe faţa posterioară a braţului
62
d. cu braţul mobil pe faţa medială a braţului
e. indiferent, astfel încât pacientul să aibă o poziţie comodă
Corect: a, c
7. Care afirmaţii sunt adevărate, referitor la bilanţul articular al cotului:

a. la femei se poate întâlni cubitus varus fiziologic
b. extensia nu e posibilă din poziţia anatomică
c. la femei şi copii cu hiperlaxitate ligamentară poate fi o hiperextensie de 5º-10º
d. flexia activă are o amplitudine de 145º
e. flexia activă are o amplitudine de 180º
Corect: b, c, d
8. Mişcarea de supinaţie este mişcarea de:

a. rotaţie spre interior
b. orientare a palmei în sus
c. rotaţie internă a pumnului
d. orientare a palmei în jos
e. orientarea palmei cu policele la zenit
Corect: b
9. Selectaţi enunţurile adevărate în legătură cu bilanţul articular al articulaţiilor

metacarpofalangiene:
º
a. flexia activă are o amplitudine de 90
b. flexia independentă a degetelor din art. MCF este ajutată de ligamentul palmar
c. lateralitatea este mişcarea de abducţie şi adducţie a degetelor 2-5 faţă de axa ce trece prin
medius
º º
d. lateralitatea are o amplitudine de 15 -20
e. nu se realizează circumducţie
Corect: a, c, d
10. Selectaţi afirmaţiile adevărate, privind obiectivele bilanţului muscular:

a. realizarea unui diagnostic neurologic
b. realizarea unui diagnostic funcţional corect
c. evaluarea corectă a amplitudinii de mişcare pentru stabilirea prognosticului funcţional
d. alcătuirea şi evaluarea programului de recuperare
e. aprecierea end-feel
Corect: a, b, d
11. Regulile bilanţului muscular, în sistemul 0-5, prevăd:

a. poziţionarea corectă pentru mişcările realizate antigravitaţional pentru forţa 3, 4, 5
b. stabilizarea regiunii distale a segmentului ce este deplasat de muşchiul respectiv
c. pentru aprecierea forţelor 3-5, rezistenţa se opune în treimea distală a segmentului spre
capătul cursei de mişcare
d. stabilizarea regiunii proximale a segmentului ce este deplasat de muşchiul respectiv
e. stabilizarea regiunii distale a segmentului ce este deplasat de muşchiul respectiv
Corect: a, c, d
12. Mişcarea de pronație este mişcarea de:

a. rotaţie spre interior
b. orientare a palmei în jos
c. rotaţie internă a pumnului
d. orientare a palmei în sus
e. orientarea palmei cu policele la zenit
63
Corect: b
13. Aprecierea amplitudinii de mişcare articulară se poate realiza:

a. goniometric
b. tomografic
c. cu compasul antropometric
d. ecografic
e. comparând articulațiile subiacente
Corect: a
14. Regulile bilanţului muscular, în sistemul 0-5, prevăd:

a. poziţionarea corectă în poziție antigravitaţională, pentru forţa 3, 4, 5
b. stabilizarea regiunii distale a segmentului ce este deplasat de muşchiul respectiv
c. pentru aprecierea forţelor 3-5, rezistenţa se opune în treimea proximală a segmentului spre
capătul cursei de mişcare
d. efectuarea ecografiei pentru a discerne între nivelul de forță 0 sau 1
e. stabilizarea regiunii limitrofe articulației ce este mobilizată de muşchiul respectiv
Corect: a
15. Care enunț este greșit în legătură cu bilanţul articular al articulaţiilor metacarpofalangiene:
º
a. flexia activă are o amplitudine de 90
b. flexia independentă a degetelor din articulația MCF este ajutată de ligamentul palmar
c. lateralitatea este mişcarea de abducţie şi adducţie a degetelor 2-5 faţă de axa mediană a
mâinii
º º
d. lateralitatea are o amplitudine de 15 -20
º
e. flexia pasivă este de 110
Corect: b
16. Care enunț este greșit în legătură cu articulațiile ce participă la mișcările policelui:
a. articulația scafo- trapezoidală
b. articulația trapezoido- metacarpiană
c. articulația interfalangiană distală
d. articulația metacarpo- falangiană
e. articulația interfalangiană
Corect: c
17. Care enunț este greșit în legătură cu mișcările efectuate în articulația trapezoido-
metacarpiană a policelui:
a. flexie- extensie
b. rotație axială
c. abducție- adducție
d. înclinare laterală
e. circumducție
Corect: d
18. Care enunț este greșit în legătură cu mișcările efectuate în articulația trapezoido-
metacarpiană a policelui:
a. flexia se execută în plan frontal
b. rotația axială e dificil de apreciat prin măsurători
c. abducția este posibilă prin combinarea tuturor celorlalte mișcări
d. adducția este mișcarea de revenire din abducție
e. abducția se execută în plan perpendicular pe planul palmei
64
Corect: c
19. Care este excepția, referitor la testarea articulației cotului?

a. poziția de start este cu cotul în extensie completă, cu palma orientată înainte
º
b. cubitusul valgus fiziologic are o valoare de 170
º
c. flexia activă este de 145
º
d. flexia pasivă este de 180
e. extensia nu este posibilă din poziție anatomică
Corect: d
20. Care este excepția, referitor la testarea articulației umărului(scapulo- humerală)?

a. abducția se realizează în plan frontal
b. adducția constă în îndepărtarea brațului de trunchi
c. flexia și extensia se execută în plan sagital
º
d. unghiul normal de flexie este 180
º º
e. extensia activă atinge 50 - 60
Corect: b
21. Pentru măsurarea rotației externe în articulaţia scapulo- humerală, goniometrul se plasează:
a. cu braţul fix pe linia medio- axilară
b. cu braţul fix orizontal, poziționat la olecran
c. cu braţul mobil pe linia mediană a feței posterioare a antebrațului
d. cu braţul fix orizontal, poziționat la acromion
e. indiferent, astfel încât pacientul să aibă o poziţie comodă
Corect: b, c
22. Pentru măsurarea rotației interne în articulaţia scapulo- humerală, sunt valabile următoarele:
º º
a. poziția 0 este în decubit dorsal cu brațul in abducție de 90 grd, cotul flectat la 90
b. cu braţul fix orizontal, poziționat la olecran
c. cu braţul mobil pe linia mediană a feței posterioare a antebrațului
º º
d. atinge o valoare de 90 - 95
e. se indică pacientului să orienteze antebrațul cranial
Corect: a, b, c,d
23. Pentru măsurarea flexiei în articulaţia scapulo- humerală, sunt valabile următoarele:
a. poziția 0 este în ortostatism, șezând sau decubit dorsal
b. mișcarea se execută în plan frontal
º
c. la mișcare, articulația scapulo- toracică participă cu 60
d. ultimele 30 grade sunt posibile prin hipolordoza lombară
e. ultimele 30 grade sunt posibile prin hiperlordoza lombară
Corect: a, c,e
24. Pentru măsurarea extensiei în articulaţia scapulo- humerală, sunt valabile următoarele:
a. poziția 0 este în ortostatism, șezând sau decubit ventral
b. mișcarea se execută în plan sagital
º º
c. extensia activă atinge 50 - 60
º
d. extensia pasivă poate atinge 90
e. extensia se numește și antepulsie
Corect: a, b, c,d
65
25. Elementele urmărite la somatoscopie, sunt următoarele:
a. armonia în dezvoltare
b. starea tegumentelor
c. reprezentarea maselor musculare
d. aspectul articulațiilor
e. măsurarea circumferinței mușchilor
Corect: a,b,c,d
26. Elementele urmărite la somatoscopia tegumentelor, sunt următoarele:

a. culoarea
b. temperatura
c. elasticitatea
d. orientarea
e. fanerele
Corect: a,b,c
27. La somatoscopia tegumentelor, putem întâlni următoarele modificări de culoare:

a. palide
b. cianotice
c. roșeață
d. icterice
e. liliachii
Corect: a,b,c, d
28. La somatoscopia tegumentelor, putem întâlni următoarele elemente patologice:

a. eczeme
b. furuncule
c. vezicule
d. eritem
e. gastrită
Corect: a,b,c, d
29. La somatoscopia maselor musculare, putem întâlni următoarele elemente patologice:

a. hipotrofie
b. atrofie
c. hipertrofie
d. hipotonie
e. hipermetropie
Corect: a,b,c, d
30. La somatoscopia articulațiilor, putem întâlni următoarele elemente patologice:

a. deformări
b. creștere de volum
c. semne celsiene
d. hipotonie
e. cracmente
Corect: a,b,c
31. Selectați afirmațiile care atestă modificările somatoscopice determinate de afecțiuni

circulatorii:
a. tegumente palide în arteriopatii
b. varice
c. tegumente reci în arteriopatii
d. icter în tromboflebite
66
e. tumefacție și căldură în tromboflebită
Corect: a,b,c, e
32. Elementele urmărite la evaluarea aliniamentului corpului, la examinarea din față, sunt
următoarele:
a. umerii pe o axă orizontală, la același nivel
b. alinierea claviculelor
c. unghiul inferior al scapulelor
d. linia mamelonară (la bărbați)
e. tipurile de torace
Corect: a,b,d,e
următoarele:
a. nivelul spinelor iliace anterosuperioare
b. aliniamentul genunchilor
c. nivelul spinelor iliace postero- superioare
d. genunvalgum/ genu varum
e. nivelul crestelor iliace
Corect: a,b,d,e
următoarele:
a. simetria feței
b. aprecierea nivelului spinelor iliace antero-superioare, cu policele bilateral
c. halux valgus/varus
d. bolta longitudinală a piciorului
e. deformări ale degetelor de la picioare
Corect: a,b,c,e
35. Elementele urmărite la evaluarea aliniamentului corpului, la examinarea din profil, sunt
următoarele:
a. proiecția anterioară a capului
b. proeminența posterioară a unghiului inferior al scapulei
c. orientarea pelvisului în plan sagital
d. proeminența posterioară a marginii vertebrale a scapulei
e. linia mamelonară
Corect: a,b,c,d
36. Elementele urmărite la evaluarea aliniamentului corpului, la examinarea din profil, sunt
următoarele:
a. curburile coloanei în plan sagital
b. abdomen bombat/ plat
c. bolta longitudinală a piciorului
d. halux valgus
e. genun recurvatum/ flexum
Corect: a,b,c,e
37. Elementele urmărite la evaluarea aliniamentului corpului, la examinarea din posterior, sunt
următoarele:
a. curburile coloanei în plan sagital
b. linia spinelor scapulare
c. linia extremității mediusului bilateral
d. la nivelul capului linia bilobulară
67
e. deviațiile laterale ale coloanei
Corect: b,c,d, e
38. Elementele urmărite la evaluarea aliniamentului corpului, la examinarea din posterior, sunt
următoarele:
a. scolioze
b. linia unghiurilor scapulare
c. linia tendoanelor ahiliene, normal paralele
d. la nivelul capului linia bisprâncenoasă
e. unghiul taliei
Corect: a,b,c,e
39. La evaluarea aliniamentului corpului, la examinarea din posterior, puteți întâlni următoarele
aspecte patologice :
a. genu valgum
b. picior var
c. picior valg
d. picior plat
e. abducția moderată a scapulelor
Corect: a,b,c,e
40. La evaluarea aliniamentului corpului, la examinarea liniei gravitației cu ajutorul firului cu

plumb pentru înclinările laterale, acesta trece prin următoarele repere:
a. apofiza spinoasa C7
b. de-a lungul apofizelor spinoase dorso- lombare
c. pliul infrafesier
d. între maleolele interne
e. între condili interni ai genunchilor
Corect: a,b,d ,e
41. La evaluarea aliniamentului corpului, la examinarea liniei gravitației cu ajutorul firului cu

plumb pentru înclinările antero- posterioare, acesta trece prin următoarele repere:
a. apofiza transversă C7
b. anterior de umăr
c. lateral de marele trohanter
d. lateral de maleola tibială
e. la nivelul liniei Chopart
Corect: b,c, d ,e
42. Alegeți afirmațiile adevărate , referitor la aprecierea boltei longitudinale a piciorului:

a. se privește piciorul dinspre fața internă
b. linia Feiss trece prin: maleola internă, tuberculul osului navicular, articulația metatarso-
falangiană a halucelui
c. nu toate cele trei repere ale liniei Feiss trebuie să fie pe aceeași linie
d. dacă tuberculul navicularului este sub linia Feiss este vorba despre o prăbușire a boltei
piciorului
e. dacă tuberculul navicularului este deasupra liniei Feiss este vorba despre picior scobit
Corect: a, b, d ,e
43. Alegeți afirmațiile adevărate , referitor la aparatura folosită pentru somatometrie :

a. taliometru
b. centimetru
c. cântar de persoane
d. stetoscop
68
e. compas antropometric
Corect: a, b, c ,e
44. Care sunt condițiile de efectuare a somatometriei ?

a. totdeauna seara
b. dimineața , a jeun
c. bună luminozitate
d. confort termic
e. pacient sumar îmbrăcat
Corect: b, c ,d, e
45. Care sunt dimensiunile longitudinale, apreciate la somatometrie ?

a. statura
b. înălțimea șezând
c. anvergura
d. lungimea segmentelor membrelor inferioare
e. lungimea segmentelor membrelor superioare
Corect: a, b, d, e
46. Care sunt dimensiunile transversale, apreciate la somatometrie ?

a. diametrul toracic transvers
b. anvergura
c. bustul
d. diametrul biacromial
e. diametrul bitrohanterian
Corect: a, b, d, e
47. Care sunt dimensiunile, apreciate la somatometrie ?

a. dimensiuni longitudinale
b. dimensiuni circulare
c. dimensiuni transversale
d. dimensiunile masei somatice
e. dimensiuni spiralate
Corect: a, b,c, d
48. Care sunt dimensiunile circulare, apreciate la somatometrie ?

a. perimetrul toracelui
b. perimetrele membrelor
c. perimetrele articulațiilor
d. diametrul abdominal
e. perimetrul abdominal
Corect: a, b, c, e
49. Care afirmații sunt adevărate referitor la măsurarea lungimii membrelor superioare?
a. braț: de la acromion, la interliniul articular al cotului
b. antebraț: de la epicondil, la stiloida radială
c. mâna : de la pliul palmar proximal, la baza degetului medius
d. mâna : de la pliul palmar proximal, la vârful degetului medius
e. lungimea totală a membrului superior: de la acromion, la vârful degetului medius
Corect: a, b, d, e
50. Care afirmație este falsă, referitor la măsurarea lungimii membrelor inferioare?
a. lungimea coapsei: de la vârful trohanterului mare, la interliniul extern al genunchiului
b. lungimea gambei: de la interliniul articular extern, la maleola internă
69
c. lungimea piciorului: de la marginea calcaneului, la vârful halucelui sau al degetelui cel mai
lung
d. lungimea totală: de la ombilic , la vârful maleolei interne
e. lungimea totală: de la spina iliacă antero- superioară , la vârful maleolei interne
Corect: b
70
Disciplina - TEHNICI DE MASAJ SI TERAPII COMPLEMENTARE – AN I BFKT
Autor: Șef lucr. Dr. Marinescu Luminița
Bibliografie:
1. I D Nemeş, A Gogulescu, M Jurca - Masoterapie. Masaj şi tehnici complementare.Edit.
Orizonturi Universitare, Timişoara, pag. 17 – 21, 2001
2. Masaj. Automasaj. Refacere. Recuperare – I Dragan, N Eremia, D Petrescu, P Bendiu, G
Untea, Editura Cucuteni Bucuresti, 1995
3. Rehabilitation Medicine. Principles and practice. Third edition. – Joel de Lisa, Edit
Lippincott, Philadelphia, 1998
1. Selectaţi care sunt efectele generale ale masajului:

a. creşterea metabolismului bazal
b. scăderea metabolismului bazal
c. ameliorarea stării generale
d. hiperemie
e. creşterea fluxului urinar
Corect: a, c, e
2. Selectaţi care sunt efectele locale ale masajului:

a. decontracturant
b. rezorbtiv
c. creşterea temperaturii centrale a corpului
d. scăderea temperaturii centrale a corpului
e. hiperemiant
Corect: a, b, e
3. După modul de acţiune al tipului de masaj folosit, efectele pot fi:

a. directe
b. indirecte
c. reflexogene
d. numai reflexe
e. toate răspunsurile de mai sus
Corect: a, b. c
4. Asupra tegumentului masajul produce următoarele efecte:

a. scăderea secreţiei glandelor sudoripare
b. descuamare
c. inhibarea creşterii celulelor tinere
d. vasodilataţie activă
e. vasoconstricţie activă
Corect: b, d
5. Asupra ţesutului celular subcutanat masajul produce următoarele efecte:

a. scade afluxul de sânge
b. stimulează refacerea elasticităţii ţesutului conjunctiv
c. îmbunătăţeşte schimburile nutritive şi eliminarea reziduurilor
d. scade masa de ţesut gras
e. creşte masa de ţesut muscular
Corect: b, c, d
6. Care afirmaţii sunt adevărate privind efectele masajului asupra muşchilor?

a. creşte contractilitatea
71
b. scade conductibilitatea
c. creşte performanţa musculară
d. scade performanţa musculară
e. stimulează refacerea postefort
Corect: a, c, e
7. Care afirmaţii sunt adevărate privind efectele masajului la nivelul tendoanelor?

a. stimulează creşterea supleţei acestora
b. stimulează propriocepţia
c. determină staza sanguină şi limfatică cu scop nutritiv
d. stimulează circulaţia locală
e. inhibă circulaţia locală
Corect: a, b, d
8. Care afirmaţii sunt adevărate privind efectele masajului la nivel circulator:

a. la nivelul circulaţiei capilare inhibă vasomotricitatea
b. la nivel venos creşte viteza de circulaţie
c. la nivel venos scade uşor presiunea venoasă
d. creşterea fluxului sanguin la nivel arteriolar
e. scăderea fluxului sanguin la nivel arteriolar
Corect: b, d
9. Care afirmaţii sunt adevărate privind efectele fiziologice ale masajului?

a. decontracturant
b. stimulant muscular
c. analgetic
d. inhibarea circulaţiei
e. stimularea eliminării reziduurilor
Corect: a, b, c, e
10. Care sunt contraindicaţii temporare pentru masaj?

a. procese inflamatorii acute
b. procese inflamatorii cronice
c. tromboflebita
d. neoplazii
e. boli acute ale organelor interne
Corect: a, c, e
11. Care afirmaţie nu este adevărată pentru netezire?

a. efect relaxant
b. efect stimulant
c. se aplică numai la sfârşitul altor manevre de masaj
d. se aplică la începutul şedinţei de masaj
e. se aplică intercalată între alte manevre
Corect: c
12. Netezirea prezintă următoarele variante tehnice:

a. cu regiunea tenară
b. cu faţa dorsală a degetelor, uşor flectate
c. cu faţa dorsală a mâinii
d. cu pumnul închis
e. cu cotul
Corect: a, b, c
72
13. Fricţiunea-care afirmaţii sunt adevărate:
a. vizează ţesutul subcutanat
b. vizează ţesuturile moi periarticulare
c. vizează ţesutul muscular în special
d. vizează osul
e. are efecte reflexogene
Corect: a, b, e
14. Fricţiunea prezintă următoarele variante tehnice:

a. cu vârful policelui sau al indexului
b. cu rădăcina mâinii
c. prin lovirea ritmică a ţesuturilor
d. prin rularea tegumentului
e. intensitatea depinde de unghiul de aplicare
Corect: a, b, e
15. Care afirmaţii sunt adevărate pentru frământat?

a. se adresează în special muşchilor
b. constă într-o comprimare gradată a ţesuturilor
c. se realizează prin ridicarea, torsiunea şi presarea ţesuturilor pe planurile subiacente
d. creşte schimburile nutritive şi eliminarea toxinelor
e. ameliorează mobilitatea articulară
Corect: a, c, d
16. Frământatul prezintă următoarele variante tehnice:

a. cuta plimbată
b. circular
c. masajul rindea
d. ciupituri
e. pieptănatul
Corect: a, b, c, d
17. Care afirmaţii sunt adevărate pentru batere?

a. constă din presiunea ritmică
b. constă din lovirea ritmică a ţesuturilor superficiale sau profunde
c. determină hiperemie locală
d. are efect reflex
e. nu are efect reflex
Corect: b, c, d
18. Care sunt variantele tehnice ale baterii?

a. percutatul
b. tocatul
c. tocatul tangenţial
d. bătătoritul
e. măngăluirea
Corect: a, b, c, d
19. Vibraţiile se caracterizează prin:

73
a. imprimarea unor mişcări oscilatorii ritmice asupra ţesuturilor
b. se pot realiza manual
c. se realizează numai cu aparate vibratorii
d. stimulează circulaţia şi propriocepţia locală
e. se pot face cu vârful unui deget sau cu trei degete reunite
Corect: a, b, d, e
20. Vibraţiile prezintă următoarele variante tehnice:

a. presiune vibratorie
b. presiune cu batere
c. sub formă de trepidaţii
d. vibraţii cu partea palmară pe suprafeţe mai mari
e. vibraţie limitată
Corect: a, c, d
21. Vibraţiile au următoarele efecte asupra ţesuturilor:

a. relaxante locale şi generale
b. de inhibare a propioceptorilor
c. hiperemie locală
d. stimulează propiocepţia
e. mecanism reflex visceral
Corect: a, c, d, e
22. Baterea produce următoarele tipuri de efecte asupra ţesuturilor:

a. stimularea excitabilităţii neuromusculare
b. inhibarea excitabilităţii neuromusculare
c. vasoconstricţie locală
d. stimulează propriocepţia
e. vasodilataţie locală
Corect: a, d, e
23. Presiunea statică produce următoarele tipuri de efecte asupra ţesuturilor:

a. stimularea circulaţiei de întoarcere
b. stimularea contracturii musculare
c. decontracturant
d. antispastic
e. sedativ
Corect: a,c,d, e
24. Presiunea alunecată produce următoarele tipuri de efecte fiziologice asupra ţesuturilor:
a. stimularea excitabilităţii nervoase
b. facilitează răspunsul muscular la stimulare
c. vasoconstricţie locală
d. creşterea presiunii tisulare
e. vasodilataţie locală
Corect: a,b, d, e
25. Precizaţi care dintre afirmaţiile următoare sunt adevărate pentru manevra de presiune
alunecată:
74
a. se realizează lent, regulat
b. cu presiune variabilă
c. cu presiune constantă
d. cu un ritm de 10 – 12 mişcări/ minut
e. cu un ritm de 20 – 30 mişcări/ minut
Corect: a, c, d
26. Precizaţi care dintre afirmaţiile următoare sunt adevărate pentru manevra de presiune
statică:
a. se realizează fără alunecare prin repetări regulate
b. se realizează cu alunecare prin repetări regulate
c. iniţial manevra este progresivă
d. iniţial manevra este regresivă
e. final manevra este regresivă
Corect: a, c, e
27. După direcţia mişcării, fricţiunea se poate realiza:

a. circular
b. liniar
c. longitudinal, pe membre
d. în spirală la nivelul articulaţiilor
e. în spirală pe suprafeţe mari
Corect: a, b, c, d
28. Modalităţile de execuţie ale fricţiunii sunt:

a. cu aparate speciale
b. cu vârful degetelor pe regiuni mici
c. cu vârful degetelor pe regiuni mari
d. cu marginea cubitală a pumnului pe regiuni mari
e. cu palma cu degetele în extensie pe regiuni întinse
Corect: b, d, e
29. Fricţiunea acţionează prin următoarele efecte locale:

a. vasoconstricţie
b. acţiune defibrozantă
c. asuplizare musculo - tendinoasă
d. analgezie
e. mecanism reflex profund
Corect: b,c, d, e
30. Netezirea se aplică:

a. sporadic
b. continuu
c. ritmic
d. cu o presiune constantă
e. la un ritm mediu de execuţie
Corect: b,c, d, e
31. Frământatul superficial acţionează prin:

75
a. stimularea circulaţiei datorită vasodilataţiei cutanate
b. trofic cutanat
c. modificarea consistenţei substanţei fundamentale a ţesutului conjunctiv
d. analgetic
e. reflex visceral
Corect: a,b, c,d, e
32. Frământatul profund acţionează prin:

a. echilibrarea tonusului muscular
b. activarea circulaţiei de întoarcere
c. efect mecanic
d. creşterea presiunii tisulare, datorită vasodilataţiei active
e. limitarea nutriţiei tisulare
Corect: a,b, c,d
33. Care sunt indicaţiile masajului?

a. procese inflamatorii acute
b. profilaxia şi tratamentul patologiei asociate stresului
c. creşterea performanţei sportive
d. profilaxia sindromului de decondiţionare fizică
e. stimularea refacerii postefort
Corect: b, c,d, e
34. Care dintre următoarele tipuri de patologii sunt considerate indicaţii pentru masaj?
a. afecţiuni posttraumatice ale aparatului locomotor
b. cicatrici
c. tulburări trofice cutanate
d. stările de spasticitate
e. sindroame febrile
Corect: a, b, c,
35. Care dintre următoarele tipuri de patologii sunt considerate indicaţii pentru masaj?
a. constipaţie atonă
b. escare de decubit
c. boli infecto - contagioase
d. adipozităţi regionale
e. limfedem
Corect: a, b, d, e
36. Selectaţi care sunt mecanismele de acţiune ale masajului clasic:

a. blocarea propioceptorilor
b. excitarea receptorilor cutanaţi
c. eliberarea metaboliţilor activi
d. stimularea receptorilor vasculari
e. stimularea propioceptorilor
Corect: b, c,d, e
37. Care sunt indicaţiile masajului feţei?

a. prurit
76
b. nevralgii
c. pareza de nerv facial
d. cicatrici după diverse manevre chirurgicale
e. cefaleea
Corect: b, c,d, e
38. Care sunt indicaţiile masajului pielii păroase a capului?

a. migrene
77
b. nevralgii
c. alopecia
d. spondiloza dorsală
e. cefaleea
Corect: a, b, c, e
39. Care sunt indicaţiile masajului regiunii cefei?

a. infecţii ale tegumentului regiunii cervicale posterioare
b. nevralgie Arnold
c. lipoame
d. contracturi musculare cervicale
e. spondiloză cervicală
Corect: b, c,d,e
40. Care este tehnica de aplicare a masajului regiunii cefei?

a. de sus în jos
b. din spatele pavilionului urechii în jos, spre apofizele spinoase
c. în spirală
d. dinspre lateral spre median
e. circular
Corect: a, b
41. Care afirmație este falsă despre efectele masajului asupra țesutului conjunctiv?
a. creșterea fluxului de sange local
b. scăderea schimburilor nutritive si a eliminarii reziduurilor
c. stimularea scaderii masei de țesut gras
d. efecte reflexe asupra circulatiei sanguine
e. efecte reflexe asupra circulatiei limfatice
Corect: b
42. Care afirmație este falsă despre efectele masajului asupra țesutului muscular?
a. creșterea excitabilității
b. creșterea conductibilității
c. cresterea volumului muscular
d. stimularea refacerii postefort
e. creșterea contractilității
Corect: c
43. Care afirmație este falsă despre efectele masajului asupra sistemului nervos?
a. creșterea receptibilitații la stimulii durerosi, la nivelul nervilor senzitivi
b. cresterea excitabilității la nivelul nervilor motori
c. prin reflexe neurovegetative vasculare, contribuie la efectele regionale
d. prin reflexe nesegmentare au imapact asupra funcției viscerelor
e. prin reflexe de axon determina vasoilatație secundara
Corect: a
78
44. Care afirmație este falsă despre efectele masajului la nivelul circulației?
a. creșterea vitezei de circulație venoasă
b. efect trofic asupra țesuturilor irigate
c. dezechilibrarea masei de sânge între circulația profundă și cea superficială
d. efecte reflexe asupra circulației sanguine
e. efecte reflexe asupra circulației limfatice
Corect: c
45. Care afirmație este falsă despre efectele generale ale masajului?
a. creșterea temperaturii bazale
b. integrarea motricitatii generale
c. stimularea metabolismului bazal
d. relaxarea generala
e. inducerea unei stari de bine la nivel psihic
Corect: b
46. Precizați care este excepția de la efectele fiziologice ale masajului clasic?
a. efect trofic asupra țesuturilor
b. acțiune reflexă
c. inhibarea analgeziei local și la distanță
d. efecte de activare a circulației
e. efect psihologic
Corect: c
47. Care afirmație este falsă referitor la indicațiile masajului clasic în profilaxie?
a. profilaxia primară
b. profilaxia terțiară
c. profilaxia patologiei asociate stresului
d. profilaxia sindromului de decondiționare fizică
e. profilaxia urgențelor medicale
Corect: e
48. Poziția pacientului in masajul spatelui prezintă următoarea excepție?

a. decubit ventral
b. poziție semișezând
c. decubit lateral
d. cu corpul în imersie
e. poziție șezînd
Corect: e
49. Care este excepția în masajul regiunii abdominale?

a. epigastru
b. hipocondru drept
c. flanc drept
d. fosă mezogastrica
e. fosă iliacă stângă
Corect: d
50. Masajul organelor abdominale prezintă următoarea excepție?

79
a. intestinul subțire
b. pancreasul
c. colonul
d. colecistul
e. ficatul
Corect: b
51. Mecanismele de acțiune ale masajului clasic prezintă următoarea excepție?

a. excitarea receptorilor cutanați
b. efect mecanic
c. inhibarea propioceptorilor
d. stimularea propioceptorilor
e. stimularea eliberării metaboliților activi
Corect: c
52. Care este excepția in ce privește condițiile care trebuie respectate de catre terapeutul
maseur ?
a. să lucreze in prezența terților
b. sa nu aibă limitări funcționale
c. ,,încălzirea,, mâinilor inaintea aplicării masajului
d. ținută adecvată
e. să examineze totdeauna zona de tratat
Corect: a
maseur ?
a. să nu lucreze in prezența terților
b. să nu aibă leziuni dermatologice la nivelul mâinilor
c. să dezvelească întreg corpul pacientului
d. o bună coordonare a gesturilor
e. să păstreze igiena corstă a mâinilor
Corect: c
54. Care este excepția in ce privește mobilierul folosit la masaj ?

a. pat accesibil pe ambele laturi
b. scaun cu spătar sau fără spătar
c. taburet
d. pat accesibil doar pe partea stângă
e. banchetă de masaj
Corect: d
55. Care este excepția in ce privește tehnica masajului regiunii spatelui ?

a. să lucreze in decubit dorsal
b. se incepe cu efleurajul
c. folosirea metodei ,,valului,,
d. vibrații realizate cu palmele pe regiunile paravertebrale și intercostale
e. vibrații cu vârful degetelor pe punctele de emergență ale nervilor
Corect: a
80
56. Alegeți răspunsul fals referitor la modalitatea de aplicare a ședințelor de masaj:
a. ritmul masajului clasic este de 1- 2x/zi
b. momentul aplicării este imediat dupa mese
c. durata unei ședințe variază in funcție de regiunea abordată
d. durata totala a ședințelor este de 2 săptămâni sau mai mult
e. durata totala a ședințelor este de 4-6 săptămâni sau mai mult
Corect: b
maseur ?
a. ambidextria
b. să explice pacientului manevrele terapautice, mai ales al inițierea tratamentului
c. să fie echilibrat emoțional
d. să aibă un comportament care sa genereze pacientului o stare de confort
e. pe cât posibil sa aibă mâinile calde și umede
Corect: e
58. Alegeți răspunsul fals referitor la tehnicile de masaj reflex:

a. reflexologia vertebrală
b. reflexologia manuală
c. reflexologia auriculară
d. reflexologia palmară
e. reflexologia dinților
Corect: b
59. Alegeți răspunsul fals referitor la tehnicile de masaj reflex:

a. reflexologia plantară
b. reflexologia intestinului gros
c. reflexologia irisului
d. reflexologia inversă
e. masajul reflex segmentar
Corect: d
60. Alegeți răspunsul fals referitor la reflexoterapie:

a. este o terapie holistică bazată pe reflexologie
b. este utilizată in scopul menținerii sănătății
c. este utilizată in scopul ameliorării sănătății
d. prin stimularea zonelor reflexogene se poate influența starea clinico- funcțională a unor
organe
e. prin stimularea zonelor reflexogene se poate influența doar starea clinică a sistemului nervos
Corect: e
61. Alegeți răspunsul fals referitor la clasificarea metodelor fundamentale ale masajului clasic:
a. frământatul
b. netezirea
c. fricțiunea
81
d. presopunctura
e.vibrația
Corect:d
62. Următoarele afirmații sunt valabile pentru manevra de netezire, cu excepția:

a. manevra de introducere și final
b. rol stimulant, tonic
c. se adreseză tegumentului
d. se aplică continuu, ritmic
e. rol analgetic
Corect:b
63. Alegeți răspunsul fals pentru contraindicațiile masajului:

a. procese inflamatorii în faza acută
b. pe focarul de fractură
c. plăgi
d. zone de hipoestezie
e. zone de hiperestezie
Corect:d
64. Următoarele afirmații sunt valabile pentru zonele contraindicate în masaj, cu excepția:
a. regiunea supraclaviculară
b. regiunea deltoidiană
c. regiunea antero- internă cervicală
d. regiunea poplitee
e. triunghiul lui Scarpa
Corect:b
65. Alegeți răspunsul fals pentru contraindicațiile masajului:

a. varice
b. neoplazii
c. boli cu deficit de coagulare
d. boli artrozice
e. nevi pigmentari
Corect:d
66. Alegeți răspunsul fals pentru practica masajului in Grecia antică:

a. practicat de către specialiști(aliptes)
b. ca metoda de pregătire a atleților
c. practicat adesea in băile publice
d. executat simplu sau cu uleiuri sau pulberi speciale
e. asociat cu mișcarea sportivă sau terapeutică
Corect:c
67. Următoarele afirmații sunt valabile pentru manevra de tapotament, cu excepția:

a. lovirea ușoară si ritmică a țesuturilor
b. scopul manevrei este puternic excitant
c. se realizează ca primă manevră de masaj
d. se poate realiza cu pulpa degetelor
Corect:c
82
68. Următoarele afirmații sunt valabile pentru manevra de fricțiune, cu excepția:
a. presupune mobilizarea structurilor tisulare între ele, la limita elasticității țesuturilor
b. efect analgetic
c. manevra trebuie sa fie precisă
d. efect mecanic
e. mâna terapeutului nu deplasează tegumentul
Corect:e
69. Următoarele afirmații sunt valabile pentru variantele tehnice ale manevrei de frământat, cu
excepția:
a. petrisaj profund
b. petrisaj superficial
c. manevra ,,în pieptene,,
d. frământatul cutei abdominale
e. cuta sub formă de val
Corect:c
70. Care este excepția la manevrele folosite pentru masajul pielii păroase a capului?
a. netezire
b. petrisaj profund
c. manevra ,,în pieptăn,,
d. presiuni statice sau alunecate
e. fricțiuni mai rar
Corect:b
71. Care este excepția in ce privește sensul de aplicare al manevrelor folosite pentru masajul
feței?
a. din mijlocul frunții spre regiunile temporale
b. din regiunea mentonieră, oblic, spre regiunea geniană, urechi, unghiul extern al ochiului
c. de la frunte spre piramida nazală
d. de la unghiul extern al ochilor spre regiunea temporală
e. de la piramida nazală spre unghiul extern al ochiului
Corect:c
72. Care afirmații sunt corecte pentru manevrele folosite pentru masajul feței?
a. folosite în recuperarea funcțională
b. folosite în sfera estetică
c. poziționarea pacientului în decubit dorsal sau șezând
d.indicate in afecțiuni dermatologice și neurologice
e. nu stimulează propiocepția
Corect: a,b,c,d
73. Care afirmații sunt corecte pentru masajul regiunii cervicale posterioare?
a. in cazul nevralgiilor se practică neteziri ușoare
b. se asociază cu tehnici de mobilizare a coloanei cervicale
c. manevrele folosite sunt: netezire, presiuni, frământat, fricțiuni, vibrații
d. pacientul e poziționat in decubit lateral
e. pacientul e poziționat în decubit ventral, dorsal sau șezând.
Corect: a, b, c, e
83
74. Care afirmații sunt corecte pentru masajul regiunii cervicale anterioare, zona suprahiodiană?
a. se face masaj superficial, foarte blând
b. se adresează mușchiului pielos al gâtului
c. se insistă asupra glandelor submaxilare
d. se evită ganglionii limfatici
e. se evită vasele de sânge
Corect: a,b, d, e
75. Care afirmații sunt corecte pentru masajul regiunilor laterale cervicale?
a. se realizează neteziri ușoare
b. indicat in contracturi si retracturi musculare (torticolis)
c. capul pacientului se poziționează în flexie și ușoară înclinare spre spre partea masată
d. se insistă asupra ganglionilor limfatici
e. se poate practica și frământat ușor între police și index
Corect: a,b, c, e
76. Manevra percutat prezintă urmatoarele caracteristici:

a. se realizează prin caderi perpendiculare ale vârfurilor degetelor ușor flectate
b. se aplica in regiunea spatelui sau toracelui
c. se poate aplica si la nivelul peretelui abdominal
d. se realizează cu toată palma
e. aparține manevrei de batere
Corect: a,b, c, e
77. Manevra tocat prezinta urmatoarele caracteristici:

a. se realizează cu ambele mâini in ușoară extensie
b. palmele sunt aplicate paralel cu tegumentul
c. palmele sunt orientate față in față, apropiate si degetele ușor flectate
d. se aplică cu marginea cubitală a degetelor
e. degetele cad moale pe suprafața masată, mișcarea fiind realizată din articulația pumnului
Corect: a,c, d,e
78. Modalitățile de realizare ale presiunilor alunecate sunt:

a. se efecteuază lent, regulat
b. se efectuează cu ritm de 10-12 mișcări/minut
c.între manevre se intercalează vibrații
d. se realizează cu presiune constantă
e. între manevre se intercalează netezirea de rapel
Corect: a,b , d,e
79. Modalitățile de realizare ale vibrației, sunt:

a. imprimarea unor mișcări de tapotament mai fine
b. se efectuează cu ritm de 5- 10 mișcări/ secundă
c. mișcarea se face din articulația pumnului
d. preiunea ondulatorie se realizează fără a pierde contactul cu tegumentul
Corect: b, c, d,e
80. Variantele tehnice de realizare a vibrației sunt :

84
a. sub formă de trepidații la nivelul toracelui
b. se efectuează cu o amplitudine între 1- 4 mm
c. cu o amplitudine de 1- 4 cm
d. sub form unui punct cu vârful unui deget sau 2-3 degete unite
e. cu partea palmară a degetelor
Corect: a,b , d,e

a. sub forma unui punct deplast liniar pe un traseu nervos
b. sub forma unui punct deplast liniar pe un traseu musculo- tendinos
c. cu partea palmară a degetelor si toată palma, prin contracții alternative ale agoniștilor și
antagonoștilor
d. trepidația se realizează în zona toracelui, la sfarșitul expirului
e. cu partea palmară se realizează pe zone foarte mici
Corect: a,b c, d
82. Care sunt sindroamele algice intâlnite la masajul regiunii precordiale?

a. patologia țesutului moale
b. afecțiuni cardio-vasculare
c. durere iradiată de la nivelul coloanei cervicale
d. interesarea articulațiilor condro- sternale
e. interesarea articulațiilor inetrfalangiene
Corect: a,b c, d

a. sub forma unui punct deplast liniar pe un traseu nervos
b. sub forma unui punct deplast liniar pe un traseu musculo- tendinos
c. cu partea palmară a degetelor si toată palma, prin contracții alternative ale agoniștilor și
antagonoștilor
d. trepidația se realizează în zona toracelui, la sfarșitul expirului
e. cu partea palmară se realizează pe zone foarte mici
Corect: a,b c, d
84. Poziționarea pacientului pentru masajul regiunii antero- laterale a toracelui, cuprinde
urmatoarele aspecte:
a. decubit dorsal
b. membrele superioare in adducție
c. cu capul si trunchiul ușor ridicate la 30- 40 grd fata de orizontală
d. cu membrele superioare in abducție
e. dezvelirea regiunii toracale
Corect: a,c, d, e
85.Manevrele de masaj la nivelul regiunii sternale si pectorale, includ :

a. netezirea lunga
b. frământat ușor
c. fricțiune
d. cernut
e. vibrații fine
85
Corect: a,b c, e
86.Manevrele de masaj la nivelul regiunii sternale si pectorale, includ :

a. tocat
b. presiune
c. fricțiune
d. netezire
e. contraindicația masajului glandei mamare
Corect: b c,d, e
87. Manevrele de masaj la nivelul regiunii costale, includ :

a. netezire
b. presiuni alunecate
c. framântat cu 2-3 degete la nivelul mușchilor intercostali
d.vibrații ușoare asociate cu mișcările respiratorii
e. tocat
Corect: a, b c,d
88. Manevrele de masaj la nivelul regiunii precordiale, includ :

a. netezire cu palma întinsă
b. batere puternică
c. vibrații ușoare din aproape în aproape
d.fricțiuni
e. netezirea se practică pornind de la nivelul sternului spre partea costală stângă
Corect: a, c,d, e
89. Care afirmații sunt adevărate despre indicațiile masajului la nivelul pielii păroase a capului?
a. indicate in cefalee
b. indicate in nevralgii
c. indicate in spondiloza cervicală
d. indicate in psoriazis
e. indicate in alopecie
Corect: a, b c, e
90. Care afirmații sunt adevărate referitor la manevrele folosite în masajul pielii păroase a
capului?
a. netezire
b.manevra ,,în pieptene,,
c. fricțiuni ușoare
d. presiuni staice sau glisante
e. baterea
Corect: a, b c, d
91. Care afirmații sunt adevărate referitor la tehnica masajului pielii păroase a capului?
a. pacientul în decubit ventral
b. pacientul în poziție șezând
c. terapeutul folosește ambele mâini concomitent
86
d. pacientul în decubit dorsal
e. mobiizarea pieli capului, fără durere
Corect: a, b c, e
92. Care afirmații sunt adevărate referitor la poziția pacientului pentru masajului spatelui?
a. decubit ventral, care permite abordul larg al regiunii spatelui
b. decubit dorsal
c. decubit lateral, la pacienții care nu tolerează decubitul ventral
d. poziția șezând, pentru masajul asociat cu mobilizări si reeducare respiratorie
e. cu corpul în imersie
Corect: a, c, d, e
93. Care afirmații sunt adevărate referitor la poziția pacientului pentru masajului spatelui?
a. decubit ventral cu o pernă sub abdomen , in cazul sindroamelor dureroase lombo- sacrate
b. poziția șezând, pentru masajul asociat cu mobilizări pasive sau active, tehnici FNP si
reeducare respiratorie
c. decubit lateral, la pacienții care nu tolerează decubitul ventral
d. decubit dorsal cu membrele superioare in abducție
e. cu corpul în imersie
Corect: a, b c, e
94. Următoarele afirmații sunt adevărate referitor la particularitățile masajului regiunii sacro-
coccigiene?
a. cu pacientul în decubit dorsal
b. articulația sacro- coccigiană este adesea supusă patologiei posttraumatice
c. se începe cu netezirea si se continuă cu frucțiunea ușoara
d. fricțiunea se realizeză in această regiune, cu 2-3 degete sau cu policele
e. masajul se realizează pe toată suprafața posterioară a sacrului și a articulațiilor sacroiliace
Corect: b, c,d, e
95. Următoarele afirmații sunt adevărate referitor la metodologia masajului spatelui?

a. se practică ,, tocatul,, pentru regiunile costale
b. se poate realiza ,, plescăitul,, și tehnica în ventuză pentru regiunile intercostale
c. ,, cernutul,, este preferat în această regiune
d. vibrațiile se pot realiza cu palma pe regiunile intercostale
e. pe regiunile paravertebrale se poate aplica frământatul
Corect: a, b, d, e
96. Care afirmații sunt adevărate referitor la metodologia masajului spatelui?

a. se poate folosi metoda ,, valului,, la nivelul regiunilor paravertebrale
b. vibrațiile se pot realiza cu vârful degetelor în regiunile paravertebrale
c. în nevralgiile intercostale se practică neteziri ușoare, urmate de vibrații
d. este interzisă practicarea metodei ,, valului,,
e. în cazul hipotrofiilor mușchilor intercostali se realizează neteziri și frământări cu trei degete
Corect: a, b, c, e
97. Care afirmații sunt adevărate referitor la metodologia masajului regiunii fesiere?
a. se poate folosi netezirea începând de la sacru spre crestele iliace, spre lateral si inferior
b. sunt indicate presiunile alunecate
87
c. metoda ,,valului,, se poate realiza ușor în această regiune
d. se practică frământatul cu toată palma și degetele
e. se pot folosi și vibrații
Corect: a, b, c, e
98. Care afirmații sunt adevărate referitor la metodologia masajului coapsei?

a. se poate folosi netezirea începând de jos în sus și spre lateral
b. sunt indicate presiunile alunecate, în sens ascendent
c. metoda ,,cernutului,, se poate realiza ușor în această regiune
d. se practică fricțiuni în spirală
e. se practică frământatul
Corect: a, b, c, e
99. Care afirmații sunt adevărate referitor la metodologia masajului coapsei?

a. se poate folosi netezirea începând de sus în jos și spre medial
b. sunt indicate presiunile alunecate, în sens ascendent
c. tapotamentul se poate realiza ușor în această regiune
d. se practică fricțiuni longitudinale sau circulare
e. ,, rulatul,, este o metodă specifică acestei regiuni
Corect: b, c, d, e
100. Care afirmații sunt adevărate referitor la metodologia masajului genunchiului?

a. se poate folosi netezirea la începutul și sfârșitul masajului local
b. sunt indicate presiunile simple sau alunecate
c. vibrațiile se pot realiza cu toată palma sau cu 2- 3 degete
d. se practică fricțiuni alunecate
e. se asociază cu mobilizările articulației femuro- tibilae și femuro- rotuliene.
Corect: a, b, c, e
101 . Care afirmații sunt adevărate referitor la metodologia masajului gambei?

a. se poate folosi netezirea în sens ascendent
b. sunt indicate presiunile în brățară
c. pacientul este poziționat în decubit dorsal sau lateral
d. se practică fricțiuni longitudinale
e. ,, cernutul,, nu este recomandat
Corect: a, b, c, d
102 . Care afirmații sunt adevărate referitor la metodologia masajului articulației tibio- tarsiene?
a. se poate folosi netezirea doar la indicația specială a medicului
b. se pot folosi fricțiuni circulare sau în spirală
c. nu se aplică metoda baterii
d. masajul se combină cu mobilizările articulației
e. frământatul se realizează cu degetele
Corect: b, c, d, e
103 . Care afirmații sunt adevărate referitor la metodologia masajului articulației tibio- tarsiene?
a. se poate folosi netezirea de rapel
b. sunt indicate fricțiuni circulare sau în spirală
c. putem folosi vibrațiile
d. masajul nu se asociază cu mobilizările articulației
88
e. frământatul se poate aplica
Corect: a, b, c, e
104 . Alegeți afirmațiile potrivite, referitor la metodologia masajului piciorului:

a. se realizează netezirea pe regiunea dorsală
b. nu sunt indicate fricțiunile
d. masajul se asociază cu mobilizările articulațiilor interfalangiene ale degetelor
e. frământatul se poate aplica
Corect: a, c,d, e
105 . Care afirmații sunt adevărate referitor la metodologia masajului piciorului?

a. se poate folosi presiunea alunecată, dela distal spre proximal
b. sunt indicate fricțiuni liniare, circulare sau în spirală
c. putem folosi baterea cu pulpa degetelor
d. masajul nu se asociază cu mobilizările articulațiilor piciorului
e. frământatul se poate aplica pe fața plantară
Corect: a, b, c, e
106 . Alegeți afirmațiile potrivite, referitor la metodologia masajului piciorului:

a. se realizează efleurajul pe regiunea dorsală
b. se poate realiza baterea cu marginea cubitală a mâinii , la nivelul feței plantare
c. vibrațiile sunt contraindicate
e. presiunile alunecate se realizează de la degete spre gleznă
Corect: a, b, d, e
107 . Alegeți afirmațiile potrivite, referitor la metodologia masajului mâinii:

a. se realizează netezirea inițial și final
b. nu sunt indicate fricțiunile
e. frământatul se poate aplica cu 2- 3 degete
Corect: a, c,d, e
108. În metodologia masajului mâinii se pot folosi următoarele?

a. se realizează netezirea pe regiunea dorsală și palmară
b. fricțiunile pot fi longitudinale, circulare sau în spirală
c. tapotamentul realizat cu pulpa degetelor la nivelul regiunii tenare
d. masajul nu se asociază cu mobilizările articulațiilor interfalangiene ale degetelor
e. frământatul
Corect: a, b, c, e
109 . Alegeți afirmațiile adevărate, referitor la metodologia masajului cotului:

a. este indicat în epicondilite
b. nu sunt indicate tehnicile de mobilizare pasivă ale cotului, asociate cu masajul regiunii
c. netezirea este folosită
d. fricțiunea se poate aplica cu policele
e. vibrațiile se pot aplica
89
Corect: a, c,d, e
110 . Alegeți afirmațiile potrivite, referitor la metodologia masajului cotului:

a. se realizează în redorile poststraumatice de cot
b. fricțiunile se practică în special al nivelul epicondililor
d. masajul se asociază cu mobilizările pasive, active ale cotului
e. tehnicile de facilitare neuro-propioceptivă nu se pot asocia masajului
Corect: a,b, c,d,
111. În metodologia masajului umărului se recunosc următoarele aspecte, ca fiind adevărate:

a. se realizează netezirea inițial
b. pacientul este poziționat în șezând, pentru a permite accesul total al regiunii
c. tapotamentul realizat cu pulpa degetelor
d. masajul se asociază cu mobilizările pasive ale articulației scapulo- humerale
e. manevra ,, în ventuză,, este foarte utilă
Corect: a, b, c, d

a. se realizează ,, geluirea,, cu rădăcina mâinii
b. petrisajul se aplică pe masele musculare ale umărului
c. indicat a se practica numai pe mușchiul supraspinos
d. masajul se asociază cu mobilizările pasive, active, ale articulației scapulo- humerale
e. tehnicile de facilitare neuropropioceptivă ale umărului pot fiasociate masajului
Corect: a, b, d, e

a. se realizează netezirea de rapel
b. pacientul poate fi poziționat în decubit heterolateral la numiți pacienți
c. manevra de ,, cernut,,este indicată în această regiune
d. masajul se asociază cu mișcările de ,, pendulare,, ale articulației scapulo- humerale
e. fricțiuni aplicate pe zone Triger sau cicatrici
Corect: a, b, d, e

a. se realizează netezirea inițial
c. tapotamentul realizat cu pulpa degetelor
d. masajul se asociază cu mobilizările pasive ale articulației scapulo- humerale
e. manevra ,, în ventuză,, este foarte utilă
Corect: a, b, c, d
115. În metodologia masajului brațului se recunosc următoarele aspecte, ca fiind adevărate:

a. pacientul este poziționat în decubit dorsal
c. netezirea lungă, longitudinală
d.,, rulatul,, este indicat în această regiune
e. frământatul nu este recomandat
Corect: a, b, c, d
90
116. Metodologia masajului reflex , cuprinde urmatoarele tehnici:
a. masajul holistic
b. reflexologia vertebrală
c. reflexologia irisului
d. neuralterapia
e. refloxologia palmară
Corect: b, c, d, e

a. reflexologia plantară
b. reflexologia variabilă
c. reflexologia endo- nazală
d. reflexologia auriculară
e. refloxologia dinților
Corect: a, c, d, e

a. masajul reflex segmentar
b. reflexologia vertebrală
c. reflexologia intestinului gros
d. reflexologia metamerică
e. refloxologia linguală
Corect: a, b, c, e
119. În metodologia masajului reflex segmentar, se recunosc următoarele aspecte, ca fiind

adevărate:
a. pacientul așezat în decubit ventral
b. se acționează asupra unui dermato- miotom corespunzând unui segment vertebral
c. are drept scop influențarea organelor profunde prin mecanism reflex
d. pacientul este așezat în decubit dorsal
e. trebuie cunoscute zonele metamerice cu organele corespunzătoare
Corect: a, b, c, e
120. Tehnica masajului reflex segmentar, recunoaște următoarele aspecte, ca fiind adevărate:
a. se prinde între police și index, o zonă paravertebrală corespunzătoare unui dermato- miotom
b. se prinde între podul palmei și toate degetele, o zonă paravertebrală corespunzătoare unui
dermato- miotom
c. intensitatea stimulării depinde de: vârstă, sex, tip constituțional,condiții comorbide
d. durata stimulării este în medie de 20 de minute/ ședință
e. efectele constau în reglarea funcțională a organului sau țesutului afectat
Corect: a, c, d, e
91
DISCIPLINA NURSING GENERAL
Autor: Şef lucr.Dr. Bogdan Virgil Cotoi
1. Nursingul reprezintă:
a. activitatea de a îngriji persoanele bolnave
b. activitatea autonomă de promovare a bolilor
c. activitatea sa nu se referă la persoanele cu dizabilităţi
d. activitatea autonomă de îngrijire a persoanelor sănătoase
e. activitatea de asistenţă socială a indivizilor
R: d
2. Persoana care pune în practică principiile nursingului se numeşte:

a. asistent medical
b. asistent social
c. nursă
d. oficiant sanitar
e. infirmieră
R: c
3. Bazele nursingului modern au fost puse de:

a. generaţia Abdelah
b. generaţia Nightingale
c. generaţia Henderson
d. generaţia Rogers
e. generaţia Orem
R: b
4. Comisia Comunităţii Europene a recomandat, în 1989, ca pregătirea nurselor secolului XXI să

se facă:
a. la nivel universitar
b. la nivel liceal
c. la nivel postliceal
d. la nivel postliceal şi universitar deopotrivă
e. la orice nivel doreşte statul european respectiv
R: a
5. Drepturile de natură etică ale bolnavului sunt:

a. dreptul la informare
b. dreptul de a-şi da consimţământul
c. dreptul la confidenţialitate
d. dreptul la îngrijiri sigure
e. dreptul la îngrijiri pentru a deveni independent
R: e
6. Menţinerea sănătăţii copilului în condiţii optime se realizează:

a. internând copilul în spital
b. stabilind legătura cu copilul şi familia acestuia
92
c. tratând copilul la domiciliu
d. nu este nevoie să se discute cu copilul
e. nu se complimentează copilul
R: b.
7. În procesul nursing adresat copilului:

a. încercaţi să obţineţi încrederea membrilor familiei
b. membrii familiei nu sunt acceptaţi în preajma copiilor
c. procesul nursing nu se adresează membrilor familiei
d. nu sunt necesare informaţii privind copiii
e. membrii familiei sunt informaţi despre starea copilului
R: a.
8. Culegerea datelor în procesul nursing adresat copilului:

a. se realizează prin obţinerea încrederii membrilor familiei
b. nu interesează condiţiile de locuit
c. nu include examinarea sistemelor şi aparatelor
d. se realizează folosind un limbaj simplu
e. se referă la dezvoltarea corespunzătoare vârstei
R: e.
9. Diagnosticul nursing pentru perioada copilăriei:

a. trebuie să descrie stilul de viaţă al părinţilor
b. trebuie să identifice factorii de stres din familie
c. trebuie să cuprindă problemele actuale de sănătate ale copilului
d. se referă la percepţia stării de sănătate
e. include şi situaţia financiară
R: c.
10. Identificaţi caracteristicile diagnosticului nursing:

a. se modifică în funcţie de evoluţia stării persoanei îngrijite
b. semnalează afecţiunile sistemelor şi aparatelor în cadrul bolii
c. defineşte boala
d. are terminologie proprie, bine definită
e. este un ghid pentru tratament
R: a.
11. Diagnosticul nursing:

a. defineşte boala
b. este mereu acelaşi
c. este un ghid pentru îngrijiri
d. poate fi corelat întotdeauna cu evoluţia bolii
e. este un ghid pentru tratament
R: c
12. Antecedentele heredo-colaterale:

a. se obţin din anamneza pacientului
b. reprezintă afecţiunile de care au suferit rudele de gradul 1 al pacientului
c. nu sunt importante în stabilirea diagnosticelor nursing
d. nu sunt importante decât atunci când pacientul este grav
93
e. se pot afla doar de la aparţinători
R: a.
13. Antecedentele personale patologice:

a. sunt semnificative pentru un pacient vârstnic
b. sunt semnificative doar dacă pacientul este grav
c. nu se pot obţine decât de la pacient
d. reprezintă afecţiunile de care a suferit pacientul până in prezent
e. sunt totdeauna legate de boala actuală
R: d.
14. Identificarea pacientului se poate realiza cu:

a. buletinul sau cartea de identitate
b. carnetul de asigurat
c. certificatul de naştere
d. orice document în care sunt consemnate numele şi prenumele pacientului, CNP-ul şi domiciliul
acestuia
e. adeverinţa de salariat
R: a.
15. Diagnosticele nursing specifice perioadei adolescenţei sunt:

a. conflictul decizional datorat activităţii intelectuale
b. experienţa personală
c. izolarea socială dată de resursele personale inadecvate
d. intoleranţa la activitate dată de procesul de îmbătrânire
e. accidentele datorate încrederii de a fi invulnerabil
R: e.
16. Problemele pacientului cu afecţiune osteo-musculară sunt:

a. durere
b. deficit de autoîngrijire
c. perturbarea imaginii de sine
d. perturbarea imaginii corporale
e. probleme de deglutiție.
R:abcd
17. Intervenţii nursing în cazul unui pacient care a suferit un traumatism sunt:
a. asigurarea unui mediu de siguranţă
b. efectuarea unui bilanţ lezional
c. suport psihologic al pacientului şi familiei
d. schimbarea periodică a poziţiei pacientului
e. stimularea mobilizării precoce ca acțiune autonomă
R:abc
18. Intervenţiile nursing la un pacient recent imobilizat în aparat gipsat sunt:

a. urmărirea mişcărilor segmentelor distale
b. observarea culorii tegumentelor din jurul aparatului gipsat
c. respectarea condițiilor de igienă prin realizarea dușului zilnic
d. ajutarea pacientului în satisfacerea nevoilor fundamentale
94
e. plimbări zilnice încă de la debutul bolii ajutându-se de un cadru mobil
R:abd
19. Efectele imobilităţii sunt:

a. atrofii musculare
b. scăderea tensiunii arteriale
c. constipaţie
d. tromboze venoase profunde
e. apariția fracturilor
R: acd
20. Intervenţiile nursing pentru prevenirea efectelor imobilităţii sunt:

a. efectuarea de mişcări active
b. poziţionarea corectă a membrului afectat
c. menţinerea membrului afectat mai jos față de nivelul patului
d. creşterea conţinutului de fibre vegetale din alimentaţie
e. administrarea unui regim hipoproteic
R: bd
21. Una dintre cele mai importante teoreticiene nursing, Orem, enunţă ”teoria nursing a deficitului
de autoîngrijire”. Care dintre următoarele afirmaţii cu privire la această teorie sunt adevărate?:
a. Inabilitatea de a se autoîngriji necesită nu doar ajutorul nursei ci mai ales autoîngrijire
b. Conceptul de bază nu este autoîngrijirea exclusivă ci forţa de a acţiona în mod deliberat
c. Interacţiunea între sisteme se face pe baza unor concepte interdependente
d. Mediul înconjurător este în strânsă corelaţie cu fiinţa umană, ca urmare trebuie apărat
e. Identificarea conceptelor serveşte la dezvoltarea bazei de cunoştinţe a nursingului
R: a b
22. În perioada celei de-a patra generaţii de teoreticieni se poate observa:

a. există un pluralism de scopuri liberale
b. îngrijirea este conceptul nursing principal
c. ruptura dintre teorie şi practică datorată priorităţilor tehnologice
d. teoria narativă ca suport pentru nurse
e. implicarea directă a filozofilor în profesiunile din sănătate
R: a c d e
23. Conceptele de bază ale practicii nursing sunt:

a. Conceptul despre om
b. Conceptul despre societate
c. Conceptul despre adevăr
d. Conceptul despre bine şi rău
e. Conceptul despre sănătate
R: a e
24. Elementele definitorii ale procesului de îngrijire pentru sănătate sunt:

a. elementele care se referă la profesie
b. elementele care se referă la societate
c. dificultăţile pacientului
d. natura şi consecinţele intervenţiei
95
e. posibilităţile financiare ale statului
R: a d
25. Rolul nursei în societate este astfel definit de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii:
a. să asiste medicul în activitatea sa
b. să asiste indivizi, familii şi grupuri
c. să optimizeze activitatea medicală
d. să optimizeze şi să integreze funcţiile fizice, psihice şi metale ale persoanelor asistate
e. să ofere asistenţă exclusiv persoanelor bolnave, conform recomandărilor medicului
R: b d
26. În nursing, intervenţia aplicată persoanei trebuie:

a. să fie orientată de diagnosticele medicale ale bolnavului
b. să ţină totdeauna cont de globalitatea individului (bio-psiho-socială)
c. să fie orientate pe recomandarea medicului
d. să fie nu fie independentă
e. să fie orientată pe creşterea independenţei persoanei (în realizarea nevoilor proprii)
R: b e
27. Consecinţele procesului nursing sunt:

a. câştigarea independenţei pacientului
b. realizarea actului medical
c. ameliorarea dependenţelor persoanei asistate
d. aplicarea unor intervenţii conforme cu diagnosticul nursing
e. aplicarea unor intervenţii conforme cu diagnosticul medical
R: a c
28. Sursele de dificultate cu care se confruntă nursa sunt:

a. lipsa personalului medical
b. lipsa forţei pacienţilor
c. lipsa voinţei pacienţilor
d. lipsa personalului auxiliar din spitale
e. lipsa cunoştinţelor pacienţilor
R: b c e
29. Funcţiile cu caracter independent ale nursei sunt:

a. asistă pacientul doar la recomandarea medicului
b. asistă pacientul din proprie iniţiativă
c. oferă îngrijiri de confort
d. stabileşte relaţii de încredere
e. promovează condiţii mai bune de sănătate şi de viaţă
R: b c d e
30. Funcţiile cu caracter de dependenţă ale nursei sunt:

a. observă evoluţia bolnavului în mod autonom
b. observă evoluţia bolnavului când acesta o solicită
c. observă evoluţia bolnavului la solicitarea medicului
d. anunţă familia orice modificare în starea de sănătate a bolnavului
e. anunţă medicul în cazul modificării stării de sănătate a bolnavului
96
R: c e
31. Funcţia profesională a nursei se referă la:

a. Aplicarea de tehnici specifice nursei
b. Activitatea sanitară preventivă
c. Activitatea de psihologie sanitară
d. Activitatea de educaţie sanitară
e. Activitatea de diagnostic şi tratament a bolilor
R: a b c d
32. Funcţiile specifice ale nursei sunt:

a. funcţia de cercetare
b. funcţia profesională
c. funcţia de îngrijire nursing
d. funcţia economică
e. funcţia educativă
R: a b d e
33. Funcţia de cercetare a nurselor are ca scop:

a. identificarea unor fonduri suplimentare de venit
b. colaborarea cu alţi specialişti din comunitate
c. identificarea unor soluţii optime de îngrijire
d. identificarea factorilor de mediu care acţionează asupra sănătăţii
e. evaluarea tării de sănătate a populaţiei
R: c d e
34. Raportul OMS de la Copenhaga din 1990 intitulat ”Dezvoltarea nursei generaliste” pentru
Comunitatea Europeană arată că:
a. nursa are funcţii diferite în diferitele ţări europene
b. funcţiile nursing derivă din nursingul în societate
c. funcţiile nursei sunt universale şi rămân constante
d. funcţiile nursei sunt diferite, în funcţie de locul desfăşurării activităţii (casă, spital, fabrică,
şcoală, sistem de îngrijiri primare)
e. funcţiile nursei rămân constante, în funcţie de locul desfăşurării activităţii (casă, spital, fabrică,
şcoală, sistem de îngrijiri primare)
R: b c e
35. Care dintre următoarele funcţii enumerate sunt caracteristice pentru nurse?
a. acordă ajutor financiar persoanelor aflate în dificultate
b. clasifică nevoile individului pe priorităţi
c. evaluează interacţiunea cu persoana îngrijită pentru a îmbunătăţi activitate nursing
d. supraveghează şi controlează mediul ambiant
e. supraveghează educaţia sanitară din şcoli
R: b c d
36. Educaţia trebuie să-i permită nursei (conform Oficiului Regional OMS pentru Europa, 1990):
a. să aplice cercetarea corespunzătoare practicii de nursing
b. să răspundă pentru îngrijirile pe care le acordă
c. să aplice un demers de rezolvarea a problemei de sănătate a persoanei asistate
d. să participe la predarea, monitorizarea şi supervizarea studenţilor la nursing
97
e. să secondeze medicul în activitatea sa medicală
R: a b c d
37. Care dintre următoarele afirmaţii cu privire la modele de nursing sunt adevărate?
a. Există un mare număr de modele de nursing
b. Singurul model nursing adoptat pentru practica zilnică este modelul Virginiei Henderson
c. Modelul acceptat la scară largă este modelul Roper (1985) bazat pe cel al V Henderson
d. Modelul nursing adoptat în practica din ţara noastră este cel al V Henderson
e. Nu există modele pentru practica nursing în Europa
R: a c
38. Principiile etice aplicabile în domeniul sănătăţii sunt:

a. principiul binefacerii
b. primum non nocere
c. principiul dreptăţii
d. principiul cunoaşterii
e. principiul autonomiei personale
R: a b c e
39. Care dintre următoarele afirmaţii cu privire la principiul etic al ”absenţei răului” este corectă?
a. a nu face rău este o îndatorire specifică medicilor, nursele fiind absolvite de vină
b. principiul absenţei răului se realizează prin oferirea de îngrijiri doar la recomandarea medicului
c. principiul absenţei răului se realizează prin oferirea de îngrijiri sigure
d. moartea, ca expresie a ”răului”, poate fi considerată o alternativă bună în cazul bolnavilor aflaţi
în stadiul terminal
e. modalitatea de evitare a ”răului” este pregătirea temeinică profesională
R: c e
40. Principiul etic al ”autonomiei” se referă la:

a. independenţa propriei fiinţe
b. absenţa restricţiilor fizice sau psihologice din partea altor persoane
c. îngrijiri în conformitate cu decizia nursei chiar şi în absenţa consimţământului bolnavului
d. principiul autonomiei stă la baza consimţământului bazat pe informare
e. oamenii trebuie ajutaţi să se implice în deciziile care îi privesc
R: a b d e
41. Care dintre afirmaţiile următoare cu privire la principiul etic al binefacerii sunt adevărate?
a. conform cu acest principiu, nursele furnizează servicii ţinând cont de experienţa proprie
b. conform cu acest principiu, nursele furnizează servicii ţinând cont de calitatea de asigurat a
pacientului
c. conform cu acest principiu, nursele furnizează servicii ţinând cont de vârsta persoanei
d. conform cu acest principiu, nursele furnizează servicii ţinând cont de demnitatea umană
e. conform cu acest principiu, nursele furnizează servicii ţinând cont de unicitatea pacientului
R: d e
42. Drepturile legale ale bolnavului sunt:

a. dreptul la demnitatea personală
b. dreptul la îngrijire personalizată
c. dreptul la informare
98
d. dreptul de a se plânge de îngrijiri
e. dreptul la autodeterminare
R: c e
43. Care sunt situaţiile considerate speciale de obţinere a consimţământului:

a. consimţământul sugarilor
b. consimţământul pacienţilor cu tulburări mentale severe
c. consimţământul în urgenţe
d. consimţământul pacienţilor aflaţi în faze terminale ale unor boli oncologice
e. consimţământul persoanelor cu vârste de peste 80 de ani
R: b c d
44. Care dintre următoarele fapte reprezintă ”abateri simple” de la Codul de etică al nurselor?
a. divulgarea suferinţelor fără acordul pacientului faţă de alte persoane din anturajul acestuia
b. neinformarea pacientului ce are ca rezultat punerea în primejdie a vieţii
c. neîndeplinirea recomandărilor medicului deoarece prin aceasta pacientul ar fi suferit
d. acordarea îngrijirilor în mod discriminatoriu
e. îngrădirea comunicării cu familia
R: c d e
45. Constituie abateri grave de la Codul etic următoarele fapte:

a. neacordarea primului ajutor
b. procurarea pentru sine a unui avantaj material nejustificat sau ilicit
c. atingerile aduse demnităţii pacientului
d. folosirea constrângerii fizice în exercitarea profesiei
e. obţinerea consimţământului prin intimidare
R: a d e
46. Teoria lui Abraham Maslow se referă la.

a. identificarea a 14 nevoi fundamentale ale fiinţei umane
b. primul nivel al piramidei este de ordin biologic, al doilea social şi ultimele trei nivele sunt de
ordin psihologic
c. ierarhizează nevoile fiinţei umane în funcţie de nevoile biologice ale omului
d. identifică cinci categorii de necesităţi ale fiinţei umane
e. este o teorie specifică nursingului
R: b d
47. Cauzele care determină incapacitatea individului de a-şi realiza nevoile fundamentale sunt:
a. lipsa de cunoaştere
b. lipsa de voinţă
c. lipsa de timp
d. lipsa de forţă
e. lipsa de bani
R: a b d e
48. Care dintre afirmaţiile cu privire la dependenţa în realizarea nevoilor fundamentale ale fiinţei
umane sunt adevărate?
a. dependenţa poate fi un instrument în aplicarea procesului nursing
99
b. aprecierea gradelor de dependenţă se poate face cu precizie
c. dependenţa poate fi calitativă şi cantitativă
d. gradele de dependenţă variază de la 0 la 100 de puncte
e. nivelul de dependenţă este o unitate de apreciere care orientează îngrijirea
R: c e
49. Care dintre următoarele afirmaţii cu privire la dependenţa în realizarea nevoilor fundamentale
ale fiinţei umane sunt corecte?
a. dependenţa potenţială este dată de predispoziţia individului
b. dependenţa actuală poate beneficia de acţiuni corective
c. dependenţa descrescândă caracterizează perioada de convalescenţă
d. dependenţa permanentă este caracteristică bolilor acute
e. dependenţa crescândă este caracteristică bolilor cronice
R: a b c
50. Sursele de dificultate în realizarea independentă a nevoilor fundamentale ale fiinţei umane sunt:
a. obstacole de natură necunoscută
b. obstacole de natură fizică
c. obstacole de natură extrinsecă
d. obstacole de natură intrinsecă
e. anturajul social al individului
R: b c d e
51. Care dintre următoarele afirmaţii cu privire la sursele de dificultate în satisfacerea nevoilor
fundamentale ale fiinţei umane sunt adevărate?
a. există peste 200 de surse de dificultate de ordin fizic identificate de v henderson
b. nursa trebuie să identifice sursele de dificultate pentru a adapta intervenţia nursing
c. sursele de dificultate de ordin social includ şi problemele de mediu
d. sursele de dificultate de ordin fizic includ şi problemele relaţionale
e. sursele de dificultate de ordin psihologic se pot întâlni la alcoolici
R: a b c e
52. Diagnosticele nursing ce se pot formula în cazul prezentat anterior sunt:

a. problemă de a respira cauzată de o afecţiune pulmonară şi manifestată prin tuse cu
expectoraţie muco-purulentă
b. problemă de a dormi dată de tuse şi manifestată prin tuse cu expectoraţie muco-purulentă
c. problemă de a elimina cauzată de o afecţiune traheo-bronşică şi manifestată prin tuse cu
expectoraţie muco-purulentă
d. problemă de a-şi menţine temperatura corpului constantă cauzată de boala pulmonară şi
manifestată prin febră
e. problemă de a dormi şi a se odihni dată de tuse şi manifestată prin imposibilitatea de a se odihni
R: c, d, e.
53. Procesul nursing cuprinde următoarele etape:

a. aplicarea intervenţiilor nursing
b. stabilirea diagnosticelor medicale
c. culegerea datelor
d. alcătuirea planului nursing
e. stabilirea tratamentului medicamentos ce urmează să se administreze
100
R: a, c, d.
54. Culegerea datelor:

a. reprezintă prima etapă în cadrul procesului nursing
b. se realizează efectuând anamneza bolnavului
c. cuprinde stabilirea diagnosticelor nursing
d. se realizează întrebând medicul ce s-a întâmplat cu pacientul respectiv
e. reprezintă ultima etapă a procesului nursing
R:a, b
55. Diferenţele existente între diagnosticul nursing şi diagnosticul medical sunt:

a. diagnosticul nursing e stabilit de nursă, iar cel medical de către medic
b. diagnosticul nursing este unul de îngrijire, iar cel medical de boală
c. diagnosticele nursing pot fi mai multe
d. diagnosticul nursing este specific unui pacient
e. nici unul dintre răspunsuri nu este corect
R: b, d.
56. Care sunt problemele pacientului cu afecţiune osteo-musculară:

a. durere
b. deficit de autoîngrijire
c. perturbarea imaginii de sine
d. perturbarea imaginii corporale
e. probleme de deglutiţie.
R:abcd
57. Care sunt intervenţii nursing în cazul unui pacient care a suferit un traumatism :
a. asigurarea unui mediu de siguranţă
b. efectuarea unui bilanţ lezional
c. suport psihologic al pacientului şi familiei
d. schimbarea periodică a poziţiei pacientului
e. stimularea mobilizării precoce ca acțiune autonomă
R:abc
58. Care sunt intervenţiile nursing la un pacient recent imobilizat în aparat gipsat:
a. urmărirea mişcărilor segmentelor distale
b. observarea culorii tegumentelor din jurul aparatului gipsat
c. respectarea condiţiilor de igienă prin realizarea duşului zilnic
d. ajutarea pacientului în satisfacerea nevoilor fundamentale
e. plimbări zilnice încă de la debutul bolii ajutându-se de un cadru mobil
R:abd
59. Efectele imobilităţii sunt:

a. hipertrofii musculare
b. scăderea tensiunii arteriale
c. constipaţie
d. tromboze venoase superficiale
e. apariţia fracturilor
R: cd
101
60. Intervenţiile nursing pentru prevenirea efectelor imobilităţii sunt:
a. efectuarea de mişcări active pe tot parcursul zilei
b. poziţionarea corectă a membrului afectat
c. menţinerea membrului afectat mai sus faţă de nivelul patului
d. creşterea conţinutului de fibre vegetale din alimentaţie
e. administrarea unui regim hiperpoproteic
R: bd
102
DISCIPLINA: Semiologie Medicală
Programul de studii: BFKT
Prof. univ. Letiţia Adela Maria Streba
Complement simplu: 8 (25%)

Complement multiplu: 22 (75%)
I. Complement simplu (8)
1. Inapetenţa desemnează:
a. creşterea poftei de mâncare
b. sensibilitate olfactivă exagerată
c. pierderea sensibilității gustative
d. lipsa poftei de mâncare
e. senzaţia falsă de miros fetid
Răspuns corect: d
2. Polidipsia desemnează:
a. creșterea secreţiei lacrimale
b. scăderea senzaţiei de sete
c. creşterea senzaţiei de sete şi a consumului de lichide
d. lărgirea fantei palpebrale
e. senzaţie intensă de foame
Răspuns corect: c
3. Anosmia desemnează:
a. absenţa poftei de mâncare
b. pierderea totală a simţului mirosului
c. scăderea poftei de mâncare
d. saţietate precoce
e. sensibilitate olfactivă exagerată
Răspuns corect: b
4. Poziţia ortopneică apare în:

a. colica biliară
b. tetanos
c. edem pulmonar acut
d. pericardita lichidiană
e. tetanos
Răspuns corect: c
5. Spondilartritele seronegative afectează preponderent grupa de vârstă:

a. 10-20 ani
b. 20-40 ani
c. 70-80 ani
d. 60-65 ani
e. 80-85 ani
Răspuns corect: b
6. Midriaza bilaterală apare în:

103
a. intoxicaţia cu opiacee
b. pneumonia acută
c. coma uremică
d. intoxicaţia cu ciuperci
e. ulcer duodenal
Răspuns corect: d
7. Termenul “acufene” desemnează:

a. scintilaţii vizuale
b. scăderea acuităţii auditive
c. senzaţie auditivă de “zgomote în urechi”
d. absenţa transpiraţiei
e. perturbarea calităţii senzaţiilor olfactive
Răspuns corect: c
8. Paloarea "albă ca varul" este caracteristică:

a. anemiilor hemolitice
b. anemiei Biermer
c. anemiei posthemoragice acute
d. endocarditei bacteriene
e. insuficienței renale cronice
Răspuns corect: c
II. Complemet multiplu (nr=22)
1. Crampa musculară poate apărea în:

a. deshidratări severe
b. infarct miocardic acut
c. ischemii arteriale periferice cronice
d. hipocalcemie
e. anemie feriprivă
Răspuns corect: a,c,d
2. Amiotrofiile generalizate apar în:

a. imobilizare prelungită
b. hipotiroidie
c. lupus eritematos sistemic
d. stări de cașexie
e. gută
3. Transpiraţia cu caracter exploziv poate apărea în:

a. hipotiroidism
b. stări hipoglicemice severe
c. infarct miocardic acut
d. hemoragii digestive masive
e. anemie feriprivă
Răspuns corect: b,c,d
104
4. Edemul alergic (Quincke):
a. este dur
b. poate genera asfixie acută prin interesarea limbii şi epiglotei
c. apare în diverse stări alergice
d. interesează îndeosebi pleoapele, buzele şi limba
e. este alb sau alb-rozat
Răspuns corect: b,c,d,e
5. Artrita din reumatismul articular acut:

a. afectează simetric articulaţiile mici
b. afectează asimetric articulaţiile mici
c. afectează articulaţiile mari
d. are caracter migrator şi fugace
e. nu lasă sechele
Răspuns corect: c,d,e
6. Faciesul din lupusul eritematos sistemic se caracterizează prin:

a. erupţie eritemato-scuamoasă pe nas şi la nivelul pomeţilor
b. erupția nu respectă şanţul nazo-labial
c. erupția este fotosensibilă
d. coexistența leziunilor eritematoase, scuamoase şi cicatriceale
e. extinderea leziunilor pe frunte și bărbie
Răspuns corect: a,c,d,e
a. Faciesul din sclerodermie se caracterizează prin:

a. exoftalmie
b. piele indurată, aspect ceros
c. nas efilat, acvilin
d. orificiul bucal bordat de buze subțiri
e. edem periorbital “în ochelari”
8. Care dintre următoarele manifestări clinice apar în poliartrita reumatoidă:

a. artrită migratorie, fugace
b. tumefiere simetrică a articulaţiilor interfalangiene proximale
c. deviaţia cubitală a ultimelor patru degete
d. deviaţia în eversie a piciorului anterior
e. mâna "în spate cămilă"
Răspuns corect: b,c,d,e
9. Accesul de astm bronşic se caracterizează prin:

a.dispnee expiratorie paroxistică
b.respiraţie şuierătoare
a. polakiurie
c. tuse seacă sau cu expectoraţie minimă
d.simptome prodromale (strănut, cefalee, rinoree)
10. Următoarele sindroame sunt caracteristice leucemiei acute:

a. sindromul anemic
105
b. sindromul hemoragic
c. sindromul dispeptic
d. sindromul infecţios
e. sindromul nefrotic
11. Faciesul din bronşita cronică:

a. este cianotic
b. este roz, gâfâitor
c. prezintă hiperemie conjunctivală
d. prezintă congestie unilaterală a pomeţilor
e. prezintă ochi înfundaţi în orbite
Răspuns corect: a,c
12. Faciesul din stenoza mitrală se caracterizează prin:

a. pilozitate la nivelul buzei superioare
b. cianoza buzelor, nasului și urechilor
c. cianoza pomeţilor
d. herpes nazolabial
e. piramidă nazală masivă
13. Cele mai frecvente simptome întâlnite în hipertensiunea arterială esențială sunt:
a. cefalee occipitală sau fronto-occipitală
b. acufene
c. disurie
d. amețeli
e. fosfene
14. Durerea precordială din infarctul miocardic:

a. dispare după administrarea de nitroglicerină sublingual
b. este atroce, ca o senzaţie de strivire, constricţie persistentă
c. nu este ameliorată de repaus şi de nitroglicerină
d. durează 3-5 minute
e. este însoțită de anxietate marcată, ameţeli, transpiraţii
Răspuns corect: b,c,e
15. Insuficienţa cardiacă dreaptă se caracterizează prin:

a. turgescenţa venelor jugulare
b. mărirea cordului stâng
c. stază la nivelul viscerelor abdominale și simptome digestive
d. edemele declive, cu caracter progresiv
e. febră
16. Insuficienţă cardiacă stângă se caracterizează prin:

a. dispnee
b. tuse seacă
c. mărirea cordului drept
106
d. cianoză perioronazală
e. simptome datorate stazei viscerale abdominale
17. Manifestările clinice specifice hemoragiei digestive superioare sunt:

a. melena
b. febra
c. hematemeza
d. hematuria
e. epistaxisul
Răspuns corect: a,c
18. Sindromul dispeptic de tip ulceros se caracterizează prin:

a. constipație
b. durere epigastrică
c. greaţă
d. vărsături acide sau alimentare
e. scaune diareice
19. Manifestările clinice ale insuficienţei hepatice cronice sunt:

a. semne cutaneomucoase
b. tuse
c. modificari ale stării generale şi de nutriţie
d. manifestări hemoragice
e. durere retrosternală
20. Durerea din pancreatita acută:

a. este localizată la nivelul fosei iliace drepte
b. este localizată în etajul abdominal superior (durere "în bară")
c. are o intensitate ușoară
d. apare de obicei brusc după consum de alcool și grăsimi
e. este însoţită de obicei de vărsături cu caracter alimentar şi bilios
Răspuns corect: b,d,e
21. Tulburările de micțiune sunt reprezentate de:

a. disurie
b. polidipsia
c. polakiurie
d. retenția de urină
e. polifagie
22. Tulburările de diureză sunt reprezentate de:

a. poliurie
b. adipsie
c. oligurie
d. polidipsie
e. anurie
107
108
Disicplina FARMACOLOGIE
Sef Lucrari Dr. Cristiana Iulia Dumitrescu, Prof. Univ. Dr. Andrei Tica
COMPLEMENT SIMPLU
1.Notati medicamentul care se administreaza in criza epileptica intravenos:

a. Carbamazepina
b. Fenitoina
c. Etosuximida
d. Acid valproic
e. Diazepam
Raspuns corect: e
2.Notati calea de administrare a medicamentelor cu efecte locale:

a. Orala
b. Cutanata
c. Sublinguala
d. Intraarticulara
e. Intramusculara
Raspuns corect: d
3.Notati parasimpatoliticul:
a. Efedrina
b. Adrenalina
c. Pilocarpina
d. Nafazolina
e. Atropina
Raspuns corect: e
4.Notati indicatia pentru inhibitorii pompei de protoni:

a. Astm bronsic
b. Edeme
c. Colica abdominala
d. Ulcer duodenal
e. Epilepsie
Raspuns corect: d
5.Are efect antispastic:

a. Neostigmina
b. Papaverina
c. Ranitidina
d. Metoclopramid
e. Loperamid
Raspuns corect: b
COMPLEMENT MULTIPLU
6.Acetaminofenul are urmatoarele efecte:

a. Antiinflamator
b. Analgezic
109
c. Antipiretic
d. Antiagregant plachetar
e. Anestezic local
Raspuns corect: b, c
7.Notati antiinflamatoarele nesteroidiene care inhiba neselectiv ciclooxigenaza:

a. Indometacin
b. Diclofenac
c. Acid acetilsalicilic
d. Celecoxib
e. Etoricoxib
Raspuns corect: a, b, c
8.Bifati miorelaxantele centrale:

a. Diazepam
b. Clorzoxazona
c. Tolperison
d. Baclofen
e. Ibuprofen
Raspuns corect: a, b, c, d
9.Urmatoarele medicamente se administreaza in reactii alergice usoare:

a. Clorfeniramin
b. Loratadina
c. Astemizol
d. Prometazina
e. Adrenalina
10.Pentru realizarea anesteziei locale se pot administra medicamentele:

a. Carbamazepina
b. Xilina
c. Bupivacaina
d. Benzocaina
e. Articaina
Raspuns corect: b, c, d, e
11.Fenobarbitalul poate avea urmatoarele efecte:

a. Sedativ
b. Hipnotic
c. Anticonvulsivant
d. Antiinflamator
e. Miorelaxant
12.Bifati medicamentele cu efect expectorant:

a. Teofilina
b. Codeina
c. Oxeladina
110
d. Bromhexin
e. Acetilcisteina
Raspuns corect: d, e
13.Urmatoarele medicamente se administreaza inhalator in astmul bronsic:

a. Salbutamol
b. Fenoterol
c. Salmeterol
d. Formoterol
e. Aminofilina
14.Notati medicamentele cu efect antiemetic:

a. Famotidina
b. Prometazina
c. Metoclopramid
d. Drotaverina
e. Tietilperazina
Raspuns corect: b, c, e
15.Omeprazolul are urmatoarele indicatii:

a. Ulcer duodenal
b. Colica biliara
c. Ulcer indus de antiinflamatoare nesteroidiene
d. Testarea capacitatii secretorii gastrice
e. Esofagita de reflux
Raspuns corect: a, c, e
16.Bifati medicamentele cu efect diuretic:

a. Captopril
b. Indapamid
c. Furosemid
d. Spironolactona
e. Manitol
Raspuns corect: b, c, d, e
17.Bifati aminoglicozidele:
a. Claritromicina
b. Kanamicina
c. Gentamicina
d. Streptomicina
e. Ampicilina
Raspuns corect: b, c, d
18.Urmatoarele medicamente se administreaza in angina pectorala:

a. Nitroglicerina
b. Verapamil
c. Metoprolol
d. Propafenona
e. Digoxin
111
19.Notati medicamentele cu efect anticoagulant:

a. Heparina
b. Enoxaparina
c. Fraxiparina
d. Ticlopidina
e. Clopidogrel
20.Urmatoarele medicamente se administreaza in diabetul zaharat de tip 2:

a. Glipizid
b. Glimeburid
c. Clorpropamid
d. Insulina
e. Metformin
Raspuns corect: a, b, c, e
112
DISCIPLINA SEMIOLOGIE CHIRURGICALĂ
Autori:
Prof.Univ.Dr.Dorin Mercuţ;
Asist. univ. dr. Emil Trasca;
Asist. univ. dr. Cristian Silosi
1. Complicaţiile cronice ale ulcerului gastric sunt următoarele:

a. Perforaţia, penetraţia şi hemoragia
b. Cancerizarea şi stenoza
c. Penetraţia, stenoza şi hemoragia
d. Perforaţia, stenoza şi hemoragia
e. Perforaţia, penetraţia şi stenoza.
R:b
2. Complicaţiile acute ale ulcerului gastro-duodenal sunt:

a. Penetraţia, stenoza şi hemoragia
b. Perforaţia, stenoza şi hemoragia
c. Perforaţia, penetraţia şi stenoza
d. Perforaţia, penetraţia şi hemoragia
e. Cancerizarea, stenoza şi hemoragia.
R:d
3. Infecţiile acute ale sânului sunt:

a. Mastita acută şi distrofia sclero-chistică
b. Mastita acută şi abcesul sânului
c. Boala Reclus şi chistul solitar
d. Adenomul şi boala Paget a sânului
e. Mastita carcinomatoasă şi Boala Reclus.
R:b
4. Diagnosticul de apendicită acută poate fi afirmat pe baza următoarei triade:

a. Vărsături, diaree şi febră
b. Melenă, anemie şi senzaţie de sete
c. Durere în epigastru şi hipocondrul drept, vărsături şi febră
d. Durere şi apărare în fosa iliacă dreaptă, febră superioară lui 38˚C şi leucocitoză peste
10000/mm3
e. Oprirea tranzitului intestinal pentru gaze şi materii fecale, meteorism şi nivele hidroaerice la
examenul radiografic.
R:d
5. Care dintre următoarele afirmaţii cu privire la chistul hidatic hepatic sunt adevărate:
a. În principiu este apiretic, fără infecţii suprapuse
b. Se întâlneşte cel mai frecvent în ţările nordice, ca Danemarca
c. Se transmite de la mamă la făt prin transpoziţie genică
d. Mastita acută şi abcesul sânului
e. Localizarea hepatică este excepţională comparativ cu alte localizări mai frecvente.
R:a
6. Semnele clinice locale ale infecţiei chirurgicale sunt reprezentate de:

113
a. rubor ( roşeaţă)
b. limfangită
c. dolor (durerea)
d. adenita
e. ascensiunea termică
R:a,c
7. Semnele clinice generale ale infecţiei chirurgicale sunt reprezentat de:

a. frisonul
b. tahicardia
c. fluctuenţa
d. alterarea stării generale
e. functio laessa.
R : a, b, d
8. În apendicita acută, palparea abdomenului poate evidenţia următoarele semne clinice:

a. Durere provocată, localizată în fosa iliacă dreaptă cu punctul clasic Mac Burney
b. Durere provocată, totdeauna mai netă la decompresiunea bruscă a fosei iliace drepte
c. În fosa iliacă dreaptă, semne de iritaţie peritoneală
d. În hipogastru, împăstare imprecis delimitată, nedureroasă, fluctuentă
e. Contractură francă în fosa iliacă dreaptă.
R : a, b, c, e
9. Peritonita apendiculară generalizată într-un timp se caracterizează prin următoarele:

a. Puls rapid, temperatură în creştere
b. Întreruperea tranzitului pentru gaze şi materii fecale
c. Durerea persist
d. Criza iniţială cedează după două sau trei zile
e. La palpare, zona dureroasă se întinde şi depăşeşte fosa iliacă dreaptă.
R :a, b, c, e
10. După localizare, formele clinice de apendicită acută sunt următoarele:

a. Apendicita pelvină
b. Apendicita mezo-celiacă
c. Apendicita în sacul de hernie
d. Apendicita subhepatică
e. Plastronul apendicular.
R : a,b, c, d
11. Triada funcţională din sindromul ocluziv se caracterizează prin:

a. Durere abdominală
b. Vărsături
c. Hematemeză
d. Oprirea tranzitului intestinal, asociat unui meteorism abdominal
e. Melenă.
R : a, b, d
12. Sindromul esofagian este caracterizat de următoarele:

a. Disfagie
b. Disurie
114
c. Regurgitaţii
d. Sialoree
e. Flatulenţă.
R : a, c, d
13. Următoarele afirmaţii cu privire la eventraţiile peretelui abdominal sunt adevărate:

a. Sunt mai frecvent spontane
b. Realizarea unei tomografii computerizate abdominale se indică în mod sistematic la toţi bolnavii
cu eventraţie abdominală
c. Survin de regulă datorită unui defect de cicatrizare, a unei incizii parietale
d. Pot fi precoce sau tardive, chiar ani după intervenţie
e. Sunt favorizate de drenaje şi incidente postoperatorii: tuse, efort de vărsătură, supuraţii,
hematoame.
R : c, d, e
14. Următoarele afirmaţii cu privire la herniile femurale sunt adevărate:

a. Sunt cele mai rare, dar cele mai frecvente la femei
b. Se realizează prin canalul femural, parte a orificiului musculo-pectineal, situate sub ligamentul
inghinal, în faţa vaselor femurale
c. Se clasifică în hernii oblice externe congenitale şi hernii directe sau de slăbiciune
d. Sunt mai frecvente la bărbaţi
e. Diagnosticul diferenţial trebuie să elimine o adenopatie sau o dilataţie varicoasă a crosei venei
safene interne.
R : a, b, e
15. Faza supurativă a abcesului cald se caracterizează prin următoarele elemente clinice:
a. edem inflamator
b. accentuarea tumefacţiei
c. curbă termică cu aspect oscilatoriu
d. fluctuenţă
e. evacuarea spontană a puroiului
R : b, d
16. Următoarele afirmaţii cu privire la herniile inghinale sunt adevărate:

a. Hernia oblică externă congenitală este dată de o distensie sau o ruptură a fasciei transversalis
la nivelul orificiului musculo-pectineal deasupra ligamentului inghinal
b. Hernia oblică externă congenitală nu coboară niciodată în bursa scrotală şi se reduce direct din
faţă în spate
c. Există 2 varietăţi de hernie inghinală: oblică externă congenitală şi directă sau de slăbiciune
d. Hernia oblică externă congenitală este favorizată de persistenţa canalului peritoneo-vaginal
e. Sacul herniar constituit prin invaginarea peritoneului în canalul inghinal poate să conţină
intestine sau epiploon.
R : c, d, e
17. Plastronul apendicular se exprimă clinic prin:

a. Încetarea completă a durerilor abdominale
b. La palparea abdominală se constată prezenţa la perete a unei împăstări dureroase la presiune,
mată la percuţie, ce se întinde până la creasta iliacă antero-superioară, arcada crurală, fără să
depăşească linia mediană
c. Scăderea temperaturii corporale sub 37˚C şi a leucocitozei
115
d. Exacerbarea durerii şi apariţia temperaturii cu aspect septic anunţă constituirea unui abces
apendicular
e. Poate evolua spre regresie lentă.
R : b, d, e
18. Următoarele afirmaţii cu privire la eventraţiile peretelui abdominal sunt adevărate:

a. Sunt mai frecvent spontane
b. Survin de regulă datorită unui defect de cicatrizare, a unei incizii parietale
c. Pot fi precoce sau tardive, chiar ani după intervenţie
d. Sunt favorizate de drenaje şi incidente postoperatorii: tuse, efort de vărsătură, supuraţii,
hematoame
e. Realizarea unei tomografii computerizate abdominale se indică în mod sistematic la toţi bolnavii
cu eventraţie abdominală.
R : b, c, d
19. Tabloul clinic din ocluziile intestinale înalte se caracterizează prin:

a. Starea generală mult timp conservată
b. Meteorism abdominal
c. Dureri intense
d. Absenţa sau discreţia meteorismului abdominal.
e. Debut insidios, lent, fără vărsături.
R : c, d
20. Tabloul clinic din ocluziile intestinale joase se caracterizează prin:

a. Debut insidios, lent progresiv
b. Absenţa sau discreţia meteorismului abdominal
c. Starea generală mult timp conservată
d. Meteorism abdominal maxim pe cadrul colic sau asimetric
e. Dureri de intensitate redusă, discrete.
R : a, c, d, e
116
Disciplina Reumatologie
Autor: Prof. univ. Dr. Anca Roşu
1.Criteriile de diagnostic pozitiv de lupus eritematos sistemic includ:

a.prezenţa anticorpilor anti-histone
b.artrite non-erozive, non-deformante
c.prezenţa factorului reumatoid
d.febra
e.sclerodactilia
Corect:b
2.Keratoconjunctivita sicca din sindromul Sjögren se obiectivează prin:

a.test Schirmer
b.biopsia glandelor salivare minore
c.testul cu Roz Bengal
d. examen fund de ochi
e. evaluarea de câmp vizual
Corect: a
3. Alegeţi afirmaţia incorectă. Fenomenul Raynaud din scleroza sistemică:

a. poate lăsa cicatrici stelate
b. este frecvent primul simptom
c. necesită confirmare arteriografică
d. este obiectivat la expunerea la temperaturi scăzute
e. se prezintă în 3 faze
Corect: c
4. Alegeţi afirmaţia corectă. Durerea articulară de tip mecanic are caracteristici:

a. este accentuată de efort
b. redoarea matinală are durata de peste 60 de minute
c. este ameliorată de efort
d. este accentuată nocturn
e. este caracteristică artritelor
Corect: a
5. Aspectul de dactilită sugerează diagnosticul de:

a. poliartrită reumatoidă
b. artrita gutoasă
c. artrita psoriazică
d. artroze digitale
e. sindrom CREST
Corect: c
6. Aspectul de „mâna de mecanic” este caracteristic pentru:

a. poliartrita reumatoidă
b. lupus eritematos sistemic
c. poli-dermatomiozită
d. gută
e. artroze Bouchard
Corect: c
117
7. Prezenţa osteofitelor marginale şi osteocondensarea platourilor vertebrale sunt sugestive pentru:
a. spondilită anchilozantă
b. spondilartrită psoriazică
c. poliartrită reumatoidă
d. spondilodiscartroză
e. spondilodiscită
Corect: d
8. Nodulii Heberden sunt obiectivaţi la nivelul articulaţiei:

a. interfalangiene distale
b. femuro-tibiale laterale
c. interfalangiene proximale
d. radiocubitocarpiene
e. tibio-tarsiene
Corect: a
9. Configuraţia genetică specifică grupului spondilartritelor este:

a. atc anti-ADNdc
b. HLA-B27
c. atc anti-histone
d. atc antinucleari
e. HLA – DR4
Corect: b
10. Capilaroscopia este indicată pentru evaluarea:

a. fenomenului Raynaud
b. hipertensiunii pulmonare
c. crizei renale sclerodermice
d. glomerulonefritei proliferative difuze
e. pericarditei
Corect: a
11. Durerea de tip inflamator este definită clinic prin:

a. accentuare în special nocturnă
b. asocierea de redoare matinală cu durată de aproximativ 15 minute
c. debut brusc
d. are răspuns favorabil la administrarea de antiinflamatoare nonsteroidiene
e. asociază redoare matinală cu durata de peste 30 de minute
Corect: a,d,e
12. Manevrele utilizate pentru evaluarea clinică a articulaţiilor coxo-femurale sunt:

a. Patrick
b. Ericksen
c. Bonnet
d. Volkmann
e. Illous-Coste
Corect: a,c
118
13. Selectaţi indicii specifici afectării vertebrale din spondilita anchilozantă:
a. indice călcâi - fesă
b. indice degete -sol
c. testul Schober
d. indice cirtometric
e. indice menton-stern
Corect: b,c,d,e
14. Semne clinice de gonartroză pot fi :

a. cracmentele la mobilizare
b. limitarea funcţională
c. crepitaţiile la mobilizare
d. prezenţa chistului popliteu
e. testul Schober pozitiv
Corect:a,b,c, d
15. Afectarea articulară din poliartrita reumatoidă are următoarele caracteristici, cu excepţia:
a. asimetrică
b. centrifugă
c. migratorie
d. deformantă
e. posibil invalidantă
Corect: a,b,c
16. Selectaţi afirmaţiile incorecte. Afectarea articulară în lupusul eritematos sistemic este:
a. deformantă
b. non-erozivă
c. reversibilă sub terapie
d. asociată cu prognostic nefavorabil
e. nu răspunde la terapie
Corect: a, d, e
17. Care din următoarele afirmaţii referitoare la sacroiliită sunt adevărate:

a. este o caracteristică comună a grupului spondilartritelor
b. se obiectivează cel mai precoce prin examen IRM
c. se poate evalua clinic prin manevra Bonnet
d. aspectul radiologic de „timbru poştal”caracterizează sacroiliita grad III
e. poate apărea în stadiile precoce de spondilită anchilozantă
Corect:a,b,d, e
18. Afectarea cardiacă în lupusul eritematos sistemic include:

a. pericardita
b.endocardita Libman-Sachs
c. miocardita
d. anevrismul de aortă
e. nu există afectare cardiacă în lupusul eritematis sistemic
Corect: a,b,c
19. Aspectele radiologice patognomonice artrozelor sunt:

a. eroziuni subcondrale
119
b. îngustarea neregulată a spaţiului articular
c. osteocondensare subcondrală
d. osteoporoza juxtaarticulară
e. osteofitoza marginală
Corect :b,c,e
20. Simptomatologia în spondilita anchilozantă este reprezentată de:

a. talalgii
b. artrita periferică
c. lombosacralgii cu caracter inflamator
d. erupţii cutanate cu caracter de fotosensibilitate
e. uveita anterioară
Corect: a, b, c, e
21. Criteriile de diagnostic pozitiv în sclerodermie sunt:

a. scleroza proximală a tegumentelor
b. sclerodactilie
c. fibroza pulmonară
d. anemie
e. dovezi ale ischemiei digitale
Corect: a,b,c,e
22. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la faza indurativă a sclerodermiei sunt adevărate:
a. debut frecvent la mâini
b. evoluţie centripetă
c. se caracterizează prin edem al mâinilor
d. tegumente subţiri care pot ulcera uşor
e. mai este denumită faza scleroasă
Corect: a,b,e
23. Aspectele radiologice caracteristice artritei psoriazice sunt:

a. aspectul de “toc în călimară”
b. sindesmofite asimetrice, grosolane
c. tendinţă la anchiloză
d. osteoporoza juxta articulară
e. eroziunile marginale
Corect: a,b,c
24. Selectaţi manifestările sistemice posibile în polimiozită:

a. insuficienţa cardiacă
b. pneumopatie interstiţială fibrozantă
c. febră
d. pleurezie
e. sindrom diareic
Corect:a,b,c
25. Afectarea cutaneo-mucoasă în lupusul eritematos sistemic include:

a. papule Gottron
b. rash malar
120
c. alopecie
d. leziuni discoide
e. ulceraţii nedureroase orofaringiene
Corect: b,c,d, e
26. Ce parametrii sunt necesari pentru calcularea scorului DAS28:

a. numărul de articulaţii dureroase
b. valoarea fibrinogenului
c. numărul de articulaţii tumefiate
d. aprecierea globală pe scala vizuală analogă VAS
e. proteina C reactivă
Corect: a,c,d,e
27. Ce explorări bio-umorale sunt indicate în diagnosticul poliartritei reumatoide

a. anticorpii anti CCP
b. proteina C reactivă
c. anticorpii anti cardiolipină
d. testul Coombs
e. factorul reumatoid
Corect: a,b,e
28. Selectaţi afirmaţiile incorecte. Prognosticul în lupusul eritematos sistemic este dictat de
prezenţa:
a. artritelor
b. nefritei lupice
c. anticorpilor anti ADN dublu catenar
d. infecţiilor
e. anticorpilor anti Sm
Corect: c, e
29. Precizaţi criteriile de diagnostic pozitiv în artrita reactivă:

a. aspectul de deget „în cârnat”
b. entezopatie-talalgii
c. dactilita
d. uretrita, cervicita sau diareea acută precedând cu o lună artrita
e. uretrita, cervicita sau diareea acută precedând cu 6 luni artrita
Corect: a,b,c,d
30. Care sunt tipurile clinice de afectare articulară psoriazică:

a. oligoartrita asimetrică
b. poliartrita psoriazică
c. artrita erozivă
d. artrita mutilantă
e. spondiloartropatia
Corect: a,b,d,e
31. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la activitatea de boală în poliartrita reumatoidă sunt
false:
a. se cuantifică prin scorul ASDAS
b. ghidează conduita terapeutică
121
c. se apreciază radiologic
d. poate defini remisiunea
e. se cuantifică prin scorul DAS 28
Corect: a,c,
32. Afectarea miopatică din polimiozită are următoarele caracteristici:

a. este bilaterală
b. are distribuţie distală
c. este simetrică
d. predomină la nivelul centurilor scapulară şi/sau pelvină
e. este asimetrică
Corect:a,c,d
33. Care sunt scorurile prin care este evaluat statusul de activitate în spondilita anchilozantă:
a. BASDAI
b. DAS28
c. SLEDAI
d. ASDAS
e. RODNAN
Corect: a,d
34. Ce manifestări clinice implică sindromul anti-SRP:

a. “mâna de mecanic”
b. slăbiciune musculară severă
c. mialgii
d. afectare cardiacă
e. leziuni periunghiale
Corect:b,c,d
35. Care dintre următoarele simptome si semne sunt întâlnite în sdr. Sjögren:
a. senzaţie de ochi uscat
b. tumefierea parotidelor
c. xerostomie
d. fotosensibilitate
e. alopecie
Corect:a,b,c,d
36. Care dintre următoarele afirmaţii cu privire la nefrita lupică sunt adevărate:
a. nu dictează prognosticul şi supravieţuirea
b. se confirmă ecografic
c. poate afecta funcţia renală
d. puncţia biopsie renală stabileşte diagnosticul
e. se manifestă cu proteinurie > 0,5g/24 ore
Corect: c,d,e
37. Care din următoarele afirmaţii referitoare la biopsia de glande salivare minore sunt false:
a. “standard de aur” în diagnosticul sclerozei sistemice
b. se practică de la nivelul glandei parotide
c. are cea mai înaltă specificitate şi sensibilitate pentru sdr. Sjogren
d. un focus limfocitic presupune minim 50 de limfocite
122
e. se practică de la nivelul glandelor salivare minore
Corect:a,b
38. Diagnosticul de dermatomiozită implică:

a. prezenţa rash-ului dermatomiozitic
b. prezenţa anticorpilor antinucleozomi
c. prezenţa anti Mi-2
d. posibilitatea asocierii unui cancer
e. prezenţa anticorpilor anti-SRP
Corect:a,c,d
39. În stabilirea diagnosticul de polimiozită sunt necesare:

a. dozarea enzimelor CK, LDH, GOT
b. biopsia cutanată
c. studiul electromiografic
d. probele funcţionale ventilatorii
e. biopsia musculară
Corect: a,c,e
40. Care dintre următoarele caracteristici definesc boala mixtă de ţesut conjunctiv :
a. edemul mâinilor
b. prezenţa factorului reumatoid
c. ulceraţiile digitale
d. prezenţa anticorpilor anti U1-RNP
e. icterul sclerotegumentar
Corect: a,d
123
Disicplina Ortopedie si Traumatologie
Autor: Şef lucr.Dr. Dragoş Niculescu
1. Semnele de certitudine in fracturi NU includ:

A. Mobilitatea anormala
B. Intreruperea continuitatii osoase
C. Netransmisibilitatea miscarilor
D. Impotenta functionala
E. Crepitatii osoase
Raspuns corect: D
2. Cea mai frecventa fractura intalnita in ortopedie este:

A. Fractura pertrohanteriana
B. Fractura de maleola peroniera
C. Fractura de platou tibial
D. Fractura de col chirurgical humeral
E. Fractura de epifiza distala radiala
Raspuns corect: E
3. Echimoza Hennequin apare in:

A. Fractura pertrohanteriana
B. Fractura col chirurgical humeral
C. Fractura de epifiza distala radiala
D. Fractura de rotula
E. Fractura de olecran
Raspuns corect: B
4. Care dintre urmatoarele elementele este specific tipului I din clasificarea Gustillo-Anderson a
fracturilor deschise:
A. Leziunea cutanata este o plaga poluata
B. Fractura nu este cominutiva
C. Leziunile de parti moi sunt importante
D. Leziunea cutanata este sub 2 cm
E. Leziuni arteriale majore
Raspuns corect: D
5. Dintre complicatiile locale tardive fac parte:

A. Pseudartroza
B. Calusul vicios
C. Neuropraxia
D. Osteoporoza algica
E. Deformarea regiunii
Raspuns corect : A, B, D
6. Urmatoarele afirmatii caracterizeaza Neuroapraxia:

A. Reprezinta sectionarea completa a nervului
124
B. Reprezinta intreruperea functionala a nervului
C. Din punct de vedere anatomic nervul este aparent intact
D. Leziunea se recupereaza partial
E. Tratamentul consta in vitamino-terapie cu vitamine neurotrope si gimnastica articulara
Raspuns corect: B,C,E
7. Despre fracturile prin mecanism indirect se poate afirma ca:

A. Fractura apare la locul de actiune al agentului vulnerant
B. Fractura apare la distanta de locul de actiune al agentului vulnerant
C. Torsiunea reprezinta un mecanism incriminat
D. Prezinta frecvent asocieri cu leziuni cutanate
E. Compresiunea reprezinta un mecanism incriminat
Raspuns corent: B,C,E
8. Clasificarea Pauwels a fracturilor de col femural include urmatoarele:

A. Fracturi tip I: unghiul sub 30 grade
B. Fracturi tip II: unghiul intre 30-50 grade
C. Fracturi tip I: unghiul sub 50 grade
D. Fracturi tip II: unghiul peste 50 grade
E. Fracturi tip III: unghiul peste 50 grade
9. Clasificarea Bohler a fracturilor de calcaneu cuprinde urmatoarele:

A. Fracturi gradul I: unghiul Bohler peste 20 grade
B. Fracturi gradul II: unghiul Bohler peste 10 grade
C. Fracturi gradul II: unghiul Bohler aproximativ 0 grade
D. Fracturi gradul III: unghiul Bohler aproximativ 0 grade
E. Fracturi gradul III: unghiul Bohler sub 10 grade
Raspuns corect: A,C
10. Contuziile profunde ale aparatului locomotor sunt:

A. Echimoza
B. Contuziile aponevrotice
C. Contuziile musculare
D. Contuziile nervoase
E. Leziunile tendinoase
Raspuns corect: B,C,D,E
11. Dintre semnele clinice ale entorselor fac parte:

A. Cracmente osoase
B. Echimoza
C. Hidartroza
D. Mobilitatea anormala
E. Tumefactie
Raspuns corect: B,C,E
12. Din tratamentul entorselor usoare ale genunchiului fac parte:

A. Tratamentul antialgic
B. Imobilizare in orteza mobila
C. Tratamentul chirurgical
125
D. Bandaj elastic
E. Imobilizare in atela gipsata
Raspuns corect: A,D
13. Care dintre informatiile referitoare la luxatiile scapulo-humerale sunt adevarate:

A. Necesita tratament chirurgical marea majoritate a cazurilor
B. Luxatiile subclaviculare sunt cele mai frecvente
C. Luxatiile subcoracoidiene sunt cele mai frecvente
D. Mecanismul de producere indirect este cel mai frecvent
E. Tratamentul de electie este cel ortopedic
Raspuns corect: C,D,E
14. Luxatiile tipice al soldului sunt:

A. Luxatiile anterioare inalte
B. Luxatiile supracotiloidiene
C. Luxatiile subspinoase
D. Luxatiile posterioare inalte
E. Luxatiile posterioare joase
Raspuns corect: A,D,E
15. Tratamentul ortopedic nu poate fi indicat in:

A. Scoliozele medii
B. Scoliozele grave
C. Scoliozele foarte grave
D. Scoliozele usoare
E. Scoliozele juvenile
Raspuns corect: B,C
16. Care dintre informatiile referitoare la discopatia lombara sunt corecte:

A. Discopatie faza II este faza de blocaj sau lumbago
B. Discopatia faza III este faza de spondiloza lombara
C. Cele mai frecvente interesate discuri sunt L4-L5 si L5-S1
D. Durerea pe L5 iradiaza caracteristic pana la degetul 5
E. Discopatia faza I este faza algica
Raspuns corect: A,C,E
17. Elemente comune in gonartroza:

A. Pensarea spatiului articular
B. Osteofite marginale
C. Devierea axului in valgus este mai des intalnita
D. Prezenta chisturilor osoase
E. Condesarea osului subcondral
Raspuns corect: A,B,D,E
18. Dintre semnele de probabilitate ale unei fracturi fac parte:

A. Mobilitatea anormala
B. Durerea
C. Crepitatii osoase
126
D. Deformarea regiunii
E. Intreruperea continuitatii osoase
Raspuns corect: B,D
19. Indicatiile tratamentului ortopedic in fracturi:

A. Fracturi incomplete
B. Fracturi fara deplasare
C. Fracturi instabile
D. Fracturi ce duc la aparitia un complicatii cu risc vital
E. Fracturi stabile
20. In fracturile de masiv trohanterian se poate folosi pentru osteosinteza:

A. Gamma Nail (cui Gamma)
B. DHS
C. Tija Ender
D. Placa si suruburi
E. Tija centro-medulara
Raspuns corect: A,B,C
127
Disciplina PEDIATRIE
Şef lucr. Dr. Coşoveanu Simona
1.Nou-născutul crește în greutate, în medie, în primele 4 luni de viaţă cu:

A. 150 g/ lună
B. 250 g/ lună
C. 500 g/ lună
D. 750 g/ lună
E. 1250 g/ lună
Răspuns: D
2.RDR (raţia dietetică recomandată), necesarul zilnic pentru vitamina D, la copil este:
A. 200 U.I. /zi
B. 2000 U.I. /zi
C. 400 U.I. /zi
D. 4000 U.I. /zi
E. 1000 U.I. /zi
Răspuns: C
3.Momentul optim al începerii diversificării alimentatiei la copil este:

A. înainte de vârsta de 4 luni
B. între 4-6 luni
C. după vârsta de 7 luni
D. după vârsta de 1 an
E. între 8-10 luni
Răspuns: B
4.Factorii declanșatori (triggeri) în astmul bronşic, la copil sunt:

A. pneumalergenele domestice
B. obezitatea
C. traumatismul toracic
D. diareea acută
E. fibroza chistică
Răspuns: A
5.Rinofaringita acută la copil are etiologie:

A. Bacteriană
B. Virală
C. Micotică
D. Mixtă viro-bacteriană
E. Parazitară
Răspuns: B
6.Cauzele alimentare cantitative ale distrofiei la copil sunt:

A. diluţii necorespunzătoare ale laptelui de vacă
128
B. zaharare în exces a laptelui de vaca
C. mese dese
D. diversificare precoce
E. hipogalactia materna
Răspuns: A, E
7.Scorul Apgar însumează următoarele semne:

A. Coloraţia tegumentelor
B. Mişcările respiratorii
C. Frecvenţa bătăilor cardiace
D. Semne digestive
E. Tonusul muscular
Răspuns: A, B, C, E
8.Următoarele afirmaţii privind gradele prematurităţii, în funcţie de greutatea la naştere (Gn) sunt
adevărate:
A. Gn= 3000-3500 g – prematur gradul I
B. Gn= 2000-2500 g - prematur gradul I
C. Gn= 1000-1500g - prematur gradul III
D. Gn < 1000 g - prematur gradul IV
E. Gn = 2000-2500 g – prematur gradul II
Răspuns: B, C, D
9.Contraindicaţiile temporare ale alimentaţiei la sân (pentru mamă) sunt următoarele:

A. mastita acută
B. diabet zaharat
C. tratamente cu antibiotice pentru boli infecţioase acute
D. psihoză
E. fisuri mamelonare
Răspuns: A, C, E
10.Distrofia grad 1, la copil, are caracteristicile:

A. ţesut gras dispărut de pe abdomen, torace
B. curba ponderală este staţionară
C. curba ponderală este descendentă în trepte
D. ţesut gras dispărut de pe abdomen, torace, membre
E. curba ponderala ascendenta
Răspuns: A, B
11. Complicaţiile obezităţii la copil sunt:

A. necroza aseptică de cap femural
B. hipertiroidie
C. sindrom Pickwick
D. hipertensiune arterială
E. reflux gastro-esofagian
129
Răspuns: A, C, D, E
12. Profilaxia rahitismului carenţial la copil se efectuează:

A. începând din ziua 7 de viaţă până la 2 ani cu 400-800 UI vitamina D p.o./zi
B. de la 2 ani până la 12 ani cu 400-800 UI p.o. în fiecare zi
C. de la 2 ani până la 12 ani cu 400-800 UI p.o. în lunile reci, lunile cu litera „R”, zilnic
D. profilaxia postnatală este o măsură obligatorie
E. este preferată calea de administrare orală a vitaminei D
Răspuns: A, C, D, E
13. Malformaţiile cardiace congenitale necianogene sunt următoarele:

A. Defect septal ventricular (DSV)
B. Transpoziţie de vase mari
C. Defect septal atrial (DSA)
D. Persistenţa de canal arterial (PCA)
E. Tetralogie Fallot
Răspuns: A, C, D
14.Manifestările clinice în angina acută streptococică, la copil:

A. tuse
B. disfonie
C. febră înaltă şi frison
D. adenopatie cervicală anterioară
E. hiperemie faringiană intensă
Răspuns: C, D, E
15.Care dintre următoarele afirmaţii referitor la bronşiolita acută, la sugar si copilul mic sunt
adevărate:
A. etiologia este bacteriană
B. dispnee expiratorie, wheezing
C. depozite pultacee pe amigdalele palatine
D. etiologia este virală
E. apare de obicei în epidemii la copilul şcolar
Răspuns: B, D
16.Care dintre următoarele afirmaţii referitor la laringita acută striduloasă la copil sunt adevărate:
A. apare la copilul anterior aparent sănătos, mai ales pe un teren alergic sau spasmofilic
B. debut brusc, în afebrilitate, cu stridor şi tuse lătrătoare
C. stridorul nocturn este precedat de un prodrom
D. copilul este anxios, tahicardic, cu transpiraţii reci
E. dispneea este expiratorie, expirul prelungit
Răspuns: A, B, C, D
17.Otita medie acuta la sugar se caracterizeaza prin:

A. afebrilitate
B. agitatie
C. febra
D. tipat
130
E. apetit crescut
Răspuns: B, C, D
18.Următoarele afirmaţii sunt valabile pentru giardioză:

A. este o parazitoză întâlnită pe tot globul
B. se prezintă doar sub formă de chişti
C. tratamentul se face doar cu medicamente administrate în priză unică
D. poate fi asimptomatică
E. profilaxia presupune clorinarea uzuală a apei
Răspuns: A, B
19.Despre infecţia de tract urinar (ITU) la copil sunt adevărate următoarele afirmaţii:
A. urocultură pozitivă , peste 100.000 CFU/ ml
B. agentul etiologic frecvent întâlnit este E. Coli
C. etiologie frecvent parazitară
D. la sugar se manifestă uneori cu diaree trenantă
E. sunt favorizate de malformaţii reno-urinare
Răspuns: A, B, D, E
20.Convulsiile febrile la copil:

A. sunt generalizate şi simetrice
B. au prognostic în general prost
C. durează peste 60 minute
D. apar la un copil fără antecedente neurologice
E. au frecvenţă crescuta la copilul mic 1-3 ani
Răspuns: A, D, E
131
DISCIPLINA NEUROLOGIE
Autor: Şef lucr. Dr. Diana Stanca
1*. Sindromul de neuron motor central apare ca urmare a leziunii:

A. Nervului periferic
B. Căii piramidale
C. Cerebelului
D. Mușchiului
E. Toate răspunsurile sunt corecte
Răspuns corect: B
2*. Sindromul cerebelos se manifestă prin:

A. Ataxie
B. Deficit motor
C. Afazie
D. Reflexe osteotendinoase diminuate
E. Mers cu pași mici
Răspuns corect: A
3*. Miastenia gravis este:

A. Boală autoimună
B. Boală ce afectează joncțiunea neuro-musculară.
C. Caracterizată clinic de slăbiciune fluctuantă
D. Agravată de efortul fizic
E. Toate răspunsurile sunt adevărate
Răspuns corect: E
4*. Crizele epileptice parțiale simple se caracterizează prin următoarele, cu excepția:

A. Se mai numesc crize focale simple
B. Diminuarea stării de conștiență
C. Păstrarea stării de conștiență
D. Se pot generaliza la nivelul ambelor emisfere
E. Debutează prin activarea unui focar epileptic
Răspuns corect: B
5*. Examenele paraclinice utile pentru diagnosticul sclerozei multiple sunt:

A. Electromiografia
B. Radiografia pulmonară
C. Determinarea titrului de anticorpi anti – AchR
D. Imagistica prin rezonanță magnetică cerebrală
E. Tomografia computerizată cerebrală
Răspuns corect: D
6. Clinic, sindromul piramidal prezintă:

A. Deficit motor de întindere mare
B. Atrofii musculare
C. Hipertonie ”în roată dințată”
D. Reflexe osteotendinoase vii
E. Semnul Babinski
Răspuns corect: A, D, E
132
7. Neuronul motor periferic este reprezentat de:
A. Neuronii senzitivi din ganglionii spinali
B. Neuronii motori cranieni cu origine în nucleii trunchiului cerebral
C. Neuronii piramidali din scoarța cerebrală
D. Neuronii lanțului simpatic paravertebral
E. Neuronii motori din cornul anterior al măduvei spinării
Răspuns corect: B, E
8. Cerebelul are rol în:

A. Reglarea tonusului muscular
B. Controlul mișcărilor voluntare
C. Coordonarea mișcărilor
D. Controlul posturii și mersului
E. Echilibru.
Răspuns corect: A, C, D, E
9. Simptomatologia motorie din boala Parkinson este reprezentată de următoarele, cu excepția:

A. Tremor de repaus
B. Rigiditate
C. Bradikinezie
D. Hipotonie musculară
E. Mers ebrios, titubant
Răspuns corect: D, E
10. În crizele parțiale complexe se pot întâlni următoarele:

A. Abolirea stării de conștiență:
B. Automatisme gestuale
C. Confuzie
D. Convulsii clonice generalizate
E. Automatisme ambulatorii
Răspuns corect: B, C. E
11. În starea de rău epileptic generalizat:

A. Nu este recomandată internarea
B. Apar crize epileptice repetate, separate de perioade de revenire completă
C. Apar crize epileptice repetate, neseparate de interval de revenire
D. Se monitorizează funcțiile vitale
E. Se recomandă administrarea de Diazepam per os.
Răspuns corect: C, D
12. Miastenia gravis se caracterizează clinic prin:

A. Oboseală musculară ce se accentuează spre seară
B. Disfonie
C. Tulburări de sensibilitate mioartrokinetică
D. Hipertonie musculară
E. Diplopie
Răspuns corect: A, B, E
133
13. În tratamentul crizei miastenice sunt recomandate:
A. Administrarea de miorelaxante
B. Plasmafereza
C. Neostigmină administrată per os
D. Asistența respiratorie
E. Administrarea de inhibitori de monoaminooxidază B
Răspuns corect: B, D
14. Distrofia musculară Duchenne:

A. Prezintă debut între 5 – 25 ani
B. Are transmitere recesivă legată de sex.
C. Apare la sexul masculin
D. Determină un aspect caracteristic, cu diminuare a forței la nivelul centurilor, mers legănat
E. Pacienții pot trece de 50 de ani
Răspuns corect: B, C, D
15. Tratamentul puseului, în scleroza multiplă presupune administrarea de:

A. Administrarea de anticorpi monoclonali
B. Interferon
C. Corticoterapie în doze mari
D. Imunosupresoare
E. Metilprednisolon
Răspuns corect: C, E
16. Scleroza multiplă este:

A. Boală cronică inflamatorie
B. Boală demielinizantă
C. Caracterizată frecvent de episoade de pusee, urmate de remisiuni.
D. Poate evolua lent progresiv de la debut cu platouri ocazionale
E. Pentru diagnostic este necesară tomografia computerizată cerebrală
Răspuns corect: A, B, C, D
17. Ataxia Friedreich este caracterizată prin următoarele, cu excepția:

A. Are evoluție acută
B. Prezintă reflexe osteotendinoase vii
C. Este abolită sensibilitatea profundă
D. Apare semnul Babinski
E. Apare hipertonie de tip extrapiramidal
Răspuns corect: A, B, E
18. Accidentul ischemic tranzitor se caracterizează prin:

A. Debut lent, insidios
B. Durata maximă de 24 de ore
C. Lipsa leziunilor cerebrale la examenul computer tomografic cerebral
D. Reversibilitate în totalitate
E. Deficit motor persistent peste 24 ore
Răspuns corect: B, C, D
19. Hemoragia subarahnoidiană nu este caracterizată de:

A. Cefalee intensă
134
B. Semne neurologice de focar
C. LCR sanguinolent
D. Afazie
E. Redoare de ceafă
Răspuns corect: B, D
20. Hemoragia intraparenchimatoasă poate fi determinată de:

A. Hipertensiunea arterială
B. Malformații arterio-venoase
C. Angiopatia amiloidă
D. Administrarea de anticoagulante
E. Modificări ale pH-ului
Răspuns corect: A, B, C, D
135
Disicplina METODOLOGIA DE KINETOTERAPIE
Autor: Conf. univ. Dr. Bighea Adrian
Bibliografie:
1. Bighea A. Metodologia de kinetoterapie – note de curs, Regie proprie-CD-ROM, 2013. ISBN
978-973-0-14708-7.
2. Popescu R. (sub red.). Medicină Fizică, Balneoclimatologie şi Recuperare, Ed. Medicală
Universitară Craiova, 2005, pag 82-106. ISBN 973-7757-91-2.
3. Sbenghe T: Kinesiologia-ştiinţa mişcării, Editura Medicală, Bucureşti, 2002
Întrebări cu un singur răspuns corect
1.Forța este:
a. produsul dintre masă și timp
b. suma dinte masă și accelerație
c. produsul dintre masă și accelerație
d. raportul dintre masă și accelerație
e. raportul dintre lucrul mecanic și timp
R: c
2.Unitatea de măsură a puterii este:

a. Newton
b. Watt
c. Joule
d. Coulomb
e. Tesla
R: b
3.La articulațiile fibroase unirea oaselor se face:

a. prin fibrocartilaj
b. prin capsula articulară
c. prin ţesut conjunctiv
d. prin tendoane
e. prin ligamente
R:c
4.Câte capilare sanguine are 1 mm2 suprafaţă de muşchi:

a. 2
b. 20
c. 200
d. 2000
e. 20000
R: d
5.O fibră musculară poate dezvolta prin contracţie o forţă de:

a. 1-3 mg
b. 10-30 mg
c. 100-300 mg
d. 1-3 g
136
e. 1-3 kg
R: c
6.Care din următoarele nu reprezintă o cauză a redorii articulare?

a. inflamația sinovialei
b. tulburări de sensibilitate
c. cicatrici
d. osteofite
e. retracția de imobilizare a țesuturilor moi periarticulare
R: b
7.Apraxia este acea tulburare în care pacientul:

a. nu ştie să facă o mişcare
b. nu poate face spontan o mişcare
c. nu poate face o mişcare când i se cere
d. nu poate învăța o mişcare
e. nu poate citi un text
R: c
8.Câte trepte are scala de cotare a bilanţului muscular?

a. 3
b. 4
c. 5
d. 6
e. 7
R: d
9.Mobilizarea pasivo-activă aparţine:

a. tehnicilor anakinetice
b. mobilizărilor active
c. tehnici kinetice statice
d. mobilizărilor pasive
e. tehnicilor de facilitare
R: d
10.Mobilizarea activă liberă este o tehnică în cadrul:

a. mobilizării active reflexe
b. mobilizării pasive
c. mișcărilor rezistive
d. mobilizării active voluntare
e. tehnicilor anakinetice
R: d
11.Prin care din următoarele nu se face mobilizare autopasivă?

a. prin presiunea propriului corp
b. prin tracțiune în lungul segmentului efectuată de kinetoterapeut
c. prin acţiunea membrului sănătos asupra celui bolnav
d. prin intermediul unei instalaţii ,,coarda-scripete”
e. prin intermediul unei instalaţii de mecanoterapie
R: b
137
12.În aplicarea rezistenţei faţă de mişcarea activă una din reguli nu este adevărată:
a. rezistenţa se aplică pe tot parcursul mişcării active
b. valoarea rezistenţei este mai mică decât forţa muşchilor care se contractă
c. când este posibil, rezistenţa va fi aplicată pe faţa de mişcare
d. între mişcările cu rezistenţă nu se face pauză
e. se respectă principiul „rezistenţă mare – ritm rar, rezistenţă mică – ritm frecvent”
R: d
13.Exercițiul fizic respectă o serie de principii de bază, cu excepția uneia:

a. exerciţiul se execută lent, ritmic, fără bruscări
b. exerciţiul se bazează pe poziţii de start stabile, solide
c. progresivitatea exerciţiilor va fi rapidă
d. exerciţiile de tonifiere musculară se vor executa pe toată amplitudinea posibilă a mişcării
e. orice exerciţiu se execută în limitele maxime ale unghiului de mişcare a segmentului
R: c
14.Capacitatea de a manifesta valori mari de forţă în cea mai mică unitate de timp se numeşte:
a. forţă maximă relativă
b. forţă maximă absolută
c. forţă explozivă
d. forţă dinamică
e. forţă de rotaţie
R: c
15.Exerciţiile unice scurte izometrice zilnice constau în:

a. o contracţie de 6 secunde pe zi
b. 20 de contracţii a 6 secunde cu o pauza de 20 de secunde intre ele – o şedinţă pe zi
c. grupaj de 3 contracţii a 6 secunde, cu o pauză de 30-60 de secunde între contracţii
d. o contracţie de 12 secunde pe zi
e. o contracţie de 10 secunde pe zi
R: a
16.Cea mai modernă exprimare a intensităţii unui efort se face prin:

a. urcatul scărilor
b. alergare
c. echivalentul metabolic
d. covorul rulant
e. bicicleta ergometrică
R: c
17.Durata efortului în cazul antrenamentului la efort este de:

a. 3 minute de efort urmate de o pauză de 30-180 secunde, ciclu care se repetă la 30-60 minute
b. 5 minute de efort
c. 10 minute de efort
d. 15 minute de efort
e. 7 minute de efort
R: a
18.Frecventa şedinţelor de efort la pacienţii cardio-pulmonari este de:

138
a. 1 pe săptămână
b. 2-3 pe săptămână
c. 5 pe săptămână
d. 6 pe săptămână
e. 10 pe săptămână
R: b
Întrebări cu răspuns multiplu
19.Spasticitatea piramidală:
a. este rezistenţa excesivă a unui muşchi la întinderea sa
b. este absența tonusului muscular
c. apare în afectări ale neuronului motor central
d. apare în afectări ale neuronului motor periferic
e. apare în afectări ale nevrogliei
R: a, c
20.În kinetoterapie aprecierea mobilității articulare se poate face:

a. prin testarea forţei musculare a muşchilor adiacenţi unei articulaţii
b. cu ajutorul goniometrului
c. prin comparaţie cu mobilitatea normală contralaterală
d. cu ajutorul artroscopului
e. cu ajutorul firului cu plumb
R: b, c, e
21.Care din următoarele sunt elementele facilitatorii sau inhibitorii proprioceptive?

a. întinderea
b. rezistența
c. atingerea ușoară
d. vibrația
e. rostogolirea
R: a, b, d, e
22. Care din următoarele tehnici aparţin imobilizării:

a. clinostatismul
b. punerea în repaus
c. posturile de facilitare
d. contenţia
e. contracţia izometrică
R: b, d
23. Tehnicile anakinetice apelează la:

a. mobilizare pasivă
b. imobilizare
c. posturare
d. contracţie izometrică
e. contracţie izotonă
R: b, c
24. Care din următoarele sunt modalități tehnice de imobilizare?

139
a. mobilizarea pasivă
b. imobilizarea de punere în repaus
c. relaxarea musculară
d. imobilizarea de contenție
e. imobilizarea de corecție
R: b, d, e
25. Contracția reflexă din cadrul mobilizărilor active reflexe este provocată prin:
a. reflex de întindere (stretch-reflex)
b. mişcarea voluntară cu modificarea lungimii muşchiului
c. reflexe de echilibru
d. reflexe de poziţie
e. creşterea tensiunii muşchiului
R: a, c, d
26. Care din următoarele modalităţi tehnice aparţin mobilizărilor active voluntare:
a. mobilizarea activă liberă
b. mobilizarea activo-pasivă
c. mobilizarea pasivo-activă
d. mobilizarea activă cu rezistenţă
e. contracţia izometrică
R: a, b, d
27. Care din următoarele modalităţi tehnice aparţin mobilizărilor pasive:

a. contracţia izometrică
b. relaxarea
c. tracţiunile
d. mobilizarea pasivo-activă
e. mobilizarea pasivă pură asistată
R: c, d, e
28. Dezavantajele imobilizărilor sunt:

a. dau hipertrofii musculare
b. combat redorile articulare
c. tulbură circulaţia venoasă
d. pot da escare
e. creează disconfort fizic şi psihic bolnavului
R: c, d, e
29. Sunt condiţii de realizare a mişcărilor pasive:

a. cunoaşterea foarte exactă a suferinţei pacientului
b. colaborarea totală a pacientului
c. mişcarea pasivă se execută cu amplitudine minimă
d. prizele kinetoterapeutului se fac astfel încât între mâinile kinetoterapeutului să se afle cel puțin
două articulații
e. mobilizarea pasivă va fi de câte ori este posibil precedată de aplicaţii de căldura şi masaj
R: a, b, e
30. Relaxarea locală se poate realiza prin următoarele metode:

140
a. se execută alternativ contracţii izometrice urmate imediat de relaxare
b. se execută alternativ contracţii izometrice și izotonice
c. se execută alternativ mișcarea de flexie și extensie
d. posturarea segmentului în sprijin absolut, cu suspendarea activităţii musculare
e. masaj blând deasupra muşchiului contractat, în timp ce pacientul îl relaxează
R: a, d, e
31. Stretchingul are următoarele avantaje:

a. scade flexibilitatea ţesuturilor
b. crește abilitatea de a învăța sau performa diferite mișcări
c. determină relaxarea fizică şi psihică
d. determină o conştientizare asupra propriului corp
e. crește riscul de traumatisme ale aparatului locomotor prin muncă sau sport
R: b, c, d
32. Care din următoarele reguli pentru stretching sunt adevărate?

a. încălzirea prealabilă a ţesutului
b. aplicarea unor tehnici de relaxare
c. poziţionarea corectă a pacientului
d. iniţial se întinde doar o singură articulaţie, apoi se poate executa stretching peste 2 sau 3
articulaţii
e. se începe cu articulaţiile proximale şi apoi cele distale
R: a, b, c, d
33. Ce tipuri de stretching pentru muşchi cunoaşteţi?

a. izotonic
b. balistic
c. dinamic
d. activ sau stato-activ
e. static sau pasiv
R: b, c, d, e
34. Efectele jocului articular sunt:

a. asigură mişcările segmentelor în articulaţiile periferice
b. asigură o repartiţie fiziologică a lichidului sinovial
c. permite formarea de aderenţe în articulaţie
d. transmite impusuri aferente ale controlului proprioceptiv de la nivel articular
e. efect antialgic
R: a, b, d, e
35. Indicaţiile refacerii jocului articular sunt:

a. ameliorarea sensibilităţii locale
b. limitarea mişcărilor articulare prin afectare capsulară articulară
c. dureri articulare
d. menţinerea unei biologii normale articulare
e. rol profilactic în imobilizările prelungite mai ales prin paralizii
R: b, c, d, e
36. În timpul mobilizărilor vom ţine seama de o serie de reguli:

a. poziţia pacientului să fie comodă
141
b. poziţia articulaţiei care va fi mobilizată să permită o cât mai bună relaxare locală
c. kinetoterapeutul să aibă o poziţie comodă cu posibilitate de abordare uşoară a pacientului
d. mâna kinetoterapeutului care face mobilizarea nu va avea contact cu articulaţia
e. segmentul articular care nu va fi mobilizat va trebui stabilizat printr-o curea, de către un ajutor,
sau de o mână a kinetoterapeutului
R: a, b, c, e
37. Tehnica oscilaţiei gradate. Alegeţi enunțurile corecte:

a. Gradul 1: amplitudini maxime ritmice la începutul excursiei de mişcare
b. Gradul 2: mişcări mai ample care însă nu ating extremele valorilor de mobilitate
c. Gradul 3: mişcări ample spre excursia maximă, la nivelul rezistenţei tisulare
d. Gradul 4: la fel ca la gradul 3, dar cu mici oscilaţii
e. Gradul 5:mici amplitudini la limita mobilităţii care forţează rezistenţa tisulară (stretching)
R: b, c, d, e
38. Tehnica manipulării. Alegeţi cei 3 timpi corecţi:

a. punerea în poziţie
b. punerea în relaxare
c. punerea în tensiune
d. impulsul cortical
e. impulsul manipulativ
R: a, c, e
39. Mărimea forţei musculare depinde de mai mulţi parametri, dintre care:
a. diametrul de secţiune al muşchiului
b. numărul unităţilor motorii în acţiune
c. frecvenţa impulsurilor nervoase
d. tipul articulaţiei
e. aranjamentul fibrelor musculare
R: a, b, c, e
40. Dezavantajele contracţiilor izometrice sunt:

a. măresc munca ventriculului stâng, tensiunea arterială, frecvenţa cardiacă
b. ameliorează supleţea ţesuturilor periarticulare
c. tonifică în special fibrele musculare activate la unghiul la care s-a produs izometria
d. antrenează muşchi pentru o contracţie mai lentă
e. nu ameliorează coordonarea pentru mişcări mai complexe
R: a, c, d, e
41. Avantajele contracţiilor izometrice:

a. sunt foarte eficiente
b. reduc edemul prin efect de pompă
c. tehnica este simplă
d. durata exerciţiilor este scurtă
e. solicită articulaţiile
R: a, b, c, d
42. Care din următoarele afirmaţii este falsă cu privire la contracţia izometrică?
a. muşchiul nu-şi schimbă lungimea
b. fibra musculară îşi măreşte tensiunea
142
c. se scutură ritmic membrul respectiv
d. se aplică numai pe mușchii flexori
e. se suspendă circulaţia sanguină a muşchiului
R: c, d
43. Pentru a creşte forţa musculară se execută:

a. exerciţii izometrice
b. tehnici de facilitare proprioceptivă neuromusculară pentru a creşte direct forţa musculară
c. posturile declanşatoare de reflexe tonice
d. exerciţii dinamice cu rezistenţă
e. coordonările paliative
R: a, c, d
44. Exerciţiile izometrice practicate pentru creşterea forţei musculare sunt:

a. exerciţii unice scurte izometrice zilnice
b. exerciţiul maximal scurt
c. exerciţii repetitive scurte izometrice zilnice
d. exerciţii rezistive regresive
e. exerciţiul maximal cu repetiţie
R: a, c
45. Dintre exerciţiile dinamice cu rezistenţă fac parte:

a. exerciţiul maximal scurt
b. exerciţiul maximal cu repetiţie
c. exerciţiile rezistive regresive
d. exerciţiile repetitive scurte izometrice
e. grupajul de 6 contracţii a 3 secunde
R: a, b, c
46. Exerciţiul maximal cu repetiţie :

a. se urmăreşte prin creşterea progresivă a greutăţilor
b. se testează acea greutate care poate fi ridicată de10 ori
c. la 5-7 zile se retestează noua rezistenţă pentru 10 RM
d. se execută 4 seturi de 10 RM pe zi de trei ori pe săptămână
e. se mai numeşte metoda Oxford
R: a, b, c, d
47. Care din următoarele metode de kinetoterapie au ca obiectiv creșterea forței musculare?
a. metoda De Lorme-Watkins
b. metoda culturistă
c. metoda Müller-Hettinger
d. metoda Jakobson-Schultz
e. metoda Bobath
R: a, b, c
48. Sistemul scripete-greutate este indicat pentru:

a. creşterea forţei musculare
b. creşterea amplitudinii de mişcare
c. ameliorarea coordonării mișcărilor
143
d. suspendarea unor segmente de corp pentru a le scoate de sub influenţa gravitaţiei
e. realizarea tracţiunilor continue sau discontinue
R: a, b, d, e
49. Sistemul Gunthrie Smith folosește:

a. arcuri
b. mingi medicinale
c. resorturi
d. spaliere
e. benzi elastice
R: a, c, e
50. Sunt reguli pentru terapia oculațională:

a. ocupaţia să nu facă parte din meseriile de bază, împletit de nuiele, olărit, tâmplărie, etc.
b. ocupaţia să nu fie monotonă
c. ocupaţia să fie uşor de înţeles, de învăţat, de executat
d. ocupaţia să fie utilă, pentru a se crea chiar bunuri folositoare
e. ocupaţia să fie executată în comun cu alţi pacienţi
R: b, c, d, e
51. Tehnica De Lorme-Watkins are în structură următoarele seturi de exerciţii:

a. setul I: 10 ridicări cu ½ 10 RM
b. setul II: 10 ridicări cu ¾ 10RM
c. setul III: 10 ridicări cu 10 RM
d. setul IV: 5 ridicări cu ½ 10 RM
e. setul V : 5 ridicări cu ½ 10 RM
R: a, b, c
52. În cazul tehnicii de Lorme-Watkins

a. între seturi se intercalează o pauză de 2-4 minute
b. între seturi se intercalează o pauză de 10 minute
c. seturile se execută o dată pe zi, de 4 ori pe săptămână
d. seturile se execută de 4 ori pe zi o dată pe săptămână
e. în ziua a 5-a se retestează 10 RM
R: a, c, e
53. În cazul exerciţiilor regresive:

a. muşchiul oboseşte treptat
b. progresia este asigurată prin retestarea 10 RM la 5-7 zile
c. numărul de repetări într-o repriză depinde de greutate
d. schimbarea frecventă a greutăţilor face ca tehnica să nu fie agreată de pacient şi de
kinetoterapeut
e. se obţine o performanţă aproape maximă pentru starea fiziologică a muşchiului în momentul
respectiv
R: a, b, d, e
54. Schema exerciţiilor cu 10 rm (repetiţii minime) este:

144
a. seria I: de 10 ridicări cu 2 x 10 rm
b. seria II: de 10 ridicări cu 1,5 x 10 rm
c. seria III: de 10 ridicări cu10 rm
d. seria IV: de 5 ridicări cu 2 x 5 rm
e. seria V : de 5 ridicări cu 2 x 5 rm
R: a, b, c
55. Exerciţiile dinamice cu rezistenţă presupun:

a. viteza mişcărilor nu are importanţă
b. sunt indicate numai pentru mușchii fazici
c. urmărirea atentă, zilnică a semnelor de oboseală musculară
d. durata exerciţiilor este un parametru de dozare
e. la începutul exerciţiilor se testează forţa grupului muscular simetric
R: c, d, e
56. Izometria este exerciţiul:

a. care nu reuşeşte să realizeze creşterea forţei musculare
b. care asigură creşterea cea mai rapidă a forţei musculare
c. solicită articulaţia
d. realizează o hipertrofie musculara
e. realizează o hipotrofie musculară
R: b, d
57. În situaţiile deficitelor mari de forţă musculară este necesar să se apeleze şi la:
a. posturi declanşatoare de reflexe tonice
b. întinderea prelungită la muşchii posturali extensori slabi
c. întinderea prelungită la muşchii posturali flexori slabi
d. elemente facilitatorii de creştere a răspunsului motor
e. nu se utilizează tehnici de facilitare pentru întărirea musculaturii
R: a, d
58. Rezistenţa musculară depinde de:

a. forţa musculară
b. valoarea circulaţiei musculare
c. integritatea metabolismului muscular
d. pH-ul sângelui
e. starea generală a organismului
R: a, b, c, e
59. Testarea rezistenţei muşchiului se face:

a. testarea se face cu greutăţi între 60-70% din forţa maximă
b. prin testarea capacităţii de menţinere a unei contracţii
c. testarea se face cu greutăţi între 15%-40% din forţa maximă cronometrându-se timpul menţinerii
contracţiei
d. testarea se face cu greutăţi între 50%-60% din forţa maximă
e. se calculează numărul de repetări posibile la încărcare şi la un ritm de metronom precizat
145
R: b, c, e
60. Pentru a realiza creşterea rezistenţei musculare:

a. scădem durata exerciţiilor
b. creştem durata exerciţiului
c. utilizăm terapia ocupaţională
d. se lucrează la intensităţi mai mici de efort dar prelungite în timp
e. se lucrează la intensităţi mari de efort
R: b, c, d
61. Bolnavii care beneficiază de antrenamentul la efort sunt:

a. bolnavii cardiovasculari, mai ales coronarienii după infarctul de miocard
b. bolnavii respiratori
c. sechelarii unor afecţiuni ale aparatului locomotor
d. sedentarii
e. bolnavi cu bloc atrio-ventricular de gradul III
R: a, b, c, d
62. Metodele antrenamentului la efort utilizează:

a. termoterapia
b. mersul
c. urcatul scărilor şi pantelor
d. terapia ocupaţională
e. crioterapia
R: b, c, d
63. Suportabilitatea efortului se urmăreşte pe baza semnelor clinice care apar:

a. tahicardia
b. durerile precordiale
c. cefalee
d. transpiraţii reci
e. oboseala
R: a, b, d
64. Metodica unei şedinţe de antrenament la efort împarte programul în:

a. prima parte 6-15 minute încălzire
b. partea a doua alcătuită din exerciţiul propriu-zis de efort
c. partea a treia marchează trecerea la starea de repaus, durează 20 minute
d. partea a treia marchează trecerea la starea de repaus, durează 5-10 minute
e. partea a treia durează 25 minute
R: a, b, d
65. Antrenamentul la efort are ca efecte:

a. creşte rezistenţa vasculară periferică
b. scade amplitudinea denivelării segmentului ST la efort
c. scade nivelul catecolaminelor serice şi al lipidelor serice
d. creşte extracţia de O2 la nivelul ţesuturilor
e. creste amplitudinea denivelării segmentului ST la efort pe EKG
146
R: b, c, d
66. Antrenamentul pentru refacerea coordonării se face după anumite reguli:

a. exerciţiile de coordonare trebuie să se execute de câteva ori pe zi, fără întrerupere, până ce
coordonarea este obţinută
b. orice contracţie a muşchiului care nu este necesară unei activităţi date trebuie evitată
c. se vor utiliza explicaţii verbale, înregistrări cinematice, desene
d. antrenamentul se opreşte la orice semn de oboseală sau plictiseală
e. este necesară o forţă mare pentru o mişcare de precizie
R: a, b, c, d
67. Kinetoterapia respiratorie cuprinde:

a. relaxarea
b. posturarea
c. gimnastica corectoare
d. educarea tusei
e. refacerea abilităţilor
R: a, b, c, d
68. Posturile de drenaj bronşic se execută:

a. înainte de masă
b. după masă
c. seara
d. dimineaţa
e. dimineaţa, seara, înainte de masă
R: a, c, d, e
69. Reeducarea respiratorie are următoarele componente:

a. dirijarea aerului la nivelul căilor respiratorii superioare
b. reeducarea respiraţiei costale
c. reeducarea respiraţiei diafragmatice
d. controlul şi coordonarea respiraţiei
e. corijarea curburilor patologice
R: a, b, c, d
70. Controlul şi coordonarea respiraţiei are următoarele componente:

a. controlul ritmul respirator
b. controlul volumului curent
c. raportul intre timpii respiratori
d. controlul fluxului de aer
e. raportul gazelor din aerul inspirat
R: a, b, c, d
147
148
HIDROTERMOTERAPIE
Autor: Sef lucrari Dr. Simona Patru
Bibliografie:
1. Roxana Popescu. Simona Pătru, Hidrotermoterapie şi Balneologie, Editura Medicală
Universitară, Editie revizuita si adaugita.Craiova, 2014
1. O singură afirmaţie din cele enumerate mai jos este falsă. Care?
a. Iradierea este transferul de energie calorică prin radiaţii infraroşii
b. Convecţia are două componente: internă şi externă
c. Evaporarea se activează în condiţii de confort termic şi căldură umedă
d. Evaporarea constă în: secreţie sudoripară, perspiraţie insensibilă şi evaporare la nivelul
suprafeţelor respiratorii
e. Conducţia este transferul de căldură prin contact direct între obiecte cu temperaturi diferite
Corect: c
2. Baia cu peria se efectuează la temperatura:

a. De indiferenţă
b. Rece
c. Caldă
d. Hipertermă
e. Intens hipertermă
Corect: a
a. Băile de mâini determină vasodilataţie coronariană şi bronhodilataţie
b. Băile alternante de mâini activează circulaţia periferică şi descongestionează organele
intraabdominale
c. Băile Hauffe la membrele superioare sunt indicate în arteriopatii obstructive ale membrelor
inferioare
d. Băile calde de şezut sunt indicate în colici uterine, vezicale, intestinale
e. Băile reci de şezut sunt contraindicate în cistite
Corect: b
4. Alegeţi răspunsul corect:

a. Tipul constituţional microkinetic încadrează persoanele cu extremităţi calde şi tendinţă la
vasodilataţie periferică
b. Reacţia dermovasculară reprezintă modalitatea de răspuns a circulaţiei superficiale la
aplicarea locală a factorului termic
c. Aplicaţiile termice de scurtă durată scad excitabilitatea nervilor periferici
d. Aplicaţiile calde de lungă durată cresc randamentul muscular
e. Băile fierbinţi uşurează munca inimii, iar băile moderat reci solicită foarte mult cordul
Corect: b
5. Dușurile sunt de mai multe tipuri, cu o singură excepție:

a. Dușul irlandez
b. Dușul evantai
c. Dușul cu aburi
d. Dușul subacval
149
e. Dușul cu masaj
Corect: a
6. Zona periferică este alcătuită din:

a. Tegument
b. Organe interne toraco-abdominale
c. Ţesut celular subcutanat
d. Muşchi
e. Organe intracraniene
Corect: a, c, d
7. Funcţiile zonei periferice sunt:

a. De receptor caloric
b. De tampon termic
c. De comutator
d. De organ efector al termogenezei într-un mediu cald
e. De izolator caloric variabil
Corect: a, b, c, e
8. Alegeţi răspunsurile corecte:

a. Termogeneza se realizează prin reacţii chimice celulare tip redox
b. Termoliza se realizează prin procese fizice
c. Termogeneza netremurândă intervine la temperaturi mai mici de 14° C
d. Frisoanele sunt mecanisme de urgenţă în termogeneză, mari consumatoare de energie
e. Tremurăturile sunt contracţii individuale ale fibrelor musculare
Corect: a, b, d
9. Aplicaţii generale de căldură sunt contraindicate în:

a. Afecţiuni reumatismale degenerative
b. Sechele posttraumatice
c. Afecţiuni neurologice însoţite de spasticitate
d. TBC
e. Tumori maligne
Corect: d, e
10. Efectele aplicaţiilor locale de căldură sunt următoarele:

a. Antialgic
b. Rezorbtiv
c. Spasmolitic
d. De asuplizare
e. Hemostatic
Corect: a, b, c, d
11. Crioterapia are următoarele efecte:

a. Creşte metabolismul local
b. Scade temperatura cutanată, subcutanată şi musculară
c. Antiinflamator
d. Antispastic
e. De asuplizare
Corect: b, c, d
150
12. În funcţie de suprafaţa pe care se aplică factorul termic, procedurile de termoterapie se
împart în:
a. Locale
b. Ascendente
c. Alternante
d. Parţiale
e. Generale
Corect: a, d, e
13. Băile calde includ:

a. Baia de 36° C
b. Baia cu valuri
c. Baia de jumătate
d. Baia de imersiune
e. Baia de 37° C
Corect: a, e
14. Baia de sare are următoarele efecte:

a. Creşte capacitatea de apărare a organismului
b. Efect hemostatic
c. Antiinflamator
d. Creşte eliminarea de acid uric
e. Vasodilataţie cutanată
Corect: c, d, e
15. Efectele băilor cu CO2 sunt:

a. Hipotensor
b. Sedativ
c. De antrenare economică a cordului
d. Realizează un masaj fin la nivelul tegumentelor
e. Astringent asupra tegumentelor
Corect: a, b, c, d

a. Afuziunile sunt proceduri prin care asupra corpului se proiectează o coloană de apă fără
presiune
b. Duşul scoţian este un duş sul sub formă alternantă
c. Perierile pot fi: complete, parţiale, uscate şi umede
d. Compresele stimulante au o durată de aplicare de 6 ore
e. Duşurile sunt proceduri prin care se aplică apă, aburi, aer cald cu jetul foarte aproape de
tegument
Corect: a, b, c, d
17. Termoterapia contrastantă cuprinde:

a. Hidroterapia mică
151
b. Hidroterapia mare
c. Hidrofoare
d. Cataplasme
e. Cura Kneipp
Corect: a, b, e

a. Tehnicile de aplicare a parafinei sunt: pensulare, baie de parafină pentru mâini şi picioare,
feşi parafinate, plăci de parafină
b. Temperatura la care se utilizează este de 70˚C
c. Parafina are proprietăţi termopexice
d. Împachetările cu parafină sunt indicate în artroze, sechele posttraumatice ale aparatului
locomotor, articulaţii inflamate
e. Se poate refolosi cu condiţia să fie sterilizată
Corect: a, c, e
19. Cura Kneipp cuprinde următoarele proceduri:

a. Băi galvanice
b. Mers prin rouă, pârâiașe sau bazinete special amenajate
c. Masaj sedativ la nivelul coloanei vertebrale
d. Oncțiuni cu nămol
e. Afuziuni alternante sau reci
Corect:b, d, e
20. Băile sulfuroase sunt indicate în:

a. Afecțiuni cronice ginecologice
b. Afecțiuni dermatologice
c. Afecțiuni reumatismale cronice
d. Afecțiuni respiratorii
e. Afecțiuni digestive
Corect: a, b, c
152
Disicplina ELECTROTERAPIE
Autor: Conf. univ. Dr. Bighea Adrian
Bibliografie:
1. Rădulescu A. Electroterapie, Editura Medicală, Bucureşti, 2014. ISBN 978-973-39-1764-0.
2. Popescu R. (sub red.). Medicină Fizică, Balneoclimatologie şi Recuperare, Ed. Medicală
Universitară Craiova, 2005, pag 54-81. ISBN 973-7757-91-2.
Întrebări cu un singur răspuns corect
1. Musculatura total denervată:

a. răspunde selectiv la stimularea prin impulsuri exponenţiale de lungă durată
b. răspunde neselectiv la stimularea prin impulsuri exponenţiale de scurtă durată
c. răspunde la impulsuri de scurtă durată
d. nu răspunde selectiv la stimularea prin impulsuri exponenţiale de scurtă durată
e. răspunde la impulsuri cu panta de creştere rapidă
R: a
2. Care din următoarele nu reprezintă o contraindicație pentru magnetoterapie?

a. purtători de pace-maker
b. diabetul zaharat
c. boli infecţioase şi febrile
d. tumori maligne
e. psihozele decompensate, epilepsia
R: b
3. Acţiunea calorică a radiațiilor infraroșii

a. este cu atât mai profundă cu cât lungimea de undă este mai mică
b. este cu atât mai profundă cu cât lungimea de undă este mai mare
c. este cu atât mai superficială cu cât lungimea de undă este mai mică
d. este cu atât mai superficială cu cât lungimea de undă este mai mare
e. nicio afirmație nu este adevărată
R: a
4. Următoarele afirmații sunt false cu privire la biodozimetrie:

a. biodozimetrul are 6 orificii
b. tegumentul de sub primul orificiu va fi iradiat 1 minut
c. rezultatul se măsoară la 24 ore
d. se ia în considerare primul pătrat în care a apărut cel mai slab eritem
e. o aplicaţie de 1 minut la o valoare a biodozei de 2 minute va da o iradiere suberitematoasă
R: b
5. Sarcina electrică a unui ion:

a. este totdeauna pozitivă
b. este totdeauna negativă
c. este egală cu numărul de electroni constituenți
d. este egală cu suma dintre numărul de protoni şi numărul de electroni constituenţi
e. diferenţa dintre numărul de protoni şi numărul de electroni constituenţi
R: e
153
6. Curentul electric de conducţie este:
a. deplasarea dirijată de electroni sau de ioni într-un conductor
b. un curent electric variabil în timp capabil să producă un câmp magnetic rotaţional
c. deplasarea relativă a purtătorilor de sarcină legaţi, care duce la polarizarea electrică a corpurilor
d. deplasarea pe orbite închise, de dimensiuni submoleculare
e. mişcarea de rotaţie în jurul axelor proprii a particulelor elementare încărcate electric
R: a
7. Organismul uman este un conductor electric de gradul:

a. I
b. II
c. III
d. IV
e. V
R: b
8. Intensitatea I a curentului electric continuu ce străbate o porţiune de circuit electric este:

a. direct proporţională cu puterea P corespunzătoare porţiunii de circuit şi invers proporţională cu
rezistenţa electrică R a aceleiaşi porţiuni
b. direct proporţională cu tensiunea U corespunzătoare porţiunii de circuit şi invers proporţională cu
rezistenţa electrică R a aceleiaşi porţiuni
c. direct proporţională cu rezistenţa electrică R corespunzătoare porţiunii de circuit şi invers
proporţională cu tensiunea U a aceleiaşi porţiuni
d. direct proporţională cu tensiunea U corespunzătoare porţiunii de circuit şi invers proporţională cu
lucrul mecanic L al aceleiaşi porţiuni
e. direct proporţională cu puterea P corespunzătoare porţiunii de circuit şi invers proporţională cu
lucrul mecanic L al aceleiaşi porţiuni
R: b
9. În cazul folosirii de electrozi diferiţi ca suprafaţă, dozajul intensităţii curentului galvanic se

calculează:
a. după electrodul cu suprafaţa mai mică
b. după electrodul cu suprafaţa mai mare
c. după electrodul proximal
d. după electrodul cu distal
e. după electrodul indiferent
R: a
10. La baia Stanger intensitatea curentului galvanic folosit va fi de:

a. 1-2 mA
b. 4-6 mA
c. 10-20 mA
d. 40-60 mA
e. 400-600 mA
R: e
11. La ionogalvanizare concentraţia soluţiei trebuie să fie de:

a. 10 ml soluţie N/100 la un electrod de 10 cm2
b. 20 ml soluţie N/10 la un electrod de 100 cm2
154
c. 20 ml soluţie N/10 la un electrod de 10 cm2
d. 100 ml soluţie N/10 la un electrod de 10 cm2
e. 10 ml soluţie N/10 la un electrod de 10 cm2
R: b
12. Care din afirmații este falsă privind definirea Coeficientului de acomodare ?
a. raportul dintre intensitatea curentului triunghiular cu durata de 1000 ms şi intensitatea curentului
dreptunghiular cu aceeaşi durată, pentru valorile ce produc contracţii minime
b. raportul dintre intensitatea curentului dreptunghiular cu durata de 1000 ms şi intensitatea
curentului triunghiular cu aceeaşi durată, pentru valorile ce produc contracţii minime
c. raportul dintre intensitatea curentului triunghiular cu durata de 100 ms şi intensitatea curentului
dreptunghiular cu aceeaşi durată, pentru valorile ce produc contracţii minime
d. raportul dintre intensitatea curentului dreptunghiular cu durata de 100 ms şi intensitatea
curentului triunghiular cu aceeaşi durată, pentru valorile ce produc contracţii minime
e. raportul dintre intensitatea curentului triunghiular cu durata de 1000 ms şi intensitatea curentului
dreptunghiular cu aceeaşi durată, pentru valorile ce produc contracţii maxime
R: a
13. Care din următoarele nu este un semn de leziune de neuron motor periferic?
a. reobază scăzută
b. cronaxie scăzută
c. coeficient de acomodare & sub 1
d. coeficient de acomodare & peste 5
e. curba intensitate/timp deplasată spre stânga
R: d
14. Care afirmație nu este adevărată cu privire la Curba I/t :

a. se trasează pentru obținerea parametrilor de stimulare a musculaturii netede denervate
b. se trasează pentru obținerea parametrilor de stimulare a musculaturii striate denervate
c. este un grafic logaritmic
d. pe ordonată se reprezintă curentul I în miliamperi
e. pe abscisă se reprezintă timpul t în milisecunde
R: b
15. Care din următoarele reguli de respectat în timpul electrostimulării nu este adevărată?
a. pacientul încearcă să-şi comande mişcarea odată cu producerea stimulului
b. articulaţia din care se face mişcarea trebuie să fie blocată
c. masajul poate avea efect favorabil dacă se face înaintea şedinţei de electrostimulare
d. înainte şi după şedinţă se poate face curent galvanic pentru efecte trofice locale
e. durata totală a tratamentului este nedefinită
R. b
16. Forma difazat fix (DF) de curenți diadinamici este una din următoarele:
a. curent pulsatil obținut din curentul sinusoidal de 50 Hz prin transformarea semiundei negative în
semiundă pozitivă
b. curent pulsatil obținut din curentul sinusoidal de 50 Hz prin transformarea semiundei pozitive în
semiundă negativă
c. curent pulsatil obținut din curentul sinusoidal de 50 Hz prin anularea semiundei negative
155
d. se obține prin întreruperea ritmică a formei monofazat fix (MF) cu pauze de 1 secundă
e. se obține prin alternarea bruscă a perioadei scurte (PS) cu perioada lungă (PL)
R: a
17. Care din următoarele nu este o contraindicație pentru TENS?

a. purtătorii de pacemaker cardiac
b. durerea din tumorile maligne
c. durerile psihogene
d. durerea talamică
e. aplicaţia pe regiunea gâtului în apropierea carotidei
R: b
18. Curenții de medie frecvență folosiți în electroterapie au frecvenţele:

a. între 100000 și 300000 Hz
b. între 30 și 100 kHz
c. între 30 și 100 Hz
d. între 3000 şi 10000 Hz
e. între 3000 și 10000 kHZ
R: e
19. Care din următoarele afirmații este falsă în legătură cu efectele căldurii rezultată în timpul
procedurilor cu unde scurte asupra organismului?
a. creşte metabolismul
b. hiperemie locală
c. efect sedativ asupra sistemului nervos central
d. efect excitant asupra muşchilor
e. efect de stimulare a glandelor endocrine
R: d
20. În terapia cu câmp magnetic o singură afirmație este adevărată:

a. se utilizează câmpuri magnetice slabe, între 10-3 şi 10 mT
b. se utilizează câmpuri magnetice puternice, între 102 şi 103 mT
c. se utilizează câmpuri magnetice foarte puternice, peste 10 3 mT
d. se utilizează câmpul magnetic terestru
e. densitatea liniilor de câmp magnetic este invers proporțională cu intensitatea
R: a
21. Care din următoarele afirmații este corectă despre bobina lombară în terapia cu câmp
magnetic?
a. are diametrul de 275 mm
b. lucrează la intensităţi de până la 2 mT
c. are formă paralelipipedică
d. se aplică direct pe tegument
e. influențează receptorii din zona sinocarotidiană
R: b
22. Care din următoarele nu reprezintă un efect al laserterapiei?

a. antialgic
b. antiedematos
c. antiinfecțios
156
d. miorelaxant
e. biostimulant
R: c
23. Care din următoarele nu reprezintă o contraindicaţie a laserterapiei?

a. iradierea directă a ochilor
b. iradierea directă a zonelor maligne
c. paralizia
d. stările febrile
e. aplicarea pe zona abdomenului în timpul sarcinii
R: c
Întrebări cu răspuns multiplu
24. Intensitatea curentului electric:

a. reprezintă fluxul densității pe unitatea de timp
b. reprezintă fluxul densității pe unitatea de suprafață
c. se măsoară în amperi
d. se măsoară în volți
e. se măsoară în amperi/m2
R: a, c
25. Structuri foarte bune conducătoare de curent din corpul omenesc sunt:
a. soluţiile electrolitice
b. sângele
c. fanerele
d. umorile
e. aponevrozele
R: a, b, d
26. Rezistenţa electrică:

a. în circuit continuu se măsoară în ohmi
b. în circuit continuu se măsoară în volţi
c. în circuit alternativ poartă numele de impedanţă
d. este invers proporţională cu intensitatea curentului
e. este direct proporţională cu intensitatea curentului
R: a, c, d
27. Transformarea energiei electrice în alte forme de energie:

a. determină efecte calorice
b. determină scăderea rezistenţei
c. determină efecte luminoase
d. determină scăderea conductibilităţii
e. determină efecte electromagnetice
R: a, c, e
28. Masa de substanţă depusă la un electrod:

a. rezultă din Legea I a lui Faraday
b. este proporţională cu cantitatea de electricitate
c. rezultă din Legea a II-a a lui Faraday
157
d. este proporţională cu echivalentul electrochimic
e. este invers proporţională cu echivalentul electrochimic
R: a, b, d
29. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate?

a. un ţesut este un conductor uniform
b. cu cât un segment este situat mai departe de electrozi, intensitatea curentului ajuns la el este
mai mică
c. pe regiunea cuprinsă între electrozi, intensitatea curentului este egală
d. cantitatea cea mai mare de curent trece prin zonele ce opun rezistenţa cea mai mică
e. conductibilitatea electrică a unui ţesut este direct proporţională cu conţinutul lui în apă
R: b, d, e
30. Care sunt calităţile stimulului electric pentru a declanşa o excitaţie ?

a. intensitate maxim suportabilă
b. intensitatea să fie egală cu timpul
c. să acţioneze un anumit timp minim
d. intensitate sub prag, timp de 1 minut
e. intensitatea sa depăşească “pragul”
R: c, e
31. Stimularea membranei celulare permite următoarele:

a. migrarea masivă a Na+ dinspre exteriorul spre interiorul membranei
b. creşterea foarte mare a permeabilităţii pentru K+
c. viteza de migrare transmembranară a Na+ este de 7 ori mai mare decât cea a K+
d. reducerea potenţialului de repaus la -65mV
e. declanşarea potenţialului de acţiune
R: a, c, d, e
32. Ce reprezintă reobaza ?

a. intensitatea minimă necesară declanşării excitaţiei
b. permeabilitatea celulară
c. intensitatea “prag”
d. potenţialul de acţiune al celulei
e. pozitivitatea crescută din interiorul membranei
R: a, c
33. Ce este repolarizarea ?

a. procesul de revenire la potenţialul de membrană
b. inactivarea mecanismului de transport al sodiului
c. creşterea fluxului de ieşire a K+ din celulă
d. creşterea fluxului de intrare a K+ în celulă
e. un proces care durează 19 ms
R: a, b, c
34. Stimularea electrică se produce astfel:

a. la variaţii ale intensităţii curentului într-o perioadă scurtă de timp
b. la variaţii ale intensităţii curentului într-o perioadă lungă de timp
c. la intensitate sub valoarea “prag“
d. la intensitate peste valoarea “prag“
158
e. la intensităţi mari ale curentului în timp prelungit
R: a, d
35. Ce semnificaţie are electrotonusul ?

a. modificările caracteristice ale proprietăţilor fizice ale ţesuturilor determinate de sensul curentului
b. modificările caracteristice ale proprietăţilor fiziologice ale ţesuturilor determinate de sensul
curentului
c. catelectrotonusul semnifică creşterea excitabilităţii tisulare (la catod)
d. pragul de excitabilitate este mai coborât la catod
e. excitaţia la catod este la deschiderea circuitului
R: a, b, c, d
36. Măsurarea excitabilităţii unui sistem nerv/mușchi integru se face prin:

a. închiderea unui curent continuu
b. aplicarea unui stimul dreptunghiular
c. aplicarea unui stimul subliminal
d. aplicarea impulsurilor de curent “în treaptă“
e. aplicarea unui stimul triunghiular
R: a, b
37. Parametrii de care depinde răspunsul unui sistem nerv/mușchi integru la stimularea electrică
sunt:
a. intensitatea curentului
b. timpul util
c. bruscheţea curentului aplicat
d. creşterea lentă a intensităţii
e. impulsul să fie triunghiular, trapezoidal sau exponenţial
R: a, b, c
38. Acomodarea este:

a. o proprietate a muşchilor normal inervaţi
b. oprită de un curent cu pantă bruscă
c. absentă la muşchii denervaţi
d. proporţională cu forţa mușchiului
e. măsurată cu coeficientul de acomodare
R: a, b, c, e
39. Frecvenţa stimulilor este importantă în producerea excitaţiei electrice pentru că:
a. frecvenţa stimulilor este proporţională cu intensitatea
b. există o perioadă de timp refractară la o nouă excitaţie
c. musculatura netedă nu reacţionează la impulsuri izolate
d. musculatura netedă reacţionează la sumaţia temporară a impulsurilor
e. organele inervate de parasimpatic necesită o frecvenţă mai mare a excitaţiilor
R: b, c, d, e
40. Curentul galvanic reprezintă:

a. o deplasare de sarcini electrice de-a lungul unui conductor
b. deplasarea electronilor de-a lungul unui conductor
c. deplasarea ionilor de-a lungul unui conductor
d. un curent electric variabil
159
e. un curent electric continuu
R: a, b, c, e
41. Efecte fiziologice ale curentului galvanic:

a. acţiunea analgezică se produce la nivelul polului pozitiv
b. acţiunea analgezică se produce la nivelul polului negativ
c. acţiunea analgezică se produce la nivelul ambilor poli
d. sub polul pozitiv, membranele celulare se hiperpolarizează
e. sub polul pozitiv, excitabilitatea scade
R: a, d, e
42. Acţiunea curentului galvanic asupra fibrelor nervoase motorii:

a. polul negativ produce o creştere a pragului de excitabilitate
b. polul negativ este utilizat ca electrod activ
c. polul negativ produce o scădere a pragului de excitaţie
d. creşterea bruscă a intensităţii curentului determină o contracţie musculară promptă
e. polul negativ produce scăderea excitabilităţii
R: b, c, d
43. Efectele terapeutice ale aplicării curentului galvanic sunt:

a. vasoconstrictor
b. analgezic la polul pozitiv
c. hiperemie activă la nivelul circulaţiei superficiale şi profunde
d. analgezic la nivelul electrodului negativ
e. antialgic prin creşterea excitabilităţii nervoase la nivelul polului pozitiv
R: b, c
44. Curentul galvanic produce o activare a vascularizaţiei cu hiperemie. Care afirmație este
adevărată?
a. apare eritem cutanat la locul aplicării
b. apare senzaţie de căldură locală
c. reacţia vasculară este mai pronunţată sub polul negativ
d. vasodilataţia se manifestă numai în vasele sanguine ale tegumentului
e. vasodilataţia se manifestă în vasele sanguine ale tegumentului și în vasele sanguine musculare
R: a, b, c, e
45. Modalităţi de aplicare a galvanizărilor:

a. cu ajutorul unor electrozi sub formă de plăci
b. cu electrozi Schliephake
c. baie galvanică parţială
d. baie galvanică generală
e. iontoforeza
R: a, c, d, e
46. La galvanizarea simplă în scop antialgic:

a. electrodul activ este electrodul negativ
b. electrodul activ este electrodul pozitiv
c. electrodul activ este de dimensiuni mai reduse
d. electrodul activ este indiferent
160
e. electrodul activ este de dimensiuni mai mari
R: b, c
47. La aplicațiile de curent galvanic:

a. intensitatea se reglează la ”înţepătură”
b. electrozii se pot aşeza longitudinal
c. nu se utilizează stratul hidrofil între electrod şi tegument
d. pacientul va fi așezat în posturi antialgice
e. durata procedurii este de 2-4 minute
R: b, d
48. La băile galvanice:

a. temperatura apei va fi mai mare de 39ºC
b. temperatura apei va fi 34-38°C
c. direcţia curentului va fi numai ascendentă
d. durata şedinţelor va fi de 10-30 minute
e. ritmul şedinţelor va fi de una la 3 zile
R: b, d
49. Care din următoarele afirmații despre iontoforeză sunt adevărate?

a. este posibilă o acţiune locală reflexă la nivelul dermatomioamelor
b. cantitatea de substanţă care pătrunde este necontrolabilă
c. au efect local demonstrat şi recunoscut
d. cantitatea de substanţă care pătrunde nu poate fi dozată
e. se cumulează cu efectul analgezic al curentului galvanic
R: a, c, e
50. Care din următoarele reprezintă indicații pentru aplicarea curentului galvanic:
a. tendinite, bursite, periartrite, epicondilite
b. poliartrita reumatoidă, spondilita anchilozantă
c. hepatite, pancreatite
d. nevralgii, nevrite
e. otoscleroze, conjunctivite
R: a, b, d, e
51. Contraindicaţiile galvanoterapiei

a. artrite
b. distonii neurovegetative
c. nevralgii şi nevrite diferite
d. eczeme
e. supuraţii
R: d, e
52. Curenţii de joasă frecvenţă sunt:

a. forme de curent continuu
b. curenţi cu impulsuri dreptunghiulare
c. curenţi cu impulsuri triunghiulare
d. curenţi cu impulsuri exponenţiale
e. curent galvanic
R: b, c, d
161
53. Tehnica de aplicare a curenţilor de joasă frecvenţă presupune următoarea așezare a
electrozilor:
a. electrozii nu se plasează la nivelul inserţiilor musculare
b. electrozii se plasează la nivelul zonei de trecere muşchi-tendon
c. electrodul pozitiv se plasează proximal de muşchiul afectat
d. electrodul pozitiv se plasează pe muşchiul afectat la nivelul plăcii neuromotorii
e. electrodul negativ se plasează pe muşchiul afectat la nivelul plăcii neuromotorii
R: b, c, e
54. Electrostimularea selectivă a muşchiului denervat se poate face cu:

a. Curenţi exponenţiali de joasă frecvenţă
b. Curenţi de medie frecvenţă
c. Impuls cu durata de 500 ms având panta de creştere de 1000 ms
d. Impuls cu durata de 200 ms urmat de pauză de 600 ms
e. Ultrasunet
R: a, d
55. Principiul de acţiune al terapiei musculaturii spastice:

a. se induce un efect de inhibiţie a motoneuronilor muşchilor spastici
b. nu se produce relaxare
c. se aplică două circuite de excitaţie separate, sincronizate
d. se utilizează un electrod
e. nu este indicată în tratamentul paraliziilor spastice
R: a, c
56. Curenţii diadinamici au următoarele efecte:

a. contracţii musculare în muşchii denervaţi
b. analgetice
c. hiperemiante
d. dinamogene
e. nu au efect excitomotor
R: b, c, d
57. Curenţii Träbert:

a. nu sunt indicaţi în lombalgii
b. au efect analgetic şi hiperemiant
c. electrodul negativ se plasează pe locul dureros
d. timpul de aplicare este de 30 minute
e. impulsul are durata de 2 ms urmat de o pauză de 5 ms
R: b, c, e
58. Despre metoda Hufschmidt sunt adevărate afirmaţiile:

a. este utilizată pentru tratarea musculaturii spastice
b. este utilizată pentru stimularea musculaturii normoinervate
c. constă în utilizarea a 2 circuite de excitaţie independente între ele, dar sincronizate electronic
d. tratează hipotrofii şi atrofii musculare de inactivitate
e. foloseşte impulsul triunghiular cu pantă de creştere exponenţială
R: a, c
162
59. TENS:
a. folosește un curent cu impulsuri dreptunghiulare de joasă frecvenţă
b. polul pozitiv este activ
c. polaritatea electrozilor nu are importanţă
d. plasarea electrozilor se face pe zona dureroasă
e. aplicaţia poate dura mai multe ore
R: a, c, d, e
60.TENS are următoarele avantaje:

a. domeniul larg de reglare a frecvenţei şi duratei impulsului
b. dimensiunea redusă a aparatului
c. se poate alimenta cu baterii
d. poate fi aplicată la pacienţi la domiciliu
e. determină hipersensibilitatea la curent
R: b, c, d
61. Sunt adevărate următoarele afirmaţii despre curenţii de medie frecvenţă:

a. curenţii de medie frecvenţă nu prezintă acţiune vasoactivă
b. curenţii de medie frecvenţă produc contracţii asupra musculaturii scheletice şi muşchilor
netezi
c. sunt aplicații care folosesc curentul continuu
d. curenţii de medie frecvenţă produc analgezie
e. curenţii de medie frecvenţă produc contracţii musculare dureroase
R: b, d
62. Care afirmații privind intensitatea curentului de medie frecvență sunt adevărate?
a. la începutul şedinţei intensitatea se creşte lent şi la sfârşit se scade tot lent
b. pacientul sesizează o senzaţie de furnicătură puternică, dar plăcută
c. este necesară creşterea intensităţii dacă senzaţia pacientului descreşte pe timpul procedurii
d. se va evita folosirea unor intensităţi prea mari, care produc contracţii musculare tetanice.
e. la frecvenţele de modulare mai mari, spre 100 Hz sunt suportate intensităţi mai mari ale
curentului față de curenţii de joasă frecvenţă
R: a, b, d, e
63. Efectele fiziologice ale curenţilor interferenţiali

a. excitomotor pe muşchi sănătoşi, normoinervaţi
b. decontracturant
c. vasoconstrictor
d. analgetic
e. excitomotor pe musculatura netedă
R: a, b, d, e
64. Contraindicaţii ale aplicării electroterapiei prin curenţi interferenţiali:

a. procese inflamatorii articulare
b. afecţiuni febrile de diferite etiologii
c. tuberculoza activă
d. neoplazii
e. caşexie
R: b, c, d, e
163
65. Tehnici de aplicare a curenţilor interferenţiali
a. tehnica interfero triplex
b. tehnica statică
c. tehnica cinetică
d. tehnica mixtă
e. nici una din cele de mai sus
R: b, c
66. Procedeul curenţilor interferenţiali:

a. se bazează pe încrucişarea a doi curenţi de medie frecvenţă, cu frecvenţe diferite
b. se bazează pe încrucişarea a patru curenţi de medie frecvenţă, cu frecvenţe diferite
c. prin interferenţă va rezulta tot un curent de medie frecvenţă, dar cu amplitudine variabilă
d. prin interferenţă va rezulta un curent de joasă frecvenţă, între 1 şi 100 Hz
e. la locul interferenţei direcţia şi intensitatea curentului se modifică repetitiv
R: a, c, e
67. În terapia cu unde scurte, electrozii pot fi poziţionaţi:

a. în acelaşi plan
b. transversal
c. longitudinal
d. oblic
e. în oricare din poziţiile de mai sus
R: b, c
68. Dozarea intensității câmpului de unde scurte. Notaţi afirmaţiile adevărate:

a. doza I atermică are efect revulsiv
b. doza III se aplică în afecţiunile acute
c. doza II este oligotermă cu acţiune antispastică
d. doza I, II se recomandă în stadiile acute
e. numărul sedinţelor nu poate fi mai mare de 6
R: c, d
69. Sunt false următoarele afirmaţii:

a. la metoda în câmp condensator se poate aplica tratamentul pe regiuni acoperite de
vestimentaţie
b. undele scurte se pot aplica la pacienţi cu pacemaker sau obiecte metalice
c. undele scurte se recomandă la pacientele cu sarcină
d. se evită zonele cu sensibilitate cutanată
e. pacientul trebuie supravegheat permanent
R: b, c
70. Sunt false următoarele afirmaţii privind tehnica terapiei cu unde scurte:
a. electrozii se aplică direct pe piele
b. electrozii se aplică la 2-3 cm faţă de regiunea de tratat
c. poziţia electrozilor nu are importantă
d. efectul de vârf se produce la nivelul suprafețelor plane
e. electrozii au dimensiuni diferite, electrodul activ fiind de dimensiuni mai reduse
R: a, c, d
164
71. Care din afirmațiile de mai jos privind curenții de înaltă frecvență sunt adevărate?
a. nu au acțiune electrolitică
b. nu au acțiune electrochimică
c. nu provoacă excitaţie neuromusculară
d. nu este necesar contactul direct al electrozilor cu suprafața corpului
e. spre deosebire de alte proceduri termoterapice care au acțiune de profunzime, undele scurte
au acțiune termică de suprafață
R: a, b, c, d
72. Terapia cu înaltă frecvenţă pulsatilă are următoarele efecte:

a. ameliorează osteoporoza
b. accelerează vindecarea unor plăgi
c. creşte spasmele musculaturii netede
d. previne şi tratează cicatricile cheloide
e. accentuează edemul tisular
R: a, b, d
73. Avantajele utilizării terapiei de înaltă frecvență pulsatilă:

a. produce efecte calorice locale, hipertermie
b. se poate utiliza la pacienţii cu pace maker cardiac
c. poate fi aplicată la orice vârstă, fără riscul de a provoca tulburări trofice
d. poate fi tratată orice regiune a corpului
e. nu produce nici o stare de discomfort
R: c, d, e
74. Efectele fizico-chimice ale ultrasunetului sunt:

a. efectul mecanic
b. efectul termic
c. efectul de cavitaţie
d. efectul de difuziune
e. efectul radioactiv
R: a, b, c, d
75. Efectele fiziologice ale ultrasunetului sunt:

a. analgetice
b. excito-motorii
c. miorelaxante
d. hiperemiante
e. sedative
R: a, c, d
76. Acţiunea biologică a ultrasunetului determină:

a. scăderea permeabilității membranelor celulare
b. hiperemie tegumentară
c. efecte fibrolitice
d. creșterea metabolismului celular
e. la doze mari, produc distrucţii celulare si rupturi capilare
R: b, c, d, e
165
77. Modalități de aplicare a ultrasunetului:
a. segmentare indirecte, pe zone paravertebrale corespunzătoare rădăcinilor nervoase
b. segmentare directe pe cale neurală
c. aplicaţii reflexe pe dermatoamele corespunzătoare organelor interne
d. aplicaţii reflexe la distanță pe ganglionii simpatici
e. aplicaţii pe proeminenţele osoase
R: a, b, c, d
78. Metodele de aplicare ale ultrasunetului sunt:

a. prin câmp inductor
b. cuplaj direct, utilizând o substanță de contact
c. prin strat hidrofil
d. cuplaj direct utilizând substanţe medicamentoase
e. cuplaj indirect prin intermediul apei
R: b, d, e
79. Alegeţi formele de ultrasunet utilizate în terapie:

a. în câmp inductor
b. în regim continuu
c. în câmp condensator
d. în regim discontinuu
e. toate răspunsurile sunt incorecte
R: b, d
80. Alegeţi formularea corecta:

a. nu este indicată succesiunea terapeutica masaj-ultrasunet sau ultrasunet-masaj
b. pacienţilor prezentând stări febrile li se recomandă ultrasunet paravertebral toracic
c. aplicaţiile cu ultrasunet pot precede sedinţele de kinetoterapie, prin acţiune analgetice și
miorelaxante
d. se poate recomanda terapia combinată ultrasunet-curenţi de joasă frecvenţă
e. este indicata aplicarea concomitentă a roentgenterapiei cu ultrasonoterapia pe aceeași
regiune
R: a, c, d
81. Intensitatea energiei ultrasonore utilizată în practică depinde de:

a. regiunea de tratat
b. profunzimea locului de tratat
c. forma de cuplaj
d. tensiunea de reţea
e. starea generală a pacienţilor
R: a, b, c, e
82. Indicaţiile ultrasonoterapiei sunt:

a. reumatism degenerativ
b. fracturi recente
c. cicatrici cheloide
d. TBC
e. afecţiuni neurologice
R: a, b, c, e
166
83. Contraindicaţiile ultrasonoterapiei sunt:
a. stări inflamatorii
b. neoplazii
c. stare generală alterată
d. boala artrozică
e. tromboflebite
R: a, b, c, e
84. Dintre afecţiunile cele mai frecvente în care aplicăm magnetoterapie avem:
a. consolidarea fracturilor
b. reumatism articular, abarticular şi inflamator
c. nevroze, distonii neuro-vegetative
d. hipertensiune arterială, algoneurodistrofie
e. boli digestive
R: a, b, c, d
85. Eritemul actinic de gradul II:

a. este rozaceu
b. apare pe suprafaţa de tegument expusă după o latenţă de 4-6 ore
c. este urmat la 1-2 săptămâni de exfolierea fină epidermului şi pigmentaţie întinsă
d. edemul şi exudatul sunt foarte pronunţate
e. foarte puţin pruriginos
R: b, c
86. Care afirmații sunt adevărate privind expunerea la ultraviolete?

a. copiii şi bătrânii sunt mai sensibili
b. pielea uscată este mai rezistentă
c. hipertiroidismul crește sensibilitatea
d. mixedemul scade sensibilitatea
e. cea mai mare sensibilitate este pe fața dorsală a mâinii, picioare, gambe
R: b, c, d
87. Lampa Solux

a. este o aplicaţie de infraroșii în spaţiu deschis
b. este o aplicaţie de infraroșii în spaţiu închis
c. nu provoacă transpiraţie
d. crește temperatura centrală a corpului
e. nu apare eritem la locul expunerii
R: a, c
88. Radiaţia laser:

a. este monocromatică
b. este polarizată
c. este coerentă
d. gradul de penetrare a radiaţiei laser în ţesuturi depinde de lungimea de undă
e. laserul în spectrul infraroşu îşi reduce intensitatea la jumătate după ce pătrunde 2-3 mm în
ţesuturile vii
R: a, b, c, d
167
Disicplina REABILITARE ÎN ORTOPEDIE
Autor: Conf. Univ. Dr. Rodica Trăistaru
Bibliografie:
1.Roxana Popescu, Rodica Trăistaru, Recuperarea membrului inferior ortezat şi protezat,
Editura Medicală Universitară, Craiova, 2007
2.Roxana Popescu, Rodica Trăistaru, Recuperarea membrului superior ortezat şi protezat,
Editura Medicală Universitară, Craiova, 2002
3.Roxana Popescu, Adrian Bighea, Noţiuni practice de medicină recuperatorie, Editura Agora,
1997
4.Tudor Sbenghe, Recuperarea medicală a sechelelor posttraumatice ale membrelor, Editura
Medicală, 1981
1. Obiectivele programului kinetic din faza de reabilitare la domiciliu într-o tendinopatie de

mușchi supraspinos sunt următoarele, cu excepția:
a. creşterea forţei la nivelul musculaturii membrului superior
b. creșterea rezistenţei la nivelul musculaturii membrului superior:
c. creşterea controlului neuromuscular normal, în toate planurile de mişcare.
d. reluarea rapidă a activităților cotidiene
e. reluarea progresivă a activităţilor profesionale, sportive.
R: d
2. Sechelele osoase posttraumatice cuprind:

a. edemul posttraumatic, plaga granulară, plaga grefată, cicatricea patologică
b. pseudartroza, calusul vicios, osificarea subperiostală, osteoporoza de imobilizare,
osteonecroza aseptică, algoneurodistrofia
c. redoare articulară, hipotrofie musculară, osteoporoza de imobilizare, scăderea capacităţii
cardio-pulmonare
d. rupturi musculare, rupturi de tendon, hematom muscular, contracturi musculare, atrofie
musculară
e. osteoporoză generalizată, redoare articulară, denervări parţiale, tulburări circulatorii
R: b
3. În faza I a recuperării umărului cu artroplastie sunt contraindicate:

a. exerciţiile pasive
b. exerciţiile autopasive
c. exerciţiile izometrice
d. exerciţiile de tip Codman
e. mobilizările active
R: e
4. În cazul deviaţiilor axiale posttraumatice ale genunchiului se recomandă:

a. scădere ponderală, tonifierea stabilizatorilor genunchiului
b. scădere ponderală, creşterea stabilităţii pasive şi active a genunchiului, încălţăminte
ortopedică corectoare, kinetoterapie
c. corecţii ortopedice, kinetoterapie pasivă, termoterapie, reflexoterapie
d. imobilizare în aparat gipsat, urmată de recuperarea mersului
e. asigurarea stabilităţii pasive şi active a genunchiului, reeducarea mersului
R: b
168
5. Tratamentul recuperator al algoneurodistrofiei de stadiu I nu cuprinde:
a. repaus
b. comprese reci cu sulfat de magneziu
c. reflexoterapie cu ultrasunete
d. diapulse, magnetodiaflux local
e. aplicaţii locale de parafină
R: e
6. Dezavantajul contracţiilor izometrice utilizate în refacerea forţei de contracţie la pacientul

posttraumatic este:
a. eficienţa crescută, tehnica simplă
b. nu ameliorează supleţea articulară, nu creează feed-back
c. nu dau dureri articulare şi oboseală
d. necesită timp scurt de execuţie
e. determină creşterea diametrului muşchiului
R: b
7. Recuperarea sindromului motor din cadrul sechelelor posttraumatice ale nervilor periferici nu
are ca obiectiv:
a. evitarea apariţiei deformărilor şi atitudinilor vicioase
b. evitarea atrofiei muşchilor paralizaţi, creşterea funcţiei fibrelor musculare sănătoase
c. combaterea şi prevenirea durerii
d. refacerea imaginii kinestezice şi recâştigarea coordonării mişcărilor
e. recuperarea mobilităţii şi forţei segmentelor neafectate de paralizie
R: c
8. Pentru evitarea atrofiei muşchilor paralizaţi (în cadrul sechelelor posttraumatice ale nervilor
periferici) se poate recurge la:
a. căldură
b. electrostimularea muşchiului denervat
c. atele de postură
d. crioterapie
e. mobilizări active şi active cu rezistenţă
R: b
9. Programul kinetic de reabilitare al bolnavului posttraumatic cu fractură-luxaţie de coloana

cervicală în perioada de purtare a Minervei, nu cuprinde:
a. exerciţii de echilibrare
b. mobilizări ale membrelor superioare
c. izometrie pentru menţinerea tonusului dorso-lombar
d. gimnastică respiratorie abdominală
e. reprofesionalizare pentru asigurarea independenţei bolnavului
R: e
10. Mijloace fizicale-kinetice folosite în managementul durerii în cadrul tratamentului recuperator

al sechelelor posttraumatice nu includ:
a. aplicaţii calde şi reci, imobilizări
b. antibioterapia
c. masajul
d. exerciţii corectoare, stretching
169
e. TENS, stimulare nervoasă periferică
R: b
11. În perioada de imobilizare la pat pentru sechele generale posttraumatice, kinetoterapia va

cuprinde:
a. scripetoterapie şi mobilizări pasive ale segmentelor imobilizate
b. contracţii izometrice sub gips
c. hidrokinetoterapie la bazin
d. exerciţii active cu rezistenţă
e. mobilizări pentru toate articulaţiile accesibile
R: b, e
12. Obiectivele recuperării sechelelor articulare posttraumatice sunt:

a. combaterea durerii şi inflamaţiei
b. refacerea mobilităţii şi stabilităţii
c. evaluarea deficitului motor şi senzitiv
d. refacerea abilităţilor
e. recomandări privind tratamentul balneo-climatic
R: a, b, d
13. Pentru refacerea stabilităţii în recuperarea sechelelor articulare posttraumatice, articulaţia

trebuie să fie:
a. indoloră, chiar în condiţii de musculatură slabă
b. fixată de o musculatură puternică
c. indoloră şi protejată de capsule şi ligamente integre
d. stabilizată prin orteze
e. dureroasă, dar cu capsule şi ligamente integre
R: b, c
14. Recuperarea sindromului vasculotrofic din cadrul sechelelor posttraumatice ale nervilor
periferici poate beneficia de:
a. băi călduţe cu vârtejuri de apă
b. aplicaţii locale reci
c. împachetări locale sau generale cu parafină
d. hidroterapie alternantă la temperaturi mai mici de 38º C
e. mofete parţiale
R: a, d, e
15. Din săptămâna 8-9 după artroplastia parţială de umăr, tratamentul recuperator cuprinde:
a. exerciţii de tip Codman şi rotaţii autopasive
b. hiperextensii autopasive, rotaţii active
c. mobilizări ale cotului, scripetoterapie
d. exerciţii de tip stretching
e. exerciţii active cu rezistenţă
R: d, e
16. Faza III a programului recuperator la bolnavii cu artroplastie de cot cuprinde:

a. ortezare discontinuă
b. exerciţii active şi pasive la nivelul cotului
c. ortezare continuă
170
d. numai mobilizări active
e. doar mobilizări pasive
R: a, b
17. Recuperarea pacienţilor cu fractură de şold presupune, alături de posturări pentru evitarea
deviaţiilor şi de mobilizări precoce:
a. prevenirea edemului, tromboflebitelor, tulburărilor trofice
b. aplicarea de diapulse pentru grăbirea consolidării focarului de fractură
c. atenţie pentru reeducarea genunchiului şi cvadricepsului
d. reeducarea membrului superior în lanţ kinetic închis
e. reeducarea coloanei vertebrale cervico-dorsale
R: a, b, c
18. Obiectivele recuperării şoldului posttraumatic sunt:

combaterea durerii
refacerea stabilităţii
recuperarea mobilităţii
reluarea precoce a mersului
refacerea aliniamentului şi posturii corpului
R: a, b, c
19. Recuperarea funcţională după intervenţiile chirurgicale practicate pentru rupturi ale
tendonului achilean presupune după îndepărtarea aparatului gipsat:
a. electroterapie antalgică, masaj decontracturant, kinetoterapie activă a piciorului şi gleznei
b. posturi antideclive, baie cu vârtejuri, diapulse, masaj
c. hidrokinetoterapie pentru remobilizarea articulaţiei gleznei
d. tratamentul edemului, tonifierea tricepsului sural
e. remobilizarea gleznei prin hidrokinetoterapie, întinderea tricepsului şi tendonului acestuia
R: d, e
20. Exercițiile pentru stabilitatea și abilitatea umărului posttraumatic include:

a. exerciţii de balans, de stabilizare din patrupedie
b. exerciţii de împingere cu mâinile
c. exerciţii cu mingea
d. exerciţii de stabilizare cu / fără mijloace ajutătoare
e. exerciții de mers
R: a,b,c,d
21. Asistenţa medicală de recuperare a pacientului cu luxaţie de cot în faza de mobilizare

controlată într-un sector limitat are următoarele obiective:
a. obţinerea unui status de indoloritate (! complexele ligamentare sunt bogat inervate)
b. refacerea instabilităţii cotului
c. refacerea mobilităţii articulare
d. menţinerea / refacerea parametrilor musculari ai membrului superior
e. refacerea abilității mâinii
R: a, c, d
22. Aspectele kinetic recuperatorii ale fracturii de cot în prima fază a programului sunt:
a. imobilizare strictă, antialgică în atelă gipsată sau orteză brahio – antebrahială - palmară cu
cotul în flexie de 400 şi prono-supinaţie
171
b. imobilizare strictă, antialgică în atelă gipsată sau orteză brahio – antebrahială - palmară cu
cotul în extensie de 400 şi pronaţie
c. mişcări active ale umărului şi degetelor, zilnic, de mai multe ori / zi.
d. reeducarea statică a membrului superior
e. contracţii musculare izotone la nivelul extremităţilor
R: a, c, d, e
23. Exercițiile kinetice la un pacient cu fractură de platou tibial sunt indicate pentru următoarele
grupe musculare:
a. muşchiul cvadriceps
b. mușchii ischiogambieri
c. muşchii „labei de gâscă” - când fractura interesează compartimentul articular extern
d. mușchiul tensor al fasciei lata - când fractura interesează compartimentul articular intern
e. mușchiul piramidal
R: a, b, c, d
24. Succesiunea de modalităţi kinetice pentru reluarea mersului şi alergatului la un pacient cu

leziune de ligament încrucişat anterior cuprinde:
a. mersul cu sprijin în cârjă sau baston - pedalarea la cicloergometru - mersul pe jos
b. alergarea uşoară pe suprafeţe netede - alergarea rapidă pe suprafeţe netede - mersul şi
alergarea pe suprafeţe denivelate.
c. mersul cu sprijin în cârjă sau baston - mersul pe jos - pedalarea la cicloergometru
d. alergarea uşoară pe suprafeţe netede - mersul şi alergarea pe suprafeţe denivelate -
alergarea rapidă pe suprafeţe netede
e. mersul pe jos - pedalarea la cicloergometru - alergarea uşoară pe suprafeţe netede
R: a,b
25. Contraindicaţiile pentru artroplastia de genunchi sunt:

a. artrodeza nedureroasă, bine poziţionată,
b. genunchi recurvat asociat cu deficit de forţă musculară,
c. deficit important de forţă musculară pentru cvadriceps,
d. proces septic activ
e. gonartroza avansata
R: a,b,c,d
26. Restricţiile privind exerciţiul fizic la pacientul cu artroplastie de genunchi includ:

a. pacienţii cu proteză totală de genunchi pot purta un fixator de genunchi sau un dispozitiv
ortotic până la refacerea forţei muşchiului cvadriceps,
b. mersul trebuie bine controlat,
c. exerciţiile de mobilizare sunt gradate, progresive în cazurile cu ruptură / secţionare ale
muşchiului cvadriceps (determinate de tensiuni crescute în tendon),
d. mersul nu trebuie bine controlat,
e. exercițiile de mobilizare sunt permise, fără restricție
R: a,b,c
27. Pentru prevenirea escarelor la pacienţii cu leziuni posttraumatice medulare se vor

recomanda:
a. întoarcerea pacientului la fiecare 3 ore
b. inspectarea tegumentului de către pacient
c. protejarea împotriva căldurii excesive
172
d. evitarea traumatismelor prilejuite de transferuri şi ridicări
e. electroterapie antialgică şi vasculoactivă, masaj decontracturant
R: a,b,c, d
28. În sechelele posttraumatice ale mâinii, întinderile sunt indicate în:

a. fracturi intraarticulare la nivelul articulaţiilor metacarpofalangiene
b. aderenţe ale ţesuturilor moi şi ale tendoanelor
c. redoare articulară prin retracţii capsuloligamentare
d. cicatrici şi grefoane postoperatorii
e. hipercorecţii ale unor deformări pentru care se aplică atele seriate
R: b, c, d, e
29. În recuperarea bolnavului cu artroplastie totală de şold se vor evita:

a. adducţia şoldului
b. abducţia de şold
c. flexia şoldului
d. rotaţiile şoldului
e. extensia şoldului
R: a, d
30. Metodele de recuperare a stabilităţii pasive a genunchiului posttraumatic sunt:

a. tonifierea musculaturii stabilizatoare a genunchiului
b. creşterea rezistenţei ligamentare
c. respectarea regulilor de igienă a genunchiului
d. ortezarea genunchiului
e. artroplastia genunchiului
R: a, b, c, d
31. Recuperarea echilibrului muscular al piciorului posttraumatic presupune:

a. recuperarea mobilităţii şi forţei musculare
b. tonifiere musculară analitică
c. exerciţii de coordonare, de refacere a feed-back-ului senzitivo-motor
d. metode fizicale de combatere a durerii şi retracţiilor tendinoase
e. recuperarea exclusivă a forţei şi rezistenţei musculare
R: b, c
32. Tratamentul recuperator al entorselor instabile fără smulgeri osoase presupune:

a. imobilizare în aparat gipsat
b. diapulse, roentgen-terapie
c. electroterapie excitomotorie
d. posturi antideclive pe perioada imobilizării în aparat gipsat
e. mobilizări ale degetelor, genunchiului şi şoldului
R: a, b, d, e
33. După îndepărtarea gipsului utilizat pentru imobilizarea genunchiului în cazul rupturii
aparatului extensor cvadricipital, se va recurge la:
a. exerciţii de mobilizare a genunchiului, cu accent pe mobilizările active
b. tonifierea cvadricepsului prin izometrie şi exerciţii rezistive cu încărcare progresivă
c. mobilizări pasive în poziţii extreme
d. ortezarea genunchiului şi exerciţii izometrice
173
e. masaj profund şi mobilizări pasive controlate de durere
R: a, b
34. Postoperator, la pacientul cu artroplastie totală cimentată de şold nu sunt indicate mobilizări
asistate la nivelul şoldului operat din ziua a 5 – a, pentru:
a. flexie şi adducţie
b. flexie şi abducţie
c. extensie şi rotaţie
d. rotaţie
e. extensie şi adducţie
R: a, c, d, e
35. Pacientul cu artroplastie totală necimentată la nivelul şoldului nu are voie să:
a. încarce membrul inferior operat şi nu are voie să şofeze înainte de 6 – 8 săptămâni
b. solicite mult grupele musculare abductoare ale şoldului
c. solicite prin exces de forţă sau amplitudine de mişcare endoproteza
d. meargă cu sprijin în cadru, apoi în baston
e. facă kinetoterapie în programul de recuperare
R: a, b, c
36. Din săptămâna a 6 –a postoperator, pacientul cu artroplastie de genunchi poate să:

a. alerge
b. ridice şi să poarte greutăţi mari
c. conducă mașina
d. efectueze exerciţii în lanţ cinematic închis pentru controlul motor al membrului inferior
e. pedaleze la cicloergometru
R: c, d, e
37. Metodele şi mijloacele programului de recuperare la pacientul cu artroplastie de gleznă sunt

astfel alese încât asigură:
a. combaterea durerii, tulburărilor trofice, complicaţiilor posibile
b. refacerea funcţionalităţii gleznei şi consolidarea regiunii piciorului
c. o schemă de mers cât mai normală, cu evitarea şchiopătatului
d. menţinerea statusului clinico-funcţional iniţial
e. o schemă de mers antalgică
R: a, b, c
38. Pentru care dintre grupele musculare sunt nu indicate exerciţiile de tip izometric în
programul kinetic preoperator la pacientul cu endoproteză de genunchi:
a. fesier mare
b. cvadriceps
c. triceps sural
d. ischiogambieri
e. tibial anterior
R: a, d, e
39. Aşezarea şi ridicarea de pe scaun la pacientul cu endoproteză de şold nu ține seama de

următoarele aspecte:
a. scaunul folosit de pacient se recomandă a fi cu înălţime cât mai mică, astfel încât flexia la
nivelul genunchiului şi şoldului să fie peste 900
174
b. la aşezare, pacientul se îndepărtează cât poate de mult cu călcâiele de scaun, se lasă cât
mai repede cu greutatea mai mult pe membrul inferior afectat pe scaun
c. la ridicarea de pe scaun, apropie călcâiele, cu membrul inferior operat cât mai aproape de
scaun, deplasează şezutul la marginea scaunului şi se ridică cu sprijin cât mai mult în
membrul inferior neprotezat
d. la aşezare, pacientul se apropie cât poate de mult cu călcâiele de scaun, se lasă pe
scaun cât mai uşor, cu greutatea mai mult pe membrul inferior sănătos
e. la ridicarea de pe scaun, apropie călcâiele, cu membrul inferior sănătos cât mai aproape
de scaun, şi se ridică cu sprijin maxim în membrul neprotezat
R: a, b, c
40. Artroliza într-o redoare de cot se aplică avându-se în vedere următoarele obiective:
a. obţinerea dolorităţii
b. obţinerea unei amplitudini funcţionale maxime
c. refacera mişcărilor de flexie şi pronaţie, esenţiale în funcţionalitatea membrului superior.
d. obţinerea unei amplitudini de mişcare la nivelul cotului cât mai aproape de cea fiziologică,
în limita sectorului de funcţionalitate, în 3 – 6 luni postoperator
e. obţinerea unei amplitudini de mişcare la nivelul cotului cât mai aproape de cea fiziologică,
în limita sectorului de funcţionalitate, în 6 – 9 luni postoperator
R: b, c, d
175
METODE DE EXPLORARE SI EVALUARE IN KINETOLOGIE
Autor: Șef lucr. Dr. Marinescu Luminita
Bibliografie:
1. Roxana Popescu, Luminiţa Marinescu, Bazele fizice şi anatomice ale kinetologiei. Testarea
musculo- articulară. Editura AGORA, Craiova, 1999, pag 43-135. ISBN 973-8046-02-5
2. Daniela Matei, Luminița Marinescu, Adrian Bighea, Daniela Neagoe, Metode evaluare în
kinetologie - Notițe practice. Craiova 2017. ISBN vol II 978-973-0-23920-1
1. Selectaţi enunţul fals în ce priveşte bilanțul articular pentru flexia și extensia șoldului:
a. poziţia de testare pentru flexie este cu pacientul în decubit dorsal
b. poziţia de testare pentru extensie este cu pacientul în decubit ventral
c. flexia activă cu genunchiul extins este 900
d. flexia activă cu genunchiul flectat este 1800
e. extensia activă cu genunchiul extins este 150 – 200
Corect: d
2. Selectaţi enunţul fals în ce priveşte bilanțul articular pentru abducția si adducția șoldului:
a. poziţia de testare pentru abducție este cu pacientul în decubit dorsal, cu genunchiul extins
b. poziţia de testare pentru adducție este cu pacientul în decubit dorsal, cu membrul inferior opus ,
în abducție
c. abducția activă este de 450
d. adducția este de 300
e. abducția pasivă este de 900
Corect: e
3. Selectaţi enunţul fals în ce priveşte bilanțul articular pentru rotațiile șoldului:

a. rotațiile se execută în jurul axei verticale
b. poziţia de testare este in poziție șezând, la marginea patului, cu genunchiul flectat la 90 0
c. rotația internă pasivă ajunge la 450
d. rotația externă activă este de 600
e. rotația externă activă este 350
Corect: d
4. Selectaţi enunţul fals în ce priveşte bilanțul articular al genunchiului:

a. rotațiile se execută în jurul axei verticale și au amplitudine mică
b. flexia activă are un unghi normal de 1200 - 1400
c. extensia în poziție anatomică este 00
d. flexia pasivă atinge 1600
e. flexia se poate testa și în decubit dorsal
Corect: e
5. Selectaţi enunţul fals în ce priveşte bilanțul articular al gleznei:

a. flexia se numește și flexie dorsală
b. extensia se numește și flexie plantară
c. poziția preferențială pentru testare este în decubit ventral, cu genunchiul flectat la 90 0
d. poziția preferențială pentru testare este în decubit lateral, cu genunchiul flectat la 90 0
e. extensia are un unghi normal de 450
Corect: d
176
6. Selectaţi enunţul fals în ce priveşte bilanțul articular al piciorului posterior (articulația
astragalocalcaneeană și mediotarsiană):
a. abducția și adducția se realizează în plan sagital
b. abducția și adducția se realizează în plan orizontal
c. supinația este o mișcare în care planta este orientată spre interior
d. pronația este o mișcare în care planta este orientată spre exterior
e. abducția și adducția descriu împreună un unghi de 40 0 - 450
Corect: a
7. Selectaţi enunţul fals în ce priveşte bilanțul articular al piciorului posterior (articulația

astragalocalcaneeană și mediotarsiană):
a. supinația și pronația au un unghi normal de 300
b. abducția și adducția se realizează în plan orizontal
c. supinația este o mișcare în care planta este orientată spre exterior
d. inversia = supinație+ adducție+ extensie
e. eversia = pronație+ abducție+ flexie
Corect: c
8. În examinarea coloanei vertebrale vom ține cont de următoarele repere:

a. foseta occipitală corespunde atlasului
b. spinele omoplatului se situează la nivelul vertebrei T2
c. apofiza spinoasă cea mai proeminentă este C7
d. crestele iliace sunt la nivelul L4
e. spinele omoplatului se situează la nivelul T10
Corect: a, b,c, d
9. Următoarele afirmații sunt adevărate referitor la testarea coloanei cervicale:

a. poziția preferențială de testare este cu pacientul în ortostatism
b. unghiul normal de flexie este 300- 450
c. unghiul normal de extensie este 300- 450
d. pentru flexie goniometrul se pune cu brațul fix pe linia ce unește lobul urechii cu comisura bucală
e. circumducția nu este posibilă
Corect: a, b,c, d
10. Următoarele afirmații sunt adevărate referitor la testarea coloanei cervicale:

a. poziția preferențială de testare este cu pacientul în decubit dorsal
b. indicele tragus- acromion are o valoare normală de 0 cm
c. indicele tragus- acromion apreciază mișcările de lateralitate
d. pentru flexie goniometrul se pune cu brațul mobil pe linia ce unește lobul urechii cu comisura
bucală și se deplasează concomitent cu această linie
e. indicele menton – stern este de 0 cm în flexie
Corect: b, c, d, e
11. Următoarele afirmații sunt adevărate referitor la testarea coloanei cervicale, cu excepția:
a. circumducția este posibilă prin combinarea celor patru tipuri de mișcări
177
Corect: e
12. Selectaţi enunţurile greşite în ce priveşte testarea muşchiului psoasiliac:

a. poziţia FG de testare este cu pacientul în decubit heterolateral cu genunchiul în flexie
b. se stabilizează bazinul
c. se execută flexia coapsei cu genunchiul flectat
d. poziţia AG este cu pacientul în decubit ventral
e. pentru forţa 3,4,5 se opune rezistenţă în treimea distală a coapsei pe faţa anterioară
Corect: a, c, d
13. Selectaţi afirmaţiile corecte pentru testarea muşchiului triceps sural:

a. realizează flexia dorsală a piciorului
b. se stabilizează gamba
c. se stabilizează genunchiul
d. poziţia FG este în decubit homolateral, cu genunchiul flectat şi piciorul în poziţie neutră
e. se opune rezistenţă în treimea distală a piciorului pe faţa plantară
Corect: b, d, e
14. Selectaţi afirmaţiile corecte pentru testarea muşchiului cvadriceps:

a. este alcătuit din: dreptul anterior, vastul intern, vastul extern şi vastul intermediar
b. în timpul testării se stabilizează pelvisul
c. în timpul testării se stabilizează coapsa
d. poziţia FG este în decubit homolateral cu genunchiul flectat la 90º
e. poziţia AG este în decubit ventral cu genunchiul flectat
Corect: a, c, d
15. Selectaţi afirmaţiile corecte pentru testarea muşchilor abductori ai şoldului:

a. se stabilizează pelvisul
b. poziţia FG este în decubit dorsal cu genunchiul flectat
c. poziţia AG este în decubit heterolateral cu genunchiul extins pentru membrul testat şi cu şoldul şi
genunchiul membrului de sprijin flectate
d. se palpează muşchii (pentru forţa 1) pe faţa anterioară a coapsei
e. se palpează muşchii (pentru forţa 2) pe faţa laterală a coapsei
Corect: a, c
16.Care sunt afirmaţiile corecte pentru testarea muşchilor rotatori interni ai şoldului:
b. poziţia FG este în decubit dorsal cu membrul inferior de testat cu şoldul şi genunchiul flectate la
90 grade
c. din FG, valoarea este 2 dacă face rotaţia internă a coapsei, deplasând gamba spre exterior
d. în AG se opune rezistenţă în treimea distală a feţei interne a gambei
e. se stabilizează gamba
Corect: b,c
17.Care sunt afirmaţiile corecte pentru testarea muşchilor rotatori externi ai şoldului:
a. se stabilizează femurul
178
b. poziţia FG este în decubit dorsal cu membrul inferior de testat cu şoldul şi genunchiul flectate la
90 grade
c. din FG, valoarea este 2 dacă face rotaţia externă a coapsei, deplasând gamba spre interior
d. în AG se opune rezistenţă în treimea distală a feţei mediale a gambei
e. poziția AG este în decubit ventral
Corect: a,b,c, d
18. Care sunt afirmaţiile corecte pentru testarea muşchilor flexori ai gambei pe coapsă?
a. se stabilizează gamba
b. poziţia FG este în decubit heterolateral, cu membrul inferior de testat susținut de testator
c. din FG, valoarea este 2 dacă face flexia gambei pe coapsă
d. în AG se opune rezistenţă pe fața dorsală, în treimea distală a gambei
e. poziția AG este în decubit dorsal
Corect: b,c, d
19. Care sunt afirmaţiile corecte pentru testarea muşchilor extensori ai gambei pe coapsă?
a. se stabilizează coapsa
b. mușchiul este cvadriceps
c. din AG, valoarea este 4 dacă face extensia gambei pe coapsă, fără rezistență
d. în AG se opune rezistenţă pe fața anterioară, în treimea proximală a gambei
e. poziția AG este șezând la marginea patului, cu genunchiul flectat
Corect: a,b ,d,e
20. Următoarele afirmații sunt adevărate referitor la testarea coloanei dorso- lombare:
a. este deosebit de dificilă, folosind chiar goniometre speciale
b. unghiul normal de flexie este de 80 o - 90o
c. unghiul normal de extensie este de 20 o – 30 o
d. testul Schober prezintă o creștere de minim 4 cm, în cazul flexiei normale
e. pentru indicele Ott se măsoară în sens caudal 10 cm de la apofiza spinoasă C7
Corect: a, b, c, d
21. Următoarele afirmații sunt adevărate referitor la testarea coloanei dorso- lombare:
a. înclinațiile laterale au un unghi de 20 o - 35 o
c. unghiul normal de rotație este de 30 o – 45 o
e. indicele degete – sol are o valoare de 0 cm
Corect: a, b, c, e
22. Care sunt afirmaţiile corecte pentru testarea muşchilor supinatori ai antebrațului?
a. mușchii sunt: scurtul supinator și bicepsul brahial
b. se va stabiliza humerusul
c. poziția AG, este în șezând, cu brațul pe lângă trunchi, cotul flectat la 90 grade și antebrațul în
pronație
d. mușchiul biceps se palpează pe fața anterioară a brațului
e. poziția FG este cu brațul în abducție la 30 0
Corect: a,b,c,d
23. Care sunt afirmaţiile corecte pentru testarea muşchilor pronatori ai antebrațului?
a. mușchii sunt: rotundul și pătratul pronator
179
b. se va stabiliza humerusul
c. poziția AG, este în șezând, cu brațul pe lângă trunchi, cotul flectat la 90 grade și antebrațul în
supinație
d. rezistența se opune mișcării în treimea distală a antebrațului
e. poziția FG este cu brațul pe lângă trunchi
Corect: a,b,c, d
24. Următoarele afirmații sunt adevărate, referitor la bilanțul articular pentru flexia și extensia
șoldului:
a. poziţia de testare pentru flexie este cu pacientul în decubit dorsal
b. poziţia de testare pentru extensie este cu pacientul în decubit ventral
c. flexia activă cu genunchiul extins este 900
d. flexia activă cu genunchiul flectat este 1800
e. extensia activă cu genunchiul extins este 150 – 200
Corect: a, b, c, e
25. Următoarele afirmații sunt adevărate, referitor la bilanțul articular pentru abducția si adducția
șoldului:
a. poziţia de testare pentru abducție este cu pacientul în decubit dorsal, cu genunchiul extins
b. poziţia de testare pentru adducție este cu pacientul în decubit dorsal, cu membrul inferior opus ,
în abducție
c. abducția activă este de 450
d. adducția este de 300
e. abducția pasivă este de 900
Corect: a,b, c, d
26. Găsiți enunțul fals, referitor la testarea coloanei dorso- lombare:

a. înclinațiile laterale au un unghi de 20 o - 35 o
c. unghiul normal de rotație este de 30 o – 45 o
e. indicele degete – sol are o valoare de 0 cm
Corect: d
27. Găsiți enunțul fals, referitor la testarea muşchilor extensori ai gambei pe coapsă?
a. se stabilizează glezna
b. mușchiul este cvadriceps
c. din AG, valoarea este 3 dacă face extensia gambei pe coapsă
d. în AG se opune rezistenţă pe fața anterioară, în treimea proximală a gambei
e. poziția AG este șezând la marginea patului, cu genunchiul flectat
Corect: a
28. Găsiți enunțul fals, referitor la testarea coloanei cervicale:

a. poziția preferențială de testare este cu pacientul în decubit ventral
Corect: a
180
29. Găsiți enunțul fals, referitor la testarea muşchilor flexori ai gambei pe coapsă?
a. se stabilizează coapsa
b. poziţia FG este în decubit heterolateral, cu membrul inferior de testat susținut de testator
c. din AG, valoarea este 3 dacă face flexia gambei pe coapsă, fără rezistență
d. în AG se opune rezistenţă pe fața dorsală, în treimea distală a gambei
e. mușchiul este cvadriceps
Corect: e
30. Care sunt afirmaţiile corecte pentru testarea muşchilor care realizează flexia dorsală a
piciorului?
a. mușchii sunt: gambierul anterior, extensorul comun al degetelor, extensorul propriu al halucelui
b. se va stabiliza gamba
c. poziția AG este în șezând, cu genunchiul flectat, gamba atârnând, cu piciorul în poziție
intermediaraă
d. rezistența se opune mișcării în treimea distală a gambei
e. poziția FG este în decubit lateral, pe partea de testat, cu genunchiul flectat
Corect: a,b,c, e
31. Care sunt afirmaţiile corecte pentru testarea muşchilor care realizează flexia plantară a
piciorului?
a. se va stabiliza piciorul
b. mușchii sunt: gemenul extern, gemenul intern si solearul
c. poziția AG este în decubit ventral, cu genunchiul flectat la 90 0, piciorul la 900 față de gambă
d. poziția FG este în decubit lateral, pe partea de testat, cu genunchiul flectat, piciorul în poziție
neutră
e. solearul se palpează pe fața posterioară a gambei, în treimea ei distală
Corect: b,c,de
32. Care sunt afirmaţiile corecte pentru testarea muşchilor care realizează inversia piciorului?
a. se va stabiliza gamba
b. mușchiul este gambierul posterior
c. poziția FG este în decubit dorsal, cu șoldul și genunchiul flectate la 90 0, gamba susținută de
testator, piciorul la 90 0
d. poziția AG este în șezând, la marginea patului, cu picioarele atârnate
e. gambierul posterior se palpează pe coapsă
Corect: a, b,c,d
33. Care sunt afirmaţiile corecte pentru testarea muşchilor care realizează eversia piciorului?
a. se va stabiliza piciorul
b. mușchii sunt: lungul și scurtul peronier
c. poziția FG este în decubit dorsal, cu șoldul și genunchiul flectate la 90 0, gamba susținută de
testator, piciorul la 90 0
d. poziția AG este în șezând, la marginea patului, cu picioarele atârnate
e. se opune rezistență pe marginea laterală a piciorului
Corect: b,c,d,e
34. Selectaţi afirmaţiile corecte pentru testarea muşchilor flexori ai şoldului:

b. poziţia AG este în decubit dorsal
181
c. poziţia FG este în decubit heterolateral cu genunchiul extins pentru membrul testat, iar testatorul
va susține coapsa
d. se palpează muşchii (pentru forţa 1) pe faţa anterioară a coapsei
e. sunt mușchi profunzi și nu se pot palpa
Corect: a, b, c ,e
35. Selectaţi afirmaţiile corecte pentru testarea muşchilor flexori ai şoldului:

a. mușchiul este psoasiliac
b. F2- se execută flexia coapsei cu genunchiul extins
c. poziţia FG este în decubit heterolateral cu genunchiul extins, pentru membrul testat, iar testatorul
va susține coapsa
d. se opune rezistență în treimea distală a coapsei, pe fața anterioară
e. poziția AG este in decubit ventral
Corect: a, b, c , d
36. Următoarele afirmaţii sunt corecte pentru testarea muşchilor extensori ai şoldului:
a. mușchiul este fesierul mare
b.pentru F1 se palpează mușchiul la nivelul fesei
c. poziţia FG este în decubit heterolateral cu genunchiul flectat la 90 0(pentru a evita acțiunea
mușchilor ischiogambieri) pentru membrul testat, iar testatorul va susține coapsa
d. se opune rezistență în treimea distală a coapsei, pe fața laterală
e. poziția AG este in decubit ventral, cu genunchiul flectat
Corect: a, b, c , e
37. Selectați mușchii care fac abducția și adducția șoldului:

a. fesierul mijlociu
b. tensorul fasciei late
c. fesierul mare
d. adductorul mare
e. adductorul mic
Corect: a, b, d, e
38. Selectați mușchii care fac rotația externă a șoldului:

a. fesierul mare
b. obturator intern
c. obturator extern
d. semitendinos
e. pătrat femural
Corect: a, b, c, e
39. Următoarele afirmaţii sunt corecte pentru testarea muşchilor flexori ai trunchiului:
a. sunt mușchii drepți abdominali
b. se va stabiliza bazinul și membrele inferioare
c. poziţia FG și AG este în decubit dorsal cu membrele superioare pe lângă trunchi, iar cele
inferioare extinse
d. pentru F1 se palpează mușchiul de o parte și de alta a liniei ombilicale
e. sunt mușchii oblici externi
Corect: a, b, c , d
182
40. Următoarele afirmaţii sunt corecte pentru testarea muşchilor rotatori ai trunchiului:
a. sunt mușchii marele și micul oblic abdominal
c. poziţia FG și AG este în decubit dorsal cu membrele inferioare extinse
d. pentru F1 se palpează mușchii pe marginile laterale ale abdomenului
e. se palpează mușchii pe regiunea dorsală a spatelui
Corect: a, b, c , d
41. Pentru realizarea prehensiunii sunt indispensabile următoarele condiții:

a. două brațe de pensă rigide, care se articulează la un capăt
b. articulații normale funcțional, care să permită deschiderea și închiderea pensei
c. aparat musculo- tendinos integru, care să mobilizeze brațele pensei
d. o bună funcție cardio- vasculară
e. integritatea tegumentelor de acoperire și a țesuturilor moi
Corect: a, b, c , e
42. Care sunt principalele trei forme de prehensiune, din punct de vedere anatomo- funcțional?
a. prehensiunea între două dintre ultimele patru degete
b. prehensiunea încrucișată
c. prehensiunea dintre ultimele patru degete și podul palmei
d. prehensiunea între ,,coloana policelui,, și celelalte degete și palmă
e. prehensiunea grosieră
Corect: a, c , d
43. Care sunt principalele forme de prehensiune cu ajutorul ,,coloanei policelui,,?

a. terminală
b. subterminală
c. subtermino- laterală
d. palmară
e. subtermino- sublaterală
Corect: a,b, c , d
44. Care sunt exemple de prehensiune cu ajutorul coloanei policelui, dintre următoarele afirmații?
a. apucarea unui ac
b. manevrarea creionului la scris
c. ținerea ziarului
d. ținerea unei țigări
e. apucarea unui obiect sferic
Corect: a, b, c , e
45. Următoarele afirmaţii sunt corecte pentru testarea muşchilor rotatori ai trunchiului:
a. sunt grupul mușchilor extensori, așezați în plan superficial, cât și profund
c. poziţia FG și AG este în decubit ventral cu membrele superioare pe lângă trunchi
d. pentru F1, se palpează mușchii pe regiunea anterioară a trunchiului
e. pentru Fși F5, se opune rezistență mișcării de xetensie , la nivelul toracelui
Corect: a, b, c , e
46. Următoarele afirmaţii sunt corecte pentru testarea musculaturii care asigură mișcarea bazinului:
a. este mușchiul pătratul lombelor
183
b. poziția AG este în ortostatism
c. poziţia FG este în decubit ventral cu membrele superioare pe lângă trunchi
d. pentru F2 se efectuează ridicarea hemibazinului către ultimele coaste
e. Pentru F4 și F5, se opune rezistență prin prinderea gleznei din partea de testat
Corect: a, b, d, e
47. Următoarele afirmaţii sunt corecte pentru testarea prehensiunii:

a. se face cu ajutorul unei serii de obiecte
b. obiectele folosite au forme, dimensiuni și greutăți variabile
c. se cere pacientului să apuce pe rând, fiecare obiect și să execute diverse mișcări cu ele
d. se începe totdeauna cu obiectele cele mai grele
e. se respectă eșalonarea progresivă a gradului de dificultate
Corect: a, b, c, e
48. Care sunt timpii mersului?

a. spijin dublu
b. primul sprijin unilateral
c. spijin dublu
d. al doilea sprijin unilateral
e. mersul stepat
Corect: a, b, c, d
49. Care dintre următoarele afirmații sunt adevărate, referitor la analiza mersului?
a. mersul este definit ca bipedalism alternativ
b. în mecanismul mersului nu sunt implicate toate segmentele corpului
c. pășitul este elementul de bază al mersului
d. pasul este definit prin distanța dintre cele două călcâie când ambele picioare sunt sprijinite pe sol
e. lungimea pasului este definită de distanța parcursă de același picior, în poziții identice ale
corpului
Corect: a, c, d, e
50. Mersul indvidual poate fi afectat prin:

a. deficiențe musculare
b. afectare articulară
c. afectare digestivă
d. coordonare deficitară
e. afectare renală
Corect: a, b, d
184
Disicplina Kinetoprofilaxie
Autor: Şef lucr. Dr. Simona Pătru
Întrebări cu un singur răspuns:
a. Kinetoprofilaxia secundară se adresează omului sănătos, pentru a-l feri de boli sau de
apariția sindromului de decondiționare fizică
b. Kinetoprofilaxia terțiară se aplică pacientului cu boli cronice, pentru a-l feri de apariția unor
agravări sau complicații ale acestor boli
c. Kinetoprofilaxia studiază procesul de optimizare a stării de sănătate si de prevenire a
îmbolnăvirii organismului uman, cu ajutorul exercițiilor fizice
d. Kinetoprofilaxia constă în aplicarea exercițiilor aerobice pe principiile stiinței antrenamentului
medical
e. Kinetoprofilaxia secundară se adresează vârstnicului, la care decondiționarea a apărut,
pentru a-l feri de agravarea si organicizarea ei
Răspuns: a
2. Evaluarea pacienților cu Poliartrită reumatoidă include următoarele scale și chestionare:

a. BASDAI (Bath Ankylosing Spondylitis Disease Activity Index)
b. Indicele Ott
c. WOMAC (Western Ontario MacMaster University)
d. Indicele Schober
e. HAQ (The Stanford Health Assessment Questionnaire)
Răspuns: e
3. Kinetoprofilaxia primară se adresează:

a. Pacienților cu boală artrozică
b. Pacienților cu AVC
c. Femeilor în situații biologice speciale legate de sarcină, lăuzie, alăptare
d. Tinerilor cu astm bronșic
e. Pacientelor cu poliartrită reumatoidă
Răspuns: c
a. pentru aprecierea statusului clinico-funcţional al pacienților cu afecțiuni degenerative de
coloană vertebrală se foloseşte scala WOMAC (Western Ontario MacMaster University)
b. Un alt test utilizat în evaluarea pacienților cu afecțiune degenerativă de șold sau genunchi
este testul Lequesne
c. calitatea vieţii la pacientul cu spondilită anchilopoetică poate fi evaluată cu scorul global Bath
la pacientul cu spondilită anchilopoetică (BAS-G)
d. Există scale care nu au specificitate pentru poliartrita reumatoidă, dar sunt utile în evaluarea
calităţii vieţii acestor pacienți: Nottingham Health Profile (NHP), the Sickness Impact Profile
(SIP), Short Form Health Survey-36 (SF-36)
e. Pentru pacienții cu suferință degenerativă vertebrală au fost elaborate numeroase scale de
apreciere a statusului clinico-funcțional: chestionarul Oswestry, scala Roland Morris,
chestionarul McGill
Răspuns: a
185
5. Testarea la efort este indicată la următoarele subgrupe de pacienți din clasa II (indicații
probabile):
a. Pentru evaluarea capacităţii funcţionale şi prognosticului post infarct miocardic
b. Pentru evaluarea capacităţii funcţionale după revascularizare miocardică
c. Pentru confirmarea indicaţiei de transplant la pacienții cu insuficiență cardiacă
d. Pentru diagnosticul tulburărilor de ritm cauză a unor simptome induse de efort
e. Pentru diagnosticul de boală coronariană la bolnavii cu tratament digitalic
Răspuns: e
6. Alegeţi răspunsul fals. Evaluarea inițială a pacientului cu patologie cardiacă include:

a. examinare repetată a ECG-urilor, Holter, probă de efort, eventual ecocardiografie de stres
b. radiografie de bazin pentru articulațiile coxofemurale
c. măsurarea factorilor de risc şi încadrarea într-un grad de risc cardiovascular
d. examinare fizică amănunţită
e. anamneză corectă și completă privind boala şi încărcătura genetică
Răspuns: b
7. Alegeţi răspunsul fals. Consilierea și monitorizarea exercițiului fizic la pacienții cardiac constă în:
a. stabilirea programului de exerciţii fizice în funcţie de toleranţa individuală de efort
b. depistarea cauzelor medicale ce ar putea împiedica creşterea treptată a gradului de efort
c. stabilirea etapelor de creştere progresivă a gradului de dificultate a exerciţiului fizic
d. alcătuirea unui program individual de exerciţii pentru fiecare pacient în parte
e. scăderea intensităţii şi dificultăţii exerciţiilor cu caracter permanent
Răspuns: e
8. Anumite categorii de pacienți cardiaci au o rată foarte mare de inadaptare la efort şi necesită
ajutor pentru activităţile zilnice, cu o singură excepţie:
a. hipertensivii
b. femeile
c. vârstnicii
d. coronarienii anginoşi
e. cardiacii cu insuficienţă cardiacă congestivă
Răspuns: a
9. Următoarele afirmații sunt adevărate, cu excepţia:

a. Valoarea MET se calculează pe covorul rulant în funcţie de viteză şi pantă
b. 1 MET (metabolic equivalent term) reprezintă consumul “bazal" aerobic de oxigen pentru a
rămâne în viaţă, adică 3,5 ml O2/Kg/min
c. Conform semnificației valorilor MET, 13 METs reprezintă un prognostic excelent
d. 1 MET reprezintă consumul “bazal" aerobic de oxigen pentru a rămâne în viaţă, adică 4,5 ml
O2/Kg/min
e. Testarea la efort poate fi standardizată sau nestandardizată, izotonică, izometrică
Răspuns: d
10. Condițiilede efectuare a testului de efort sunt următoarele, cu o singură excepţie:

a. Bolnavul nu va fuma şi nu va consuma cafea sau alcool înainte de efectuarea testului
b. Testul de efort se efectuează în absenţa medicaţiei digitalice, calciu blocante, beta blocante
c. Laboratorul de testare trebuie să îndeplinească condiţii optime de izolare fonică, umiditate şi
temperatură constantă de 18-20 °C
d. Testul de efort se efectuează la 2-3 ore postprandial
186
e. Pacientul nu trebuie evaluat clinic şi paraclinic
Răspuns: e
11. O singură afirmaţie cu privire la Protocolul Bruce pentru testarea la efort din cele enumerate mai
jos este falsă. Care?
a. Protocolul cuprinde 8 trepte de efort de câte 4 minute
b. Viteza şi înclinarea cresc cu fiecare treaptă
c. Tensiunea arterială se măsoară înainte de a începe şi la sfârşitul fiecărei trepte de efort
d. Informaţiile obţinute pot fi utilizate pentru a sfătui pacientul asupra activităţilor şi exerciţiilor
pe care le poate face acasă
e. Este protocolul de testare cel mai folosit astăzi în lume
Răspuns: a
12. Alegeţi răspunsul fals. Pe parcursul desfășurării testului de efort trebuie respectate o serie de
criterii:
a. Să se utilizeze scala Borg
b. Să se adapteze protocolul la fiecare pacient
c. Să se folosească minutele de efort și nu echivalenţii metabolici (MET)
d. Să se folosească analiza ECG standard la 3 minute de la încetarea efortului
e. Să se evite hiperventilaţia
Răspuns: c
13. Testul de efort este contraindicat în mai multe afecțiuni cu o singură excepție:
a. Endocardita
b. Infarctul miocardic acut în primele 6 zile
c. Disritmii cardiace potenţial periculoase pentru viaţă
d. Embolia pulmonară şi infarctul pulmonar
e. Maladia Dupuytren
Răspuns: e
Întrebări cu mai multe răspunsuri:
14. Obiectivele kinetoprofilaxiei sunt următoarele:

a. asigurarea condițiilor pentru creșterea și dezvoltarea normală și armonioasă a organismului
copiilor
b. la copii, prevenirea apariției deficiențelor fizice și a contactării unor boli care le-ar putea
afecta dezvoltarea normală
c. stabilirea unui echilibru psiho-fizic normal între organism și mediu
d. prevenirea disfuncţiei ventilatorii restrictive
e. mărirea rezistenței naturale a organismului față de agenții patogeni din mediul extern
Răspuns: a,b, c, e
15. Indicațiile kinetoprofilaxiei sunt:

a. Tulburări de postură și aliniament
b. Obezitate
c. Afecțiuni reumatismale
d. Tuberculoză pulmonară
e. Afecțiuni dermatologice
Răspuns: a, b, c
187
16. Programul de reabilitare cardiacă are următoarele ținte:
a. scăderea şi menţinerea nivelului trigliceridelor sub 300mg/dl
b. reducerea semnificativă până la dispariţie a stress-ului psiho-emoţional legat de boală
c. menţinerea constantă a valorilor tensiunii arteriale sub 150/90 mmHg
d. normalizarea nivelului glucozei libere circulante plasmatice
e. scăderea şi menţinerea nivelului LDL colesterolului sub 100mg/dl
Răspuns: b, d, e
17. Anduranța este dependentă de:

a. de potențialul oxidativ muscular
b. de funcția pulmonară și cardiacă
c. de receptorii de tip B
d. de capacitatea de transport a oxigenului de către sânge
e. de terminaţiile nervoase libere de la nivelul viscerelor
Răspuns: a, b, d
18. Testele clinice și funcționale utilizate în evaluarea pacientului care se prezintă în serviciile de
Reabilitare Medicală includ:
a. Probe funcționale ventilatorii
b. Testarea cutanată la alergeni
c. Testare la efort
d. Teste de apreciere a forței și rezistenței musculare
e. Teste de apreciere a mobilității articulare
Răspuns: c, d, e
19. Evaluarea funcțională a pacientului cu patologie neurologică include:

a. Cotația calitativă și cantitativă a independenței funcționale
b. Controlul motor
c. Încadrarea funcţională a „benzilor” de hipotonie
d. Indicele Lequesne
e. Testul hărții
Răspuns: a, b, e
20. Calitatea activităţilor funcţionale este influenţată de o serie de factori, cum ar fi:
a. funcţiile motorii bazale
b. modul în care realizează transferurile
c. abilitatea de a planifica şi efectua o anumită activitate
d. modul în care pacientul adoptă diversele poziţii fundamentale pentru activităţile cotidiene
e. distanţa maximă permisă pentru deplasare
Răspuns: a, b, c, d
21. Principalii factori de risc implicați în declanșarea bolilor cardiovasculare sunt:

a. Frigul
b. Obezitatea
c. Fumatul
d. Poluarea
e. Diabetul zaharat
Răspuns: b, c, e
188
22. Programul de reabilitare cardiacă include în structura sa:
a. Renunțarea la fumat
b. Monitorizarea valorilor tensionale, a glicemiei și a profilului lipidic
c. Scăderea în greutate
d. Monitorizarea psiho-socială
e. Monitorizarea calcemiei
23. Clasa II de indicații probabile, încă controversate pentru testarea la efort cuprinde:
a. Evaluarea subiecţilor asimptomatici peste 40 de ani, cu mai mult de doi factori de risc pentru
cardiopatie ischemică
b. Evaluarea bolnavilor cu simptome sugestive pentru tulburări de ritm induse de efort
c. Evaluarea anuală a bolnavilor cu boală coronariană certă
d. Efectul efortului asupra tulburărilor de ritm supraventriculare sau ventriculare certe
e. Determinarea profilului tensional de efort
Răspuns: a, b, c, e
24. Testarea la efort la pacienții cu tulburări de ritm este indicată în următoarele situații:
a. Studiul funcţiei pacemakerelor cu frecvenţă adaptabilă
b. Localizarea blocului atrioventricular
c. De antrenare economică a cordului
d. Diagnosticul tulburărilor de ritm cauză a unor simptome induse de efort (palpitaţii, sincope,
etc.)
e. Diagnosticul de insuficiență venoasă cronică
Răspuns: a, b, d
25. Protocolul Bruce modificat este utilizat pentru testarea le efort în următoarele situații:
a. la o săptămână după un infarct miocardic
b. vârstnici
c. pacienți cu debilitate fizică
d. pacienți cu o toleranţă proastă la efort din alte motive
e. pacienți cu epicondilită bilaterală

a. scala Borg de autoevaluare a intensităţii efortului reprezintă percepţia pacientului asupra
testului de efort
b. valoarea 7 pe scala Borg indică efort fizic perceput ca greu
c. dacă se ajunge la valoarea 13 pe scala Borg, adică efortul fizic este perceput ca fiind foarte
greu, testul va trebui oprit
d. măsurătorile la testul de efort se fac automat, nu manual
e. participarea activă şi liber asumată a pacientului este o condiţie pentru performarea unui test
de efort
Răspuns: a, e
27. Protocolul testării la efort cu cicloergometru pentru membrele inferioare curinde mai mulți pași:
a. Se creşte progresiv cu 25-30 W pentru fiecare treaptă
b. Se începe testul cu nivele reduse de efort 25-30W
c. Durată fiecărei trepte de efort este de 10 min
d. Viteza de derulare trebuie sa fie variabilă
189
e. În ultimul minut al fiecărei trepte se măsoară tensiunea arterială
Răspuns: a, b, e
28. Criteriile EKG de întrerupere a testului de efort includ:

a. extrasistole ventriculare frecvente
b. apariţia tahicardiei ventriculare
c. subdenivelare ST severă mai mare de 5 mm
d. stop cardiac
e. apariţia pentru prima dată a fibrilaţiei atriale sau a tahicardiei supraventriculare
Răspuns: a, b, d, e
29. Valoarea MET (metabolic equivalent term) diferă cu:

a. Statusul post-efort
b. Starea de boală
c. Indicele Ott
d. Funcția tiroidei
e. Obezitatea
Răspuns: a, b, d, e
30. Metoda izotonică de testare la efort are următoarele avantaje:

a. Antrenarea unei mase musculare reduse
b. Posibilitatea înregistrării angiocardiografice şi echocardiografice
c. Imobilizarea relativă a toracelui în timpul examinării
d. Cicloergometrul subestimează capacitatea de efort a bolnavilor supraponderali
e. Acurateţea traseului EKG
31. Efectele repausului prelungit la pat sunt:

a. stază venoasă
b. hipertensiune arterială
c. decalcifiere osoasă
d. reducerea masei musculare şi a forţei contractile
e. constipație
Răspuns: a, c, d, e
32. Criteriile clinice de întrerupere a testului de efort include următoarele:

a. oboseală şi dispnee extreme
b. durere toracică severă
c. semne de insuficienţă circulatorie periferică (paloare, puls slab, transpiraţii reci, cianoză)
d. creşterea TA sistolice peste 200 mmHg şi a celei diastolice peste 150 mmHg
e. scăderea TA cu peste 40 mmHg
Răspuns: a, b, c
33. Adaptările cardiovasculare de repaus postantrenament include următoarele:

a. scăderea valorilor presiunii sanguine până la normalizarea lor
b. la indivizii care desfăşoară un antrenament intensiv şi prelungit se înregistrează şi modificări
morfologice cardiace
c. creșterea tonusului muscular
190
d. creşterea hematocritului şi a vâscozităţii sanguine
e. ritmul cardiac de repaus va fi constant scăzut
Răspuns: a, b, e
34. Caracteristicile de care depinde eficienţa efortului fizic de antrenament sunt:

a. metodologia de antrenament
b. intensitatea
c. durata
d. frecvența
e. tipul de exerciții folosite
Răspuns: b, c, d
35. Care dintre următoarele afirmaţii cu privire la metodologia antrenamentului la efort sunt
adevărate:
a. Intensitatea efortului la bolnavii cardiaci se recomandă să fie de 60-80% din capacitatea
funcţională testată a pacientului
b. Durata efortului la intensitatea menţionată va fi de 10-20 minute
c. Se va începe cu o intensitate de 50-60% din capacitatea funcțională testată
d. Pentru pacienţii care nu pot executa decât eforturi de intensităţi mai mici şi pe durate mai
scurte se recomandă ședințe de 2-3 ori/săptămână
e. Frecvenţa şedinţelor este de 2-3 pe săptămână în cazul pacienţilor cardiaci care pot face
eforturi de intensităţi şi durate mai mari
Răspuns: a, b, e
36. Metodele antrenamentului la efort includ:

a. Alergare și mers
b. Activități casnice și de autoîngrijire
c. Olăritul
d. Bicicleta ergometrică
e. Covorul rulant
Răspuns: a,b, d, e
37. Atitudinea lordotică este frecvent determinată de o multitudine de cauze, dintre care:
a. hipertonia rotatorilor externi ai membrelor superioare și mai ales inferioare
b. hipertonia muschilor spinali lombari si cervicali care duc la scurtarea lor
c. hipertonia psoasului-iliac
d. Insuficiența (atonia) mușchilor peretelui abdominal și în mod deosebit a drepților abdominali
e. greutatea mare a abdomenului și a trunchiului
Răspuns: b, c, d, e
38. Obiectivele propuse în corectarea atitudinii global lordotice urmăresc:

a. tonifierea ischiogambierilor
b. tonifierea grupelor musculare paravertebrale din regiunea deviației lordotice
c. tonifierea iliopsoasului
d. corectarea pozitiei capului, gâtului și genunchilor
e. redresarea coloanei vertebrale
Răspuns: b, d, e
39. Pentru eliminarea cauzelor favorizante atitudinii cifotice se recomandă ca mobilierul școlar să
aibă următoarele dimensiuni:
191
a. inălțimea și înclinarea scaunului trebuie să cuprindă înălțimea spatelui până la nivelul
omoplaților
b. înclinarea pupitrului să fie astfel orientată ca privirea să cadă perpendicular pe suprafața
cărții sau a caietului
c. adâncimea scaunului să fie ceva mai mare decât lungimea coapsei
d. unghiul dintre axa trunchiului si coapsă, coapsă si genunchi să fie mai mic de 90º
e. inălțimea scaunului să fie egală cu lungimea gambei iar piciorul să se sprijine pe sol în unghi
de 90º
Răspuns: a, b, e
40. Cauzele apariției atitudinii cifotice sau a cifozei sunt:

a. slab autocontrol neuromotor și psihomotor, care permite adoptarea unor poziții relaxatoare,
deficiente
b. poziția în banca școlară sau la masa de lucru (8-10 ore pe zi) care au înălțimea scaunului și
a pupitrului neadecvate dimensiunilor segmentelor individului
c. probleme de vedere
d. vârsta peste 50 ani
e. sexul feminin
Răspuns: a, b, c
41. În afara utilizării exercițiilor fizice ca mijloace de corectare și prevenire a agravării atitudinii
scoliotice se recomandă:
a. purtarea servietei pe rând în fiecare mână
b. autocontrolul poziției în banca școlară, având ambele coate sprijinite pe pupitru și evitând
înclinarea coloanei
c. sprijinul pe scaun să fie repartizat egal pe ambele coapse
d. să nu abuzeze de odihna pe o singură parte
e. practicarea unor sporturi ca biliardul
42. Obiectivele kinetoprofilaxiei primare și secundare a obezității includ:

a. prevenirea deteriorării în continuare a cartilajului articular
b. activarea consumului de energie a organismului, mărind durata și activitatea reacțiilor de
oxidare celulară
c. reeducarea mersului
d. stimularea circulației pentru prevenirea tulburărilor circulatorii
e. tonifierea generală a musculaturii abdominale, îmbunătățirea respirației și mărirea ventilației
pulmonare
Răspuns: b, d, e
43. Metodologia kinetoprofilaxiei obezității constă în:

a. pentru bărbați sunt recomandate exercițiile de mobilitate care vor antrena în mod deosebit
membrele inferioare și centura abdominală
b. pentru femei se vor folosi exerciții de forță, rezistență și viteză
c. programul de kinetoprofilaxie secundară va ține cont ca volumul și intensitatea efortului să
fie dozate strict în raport cu particularitățile individuale
d. pentru obezitatea localizată la trenul superior se va pune accent pe prelucrarea musculaturii
centurii scapulo-humerale, a trunchiului și a centurii abdominal
e. pentru obezitatea localizată la trenul inferior se vor prelucra aproximativ egal toate grupele
Răspuns: c, d
192
44. Exercițiile din prima etapă lipolitică a kinetoprofilaxiei obezității trebuie să respecte următoarele
cerințe:
a. Exercițiile trebuie să îmbine lucrul muscular izotonic cu cel izometric
b. Exercițiile se vor executa din poziții care să determine o schimbare permanentă a centrului
de greutate al corpului
c. De la început se execută exerciții care să antreneze în mișcare grupe și lanțuri musculare
cât mai multe
d. Se execută în special exerciții izometrice
e. Ritmul este alert susținut, intercalat cu pauze de odihnă și de relaxare
Răspuns: a, b, e
45. În etapa musculo-poetică a kinetoprofilaxiei obezității se vor executa:

a. Exerciții cu amplitudine mică obligând grupele musculare să lucreze în interiorul si în afara
segmentului de contracție
b. Exerciții analitice din poziții cu suprafață mare de sprijin
c. Exerciții efectuate într-un ritm lent sau cu tensiuni finale
d. Exerciții pentru toate grupele musculare în toate planurile și axele de mișcare
e. Exerciții cu rezistență periferică mărită progresiv, folosind atât lucru muscular izotonic cât și
izometric
46. Etapa a III-a a kinetoprofilaxiei obezității cuprinde:

a. Activități de practicare a unui sport
b. Programe de gimnastică de înviorare
c. Exerciții active libere, cu rezistență, cu obiecte, la aparate, pentru tonifierea grupelor
musculare ale trunchiului și membrelor
d. Exerciţii în lanţ kinetic închis
e. Exerciţii pentru coordonare
Răspuns: a, b, c
47. Obiectivele generale ale kinetoprofilaxiei femeii în perioada de sarcină cuprind:

a. Tonifierea principalelor grupe musculare ale abdomenului, musculaturii bazinului și
perineului
b. Învățarea respirației corecte și complete
c. Formarea unei atitudini corecte a corpului în timpul diverselor activități
d. Corectarea dezechilibrului muscular între agonişti şi antagonişti
e. Restabilirea controlului adecvat al mişcării
Răspuns: a, b, c
48. Se indică oprirea executării programului kinetoprofilactic la femeile însărcinate în următoarele

situații:
a. greață
b. lipotimii
c. tahicardie, tahipnee
d. dureri mari abdominale, care apar mai ales la efort
e. amețeală
193
49. Alegeți afirmațiile adevărate cu privire la metodologia programului de kinetoprofilaxie al femeii
însărcinate:
a. Sunt contraindicate cățărările, exercițiile de echilibru, sprijinul unipodal, săriturile,
rostogolirile, ridicările sau purtările de greutăți
b. Pozițiile cele mai frecvente recomandate în această perioadă sunt: decubit ventral, poziția
atârnat, decubit dorsal, șezând
c. Trecerea de la o poziție la alta se va face lent pentru a evita tulburările neurovegetative
d. Exercițiile în apă nu sunt bine tolerate de gravide
e. Trebuie evitate mișcările care duc la blocarea toracelui și la mărirea accentuată a presiunii
intraabdominale
Răspuns: a, c, e
50. Exercițiile de gimnastică recomandate gravidelor sunt:

a. Exerciții de asuplizare a trunchiului inferior
b. Exerciții pentru tonifierea abdomenului executate sub forma îndoirilor înainte, înapoi,
laterale, rotări, circumducțiilor
c. Exerciții de respirație la început libere, apoi legate de mișcări de trunchi si membre
d. Exerciții de stretching pentru adductorii coapsei
e. Exerciții pentru bazin executate atât prin mișcări de trunchi cât și prin mișcări de membre
inferioare
Răspuns: b, c, e
194
Disciplina Igiena si ecologie
Autor: Şef lucr. Dr. Radu Lucreţiu
Grile cu complement simplu (raspunsurile corecte sunt boldate):
1. Arabinoza este:
a) Pentoză
b) Hexoză
c) Acid gras nesaturat
d) Oligozaharid
e) Polizaharid
2. Echivalentul animal al amidonului este:

a) Inulina
b) Lactoza
c) Manoza
d) Glicogenul
e) Galactoza
3. Vitamina K:
a) Este vitamina antihemoragică
b) Nu poate fi sintetizată în organismul uman
c) Este rezistentă la pH alcalin
d) Nou născutul dispune de depozite substanțiale de vitamina K
e) Intervine în procesul de fosforilare oxidativă și în respirația celulară
4. Sincopa calorică se manifestă prin:

a) Amețeli și lipotimii ortostatice
b) Crampe calorice
c) Tetanie calorică
d) Erupții cutanate
e) Hipocalcemie
5. Sincopa calorică se manifestă prin:

f) Amețeli și lipotimii ortostatice
g) Crampe calorice
h) Tetanie calorică
i) Erupții cutanate
j) Hipocalcemie
6. Primele semne ale hipotermiei sunt :

a) Parestezii cutanate
b) Somnolență
c) Contracții musculare involuntare
d) Midriază
e) Stare de agitație psihomotorie
7. Aportul fiziologic de apă este compus din :

a) Exogenă (băută ca atare) - 1500 ml
195
b) Endogenă - 1000 ml
c) Apa din produsele alimentare - 800 ml
d) Apa din spatiul interstițial - 200 ml
e) Metabolică - 600 ml
Grile cu complement multiplu (raspunsurile corecte sunt boldate):
1. Modificările adaptative la hipoxia tisulară asociată stressului ambiental de mare altitudine

includ:
a) Hipertofia ventriculului stâng
b) Torace carenat
c) Creşterea concentraţiei dehidrogenazelor
d) Poliglobulie cu creșterea concentrației hemoglobinei în hematii
e) Tamponada cardiacă
2. Manifestările relaţionate cu deshidratarea:

a) Debutează după pierderea a 1-1,5% din greutatea corporală (echivalentul a 750-800 ml apă
pierdută prin transpirație)
b) Sunt favorizate de consumul de medicamente anticolinergice, antihistaminice,
fenotiazine, psihotrope
c) Sunt asociate cu pierderi masive de calciu, pierderile de potasiu și magneziu fiind
nesemnificative
d) Sunt asociate cu hipervolemia și hipertensiunea arterială
e) Sunt favorizate de vârsta înaintată, obezitatea, alcoolismul
3. Caracterele principale ale epidemiilor cu transmitere hidrică sunt:

a) Caracterul exploziv, reflectat prin îmbolnăvirea unui număr mare de persoane într-un timp
scurt
b) Caracterul exclusiv, reflectat prin afectarea doar a persoanelor sensibile la germenii determinanți
ai epidemiei
c) Caracterul sezonier, epidemiile hidrice fiind apanajul sezonului cald
d) Suprapunerea cazurilor de îmbolnăvire pe aria de alimentare cu apă din aceeaşi sursă
e) Încetarea bruscă a epidemiei, prin aplicarea măsurilor de combatere
4. Capacitatea de penetrare a radiațiilor ionizante :

a) Radiațiile  pot străbate doar distanţe foarte mici în aer sau ţesuturi
b) Radiaţiile  au o capacitate de penetrare foarte mare, determinând leziuni la nivelul organelor
interne
c) Radiațiile fotonice sunt reținute de stratul cornos al pielii
d) Radiațiile X şi  determină efecte nocive de intensitate maximă în situaţia iradierii externe
e) Radiaţiile  şi radiaţiile  au nocivitate maximă în contextul iradierii interne
5. Efecte somatice post-radioterapie sunt reprezentate de:

a) Disfuncţii glomerulare şi tubulare
b) Imunosupresia gravă prin lezarea marcată a timusului şi a plăcilor Payer
c) Denudarea vilozităţilor intestinale
d) Mielopatie severă până la aplazie medulară
e) Pericardită şi miocardită
196
6. Cele mai răspândite substanţe cu potenţial fotosensibilizant sunt :
a) Anti-inflamatoare nesteroidice
b) Sulfamide antidiabetice
c) Antidepresive triciclice
d) Antimicotice
e) Unele vaccinuri
7. Proteinele simple (holoproteine, care prin hidroliză, pun în libertate doar aminoacizi) sunt
reprezentate de:
a) Albumine
b) Fosfoproteine
c) Scleroproteine
d) Glicoproteine
e) Metaloproteine
8. Lipidele au, în organism, următoarele roluri:

a) Solubilizarea și absorbția vitaminelor liposolubile
b) Rol energetic
c) Rol în favorizarea dezvoltării florei bacteriene intestinale
d) Rol în menținerea troficității hepatice
e) Rol în realizarea schimburilor gazoase la nivel pulmonar
9. Care dintre următoarele afirmații cu referire la indicele glicemic sunt adevărate:

a) Permite clasificarea glucidelor în funcție de creșterea valorilor glicemiei după ingestia
unui glucid comparativ cu creșterea valorilor glicemiei după ingestia aceleiași cantități de
glucoză
b) Indicele glicemic reprezintă media valorilor glicemiei măsurate în 24 de ore
c) Alimentele cu indice glicemic mic au efecte benefice pentru sănătatea umană
d) Alimentele cu indice glicemic mic produc fluctuații semnificative ale nivelului glicemiei
e) Valorile indicelui glicemic peste 70 caracterizează glucidele greu metabolizabile
10. Vitamina C:
a) Este o vitamină hidrosolubilă, cunoscută sub denumirea de piridoxină
b) Poate fi sintetizată în organismul uman
c) Crește rezistența dentară
d) Stimulează secreția de hormoni corticosuprarenalieni
e) Participă la sinteza acizilor nucleici
11. În grupa macroelementelor (elemente minerale întâlnite în cantități mari în organismul

uman) intră:
a) Fierul
b) Calciul
c) Fosforul
d) Iodul
e) Sodiul
12. Care dintre următoarele afirmații despre fier sunt adevărate:

a) Este un macroelement bine reprezentat în organismul uman
b) Participă la respirația celulară prin feroenzime
c) Asigură transportul oxigenului de la plămîni la țesuturi prin hemoglobină
197
d) Crește rezistența organismului la infecții
e) Este considerat un antagonist al seleniului
13. Carența de iod apare în urma consumului:

a) De apă bogată în flor și calciu
b) De citrice
c) De leguminoase uscate
d) Excesiv de zahăr și produse zaharoase
e) De produse vegetale care conțin progoitrină
14. Consumul de lapte și derivate lacatate:

a) Reprezintă 15% din rația calorică zilnică
b) Reprezintă 20% din rația calorică zilnică
c) Reprezintă 10% din rația calorică zilnică
d) Reprezintă 30% din rația calorică zilnică
e) Nu este importantă proporția din rația calorică zilnică
15. Consumul de ouă este recomandat în:

a) Dietele hipersodate
b) În tratamentul obezității
c) În neurastenie și surmenaj
d) În dietele de cruțare din ulcere și colite
e) În sindroamele anemice
16. Care dintre următoarele afirmații despre margarină sunt adevărate:

a) Aliment sub formă de emulsie plastică sau fluidă
b) La fabricarea margarinei se utilizează uleiuri și grăsimi exclusiv vegetale
c) Se poate aduga zahăr, sare, amidon
d) Conținutul de lipide trebuie să reprezinte cel puțin 1/3 din substanța uscată
e) În procesul de producție se poate utiliza și lapte integral sau degresat
17. Compușii fenolici din legume și fructe:

a) Contribuie la formarea culorii și gustului produsului
b) Sunt reprezentați de clorofilă și fitoncide
c) Sunt reprezentați de acizii hidroxicinamic, hidroxicumarinic și hidroxibenzoic
d) Au efect coleretic și colagog
e) Au proprietăți antibiotice
18. Făina de grâu se clasifică în:

a) Făină albă 480
b) Făină albă 580
c) Făină albă 000
d) Făină albă 670
e) Făină albă 550
19. Glucidele digerabile din cereale și leguminoase sunt reprezentate de:

a) Mono, di și trizaharide
b) Pentozani
c) Glucofructani
d) Amidon
198
e) Sucroza
20. După conținutul în săruri, apele minerale naturale se clasifică în:

a) Foarte slab mineralizate (conținut de săruri minerale mai mic de 50 mg/l)
b) Slab mineralizate (conținut de săruri minerale de 35-40 mg/l)
c) Oligominerale (conținut de săruri minerale mai mic de 500 mg/l)
d) Puternic mineralizate (conținut de săruri minerale mai mare de 1500 mg/l)
e) Ape minerale propriu-zise (conținut de săruri minerale de 3-4g /l)
21. Alcoolismul cronic se caracterizează prin:

a) Afectarea profundă a sistemului nervos central și periferic
b) Tendință la îngrășare
c) Tendință la denutriție
d) Sterilitate
e) Gastrită atrofică, duodenită, enterocolită
22. Antivitaminele B6 sunt reprezentate de:

a) Agaritina
b) Neopiritiamina
c) Lixoflavina
d) Avidina
e) Cicloserina
23. Substanțele toxice prezente în ciupercile necomestibile sunt:

a) Faloidina
b) Muscarina
c) Cumarinele
d) Polifenoxidazele
e) Niacitina
199
DISCIPLINA ETICA SI DEONTOLOGIE
Autor: Prof.univ.Dr. Mugurel Ghelase
1.Dintre argumentele împotriva eutanasiei care considerați că este argumentul suprem:

a. eutanasia este o negare a importanței și a valorilor vieții umane;
b. numai Dumnezeu poate decide când moare o persoană;
c. eutanasia poate fi un mijloc de diminuare a costurilor din sistemul sanitar;
d. eutanasia este o crimă, indiferent dacă persoana care moare dorește sau nu aceasta;
e. panta alunecoasă către eutanasie pentru pacienții care nu sunt bolnavi terminali.
R–d
2. Modelul participativ (sau de parteneriat) al dezvăluirii adevărului presupune:

a. libertatea totală a pacientului de alegere în materie de decizie medicală, medicul fiind prestator
de servicii;
b. ascunderea unor informații de către clinician în procesul obținerii consimțământului datorită
faptului că dezvăluirea informației respective ar duce la traumatizarea sau provocarea de suferință
psihică pacientului;
c. dialogul deschis medic-pacient, având ca obiectiv comun binele acestuia din urmă, principiul
director al acestei relații fiind egalitatea partenerilor în diferența competențelor;
d. medicul are rol activ în luarea deciziilor, furnizând îngrijirile și asumându-și responsabilitățile;
e. pacientul are un rol pasiv, de beneficiar, neglijând responsabilitatea față de starea de sănătate,
găsindu-se într-o poziție de dependență față de medic.
R–c
3. Codul de etică și deontologie al asistentului medical generalist, al moașei și al asistentului

medical din România are drept scop principal, cu excepția:
a. ocrotirea drepturilor pacienților;
b. respectarea obligațiilor profesionale de către asistenții medicali generaliști, moașe și asistenții
medicali;
c. stabilirea nivelului salarizării pentru asistentul medical generalist,moașa și asistentul medical în
România;
d. apărarea demnității și a prestigiului profesiunii de asistent medical generalist, de moașă și de
asistent medical;
e. recunoașterea profesiei, a responsabilității și încrederii conferite de societate, precum și a
obligațiilor interne ce derivă din această încredere.
R–c
4. Dreptatea retributivă:
a. asigură că fiecare primește o parte echitabilă a resurselor publice;
b. garantează proceduri echitabile pentru luarea deciziilor și rezolvarea disputelor;
c. sancționează pe cei care fac rău;
d. repară greșelile sau/și nedreptățile făcute în trecut;
e. presupune tratarea persoanelor și grupurilor fără discriminare, fiecare primind o justă parte din
beneficiile societății.
R–c
5. Urmatoarele principii ale Declarației universale asupra bioeticii și drepturilor omului UNESCO –
2005, sunt aplicabile în medicină, cu excepția:
a. respectul vulnerabilității umane și integritatea personală;
200
b. intimitatea și confidențialitatea;
c. discriminarea și stigmatizarea;
d. autonomia și responsabilitatea individuală;
e. protecția generațiilor viitoare.
R–c
6. După criteriul acțiunii medicului se disting următoarele tipuri de eutanasie:

a. eutanasia voluntară;
b. eutanasia activă;
c. eutanasia involuntară;
d. eutanasia pasivă;
e. eutanasia non-voluntară.
R – b, d
7. Sunt considerate excepții de la libera alegere (ca și condiție a consimțământului valid)

următoarele:
a. administrarea de substanțe psihotrope la pacienții internați în spitalele psihiatrice, atunci când
aceștia constituie un risc pentru ei și pentru ceilalți;
b. pacienții incapabili să aibă grijă de ei;
c. pacienții incapabili de a lua decizii în situații de urgență;
d. administrarea tratamentului persoanelor iresponsabile care suferă de boli transmisibile;
e. în nicio situație medicul nu poate administra tratament fără exprimarea voinței pacientului sau a
reprezentantului său legal.
R – a, b, c, d
8. Principiul confidențialității poate fi încălcat în următoarele situații:

a. când dezvăluirea este cerută de lege sau în cazul unui proces;
b. în cazul celor suspectați de abuz asupra minorului;
c. după decesul pacientului;
d. când dezvăluirea adevărului are consecințe benefice pentru alții;
e. în cazul militarilor care trebuie să raporteze cazurile de îmbolnăvire comandanților.
R – a, b, d, e
9. Legislația română conține următoarele prevederi legale asupra avortului:

a. în cazul sarcinii normale, provocarea avortului dacă vârsta sarcinii a depășit 14 săptămâni se
pedepsește cu închisoare de la 6 luni la trei ani;
b. întreruperea cursului sarcinii, săvârșită în orice condiții, fără consimțământul femeii însărcinate
se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea unor drepturi;
c. avortul terapeutic este posibil la orice vârstă a sarcinii;
d. avortul la cerere este posibil la orice vârstă a sarcinii;
e. întreruperea cursului sarcinii, prin orice mijloace, în afara cabinetelor medicale autorizate în
acest scop constituie infracțiune.
R – a, b, e
10. Care dintre următoarele afirmații referitoare la obligația acordării îngrijirilor sunt adevărate:
a. Asistentul medical, în exercitarea profesiei, nu poate face discriminări pe baza rasei, sexului,
vârstei, apartenenței etnice, originii naționale sau sociale, religiei, opțiunilor politice sau antipatiei
personale, a condiției sociale față de pacienți;
201
b. Asistentul medical are obligația de a acorda îngrijiri pacientului, chiar dacă în urma examinării
sau în cursul îngrijirilor asistentul medical consideră că nu are suficiente cunoștințe sau experiență
pentru a asigura o asistență corespunzătoare;
c. Asistentul medical poate refuza acordarea unor îngrijiri către pacient atunci când refuzul este
justificat de interesul sănătății pacientului, cu excepția situațiilor de urgență;
d. Asistentul medical are obligația să acorde asistență medicală și îngrijirile necesare în limita
competenței lor profesionale;
e. Asistentul medical poate refuza acordarea unor îngrijiri către pacient inclusiv în situațiile de
urgență.
R – a, c, d
11. Consimțământul pacientului sau, după caz, al reprezentantului legal al acestuia este obligatoriu:
a. pentru recoltarea, păstrarea, folosirea tuturor produselor biologice prelevate din corpul său, în
vederea stabilirii diagnosticului sau a tratamentului cu care acesta este de acord;
b. numai în cazul intervențiilor chirurgicale;
c. în cazul participării sale la învățământul medical clinic și la cercetarea științifică;
d. în cazul fotografierii sau filmării sale într-o unitate medicală;
e. în cazul donării de sânge în condițiile prevăzute de lege.
R – a, c, d, e
12. În acordarea îngrijirilor către pacienții infectați cu HIV sau bolnavi de SIDA, următoarele afirmații
sunt false:
a.Pacienții infectați cu HIV sau bolnavi de SIDA au dreptul la îngrijire și tratament medical în mod
nediscriminatoriu, asistentul medical fiind obligat să asigure îngrijirile de sănătate și tratamentele
prescrise acestor pacienți;
b. Păstrarea confidențialității asupra datelor privind persoanele infectate cu HIV sau bolnave de
SIDA este obligatorie pentru asistentul medical care are în îngrijire, supraveghere și/sau tratament
astfel de persoane;
c. Între specialiștii medico-sanitari, informațiile cu privire la statusul HIV/SIDA al unui pacient trebuie
să fie comunicate;
d. asistentul medical poate refuza acordarea îngrijirilor cătrepacienții infectați cu HIV sau bolnavi de
SIDA;
e. informațiile cu privire la statusul HIV/SIDA al unui pacient nu pot fi divulgate către alți specialiști
medico-sanitari în nicio circumstanță.
R – d, e
13. Constituie încălcări ale regulilor etice:

a. jignirea și calomnierea profesională;
b. comunicarea cu pacientul într-o manieră adecvată, folosind un limbaj respectuos, minimalizând
terminologia de specialitate pe înțelesul acestora;
c. blamarea și defăimarea profesională;
d. orice alt act sau fapt care poate aduce atingere demnității profesionale a asistentului medical
generalist, a moașeiși a asistentului medical;
e. acordarea de sprijin reciproc, în baza spiritului de echipă.
R – a, b, c, d
202
14. În acordarea de îngrijiri pacientului psihic, asistentul medical generalist, moașa sau asistentul
medical:
a. implică pacientul cu tulburări în procesul de luare a deciziei atât cât permite capacitatea lui de
înțelegere;
b. solicită consimțământul în scris al reprezentantului legal al pacientului în cazul în care pacientul
cu tulburări psihice nu își poate exprima liber voința;
c.obțineconsimțământul informat al pacientului sau reprezentantului legal al acestuia, inclusiv când
este necesară intervenția de urgență;
d. implică în luarea deciziei numai reprezentantul legal al pacientului cu probleme de sănătate
mintală;
e. tratează orice persoană care suferă de tulburări psihice cu omenie și respectul demnității umane.
R – a, b, e
15. Reprezintă strategii care ar putea fi folosite în viitor pentru creșterea numărului organelor
disponibile pentru transplant:
a. consimțământul informat, plecând de la faptul că reprezintă o datorie civică a fiecărui individ de
a-și dona organele atunci când nu mai are nevoie de ele, după deces;
b. acordarea de stimulente;
c. legiferarea recoltării de organe de la toate persoanele decedate, indiferent de voința exprimată
anterior de către acestea sau de voința familiilor lor;
d. educația ca element principal de convingere a persoanelor vii să fie de acord ca după moarte să
devină donatori;
e. recoltarea de organe pentru transplant de la prizonieri, cu acordul acestora.
R – a, b, d, e
16. Pot fi consecințe posibile ale avortului legal:

a. sindromul post-avort;
b. mortalitatea maternă;
c. consecințe obstetricale;
d. consecințe psihologice;
e. corelația cancerului de colon cu avortul primei sarcini.
R – a, b, c, d
17. Pacienții au dreptul:

a. de a refuza includerea în programele de cercetare;
b. de a cunoaște numele și funcția oricărei persoane implicate în îngrijirea sa;
c. dreptul de a beneficia de investigații de ultimă generație (CT, RMN) la solicitarea sa;
d. dreptul de a fi îngrijit cu considerație, demnitate, respect;
e. dreptul de a solicita condiții hoteliere speciale fără achitarea unei taxe suplimentare.
R – a, b, d
18. Codul de la Nürnberg este guvernat de următoarele principii:

a. principiul autonomiei;
b. principiul reversibilității pericolelor (în nici un moment subiectul nu poate fi expus riscului morții
sau invalidității;
c. principiul științific;
d. principiul egalității de șanse;
e. principiul binefacerii.
R – a, b, c, e
203
19. În medicină, principiul echității presupune:
a. oamenii cu probleme asemănătoare să fie tratați egal sau în mod asemănător;
b. susținerea celor slabi și a persoanelor vulnerabile;
c. oamenii cu probleme diferențiate să fie tratați diferențiat, proporțional cu inegalitățile dintre ei;
d. angajamente în favoarea unei cauze comune sau a binelui comun;
e. împărțirea responsabilităților.
R – a, c
20. Nu sunt cazuri de eutanasie:

a. neinstituirea tratamentului inutil, fără beneficii pentru pacient;
b. întreruperea tratamentului inutil, împovărător pentru pacient sau nedorit de către acesta;
c. refuzul la tratament al persoanelor în vârstă din rațiuni economice;
d. moartea provocată neintenționat;
e. administrarea de doze mari de analgezice, atunci când acestea sunt absolut necesare (ex
morfina).
R – a, b, d, e
204
Disciplina URGENȚE ORL
Autor: Conf.univ.Dr. Mihaela Mitroi
Răspunsul / răspunsurile corecte sunt subliniate
Intrebari complement simplu
1. Care este germenul implicat în apariția furunculului nazal?

a) streptococul b-hemolitic
b) Haemophilus influenzae
c)Pseudomonas aeruginosa
d) stafilococul aureu
e) Klebsiella
R–d
2. Ce simptom nu caracterizează sinuzita maxilară supurată acută:

a) rinoree pururlentă;
b)obstructie nazală;
c)hiposmie;
d)lipsa poftei de mâncare;
e) disfagie
R–e
3. Ce vas se poate ligatura în epistaxisul grav, ce nu poate fi stăpânit prin tamponamentul nazal
anterior și posterior?
a) artera carotidă comună
b) artera carotidă internă
c) artera carotidă externă
d) artera facial
e) vena jugulară
4. Ce medicament nu se folosește in tratamentul amigdalitei acute eritematoase:

a) pulverizații cu Tantum Verde;
b) Ibuprofen;
c) Paracetamol ;
d) Augmentin;
e) Aspirina
R–d
5. Ce simptom nu apare in flegmonul periamigdalian posterior:

a) febră;
b) trismus;
c) disfagie semnificativă;
d) halenă fetidă;
e) sialoree
R–b
205
Intrebari tip complement multiplu (raspunsurile corecte sunt subliniate)
1. Epistaxisul de cauză generală poate apărea în:

a) hipertensiunea arterială;
b) purpura trombocitopenică;
c) boala Willebrand;
d) purpura Henoch-Schonlein;
e) diabet zaharat
R – a,b,c,d
2. Epistaxisul de cauză locală poate apărea în:

a) microtraumatismele vasculare la nivelul petei vasculare Kiesselbach
b) traumatisme nazale
c) corpii străini nazali
d) adenoidita cronică
e) cancerul orofaringian
R – a,b,c
3. Tratamentul epistaxisului poate cuprinde:

a) anticoagulante
b) compresiune digitală pe regiunile alare
c) tamponament anterior
d) tamponament posterior
e) hemostatice
R – b,c,d,e
4. Fracturile piramidei nazale se pot însoți de:

a) rinoree purulentă
b) durere locală
c) obstrucție nazală
d) febră
e) epistaxis uni- sau bilateral
5.Tratamentul fracturilor piramidei nazale constă în:

a) toaleta și sutura eventualelor leziuni tegumentare
b) repoziționarea nasului
c) contenție internă cu meșe
d) tratament antispastic
e) tratament antibiotic
R – a,b,c,e
6. Corpii străini nazali pot determina:

a) obstrucție nazală unilaterală
b) epistaxis
c) disfagie
d) odinofagie
e) rinoree unilaterală
R – a,b,e
206
7.Amigdalita acută eritematopultacee poate fi determinate de următorii germeni:
a) streptococul b-hemolitic
b) stafilococul aureu
c) pneumococul
d) Clostridium
e) Haemophilus influenzae
R – a,b,c,e
8. Adenoidita acută se caracterizează prin:

a) obstrucție nazală
b) disfonie
c) tuse
d) febră
e) dispnee
R – a,c,d
9.Corpii străini faringieni se pot localiza la nivelul:

a) amigdalei palatine
b) aritenoizilor
c) bazei limbii
d) corzilor vocale
e) valeculelor
R – a,c,e
10.Epiglotita acută se caracterizează prin:

a) febră
b) trismus
c) disfagie
d) odinofagie
e) otalgie reflexă
R – a,c,d,e
11.Tratamentul laringitei acute edematoase constă în:

a) antibiotic
b) corticoterapie – hemisuccinat de hidrocortizon
c) Nurofen
d) Paracetamol
e) Diclofenac
R – a,b
12.Corpii străini laringieni se pot localiza la nivelul:

a) sinusului piriform
b) retrocricoidian
c) coroanei laringiene
d) vestibulului laringian
e) spațiul glotic
R – c, d, e
207
13.Care din următoarele afirmații referitoare la corpii străini traheobronșici sunt adevărate:
a) este un accident grav, întâlnit mai ales la copii
b) se opresc mai frecvent la nivelul bronhiilor
c) întotdeauna sunt vizibili la examenul radiologic
d) în timp, se pot complica cu atelectazie pulmonară
e) tratamentul constă în administrarea de antibiotic
R – a,b,d
14.Corpii străini esofagieni pot determina următoarele simptome:

a) disfagie;
b) sialoree;
c) regurgitare;
d) febră;
e) tuse
R – a,b,c,e
208
DISCIPLINA: URGENTE OFTALMOLOGIE
Autor: Conf. univ. Dr. Carmen Mocanu
DISCIPLINA: URGENTE OFTALMOLOGIE
1. Care din urmatoarele semne nu este intalnit intr-o iridociclita acuta:

a. Tyndall pozitiv al camerei anterioare
b. Sinechii iridocristaliniene
c. Precipitate retrocorneene
d. Congestive pericheratica
e. Midriaza
Raspuns corect : e
2. Aspectul tipic al cheratitei herpetice este urmatorul:

a. Ulceratie rotunda de culoare alb-galbuie, cu hipopion in camera anterioara
b. Ulceratia dendritica cu aspect de ramurica
c. Papila edematiata cu hemoragii peripapilare
d. Excavatie papilara ovalara cu raport cupa/disc peste jumatate din suprafata papilei
e. Cristalin opacifiat in toate straturile
Raspuns corect : b
3. Atacul acut de glaucom este caracterizat de urmatoarele cu exceptia

a. Edem cornean
b. Hiperemie conjunctivala
c. Tensiunea intraoculara sub 20 mmHg
d. Tensiunea intraoculara peste 20 mmHg
e. Durere oculara
Raspuns corect : c
4. Traumatismele polului anterior sunt urmatoarele cu exceptia:

a. Corpi straini conjunctivali si corneeni
b. Traumatismele nervului optic,
c. Plagile corneoconjunctivale
d. Arsuri corneoconjunctivale
e. Hemoragia subconjuncitvala
Raspuns corect : b
5. Care din urmatoarele tratamente sunt contraindicate in atacul acut de glaucom:

a. Atropina
b. Pilocarpina
c. Inhibitori de anhidraza carbonica
d. Beta blocante
e. Pefuzie cu manitol
Raspuns corect a
6. Atacul acut de glaucom se manifesta prin:

a. Pupila in semimidriaza fixa, areflexiva
b. Durere oculara
c. Tensiune intraoculara foarte crescuta
d. Pupila miotica
209
e. Greturi, varsaturi, stare generala alterata
Raspuns corect a,b,c,e.
7. In endoftalmite aspectul biomicroscopic este:

a. Midriaza pupilara
b. Edem corneean
c. Tyndall deaspect normal
d. Precipitate pe fata posterioara a corneei
e. Edem corneean, uneori chiar abces cornean
Raspuns corect b,d,e
8. Afirmatii corecte despre arsurile chimice corneo conjunctivale cu acizi:

a. Sunt mai grave decat arsurile chimice cu baze
b. Determina necroza de lichefiere la nivelul corneei
c. Produc necroza de coagulare cu autolimitarea leziunii
d. Prezinta o gravitate mai redusa decat arsurile chimice cu baze
e. Produc leziuni ulcerative ale corneei ce pot fi evidentiate prin instilatii cu coloranti vitali
Raspuns corect c,d,e
9. La examinarea fundului de ochi in ocluzia de artera centrala a retinei se remarca:

a. Vasele retiniene sunt golite de sange
b. Exsudate dure
c. Hemoragii striate
d. Macula de culoare alb-ciresie
e. Edem ischemic retinian
Raspuns corect a,d,e
10. Orgeletul este caracterizat de:

a. Obstructie cronica inflamatorie a canalelor de evacuare a glandelor Meibomius
b. Abcesul marginii libere palpebrale centrat de un cil cu afectarea structurilor pilo-sebacee
c. Senzatie de jena ce devine dureroasa
d. Aparitia unui granulom grasos al tarsului
e. Aspect de nodul mic in profunzimea pleoapei
Raspuns corect b,c
11. Tratamentul salazionului consta in:

a. Masaj palpebral cu unguent pe baza de antiobiotic si cortizon
b. Tratament chirurgical
c. Aplicarea de caldura uscata local
d. Antibioterapie pe cale generala
e. Igiena adecvata, indepartarea secretiilor
Raspuns corect a,b,d,e
12. Conjunctivita gonococia a nou nascutului este caracterizata de:

a. Debut tardiv, la 2 saptamani dupa nastere
b. Edem mare palpebral
c. Cojunctiva congestionata
d. Secretie purulenta, de culoare galbena
e. Tratamentul local se face doar cu antibiotic
Raspuns corect b,d
210
13. Aspectul clinic al cheratitei herpetice este:
a. Insotita de leziuni tegumentare la nivelul pleoapei superioare
b. Ulceratie dendritica
c. Congestie perikeratica
d. Fotofobie
e. Usturime si lacrimare
Raspuns corect b,c,d,e
14. Iridociclita reprezinta inflamatia:

a. Retinei
b. Irisului
c. Corpului ciliar
d. Coroidei
e. Sclerei
Raspuns corect b,c
15. Afirmatii adevarate despre atacul acut de glaucom

a. Este bilateral
b. Acuitate vizuala normala
c. Ochi linistit, fara reactie
d. Durerea iradiaza sub forma de hemicranie
e. Pupila in midriaza areflexiva
Raspuns corect d,e
16. Afirmatii false despre conjunctivite

a. Acuitatea vizuala scazuta
b. Pe conjunctiva tarsala pot apare papile sau foliculi
c. Acuitate vizuala normala
d. Secretie conjunctivala marcata
e. Sunt unilaterale
Raspuns corect a, e
17. Tratamentul atacului acut de glaucom consta in:

a. Adminstrare de midriatice
b. Sedative pe cale generala
c. Administrare de inhibitori de anhidraza carbonica pe cale generala
d. Administrare de pilocarpina
e. Administrare de substante hipertone
Raspuns corect b,c,d,e
18. Obiectiv in conjunctivite se pot constata

a. Acuitate vizuala normala
b. Secretie conjunctivala
c. Prezenta de membrane sau pseudomembrane, foliculi, hipertrofie papilara
d. Acuitate vizuala scazuta
e. Edem corneean
Raspuns corect a, b, c
211
19. Semnele subiective in conjunctivitele catarale acute si subacute sunt
a. Senzatie de corp strain
b. Intepaturi
c. Acuitate vizuala scazuta
d. Fotofobie
e. Mancarime
Raspuns corect a,b,d,e
20. Manifestarile iridociclitelor cuprind urmatoarele cu exceptia

a. Midriaza
b. Mioza
c. Durere oculara
d. Congestie conjunctivala perikeratica
e. Tyndall limpede de aspect normal.
Raspuns corect a,e
212
Disciplina : Reabilitare Psihiatrie
Autor : Şef lucr. Dr. Ileana Marinescu
1. Anxietatea este :
a. Teama de o boala somatica grava
b. Teama de a calatori cu un vehicul
c. Teama fara obiect
d. Teama de inaltime
e. Teama de vaccinare
Raspuns corect: c
2.Halucinatiile sunt:
a. Perceptii fara obiect real
b. Perceptii cu obiect real
c. Tulburari nonperceptuale
d. Perceptii exagerate ale unui stimul real
e. Perceptii diminuate ale unui stimul real
Raspuns corect: a
3.Reabilitarea psihiatrica reprezinta:

a. Recuperarea functionala a pacientilor cu afectiuni psihiatrice
b. Recuperarea senzoriala a pacientilor cu afectiuni psihiatrice
c. Recuperarea neurologica a pacientilor cu afectiuni psihiatrice
d. Recuperarea cardiovasculara a pacientilor cu afectiuni psihiatrice
e. Recuperarea neuromotorie a pacientilor cu afectiuni psihiatrice
Raspuns corect: a
4.Sindromul depresiv este caracterizat prin :

a. Hipertimie pozitiva
b. Dezinhibitie psihomotorie
c. Idei delirante de grandoare
d. Hipertimie negativa
e. Dezinhibitie instinctiv emotionala
Raspuns corect: d
5.Iluziile sunt definite ca:

a. Tulburari motorii
b. Tulburari de vorbire
c. Tulburari ale limbajului vorbit si scris
d. Tulburari ale functiei perceptive
e. Tulburari afective
Raspuns corect: d
6.Halucinatiile psihosenzoriale se caracterizeaza prin :

a. Proiectie spatiala
b. Bolnavul are convingerea ferma a existentei reale a acestora
c. Sunt percepute prin caile si modalitatie senzoriale obisnuite
213
d. Sunt autoreprezentari aperceptive
e. Sunt tulburari ale gandirii
Raspuns corect: a,b,c
7.Halucinatiile psihice sunt:

a. Proiectie spatiala
b. Bolnavul are convingerea ferma a existentei reale a acestora
c. Nu sunt percepute prin caile si modaitatie senzoriale obisnuite
d. Sunt autoreprezentari aperceptive
e. Sunt tulburari ale fluxului ideativ
Raspuns corect: b,c,d
8.Tulburarile calitative ale memoriei sunt:

a. Hipermnezia
b. Criptomnezia
c. Amnezia anterograda
d. Confabulatia
e. Hipomnezia
Raspuns corect: b,d
9.Tulburarile cantitative ale memoriei sunt:

a. Hipermnezia
b. Criptomnezia
c. Amnezia
d. Paramnezia
e. Hipomnezia
Raspuns corect: a,c,e
10.Tulburarile gandirii sunt clasificate astfel :

a. De foma: de ritm ideativ si coerenta
b. Verbigeratia
c. De continut : ideile patologice
d. Deficitare: oligofrenii
e. Tulburarile limbajului vorbit si scris
Raspuns corect: a,c,d,e
11.Principalele forme de psihoterapie sunt:

a. Psihoterapii individuale
b. Psihoterapii colective sau de grup
c. Psihoterapii familiale
d. Ergoterapia
e. Psihanaliza
Raspuns corect: a,b
12.Principalele forme clinice ale schizofreniei sunt:

a. Schizofrenia paranoida
b. Schizofrenia catatonica
c. Schizofrenia anxioasa
d. Schizofrenia nediferentiata
214
e. Schizofrenia afectiva
Raspuns corect: a,b,d
13.Sindromul maniacal se caracterizeaza prin:

a. Ideatie de grandoare
b. Delir halucinator nesistematizat
c. Dezinhibitie psihomotorie si instinctiva
d. Dispozitie expansiva
e. Prezenta fenomenelor de automatism mental
Raspuns corect: a,c,d
14.Starea confuzionala se caracterizeaza prin:

a. Obnubilarea constiintei
b. Hipervigilitate
c. Dezorientare temporo spatiala
d. Dezorientare auto-allopsihica
e. Hiperinstinctualitate
15.Tulburare bipolara de tip I este caracterizata prin:

a. Prezenta sindromului delirant halucinator
b. Prezenta unui episod maniacal
c. Prezenta unui episod de anxietate acuta
d. Prezenta unor episoade depresive si maniacale
e. Dezorientare temporo-spatiala
Raspuns corect: b,d
16.Metode de terapie alternativa utilizate in reabilitarea pacientilor cu tulburari psihiatrice:

a. Meloterapia
b. Kinetoterapia
c. Socioterapia
d. Terapia ocupationala
e. Psihodrama
Raspuns corect: a,b,c,d
17.Indicatiile psihoterapiei sunt:

a. Dificulati de adaptare si relationare
b. Tulburari de personalitate
c. Tulburari depresive
d. Tulburari de somn
e. Demente
18.Contraindicatiile psihoterapiei:
a. Tulburarile psihotice acute
b. Demente
c. Confuzia mintala
d. Oligofrenia
e. Tulburarile anxioase
215
19.Tulburarea depresiva se caracterizeaza prin:
a. Dispozitie depresiva
b. Dispozitie disforica
c. Insomnie cu trezire matinala precoce (de trezire)
d. Ideatie de inutilitate si vinovatie
e. Ideatie obsesiva
20.Principalele grupe de simptome in schizofrenie sunt:

a. Simptome de tip pozitiv (halucinatii delir)
b. Simptome de tip negativ
c. Simptome de tip neurologic
d. Simptome de tip cognitiv
e. Simptome afective
Raspuns corect: a,b,d,e
216
MEDICINA SPORTIVA
Autor: Sef lucr. Dr. Gherghina Florin
BIBIOGRAFIE
1. Brandon R.L. – Phisical Medicine and Rehabilitation, W.B. Saunders Co, N. Zork, 2000.
2. Dragan I. – Medicina sportiva, Ed Medicala Bucuresti 2002
3. Oakley G.D.G – Sports cardiology. În „Disease of the Heart”, Ed. DJ. Julian Sec. Ed., 1996
4. Teleki N. – Recuperarea traumatismelor sportive. În „Medicina sportiva aplicata”, Dragan I.,
Editis Bucuresti, 1994
1. După intervenţia chirurgicală pentru ruptura tendonului distal al bicepsului tratamentul

recuperator durează:
a. 1-3 săptămâni
b. 4-6 săptămâni
c. 6-8 săptămâni
d. 8-12 săptămâni
e. mai mult de 16 săptămâni
Corect: d
2. În recuperarea sechelelor cutanate posttraumatice, menţinerea funcţionalităţii şi troficităţii

segmentului se realizează prin:
a. ultrasunete, căldură moderată locală, radioterapie
b. diapulse, ultraviolete, curenţi diadinamici, imobilizarea segmentului
c. mobilizări pasive şi active, contracţii izometrice
d. masaj pentru circulaţia veno-limfatică, hidrokinetoterapie
e. îngrijirea şi supravegherea chirurgicală a plăgii
Corect: c, d
3. Pentru recuperarea forţei segmentelor neafectate de paralizie (în cadrul sechelelor

posttraumatice ale nervilor periferici) se recomandă:
a. exerciţii cu rezistenţă
b. exerciţii izometrice
d. masaj profund
e. curenţi de medie frecvenţă
Corect: a, b
4. Atrofia musculară se poate produce prin:

a. denervare
b. imobilizare
c. ischemia musculară
d. ruptura fibrelor musculare
e. ruptura de tendon muscular
Corect: a, b
5. În osificările subperiostale posttraumatice nu sunt recomandate:

a. mobilizările active
b. imobilizarea completă (cu excepţia fracturilor)
c. diapulse
217
d. mobilizările şi întinderile pasive
e. recuperarea mobilităţii articulare
Corect: b, d
6. Dacă reducerea mobilităţii articulare este determinată de retractură musculară, refacerea

flexibilităţii musculare (în cazul sechelelor posttraumatice musculare) se poate realiza prin:
a. repaus tendinos, medicaţie antialgică, terapie fizicală antalgică
b. masaj, căldură, tracţiuni
c. manipulări facilitate
d. ultrasunete în doze mari
e. ionogalvanizări sclerolitice
Corect: b, c, d
7. Tratamentul recuperator al hematomului muscular în faza granulomatoasă se realizează prin:

a. punerea în repaus a muşchiului, bandaj compresiv, crioterapie
b. electroterapie antalgică şi excitomotorie, kinetoterapie cu rezistenţă
c. combaterea edemului şi stazei venoase din zona lezată
d. masaje, căldură, antiinflamatoare pe cale generală
e. electroterapie antalgică şi excitomotorie, reluarea funcţiei musculare fără rezistenţă
Corect: a, c, e
8. Enumeraţi forme de terapie miorelaxantă utilizate în recuperarea sechelelor posttraumatice:

a. masajul, căldura prelungită
b. întinderea, manipulările facilitate
c. aplicaţiile generale şi locale reci
d. undele scurte, kinetoterapia activă cu rezistenţă
e. ultrasunetele
Corect: a, b, e
9. Metodele prin care se realizează rearmonizarea mecanică a umărului posttraumatic sunt:

a. posturi
b. mobilizări pasive cu tracţiuni
c. exerciţii active
d. electroterapie antalgică
e. electroterapie excitomotorie
Corect: a, b, c
10. Pentru recâştigarea mobilităţii cotului posttraumatic după suspendarea imobilizării se recurge la
următoarele mijloace:
a. terapie fizicală antialgică, masaj, electroterapie excitomotorie
b. mişcări pasive cu ajutorul scripeţilor, reglate de durere
c. mobilizări pasive, cu purtarea de greutăţi în mână
d. mişcări active analitice, de reeducare globală a cotului şi de facilitare neuro-musculară
proprioceptivă
e. exerciţii de tip Codman şi întinderi pasive
Corect: b, d
11. În faza I a reeducării mâinii după intervenţii chirurgicale pentru leziuni ale tendoanelor flexorilor
degetelor, posturarea optimă a complexului mâinii presupune:
a. 40º flexie pentru gâtul mâinii
218
b. 45º flexie în articulaţiile metacarpofalangiene
c. 90º flexie în articulaţiile interfalangiene proximale
d. flexie completă în articulaţiile interfalangiene distale
e. flexie 90º a cotului
Corect: a, b, c, d
12. Metodele de recuperare a stabilităţii pasive a genunchiului posttraumatic sunt:

a. tonifierea musculaturii stabilizatoare a genunchiului
b. creşterea rezistenţei ligamentare
c. respectarea regulilor de igienă a genunchiului
d. ortezarea genunchiului
e. artroplastia genunchiului
Corect: a, b, c, d
13. După îndepărtarea gipsului utilizat pentru imobilizarea genunchiului în cazul rupturii aparatului
extensor cvadricipital, se va recurge la:
a. exerciţii de mobilizare a genunchiului, cu accent pe mobilizările active
b. tonifierea cvadricepsului prin izometrie şi exerciţii rezistive cu încărcare progresivă
c. mobilizări pasive în poziţii extreme
d. ortezarea genunchiului şi exerciţii izometrice
e. masaj profund şi mobilizări pasive controlate de durere
Corect: a, b
14. Recuperarea echilibrului muscular al piciorului posttraumatic presupune:

a. recuperarea mobilităţii şi forţei musculare
b. tonifiere musculară analitică
c. exerciţii de coordonare, de refacere a feed-back-ului senzitivo-motor
d. metode fizicale de combatere a durerii şi retracţiilor tendinoase
e. recuperarea exclusivă a forţei şi rezistenţei musculare
Corect: b, c
15. Tratamentul recuperator al entorselor instabile fără smulgeri osoase presupune:

a. imobilizare în aparat gipsat
b. diapulse, roentgen-terapie
d. posturi antideclive pe perioada imobilizării în aparat gipsat
e. mobilizări ale degetelor, genunchiului şi şoldului
Corect: a, b, d,
16. Tipurile de antrenament aerobic pot fi:

a. antrenament continuu
b. antrenament cu intervale
c. antrenament continuu cu intervale
d. antrenament cu circuit
e. antrenament în circuit cu intervale
Corect: a, c, d, e
17. Variaţia programului aerobic semnifică modificarea:

a. poziţionării segmentelor mobilizate
b. raportului durata exerciţiilor/durata intervalelor de repaus
219
c. tipului de exerciţiu
d. orelor la care se realizează antrenamentul
e. numărului de participanţi la antrenament
Corect: a, b, c
18. Pentru prevenirea redorilor articulare şi a poziţiilor disfuncţionale în paralizia plexului brahial se
recurge la:
a. posturări prin orteze pentru umăr-cot - mână
b. purtarea unei eşarfe sub cot pentru a evita subluxaţia capului humeral
c. mobilizări active
d. mobilizări autopasive cu sau fără scripetoterapie
e. evitarea purtării unei eşarfe sub cot
Corect: a, b, d
19. Tratamentul fizical-kinetic al paraliziei nervului sciatic popliteu extern implică:

a. Mobilizări precoce pasive manuale
b. Precocitatea tratamentului datorată tendinţei de a dezvolta redoare
c. Ortezarea nu e necesară
d. Electrostimularea analitică a musculaturii dorsiflexoare şi eversoare nu e necesară
e. O durată de 9-12 luni
Corect: a, b, e
20. La un pacient cu tendinopatie a coafei rotatorilor, ruptura sub 1 cm, programul de recuperare în
care este inclusă şi ortezarea cuprinde:
a. imobilizare în eşarfă, în poziţie antalgică, 2-3 săptămâni (primele din cele 6 săptămâni ale fazei
de protecţie din cadrul recuperării)
b. imobilizare în eşarfă, în poziţie funcţională, confortabilă, 1-2 săptămâni (primele din cele 6
săptămâni ale fazei de protecţie din cadrul recuperării)
c. ortezarea este suprimată în timpul exerciţiilor kinetice (ex. de tip Codman, ex. active asistate cu
ajutorul unui baston în L, scripetoterapie, ex. izometrice pentru m. abductori şi rotatori ai umărului,
m. flexori ai umărului şi cotului)
d. ortezarea este suprimată în timpul crioterapiei, electroterapiei
e. ortezarea se menţine în timpul crioterapiei, electroterapiei
Corect: b, c, d
220
Disciplina Tehnici De Kinetoterapie Pentru Forţă Şi Rezistenţă Musculară.
Autor: Sef lucr. Dr.Gherghina Florin
Bibliografie:
1. T. Sbenghe, Kinetologie profilactică, terapeutică şi de recuperare, Editura Medicală,
Bucureşti., 1987; pagini 282-286; 310-318
2. T. Sbenghe, Kinesiologie-ştiinţa mişcării, Editura Medicală, Bucureşti, 2002, pagini
162-222, 243-247, 514-599
3. *** Caiet documentar, Ministerul Sănătăţii, Institutul de Medicină fizică,
balneoclimatologie şi recuperare medicală, Kinetoterapia în recuperare afecţiunilor
aparatului locomotor, Editura Medicală, Bucureşti, 1981
1. Forţa musculară, element caracteristic muşchiului exprimat prin contracţia musculară,

este condiţionată de următorii factori musculari:
a. Mecanica muşchiului-lungime, schimbare în lungime, puterea muşchiului
b. Arhitectura muşchiului-aranjamentul fibrei musculare, aranjamentul întregului muşchi
c. Numărul recrutărilor unităţilor motorii
d. Inserţiile musculare
e. Ritmul de descărcare a potenţialelor de acţiune sosite la muşchi
Corect: a, b, d
2. Evaluarea obiectivă cantitativă a forţei musculare se realizează prin următoarele

modalităţi:
a. Examen clinico-funcţional
b. Măsurarea suprafeţei de secţiune musculară
c. Manometrie
d. Testare musculară manuală
e. Examen electromiografic
Corect: b, c, e
3. Care din următoarele aspecte nu condiţionează rezistenţa musculară:

a. Amplitudinea de mişcare
b. Forţa musculară
c. Circulaţia musculară
d. Integritatea metabolismului muscular
e. Factorii nervoşi
Corect: a
4. Energia necesară pentru întreaga activitate musculară se extrage din:

a. Glucoză
b. Aminoacizi
c. Acizi graşi liberi
d. Lipide
e. Enzime mitocondriale şi sarcoplasmatice
Corect: a, c, d
5. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate pentru valoarea forţei musculare:
a. Valoarea forţei musculare este independentă de lungimea muşchiului
b. Forţa musculară variază cu variaţia de lungime a muşchiului
c. Valoarea minimă a forţei musculare este realizată la mijlocul lungimii muşchiului
d. La mijlocul lungimii muşchiului, forţa musculară este dată de două componente
(musculară şi matriceală conjunctivală)
221
e. Valoarea maximă a forţei musculare este realizată la mijlocul lungimii muşchiului
Corect: b, d, e
6. Travaliul muscular este maxim când:

a. Forţa musculară este egală cu 1/2 din forţa maximă
b. Forţa musculară este egală cu 1/3 din forţa maximă
c. Forţa musculară este egală cu 1/4 din forţa maximă
d. Velocitatea este egală cu 1/3 din velocitatea maximă
e. Velocitatea este egală cu 1/4 din velocitatea maximă
Corect: b, e
7. Substratul creşterii forţei musculare, obiectiv fundamental în kinetoterapie, este

reprezentat numai prin:
a. Substrat morfologic
b. Substrat funcţional-sumaţie spaţială
c. Substrat funcţional-sumaţie temporală
d. Substrat funcţional-sincronizare crescută
e. Substrat morfologic, sumaţie spaţială, temporală (sincronizare crescută)
Corect: e
8. În programul kinetic se contraindică sau necesită precauţii aplicarea exerciţiului rezistiv

în următoarele situaţii:
a. Procesul inflamator articular şi / sau muscular
b. Status algic intens preexistent sau întreţinut / apărut în cursul exerciţiului cu persistenţa
unui interval de 24 ore după exerciţiu
c. Manevra Valsalva sau derularea pe inspir a exerciţiului la pacienţii cu patologie
cardiovasculară
d. Oboseala musculară locală şi general
e. Nici unul dintre aspectele menţionate la punctele anterioare
Corect: a, b, c, d
9. Condiţiile minime care trebuie realizate într-un exerciţiu rezistiv fundamentat pe

contracţie isometrică pentru creşterea şi menţinerea forţei musculare sunt:
a. Intensitatea să corespundă unui minim de 35% din tensiunea musculară maximă
b. Durata să fie cuprinsă între 30-60 secunde
c. Ritmicitatea contracţiei isometrice - se preferă tipul exerciţiu repetitiv scurt isometric
zilnic (ERSIZ)
d. Lungimea muşchiului la care se realizează contracţie trebuie adaptată
e. Concentraţia voliţională nu are importanţă
Corect: a, c, d
10. Condiţiile minime care trebuie realizate într-un exerciţiu rezistiv fundamentat pe
contracţie izotonă pentru creşterea şi menţinerea forţei musculare nu includ:
a. Contracţia dinamică creşte forţa musculară dacă raportul dintre capacitatea muşchiului
şi valoarea rezistenţei este adecvat
b. Uzual se foloseşte o rezistenţă moderată (35-40% din cea maximă) care creşte
progresiv
c. Ritmicitatea contracţiei izotone
d. Viteza derulării exerciţiului se află în relaţie directă cu rezistenţa
e. Coordonarea musculară este necesară
Corect: d
222
11. Principalele dezavantaje ale exerciţiilor isotone cu rezistenţă sunt:
a. Solicită articulaţia
b. Determină dureri articulare şi musculare
c. Afectează osul patologic
d. Pot declanşa sinovite traumatice
e. Creşte nu doar forţa musculară dinamică dar şi pe cea isometrică
Corect: a, b, c, d
12. In situaţiile deficitelor mari de forţă musculară (valoare 0,1 sau 2 la testing muscular
manual) este necesar să se apeleze şi la:
a. posturi declanşatoare de reflexe tonice
b. întinderea prelungită la muşchii posturali extensori slabi
c. tehnici de facilitare pentru întărirea musculaturii
d. elemente facilitatorii de creştere a răspunsului motor
e. se contraindică tehnici de facilitare pentru întărirea musculaturii
Corect: a, c, d
13. Mişcarea activă asistată este utilizată în cazurile cu forţă musculară:

a. –2 la testing muscular manual
b. 2 la testing muscular manual
c. –3 la testing muscular manual
d. 3 la testing muscular manual
e. +3 la testing muscular manual
Corect: b, c, d
14. Mişcarea activă cu rezistenţă se aplică în antrenarea muşchilor cu forţă musculară:

a. +2 la testing muscular manual
b. +3 la testing muscular manual
c. -5 la testing muscular manual
d. -4, 4, +4 la testing muscular manual
e. 2 la testing muscular manual
Corect: b, c, d
15. Aspectele importante ale antrenării muşchilor sănătoşi prin electrostimulare

musculară isometrică (ESMI) sunt:
a. Creşterea de forţă musculară se face prin valori de forţă isometrică mai joase decât
valorile contracţiei voluntare isometrice
b. ESMI activează preferenţial unităţi motorii mici
c. După 5 săptămâni de activare creşte forţa musculară cu 15% pe muşchiul contralateral
celui stimulat d. Creşte oboseala musculară
e. Aplicată cu succes la pacienţii care nu reuşesc să realizeze contracţii voluntare
suficiente
Corect: a, c, e
16. Rezistenţa generală a organismului se defineşte prin:

a. Abilitatea organismului de a continua timp îndelungat o activitate fizică aerobică, cu
apariţia oboselii b. Capacitatea organismului de a efectua activităţi fizice complexe, cu
intensitate redusă, pe o perioadă de timp mai mare
c. Abilitatea organismului de a continua timp îndelungat o activitate fizică aerobică, fără
apariţia oboselii d. Măsură a fitness-ului exprimat prin consumul maxim de oxigen
e. Abilitatea organismului de a continua timp îndelungat o activitate fizică anaerobică, fără
apariţia oboselii
Corect: b, c, d
223
17. In cadrul reantrenării la efort este necesar să se ţină seama de:
a. mijloacele de antrenare fizică care se pot aplica pacientului
b. statusul clinico-funcţional al subiectului
c. nivelul de efort al pacientului
d. starea psihică a pacientului
e. vârsta pacientului
Corect: a, b, c
18. Ca metode ale antrenamentului la efort nu se utilizează:

a. mersul pe jos
b. termoterapia
c. jogging-ul
d. înotul
e. ciclismul
Corect: b
19. Parametrii care sunt necesari a fi precizaţi pentru exerciţiile fizice din componenţa
unui antrenament pentru rezistenţa generală a organismului sunt:
a. Intensitate
b. Frecvenţă / ritm
c. Durata
d. Modalitatea de execuţie, tipul de contracţie musculară
e. Menţiuni speciale sau particulare, totdeauna
Corect: a, b, c, d
20. Structura antrenamentului aerobic pentru forţă include un set de exerciţii care nu se
caracterizează prin:
a. Mai multe tipuri de mişcări legate între ele care se repetă până la obţinerea senzaţiei
de oboseală
b. Setul de exerciţii este alcătuit din repetarea a 8-10 exerciţii
c. Rezistenţa (încărcarea) (1 RM) care va declanşa oboseala după cele 8-10 repetiţii se
stabileşte prin tatonare
d. Este indicată intensitate înaltă (1-6 RM încărcare)
e. Este indicată intensitate uşoară (18-30 RM)
Corect: e
21. Principalele componente ale antrenamentului aerobic pentru anduranţă sunt:

a. Perioada de încălzire („warm-up”) cu durata de 5-10 minute
b. Perioada de încălzire („warm-up”) cu durata de 15-20 minute
c. Perioada derulării exerciţiilor propriu-zise (contracţii isometrice, izotonice, stretching) cu
durata de 20-30 minute
d. Perioada de revenire („cool - down”) cu durata de 5-8 minute
e. Perioada de revenire („cool - down”) cu durata de 10-15 minute
Corect: a, c, d
22. Stabilirea intensităţii exerciţiului fizic din antrenamentul la efort se face în raport cu
ritmul cardiac (RC) care se calculează după mai multe formule, mai des utilizate fiind:
a. RC max. = 220-vârsta (în ani)
b. RC max. = 200 - vârsta (în ani)
c. RC max. = 215 - vârsta (în ani) x 0,66
224
d. (RC max.-RC repaus) x 85% + RC repaus = RC ţintă
e. RC max. = 210 - vârsta (în ani)
Corect: a, c, d
23. Programul de antrenare aerobică pentru anduranţă respectă următorii parametri:

a. Intensitate medie sau chiar sub medie (în jur de 40% din intensitate maximă)
b. Durata şedinţei ajunge până la 2 ore
c. Şedinţa se poate repeta de 2-3 ori / săptămână
d. Durata şedinţei ajunge până la 1 oră
e. Şedinţa se poate repeta de 4-5 ori / săptămână
Corect: a, d, e
24. Cele mai indicate exerciţii din componenţa antrenamentului pentru anduranţă sunt
reprezentate prin:
a. Exerciţii rezistive maximale
b. Exerciţii rezistive submaximale, continue, ritmice, izotone, care implică grupe
musculare restrânse
c. Exerciţii rezistive submaximale, continue, ritmice, izotone, care implică grupe
musculare extinse
d. Exerciţii rezistive submaximale, continue, aritmice, izotone, care implică grupe
musculare restrânse
e. Exerciţii rezistive maximale, continue, ritmice, izotone, care implică grupe musculare
restrânse
Corect: c
25. Efectele antrenamentului la efort sunt complexe, cu o excepţie:

a. ameliorarea condiţiei psihice
b. scăderea indicelui tensiune-timp
c. creşterea suprafeţei alveolo-capilare de schimb
d. apariţia unor modificări favorabile în sistemul coagulare - fibrinoliză
e. creşterea indicelui tensiune - timp
Corect: e
26. Refacerea forţei şi rezistenţei musculare la nivelul centurii scapulare presupune:

a. Un status de doloritate la nivelul umărului
b. Existenţa unei amplitudini de mişcare optime, funcţionale
c. Exerciţiile rezistive se derulează iniţial analitic, apoi global
d. Poziţia de start pentru exerciţii este cu încărcare gravitaţională pentru trenul superior
e. Ulterior refacerii forţei musculare se efectuează exerciţii în lanţ cinematic deschis şi
închis pentru refacerea stabilităţii, mişcării controlate şi abilităţii
Corect: b, c, d, e
27. Refacerea forţei şi rezistenţei musculare la nivelul cotului presupune:

a. În testarea musculară manuală se ţine seama că forţa muşchilor flexori este mai mare
în pronaţie decât în supinaţie şi când braţul este vertical, ascendent
b. Programul se derulează în două etape
c. Mobilitatea cotului este esenţială în program, fiind dobândită prin mobilizări active
d. Se lucrează mai ales grupele musculare flexoare şi pronatore
e. Exerciţiile desprinse din programele de terapie ocupaţională nu sunt indicate
Corect: a, b, c, d
28. Refacerea forţei şi rezistenţei musculare la nivelul centurii pelvine presupune:

a. Tonifierea musculaturii hipotone (muşchii fesier mijlociu, cvadriceps, fesier mare)
225
b. Tonifierea musculaturii hipotone (muşchii adductori, rotatori externi, iliopsoas)
c. Asuplizarea musculaturii cu tendinţa la retractură (muşchii adductori, rotatori externi,
iliopsoas)
d. Asuplizarea musculaturii cu tendinţa la retractură (muşchii fesier mijlociu, cvadriceps,
fesier mare)
e. Restabilirea echilibrului funcţional al grupelor musculare periarticulare antagoniste
Corect: a, c, e
29. Exerciţiile isometrice pentru muşchiul cvadriceps sunt esenţiale în refacerea forţei şi
rezistenţei musculare deoarece:
a. Sunt uşor de performat
b. Determină o forţă de reacţie minimă în articulaţia genunchiului
c. Sunt activaţi şi muşchii biceps femural, fesier mijlociu
d. Nu sunt activaţi alţi muşchi
e. Asigură o incoordonare motorie cu un impact funcţional important
Corect: a, b, c
30. Principalele grupe musculare care trebuie tonifiate pentru refacerea echilibrului
muscular al piciorului sunt:
a. Muşchiul triceps sural
b. Muşchiul cvadriceps
c. Muşchii tibiali
d. Muşchii peronieri
e. Muşchii ischiogambieri
Corect: a, c, d
226
KINETOTERAPIA DE REABILITARE NEUROMOTORIE
Autor: Conf.Univ.Dr. Rodica Trăistaru
Bibliografie:
1. Roxana Popescu, Rodica Trăistaru, P. Badea, Ghid de evaluare clinică şi funcţională în
recuperarea medicală ,Editura Medicală Universitară, Craiova, 2004, vol II, pagini 333 -
483
Bucureşti., 1987; pagini 191 - 228
3. T. Sbenghe, Kinesiologie – ştiinţa mişcării, Editura Medicală, Bucureşti, 2002, pagini
142 – 158, 331 – 343
4. V. Marcu, Corina Matei, Facilitarea neuropropriocetivă în asistența kinetică, Editura
Universității din Oradea, 2004, pagini 28 - 91
1. Ajustarea permanentă a tonusului postural de către bucla gamma este posibilă în baza
mai multor aspecte, cu excepţia:
a. comenzii extrapiramidale
b. comenzii piramidale
c. modularii cerebeloase
d. modulării formaţiunii reticulate
e. modulării aparatului vestibular
R: b
2. Ganglionii bazali au rol important şi complex în controlul mişcării, definit prin mai multe
aspecte, cu excepţia:
a. modularea mişcării active comandate de scoarţă
b. implicarea în procesul de planificare motorie – direcţia, viteza, amplitudinea de mişcare
c. corpul amigdalian conduce automatismul, coordonarea şi tonusul muscular în repaus şi
mişcare
d. corpul striat conduce „jocul” elementelor sistemului locomotor şi ale musculaturii
mimicii
e. corpul striat acţionează unitar deşi componentele sale au funcţii antagoniste
R: c
3. Etapele pe care le parcurge dezvoltarea controlului motor se derulează în următoarea

ordine:
a. mobilitatea  stabilitatea  mobilitatea controlată  abilitatea
b. mobilitatea  mobilitatea controlată  stabilitatea  abilitatea
c. mobilitatea  abilitatea  mobilitatea controlată  stabilitatea
d. mobilitatea  stabilitatea  abilitatea  mobilitatea controlată
e. mobilitatea  mobilitatea controlată  abilitatea  stabilitatea
R: a
4.Care din următoarele afirmaţii referitoare la exerciţiile de tip Bobath este falsă:
a. iniţial se derulează exerciţii pentru obţinerea controlului activ al poziţiei, cu eliminarea
acţiunii gravitaţiei
b. urmează exerciţii pentru obţinerea controlului activ al diferitelor combinaţii posturale
care necesită o mişcare finalizată, acţionând contra gravitaţiei
c. se vor diversifica apoi exerciţiile fizice pentru obţinerea controlului asupra coordonării
mişcărilor
d. în final se lucrează exerciţii pentru redobândirea reacţiilor de echilibru
e. ordinea menţionată la punctele a, b, c şi d nu este important a fi respectată
227
R: e
5.Exerciţiile din metoda Rood se fundamentează pe următoarele aspecte neurofiziologice

importante:
a. se facilitează contracţiile voluntare maxime, prin activarea aferentă gamma, cu
reglementarea activităţii fusurilor neuromusculare
b. este necesar un “input” corect pentru obţinerea unui răspuns motor corect
c. cea mai eficientă stimulare cutanată se realizează prin perierea tegumentului sau prin
trecerea rapidă a unor cuburi de gheaţă
d. fiecare mişcare care se execută trebuie să aibă o finalizare prestabilă, iar senzaţiile
care se percep în tot cursul mişcării constituie elemente de bază ale învăţării motorii
e. toate aspectele anterioare sunt adevărate
R: e
6. Testele Romberg sensibilizat, unipodal şi al stresului postural reprezintă teste pentru

aprecierea:
a. forţei musculare
b. rezistenţei musculare
c. tonusului muscular
d. amplitudinii de mişcare funcţională
e. echilibrului din ortostatism static
R: e
7. Termenul care desemnează tulburările de coordonare este:

a. asinergie
b. adiadocochinezia
c. ataxia
d. hipotonia
e. hipermetria
R: c
8. Dezvoltarea neuromotorie normală se face in sens:

a. cranio-caudal și proximo-distal
b. proximo-caudal și cranio-distal
c. cranial și distal
d. caudal și distal
e. proximal și cranial
R: a
9. Torentul de impulsuri, plecate din aria motorie a scoarței cerebrale, spre mușchii din
cadrul unui lanț biomecanic definește:
a. fenomenul de ”activare”
b. fenomenul de ”iradiere”
c. fenomenul de ”inversare”
d. fenomenul de ”blocare”
e. fenomenul de ”inhibiție”
R: b
10. Schema de mișcare Kabat bilaterală simetrică pentru membrele superioare cuprinde:
a. executarea bilaterală a aceeași diagonale, în același sens, pentru ambele membre
b. executarea bilaterală a aceeași diagonale, în sens opus, pentru ambele membre
c. executarea bilaterală a diagonalelor diferite, în același sens, pentru ambele membre
d. executarea bilaterală a diagonalelor diferite, în sens opus, pentru ambele membre
228
e. executarea unilaterală a aceeași diagonale, în același sens, pentru fiecare membru
R: a
11.În orice diagonală Kabat pentru membrul inferior, indiferent tipul de diagonală,
mișcarea de adducție se asociază totdeauna numai mișcării de:
a. flexie
b. extensie
c. rotație externă
d. rotație internă
e. circumducției
R: c
12. Una dintre aprecierile de mai jos nu face parte din criteriile pentru un control al
stabilității:
a. capacitatea de a menține o postură fără suport
b. capacitatea de a menține o postura într-un timp adecvat
c. capacitatea de a controla o postură evidențiată printr-un balans minim
d. capacitatea de a controla o postură evidențiată prin oscilații posturale minime
e. capacitatea de a controla o postură evidențiată printr-un balans maxim
R: e
13. Abilitatea reprezintă:

a. prima etapă a controlului motor
b. a doua etapă a controlului motor
c. a treia etapă a controlului motor
d. a patra etapă a controlului motor
e. nu face parte din controlul motor
R: d
14. Mecanismul reflex postural normal definit de Bobath exprimă:

a. controlul involuntar al mișcării bazat pe un tonus normal și o integrare reflexă
b. controlul voluntar al mișcării bazat pe un tonus normal și o integrare reflexă
c. controlul voluntar al mișcării bazat pe un tonus anormal și o integrare reflexă
d. controlul voluntar al mișcării bazat pe un tonus normal și o inhibare reflexă
e. controlul involuntar al mișcării bazat pe un tonus anormal și o integrare reflexă
R: b
15. Rezistența unei mișcări ca element proprioceptiv de facilitare:

a. crește recrutarea de motoneuroni alfa și gamma
b. crește recrutarea doar de motoneuroni alfa
c. crește recrutarea doar de motoneuroni gamma
d. crește recrutarea de fibre senzitive
e. stimulează sinusul carotidian
R: a
16. Care dintre următoarele afirmaţii reale caracterizează cortexul sensoriomotor:

a. aria 4 (aria cortexului motor primar) are rolul de a sintetiza informaţiile de la diferite
zone ale sistemului nervos central, de a genera şi transmite comanda motorie centrală
spre etajele inferioare, cu iniţierea şi modularea mişcării voluntare
b. aria 6 (aria cortex premotor) are rolul de a orienta corpul şi membrele înainte de
mişcare, de a învăţa mişcări noi
c. aria 6 suplimentară are rolul de a planifica mişcările care asigură corectitudinea
secvenţelor activităţii musculare pentru mişcări cu abilitate mică
229
d. ariile 5 şi 8 (cortexul parietal posterior) au rolul de analizare a informaţiilor senzitivo-
senzoriale pentru acordarea mişcării cu mediul înconjurător şi de a imagina mişcările
e. ariile 1 – 3 (cortexul somatosenzitiv primar) au rolul de a primi aferenţe de la periferie
R: a, b, e
17. Rolul celor două emisfere cerebrale este:

a. analiza informaţiilor de la văz, auz, tact în emisferul stâng
b. analiza informaţiilor de la tact, propriocepţie, vorbire în emisferul drept
c. analiza secvenţialităţii sunetelor şi a actelor motorii în emisferul stâng
d. analiza conţinutului informaţiilor spaţiale globale, aprecierea corpului în emisferul drept
e. analiza ritmului vocii, a locului ocupat de corp în spaţiu în emisferul drept
R: a, c, d, e
18. Rolul tractului piramidal este complex, şi anume:

a. controlează motricitatea voluntară, având rol în declanşarea intenţională a activităţii
aparatului motor muscular, cu predilecţie pentru musculatura distală
b. rol activator direct, facilitator pentru motoneuronii medulari
c. rol activator indirect pentru motoneuronii medulari
d. rol în menţinerea tonusului muscular prin influenţarea motoneuronului alfa fazic
e. rol în menţinerea tonusului muscular prin influenţarea motoneuronului alfa tonic
R: a, b, e
19. Rolul tractului extrapiramidal este complex, şi anume:

a. reglează tonusul muscular al posturii
b. reglează tonusul muscular al membrelor
c. reglează mişcările complexe voluntare
d. controlează dimensiunea, amplitudinea mişcării voluntare declanşate de sistemul
piramidal
e. rol facilitator sau inhibitor asupra motoneuronilor medulari
R: a, d, e
20. Principalele aspecte funcţionale care definesc cerebelul sunt:

a. aparat de timp – opreşte mişcarea la locul şi momentul dorit
b. aparat de învăţare – circuitele cerebelului se modifică prin experienţă
c. aparat de învăţare – inputurile repetate slăbesc sinapsele
d. aparat coordonator – integrează mişcările articulare într-un lanţ cinematic coerent
e. aparat coordonator – nu influenţează semnificativ abilităţile
R: a, b, d
21. Definiţia corectă a celor trei procese prin care se exprimă controlul motor este:
a. controlul muscular, corelat cu contracţia musculară şi cu mişcarea segmentului
respectiv, reprezintă abilitatea de a activa un grup limitat de unităţi motorii ale unui singur
muşchi, fără a fi activaţi şi alţi muşchi
b. controlul muscular, corelat cu contracţia musculară şi cu mişcarea segmentului
respectiv, reprezintă abilitatea de a activa un grup limitat de unităţi motorii ale unui singur
muşchi, fiind activaţi şi alţi muşchi
c. coordonarea, controlată de cerebel, se defineşte prin combinarea activităţii unui număr
minim de muşchi în cadrul unei scheme de mişcare continuă, lină, în ritm normal, cu forţă
adecvată pentru derularea respectivei activităţi
d. coordonarea, controlată de cerebel, se defineşte prin combinarea activităţii unui număr
minim de muşchi în cadrul unei scheme de mişcare întreruptă, aritmică, cu forţă adecvată
pentru derularea respectivei activităţi
230
e. echilibrul sau balansul reprezintă inabilitatea de a menţine sau de a mobiliza corpul
fără a cădea, adică menţinerea liniei gravitaţionale a corpului în afara poligonului de
sprijin
R: a, c
22. Aspectele definitorii ale controlului muscular sunt:

a. tonusul şi forţa musculară
b. mişcarea normală, activă, voluntară
c. mişcarea involuntară
d. abilitatea de mişcare
e. antrenamentul la efort
R: a, b, c, d
23. Cele mai importante modalităţi kinetice folosite pentru antrenarea controlului muscular
sunt:
a. stretching-ul şi excitaţia cutanată, în cadrul metodei Kabat
b. stretching-ul şi excitaţia cutanată, în cadrul metodei Rood
c. activarea imaginativă
d. antrenarea percepţiei contracţiei
e. electrostimularea neuromusculară, chiar în absenţa complianţei pacientului
R: b, c, d
24. Şedinţa kinetică derulată pentru antrenarea controlului muscular se caracterizează

prin:
a. 3 – 5 contracţii musculare pentru muşchiul care se lucrează
b. status de indoloritate al pacientului
c. absenţa senzaţiei de oboseală
d. în cursul unei şedinţe se lucrează doar un singur muşchi
e. în cursul zilei se poate derula o singură şedinţă kinetică
R: a, b, c
25. Modalităţile kinetice care fundamentează programul kinetic aplicat pentru refacerea /
antrenarea coordonării sunt:
a. tehnici de facilitarea neuromotorii proprioceptive
b. mobilizările articulare din cadrul metodei Frenkel
c. gestualitatea necoordonată
d. terapia ocupaţională
e. coordonările paliative
R: a, b, d, e
26. Legile formulate de Kottke care trebuie luate în considerare în alcătuirea programului
kinetic pentru antrenarea coordonării sunt:
a. ședinţele kinetice se execută o singură data pe zi
b. se evită contracţiile musculare care nu sunt necesare în activitatea pentru care se
doreşte antrenamentul coordonării
c. nu trebuie folosite modalităţi de întărire a percepţiei senzoriale adecvate pentru
engrama corectă
d. complianţa pacientului, cu concentrarea acestuia nu sunt absolut necesare
e. exerciţiile nu se derulează cu rezistenţă şi nu necesită forţă mare (se lucrează cu forţă
musculară chiar sub 10% din forţa maximă a muşchiului respectiv)
R: b, e
231
27. Principiile kinetice care stau la baza programului de recuperare a echilibrului sunt:
a. pentru antrenarea unuia din sistemele responsabile cu menţinerea echilibrului se
suspendă un altul pentru a-l forţa pe primul să intre cât mai mult în acţiune
b. antrenamentul se începe pe suprafeţe stabile, apoi se derulează pe suprafeţe instabile
c. se variază înălţimea centrului de greutate în cursul exerciţiilor
d. membrele superioare şi trunchiul se utilizează ca elemente stabilizatoare sau
destabilizatoare pentru echilibru
e. câştigarea unei abilităţi motorii funcţionale nu se face prin antrenament şi experienţă,
într-un mediu corespunzător
R: a, b, c, d
28. Mişcările sunt coordonate atunci când există:

a. stimuli senzitivi proprioceptivi, exteroceptivi tactili şi senzoriali
b.variate „permutări” de mişcare, posibile prin contracţia muşchilor agonişti, sinergişti,
stabilizatori, antagonişti
c. integritatea componentelor motorii ale echilibrului
d. abilitatea de a stabiliza un segment al corpului simultan cu mobilizarea celorlalte în
cursul unei mişcări uşoare, fine
e. inabilitatea de a stabiliza un segment al corpului simultan cu mobilizarea celorlalte în
cursul unei mişcări uşoare, fine
R: a, c, d
29. Recuperarea coordonării la pacienţi cu disfuncţii cerebeloase presupune:

a. mişcare rapidă, unică, cu încărcare la extremitatea superioară şi inferioară
b. tehnici de facilitare (stabilizarea ritmică, izometria alternantă) pentru tonifierea
musculaturii stabilizatoare
c. exerciţiile metodei Frenkel
d. alergarea
e. terapia ocupaţională
R: b, c, e
29. Exerciţiile în cadrul metodei Frenkel se derulează în conformitate cu următoarele

reguli:
a. iniţierea este totdeauna de partea afectată, apoi de partea sănătoasă
b. iniţierea este totdeauna de partea sănătoasă sau mai puţin afectată, apoi de partea
contralaterală
c. fiecare exerciţiu se derulează iniţial cu ochii deschişi, apoi cu ochii închişi
d. oricare exerciţiu se derulează lent, cu repetare de 4 – 5 ori, în ordinea corespunzătoare
e. exerciţiile se derulează cât mai rapid, cu repetare de 4 – 5 ori, în ordinea
corespunzătoare
R: b, c, d
30. Testarea echilibrului din ortostatism activ se face cu ajutorul următoarelor teste:
a. testul întinderii membrelor superioare
b. testul controlului motor
c. testul „brânciului”
d. testul transferului, al deplasării ritmice a greutăţii anterior – posterior, stânga – dreapta
e. testul Romberg
R: a, d
31. Refacerea şi menţinerea echilibrului se derulează în două etape, acestea fiind:

a. antrenarea controlului motor
b. antrenarea sistemelor senzitivo-senzoriale
232
c. controlul amplitudinii de mişcare
d. controlul centrului de greutate
e. antrenarea abilităţii
R: b, d
32. Ordinea posturilor pentru exerciţiile kinetice derulate pentru controlul centrului de
greutate este:
a.de la posturile stabile la cele mai puţin stabile
b. de la porturile instabile la cele stabile
c. patrupedie  în genunchi  şezând lungit  şezând scurtat  ortostatism
d. patrupedie  în genunchi  şezând scurtat  şezând lungit  ortostatism
e. patrupedie  ortostatism  şezând lungit  şezând scurtat  în genunchi
R: a, c
33. Principalele strategii dinamice care trebuie antrenate pentru echilibru sunt:
a. strategia coloanei vertebrale
b. strategia gleznelor
c. strategia genunchilor
d. strategia şoldurilor
e. strategia paşilor
R: b, d, e
34. Tehnicile de facilitarea neuromusculară proprioceptivă se clasifică în:

a. fundamentale (de bază)
b. particulare
c. speciale
d. specifice
e. generale
R: a, c, d
35.Următoarele tehnici de facilitarea neuromusculară proprioceptivă fundamentale se

folosesc deseori în practica kinetică:
a. prizele mâinilor
b. comenzile, comunicarea
c. întinderea (stretch-reflexul)
d. tracţiunea şi compresiunea
e. inversarea lentă
R: a,b,c,d
36. Conţinutul tehnicilor de facilitarea neuromusculară proprioceptivă speciale este:

a. inversarea lentă (contracţie izotonă) - contracţii concentrice ritmice ale tuturor
agoniştilor şi antagoniştilor dintr-o schemă de mişcare, fără pauză între inversări; inhibă
contracţia agonistului spre sfârşitul mişcării, dar pregăteşte antagonistul
b. inversare lentă cu opunere (contracţie izometrică) - variantă a inversării lente în care se
introduce gradat contracţia izometrică la sfârşitul amplitudinii mişcării (contracţie izotonă –
izometrică – izotonă - izometrică); creşte forţa de contracţie agonistă.
c. contracţii repetate: se execută contracţii concentrice pe musculatură unei direcţii de
mişcare care este slabă (întinderi rapide - declanşează reflexul miotatic de extensie, se
opune apoi rezistenţa pentru realizarea unei contracţii izometrice, cu stimularea buclei
gama musculare).
d. secvenţialitate pentru întărire: când un component dintr-o mişcare este slab se execută
schema de mişcare cu contracţie izotonă până în punctul unde există componentă
musculară puternică; în acel punct se face contracţie izometrică tot pe musculatura
233
puternică, timp în care musculatura slabă continuă mişcarea izotonă, putându-se asocia
periodic întinderi rapide; punctul este situat în zona de mijloc a arcului de mişcare pentru
flexori sau în zona scurtată.
e. inversare agonistică: se execută mişcarea concentrică pe toată amplitudinea, contra
unei rezistenţe tolerate; la amplitudinea maximă se face o mişcare de revenire pe o
distanţă mică tot cu rezistenţă, apoi din nou mişcarea iniţială, până la capăt; se repetă.
R: a, c, d
37. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate pentru tehnicile de facilitarea
neuromusculară proprioceptivă specifice:
a. pentru promovarea mobilităţii se folosesc: iniţierea ritmică, mişcarea activă de relaxare-
opunere, relaxare-opunere, relaxare-contracţie, stabilizare ritmică, rotaţie ritmică
b. pentru promovarea mobilităţii se folosesc: iniţierea ritmică, mişcarea activă de relaxare-
opunere, izometrie alternantă, relaxare-contracţie, stabilizare ritmică, rotaţie ritmică
c. pentru promovarea stabilităţii se folosesc: contracţii izometrice în zona scurtată,
iniţierea ritmică, mişcarea activă de relaxare-opunere, stabilizare ritmică, rotaţie ritmică
d. pentru promovarea stabilităţii se folosesc: contracţii izometrice în zona scurtată,
izometrie alternantă
e. pentru promovarea abilităţii se folosesc: inversarea agonistică, progresia cu rezistenţă,
secvenţialitatea normală, repetiţia
R: a, d, e
38. Elementele de facilitarea proprioceptive sunt:

a. întinderea / stretching-ul
b. rezistenţa aplicată unei mişcări (prin greutatea corporală, manual, mecanic)
c. vibraţia
d. telescoparea / compresiunea şi tracţiunea
e. accelerarea, rostogolirea, balansarea ritmică
R: a, b, c, d, e
39. Elementele de facilitarea telereceptive sunt:

a. văzul
b. auzul
c. stimularea sinusului carotidian
d. olfacţia
e. presiunile pe tendoanele lungi
R: a, b, d
40. Pentru refacerea mobilităţii articulare prin interesarea ţesutului moale se folosesc
următoarele metode kinetice specifice:
a. mobilizările
b. manipulările
c. stretching-ul pentru ţesutul moale
d. inhibiţia activă pentru toate structurile ţesutului moale
e. inhibiţia activă pentru muşchi
R: c, e
41. Care dintre următoarele aspecte definitorii ale diferitelor tipuri de stretching sunt
adevărate:
a. în timpul stretching-ului balistic tensiunea musculară este de 10 ori mai mare faţă de o
întindere obişnuită
b. stretching-ul dinamic se realizează prin mişcări voluntare lente ale segmentului
încercând să se treacă blând peste punctul maxim al amplitudinii posibile de mişcare
234
c. stretching-ul activ presupune o mişcare voluntară spre amplitudinea de mişcare maxim
posibilă, cu menţinerea poziţiei 10 – 15 secunde, prin contracţia agoniştilor, fără ajutor
extern
d. stretching-ul static, cu durată de minim 6 secunde, se realizează de către terapeut sau
cu un echipament, cu obţinerea unei întinderi active a musculaturii de pe faţa opusă a
direcţiei de mişcare
e. stretching-ul isometric este combinarea celui pasiv cu o contracţie isometrică în poziţia
de întindere pasivă realizată de terapeutul fizical.
R: b, c, e
42. Modul corect de aplicare a stretching-ului presupune:

a. se începe cu articulaţiile distale, apoi se trece spre cele proximale
b. se întinde doar câte o articulaţie iniţial, apoi se trece spre cele proximale
c. se realizează concomitent o tracţiune uşoară în ax, pentru evitarea compresiei
articulare
d. trebuie evitat overstretching-ul (supraîntinderea)
e. niciunul dintre aspectele precizate la punctele a, b, c, d
R: a, b, c, d
43. Stretching-ul este contraindicat în următoarele situaţii:

a. când limitarea amplitudinii de mişcare este de cauză musculară
b. după o fractură veche, corect consolidată
c. în prezenţa unui proces inflamator acut sau infecţios intraarticular sau periarticular
d. în prezenţa unui hematom sau a altor leziuni ale ţesutului moale
e. la pacientul cu scădere severă de forţă musculară
R: c, d, e
44. Inhibiţia activă se aplică pentru refacerea amplitudinii de mişcare compromisă de

contractura musculară la pacientul cu:
a. muşchi normal inervat
b. muşchi denervat
c. muşchi aflat sub control voluntar normal
d. miopatie severă
e. spasticitate piramidală
R: a, c
45. Dintre tehnicile enumerate două nu se folosesc pentru obţinerea inhibiţiei active:
a. tehnica hold - relax (contracţie - relaxare)
b. tehnica hold – relax - contraction (contracţie – relaxare - contracţie)
c. tehnica contracţiei agonistului
d. tehnica Oxford
e. tehnica Delorme Watkins
R: d, e
46. Indicaţiile pentru mobilizarea articulaţiei periferice sunt:

a. scăderea sindromului algic articular
b. menţinerea feedback-ului proprioceptiv articular
c. scăderea feedback-ului proprioceptiv articular
d. creşterea mişcărilor articulare prin afectare articulară capsulară
e. rol profilactic în cazul imobilizărilor prelungite, mai ales la pacientul cu paralizie
R: a, b, e
235
47. Principiile de bază care „controlează” facilitarea proprioceptivă sunt:
a. acţionare iniţial de partea afectată
b. acţionare iniţial de partea sănătoasă
c. respectarea liniilor de mişcare în diagonală şi spirală
d. iniţierea se face de la nivelul capului şi gâtului, continuând cu genunchiul, indiferent
scopul funcţional urmărit
e. creierul uman diferenţiază atât noţiunea de mişcare cât şi pe cea musculară
R: b, c, d
48. Elementul unificator al tehnicilor de facilitarea îl reprezintă utilizarea:

a. mecanismelor reflexe elementare
b. modificărilor de repartiţie tonică prin schimbări ale poziţiei corpului
c. sincineziilor, în mod diferenţiat
d. intervenţiilor reflexe periferice
e. electroterapiei
R: a, b, c
49. Obţinerea facilitării în metoda Kabat se realizează prin:

a. folosirea unor scheme globale de mişcare
b. folosirea unor scheme de mişcare locale
c. opunerea unei rezistenţe maxime la mişcarea dorită a fi executată de pacient
d. opunerea unei rezistenţe minime la mişcarea dorită a fi executată de pacient
e. alternarea antagoniştilor în reeducarea mişcărilor active prin mecanismul inducţiei
succesive descris de Sherrington
R: a, c, e
50. Facilitarea proprioceptivă a activităţii musculare în cadrul metodei Kabat este

asigurată de o serie de manevre care se aplică în timpul mişcărilor active pe diagonală, şi
anume:
a. contactul manual şi comanda verbală
b. stimulii de întindere (în schema de mişcare în care antagonistul este în scurtare
maximă)
c. tracţiunea şi fixarea articulară
d. sincronizarea normală
e. niciunul dintre aspectele precizate anterior
R: a,b,c,d
51. În exerciţiile de tip Kabat se ţine seama de următoarele aspecte kinetice

fundamentale:
a. pentru fiecare segment al corpului există două diagonale de mişcare
b. fiecare diagonală de mişcare are două scheme antagonice
c. fiecare diagonală de mişcare are trei scheme antagonice
d. fiecare schemă presupune o mişcare cu trei componente
e. fiecare schemă presupune o mişcare cu două componente
R: a, b, d
52. În exerciţiile de tip Kabat se ţine seama că două mişcări nu se asociază niciodată,
indiferent schema de mişcare:
a. flexie cu rotaţie externă, totdeauna la membrul superior
236
b. extensie cu rotaţie internă, totdeauna la membrul superior
c. adducţie cu rotaţie externă, totdeauna, la membrul inferior
d. abducţie cu rotaţie internă, totdeauna, la membrul inferior
e. flexie cu rotaţie externă, totdeauna la membrul inferior
R: e
53. În recuperarea hemiplegicului, metoda Kabat este utilă dacă sunt luate în
considerare următoarele aspecte:
a. dezvoltarea neuromotorie se face în sens cranio-caudal şi proximo-distal
b. utilizarea activităţii reflexe întărită de reflexele posturale şi corelată cu receptorii
senzitivi şi auditivi
c. importanţa mişcărilor ritmice, a combinaţiilor bilaterale simetrice, asimetrice,
homolaterale, cu alternarea reciprocă în diagonale a amplitudinii de flexie şi extensie pe
verticală, abducţie – adducţie pe orizontală şi a rotaţiilor pe diagonală
d. pronaţia antebraţului inhibă extensia cotului
e. reflexul tonic lombar facilitează extensia globală a trunchiului şi membrului inferior
R: a, b, c, e
54. Exerciţiile de tip Bobath, cu largă aplicabilitate la pacientul hemiplegic / hemiparetic,

au următoarele scopuri / obiective:
a. limitarea excesului de activitate tonică-reflexă perturbatoare a schemei motorii normale
b. inhibarea sau suprimarea activităţii tonic reflexe anormale
c. modificarea tonusului muscular
d. facilitarea integrării reacţiilor superioare de “ridicare şi echilibru”, în secvenţa dezvoltării
lor reale
e. activarea reflexelor posturale, recâştigând controlul asupra mişcărilor izolate
R: a, b, d, e
55. Aspectele de bază necesare a fi respectate în aplicarea exerciţiilor de tip Bobath sunt:
a. respectarea ordinii poziţiilor fundamentale reflex-inhibitorii care sunt, de cele mai multe
ori, diametral sau parţial opuse poziţiilor pe care le adoptă pacientul în mod spontan
b. nu se suprapun schemele anormale peste cele normale şi nu se repetă o mişcare
incorectă parazitată de sincinezie până când schema sincinetică nu este voliţional
controlată
c. poziţiile de inhibiţie reflexă combat spasticitatea, obţinându-se atenuarea tonusului
muscular anormal şi o coordonare motrică superioară
d. posturarea pacientului se face cu respectarea acelor poziţii adoptate de acesta
e. controlul permanent al punctelor cheie (articulaţiile) localizate axial (coloana vertebrală
cu centurile scapulară şi pelvină) şi distal (degete-pumn, degete-tibiotarsian).
R: a, b, c, e
56. Receptorii stimulaţi mai frecvent în cadrul exerciţiilor metodei Rood sunt:
a. receptorii cutanaţi
b. fusul neuromuscular
c. organul tendinos Golgi
d. receptorii olfactivi
e. mecanoreceptorii din derm şi articulaţii
R: a, b, c, e
57. Stimularea receptorilor cutanaţi în cadrul exerciţiilor metodei Rood se realizează prin:
a. periere rapidă, uşoară, superficială
b. aplicaţii de rece (gheaţă) pentru perioadă scurtă
c. periere rapidă, profundă
237
d. aplicaţii de cald pentru perioadă lungă
e. netezirea lentă, uşoară, ritmică
R: a, b, e
58. Metoda Brunngstom în tratamentul hemiplegiei nu se fundamentează pe:

a. folosirea pattern-urilor motorii disponibile ale pacientului
b. folosirea deficitelor motorii ale pacientului
c. folosirea schemelor motorii deficitare
d. folosirea deficitelor senzitive ale pacientului
e. folosirea stării emoționale a pacientului
R: b,c,d,e
59. Sinergia de flexie a membrelor superioare constă în:

a. adducția și ridicarea scapulei
b. abducția și rotație externă a umărului
c. flexia cotului și supinația antebrațului
d. flexia pumnului și a degetelor
e. extensia pumnului și a degetelor
R: a,b,c,d
60. Reacția instinctivă de evitare la pacientul hemiplegic presupune derularea

următoarelor:
a. ridicarea spre înapoi a brațului
b. ridicarea înainte a brațului urmată de
c. reacția de hiperextensie a degetelor și policelui
d. reacția de flexie a degetelor și policelui
e. mișcarea membrelor inferioare
R: b,c
238
REABILITARE RESPIRATORIE
BIBLIOGRAFIE:
1. Roxana Popescu, Rodica Trăistaru, Petrică Bade, Ghid de evaluare clincă și
funcțională în recuperarea medicală, vol II, Editura Medicală Universitară, Craiova, 2004,
pagini 493 - 570
2. Adriana Sarah Nica, Compendiu de Medicină fizică şi Recuperare, Editura
Universitară „Carol Davila”, Bucureşti, 1998, pagini 229-232
3. T. Sbenghe, Recuperarea medicală la domiciliul bolnavului, Editura Medicală,
Bucureşti, 1996, pagini 186-246
Bucureşti, 1987, pagini 292-305
1. Care dintre următoarele mecanisme de producere reversibile nu caracterizează

disfuncţia ventilatorie obstructivă:
a.hipersecreţia (hipercrinia) şi vâscozitatea crescută (discrinia) a mucusului bronşic
b. bronhospasm
c. edemul mucoasei
d. îngustarea dinamică din expir
e. procese fibrotice bronşice şi peribronşice
R: e
2. Creşterea costului ventilator de câteva ori în sindromul obstructiv se traduce sub raport
clinic prin:
a.cefalee
b. dispnee
c. tuse
d. expectoraţie
e. febră
R: b
3. Din metodele programului de recuperare medicală aplicat la pacientul cu disfuncţie

ventilatorie obstructivă nu face parte:
a. îndepărtarea factorilor de risc bronho-pulmonari
b. ameliorarea factorilor patologici extrapulmonari de întreţinere sau agravare a disfuncţiei
ventilatorii obstructive
c. dezobstrucţia bronşică
d. creşterea costului ventilaţiei şi relaxarea musculaturii respiratorii
e. ameliorarea distribuţiei intrapulmonare a aerului
R: d
4. Respiraţia abdominală se învaţă în diferite posturi ale pacientului obstructiv pulmonar,

ordinea acestora fiind:
a.decubit dorsal, şezând, ortostatism, mers
b. şezând, ortostatism, mers, decubit dorsal
c. decubit dorsal, ortostatism, mers, şezând
d. şezând, ortostatism, mers, decubit dorsal
e. ortostatism, mers, decubit dorsal, şezând
R: a
239
5. Efectele fiziologice ale efortului fizic la nivelul aparatului respirator sunt următoarele, cu
excepția:
a. îmbunătăţirea volumelor pulmonare
b. îmbunătăţirea debitelor pulmonare
c. îmbunătăţirea permeabilităţii membranei alveolo-capilare
d. îmbunătăţirea substratului energetic şi enzimatic al contracţiei musculare
e. reglarea raportului ventilaţie / perfuzie
R: d
6. Complexitatea efortului care obiectivează dispneea în timpul testării la efort cuprinde 5

trepte. Care dintre următoarele nu face parte dintre acestea:
a. dispneea apare la urcat scări (20 trepte) sau la urcat pante
b.dispneea apare la mersul pe teren plat, în ritmul unei persoane sănătoase care
însoţeşte pacientul
c. dispneea apare la mersul pe teren plat, într-un ritm impus
d. dispneea apare la cele activităţile minime casnice, precum şi în cursul activităţilor de
autoîngrijire
e. dispneea apare în repaus
R: c
7. Excepția dintre indicaţiile testului de mers în .monitorizarea rezultatelor pre- şi

postasistenţă medicală la pacienţii cu diferite categorii de afecţiuni respiratorii este:
a. transplantul pulmonar
b. rezecţia pulmonară (lobectomia)
c. recuperarea pulmonară a pacientului cu disfuncţie respiratorie
d. BPOC (bronhopneumopatie obstructivă cronică)
e. hipertensiunea arterială esențială
R: e
8. Concluziile terapeutice şi de recuperare care trebuie luate în considerare în corelaţie

directă cu perturbarea travaliului ventilator-unul dintre procesele fiziopatologice
determinate de sindromul obstructiv nu includ:
a. oxigenoterapie
b.tonifierea musculaturii respiratorii
c. reeducarea ritmului respiraţiei
d. reeducarea frecvenţei respiraţiei
e. scăderea obstrucţiei
R: a
9. Musculatura respiratorie îşi măreşte travaliul (pentru a genera o creştere a presiunii

coloanei de aer care străbate căile aeriene cu rezistenţă crescută în sindromul obstructiv)
prin următoarele modalităţi:
a. creşterea tensiunii de contracţie a muşchilor în activitate
b. scăderea tensiunii de contracţie a muşchilor în activitate
c. intrarea în contracţie a muşchilor inspiratori de rezervă (muşchi de obicei inactivi în
respiraţia de repaus)
d. intrarea în contracţie a muşchilor expiratori (muşchi de obicei inactivi în respiraţia de
repaus)
e. intrarea în contracţie a muşchiului diafragm
R: a, c, d
10. Caracteristicile programului de recuperare medicală la pacientul cu disfuncţie

ventilatorie obstructivă sunt:
240
a. complexitatea metodelor
b. simplicitatea metodelor
c. continuitatea aplicării lor
d. intermitenţa aplicării lor
e. absenţa măsurilor de profilaxie din componenţa programului
R: a, c
11. Reeducarea tusei cuprinde următoarele componente:

a. poziţionarea corpului în timpul tusei, cu adoptarea poziţiilor de facilitare a tusei
b. poziţionarea corpului în timpul tusei, cu evitarea pozițiilor de facilitare a tusei
c. controlul respiraţiei în accesul de tuse
d. controlul respiraţiei numai perioadele fără acces de tuse
e. emiterea unei tuse cu sunet „rotund”, „surd”
R: a, c, e
12. Kinetoterapia respiratorie performată pentru reducerea rezistenţei din expir-element

de bază al scăderii travaliului ventilator la bolnavii obstructivi-cuprinde următoarele
aspecte:
a. expirul numai pe gură
b. expirul cu buzele strânse, ca pentru fluierat sau cu pronunţarea consoanelor de tipul h,
s, f, pf
c. îndepărtarea narinelor cu ajutorul policelui şi indexului
d. reeducarea respiraţiei diafragmatice
e. tonifierea musculaturii respiratorii
R: a, b, c
13. Efectele favorabile ale relaxării generale în disfuncţia ventilatorie obstructivă sunt:
a. reechilibrarea tonusului muscular general şi al musculaturii respiratorii, cu instalarea
eutoniei
b. limitarea cererii de oxigen a organismului şi a producţiei de bioxid de carbon
c. diminuă semnificativ starea de „tensiune inadecvată”
d. permite ventilaţia asistată
e. limitează efortul fizic
R: a, b, c
14. Condiţia fizică a pacientului pulmonar este rezultatul:

a. leziunilor bronhopulmonare
b. stării de antrenament la efort a pacientului
c. mediului ambiant
d. condiţiilor meteo
e. funcţiei reno-urinare a pacientului
R: a, b
15. Cele mai utilizate modalităţi de antrenament la efort performate la pacienţii cu

disfuncţie ventilatorie obstructivă sunt:
a. antrenamentul prin mers (cura de teren)
b. antrenamentul la scăriţă
c. exerciţii fizice rezistive, progresive, intense
d. antrenamentul la piscină
e. antrenamentul prin terapie ocupaţională
R: a, b, d, e
241
16. Posturarea in kinetoterapia respiratorie cuprinde:
a. posturi relaxante
b. posturi facilitatorii
c. posturi de drenaj
d. posturi Rive
e. posturi antideclive
R: a, b, c
17. Pacientului dispneic îi sunt caracteristice următoarele posturi / poziţii facilitatorii:

a. în şezând "postura rezemat de spătar"
b. poziţia Trendelenburg
c. spate rezemat de perete, coloana cifozată, umerii căzuţi, membre inferioare flectate
d. în şezând "postura aplecat înainte"
e. posturarea conform sistemului celor "5 perne în scară"
R: c, d, e
18. Echipa medicală multidisciplinară asigură în cadrul programului de recuperare:

a. conservarea energiei și controlul stării de panică
b. complexarea gestualităţii în activităţile profesionale, asociate cu tehnici adecvate de
asistenţă
c. deprinderea tehnicilor de relaxare
d. activităţile recreaţionale
e. refacerea vocaţiilor pacientului
R: a, c, d, e
19. Consecinţele fiziopatologice ale sindromului de disfuncție ventilatorie obstructivă sunt:

a. perturbarea fluxului aerian, cu limitarea travaliul muscular respirator
b. perturbarea volumelor pulmonare (cresc volumul rezidual şi capacitatea reziduală
funcţională; scad volumul respirator maxim pe secundă, volumul expirator de rezervă)
c. modificarea distribuţiei aerului intrapulmonar, cu apariţia slow-compartment-ului
d. perturbarea schimburilor gazoase alveolare, cu hipoventilaţie alveolară
e. modificarea travaliului ventilator
R: b, c, d, e
20. Capacitatea cinematică redusă a sistemului toracopulmonar în disfuncția ventilatorie

restrictivă este exprimată prin reducerea următorilor parametrii funcţionali respiratori:
a. capacitatea pulmonară totală
b. capacitatea vitală
c. volumul rezidual
d. volumul inspirator de rezervă
e. capacitatea reziduală funcţională
b. testul lumânării
R: a, b, c, e
21. Testele simple, bazate pe observaţia examinatorului, care permit aprecierea funcţiei
respiratorii sunt:
a. testul conversaţiei, al cititului
c. testul lanternei
d. testul balonului
e. testul apneei
R: a, b, e
242
22. Societatea Toracică Americană (ATS) menționează două obiective majore, esenţiale
pentru programul de recuperare la pacientul respirator, și anume:
a. controlul şi ameliorarea maximală a simptomelor şi complicaţiilor patologice ale
incapacităţii respiratorii
b. învăţarea pacientului cum să obţină o capacitatea optimă pentru activităţile cotidiene
c.obţinerea şi menţinerea controlului simptomelor cu ameliorarea tulburărilor fizice, a
simptomelor psihice şi reducerea complicaţiilor fiziopatologice ale disfuncţiei respiratorii
d. prevenirea exacerbării, a tulburărilor ventilatorii obstructive
e. realizarea unor parametrii cât mai normali ai funcţiei respiratorii
R: a, b
23. În programul de recuperare medicală a pacientului cu suferinţă respiratorie cronică

sunt folosite următoarele mijloace fizicale:
a. aerosoloterapia
b. psihoterapie
c. oxigenoterapia și ventilaţia mecanică
d. respiraţia în presiune negativă
e. kinetoterapia
R: a, c, e
24. În cazul asistenţei medicale de urgenţă pentru variatele decompensări ale bolilor
respiratorii cronice, recuperarea medicală cuprinde kinetoterapia cu elemente kinetice
pentru:
a. refacerea modelului respirator (expansiunea optimă pulmonară, eficacitate sporită a
respiraţiei)
b. eliminarea eficientă a secreţiilor din căile respiratorii
c. restabilirea cadrului propice refacerii capacităţii de efort
d. educația pacientului
e. controlul antibioterapiei
R: a, b, c
25. Exerciţiile fizice – mijloacele componentei kinetice a programului de reabilitare – au

rol deosebit, dovedit pentru optimizarea stării de bine a pacientului, datorită:
a. creşterii rezistenţei / toleranţei la efort
b. promovării unui nivel funcţional ridicat (creşterea pragului de toleranţă funcţională)
c. îmbunătăţirii performanţelor ADL-urilor
d. inducerii stării de relaxare, cu reducerea consecinţelor negative ale depresiei sau
angoasei
e. inhibării somnului
R: a, b, c, d
26. Importanţa kinetoterapiei în programul de reabilitare constă în:

a. tonifierea musculaturii respiratorii
b. rearmonizarea mişcărilor toraco-abdominale
c. refacerea poziţiei de repaus toracală
d. relaxarea musculaturii inspiratorii accesorii
e. restabilirea raportului între activitatea mecano-receptorilor şi efortul ventilator, cu
reducerea fenomenului obstructiv şi a efectelor sale
R: a, b, c, d, e
27. Kinetoterapia respiratorie - tehnici de control a respiraţiei inidicate la un pacient cu

disfuncție ventilatorie restrictivă include:
a. respiraţie diafragmatică
243
b. respiraţia glosofaringiană
c. exerciţii la spalier
d. respiraţie ritmată
e. inspir rezistiv
R: a, b, d, e
28. La pacientul cu disfuncție ventilatorie obstructivă, kinetoterapia pentru membrele

superioare şi inferioare – cuprinde exerciţii pentru menţinerea condiţiei fizice, a capacităţii
de efort; include:
a. exerciţii aerobice
b. xerciţii de mobilizare activă
c. exerciții de coordonare
d. exerciții de abilitate
e. exerciţii de menţinere / creştere a forţei musculare - exerciţii izometrice şi izotone
rezistive
R: a, b, e
29. Educarea tusei la pacientul cu BPOC cuprinde:

a. controlul accesului de tuse din poziţie facilitatoare, relaxantă (tusea controlată)
b. tusea asistată activ (manual, auto-asistată, electric)
c. tusea eficientă presupune tonifierea musculaturii expiratorii
d. tusea umedă
e. tusea spastică
R: a, b, c
30. Obiectivele kinetoterapiei respiratorii sunt:

a. corijarea curburilor patologice ale gâtului şi poziţiei capului
b. corijarea poziţiei umerilor şi scapulei
c. corijarea curburilor patologice ale coloanei dorsale şi lombare
d. conservarea poziţiei şi mobilităţii existente ale bazinului
e. tonifierea diafragmului şi musculaturii respiratorii
R: a, b, c, e
31. În ortostatism, pacientului dispneic i se recomandă adoptarea următoarei posturi

facilitatorii:
a. spate rezemat de perete
b. coloana cifozata
c. membrele superioare la zenit
d. membre inferioare extinse
e. membrele inferioare uşor flectate din genunchi
R: a, b, e
32. În decubit dorsal, pacientului dispneic i se recomandă adoptarea următoarei posturi

facilitatorii:
a. capul aşezat pe o pernă mică, patul fiind înclinat la 45 0
b. braţele în abducţie la 300 – 400
c. şoldurile şi genunchii în extensie
d. şoldurile şi genunchii în uşoara flexie
e. antebraţele stau în sprijin pe două perne
R: a, b, d, e
244
REABILITARE ÎN REUMATOLOGIE
Autor: Conf. Univ. Dr. Rodica Trăistaru
Bibliografie
1. Roxana Popescu, Rodica Trăistaru, P. Badea, Ghid de evaluare clinică şi funcţională în
recuperarea medicală , Editura Medicală Universitară, Craiova, 2004
2. Roxana Popescu, Adrian Bighea, Noţiuni practice de medicină recuperatorie, Editura
Agora, 1997
3. Viorel Lucescu, Afectiunile degenerative ale coloanei vertebrale, Editura Dobrogea,
Constanța, 2009
4. Ana Maria Bumbea, Rodica Trăistaru, Recuperare reumatologică – vol 1, Editura
Sitech, Craiova, 2017
1. Din grupa afecţiunilor reumatismale degenerative ale coloanei vertebrale cervicale fac
parte:
a.spondilartroza cervicală sau artroza interapofizară
b. discopatia lombară fază IV
c. stenoza de canal vertebral lombar
d. periartrita scapulohumerală
e. torticolisul congenital
R: a
2. Alegeţi răspunsul care nu definește artrita reumatoidă:

a. este o afecţiune reumatismală inflamatorie, cu evoluţie cronică progresivă
b. afectează cu predilecţie articulaţiile mici (mâini, picioare)
c. evoluează către deformare şi anchiloză articulară
d. redoarea matinală durează cel puţin o oră
e. în stadiul precoce se instalează anchiloza fibroasă sau osoasă
R: e
3. Caracterele comune ale spondilartritelor seronegative sunt următoarele cu o excepție:

a. prezenţa factorului reumatoid
b. absenţa nodulilor subcutanaţi
c. prezenţa artritelor periferice
d. afectarea articulaţiilor sacroiliace şi a coloanei vertebrale
e. afectarea tegumentelor şi mucoaselor
R: a
4. Obiectivele kinetoterapiei indicate la pacientul cu spondilită anchilozantă nu include:

a. menţinerea / corectarea posturilor şi aliniamentului corpului
b. menţinerea / ameliorarea mobilităţii articulare şi tonusului muscular
c. prevenirea poziţiilor vicioase
d. redimensionarea obiectivelor casnice
e. prevenirea disfuncţiei ventilatorii restrictive
R: d
5. Obiectivele programului de reabilitare la pacientul cu cervicalgie cronică sunt

următoarele, cu excepţia:
a. combaterea durerii locale și a celei iradiate
b. menținerea contracturii sau a retracturilor musculare paravertebrale cervicale
c. refacerea staticii cervico-scapulare
d. refacerea echilibrului muscular loco-regional
245
e. reabilitarea dinamicii coloanei cervicale
R: b
6. Obiectivele tratamentului în boala artrozică sunt următoarele, cu excepţia:

a. combaterea durerii
b. recuperarea mobilităţii articulare şi a tonusului muscular
c. prevenirea deteriorării în continuare a cartilajului articular
d. reeducarea respiratorie
e. ameliorarea circulaţiei locale
R: d
7. Clinica coxartrozei primitive nu este caracterizată de:

a. subfebrilitate
b. redoare de inactivitate
c. senzaţie de instabilitate la mers
d. dureri la nivelul șodului și genunchiului
e. limitarea amplitudinii de mișcare la nivelul șodului
R: a
8. Programul de kinetoterapie colectivă la sală pentru pacienții cu nevralgie cervico-

brahială nu include:
a. exerciții de reprogramare cervico-scapulară
b. exerciții de tonifiere a musculaturii lanțurilor cinematice ale coloanei în ansamblu
c. exerciții de tonifiere a musculaturii lanțurilor cinematice ale coloanei cervicale
d. exerciții pentru refacerea performanțelor fizice generale
e. exerciții pentru refacerea dinamicii respiratorii
R: c
9. Reumatismul abarticular cuprinde următoarele entităţi clinice cu excepția:

a. nodulilor Heberder și Bouchard
b. periartrita scapulo-humerală
c. periartrita coxofemurală
d. fibromialgia
e. maladia Dupuytren
R: a
10. Principalele sindroame clinice ale herniei de disc lombare în etapa puseului acut nu
includ:
a. sindromul rahidian sau vertebral
b. sindromul radicular
c. sindromul dural și miofascial
d. sindromul psihic
e. sindromul de colon iritabil
R: e
11. Mobilitatea coloanei cervicale este evaluată prin:

a. indicele Schöber
b. indicele tragus-acromion
c. indicele cirtometric
d. indicele menton-stern
e. indicele occiput-perete
Răspuns: b, d, e
246
12. Poliartrita reumatoidă este caracterizată de următoarele deformări articulare:
Deviaţia cubitală a degetelor şi mâinii
Police în „Z”
Flexum de cot
Genu recurvatum
Genu flexum
13. Posturarea corectă a mâinii reumatoide cu ajutorul ortezelor presupune:

a. pumn în extensie 10-20˚
b. deviaţia cubitală a mâinii şi degetelor
c. flexie uşoară a metacarpofalangienelor
d. police în abducţie şi opoziţie
e. interfalangiene proximale în extensie
R: a, c, d
14. Programul de home-traning la pacienta cu artrita reumatoidă include următoarele

recomandări:
a. evitarea poziţiilor sau activităţilor ce solicită flexorii degetelor
b. purtarea de susţinători plantari
c. evitarea poziţiilor şezânde pe scaune sau fotolii joase
d. exerciţii care antrenează prehensiunea de forţă
e. exerciții de ridicare și purtare de obiecte grele, cu dimensiuni cât mai mici
R: a, b, c
15. Programul kinetic inclus în programul de reabilitare la pacienta cu poliartriăa

reumatoidă este fundamentat pe exerciții pentru:
a. extensorii degetelor
b. flexorul superficial al degetelor
c. flexorii antebraţului
d. flexorii coapsei şi gambei
e. musculatura intrinsecă a mâinii
R: a, b, e
16. Următoarele afirmații definesc sindromul Reiter:

a. nu este însoţit de manifestări generale
b. sunt contraindicate procedurile de electroterapie şi
c. termoterapie este caracterizat de triada: conjunctivă, artrită, uretrită
d. este artrita reactivă
e. poate evolua către spondilita anchilozantă
R: c, d, e
17. Care din următoarele afirmaţii cu privire la artrita psoriazică sunt adevărate:
a. manifestările cutanate sunt plăci eritemato-scuamoase pe coate, genunchi, trunchi
b. este însoţită de manifestările extraarticulare: oculare, cardiace, respiratorii
c. în majoritatea cazurilor apar manifestările articulare şi apoi cele cutanate
d. cea mai frecventă formă este artrita mutilantă
e. unul dintre obiectivele de tratament este prevenirea deformărilor şi anchilozelor
articulare
R: a, b, e
18. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate pentru spondilita anchilozantă:
a. cura balneară este indicată în special în staţiunile de pe litoralul Mării Negre
247
b. afectează cu preponderenţă sexul feminin
c. lombosacralgiile apar în a doua jumătate a nopţii, cu iradiere în basculă
d. tabloul clinic include şi disfuncţia ventilatorie restrictivă
e. în stadiile avansate ale bolii se poate instala „poziţia de schior”
R: a, c, d, e
19. În timpul activităţilor cotidiene spondiliticul trebuie să păstreze anumite posturi:

a. decubit dorsal pe pat tare, cu pernă sub cap
b. șezând pe scaun cu spătar înalt şi păstrarea contactului permanent al spatelui cu
spătarul
c. masa de lucru la nivelul pieptului, cu antebraţele pe masă
d. evitarea şederii prelungite în fotoliu
e. în ortostatism păstrarea distanţei maxime xifoid-pube
R: b, c, d, e
20. În spondilita anchilozantă, programul kinetic promovează menţinerea sau creşterea

tonusului muscular la nivelul următoarele grupe musculare:
a. ischiogambieri
b. adductorii coapsei
c. triceps sural
d. erectorii capului şi trunchiului
e. muşchii abdominali
Răspuns: d, e
21. Alegeţi răspunsurile corecte privitoare la programul de kinetoterapie din spondilita

anchilozantă:
a. se începe cât mai precoce şi are continuitate absolută
b. ocupă primul loc în ierarhia formelor de tratament fizical
c. pune accent pe exerciţiile de flexie la nivelul coloanei vertebrale şi centurilor
d. cuprinde exerciţii pentru reeducarea respiraţiei toracice şi abdominale
e. kinetoterapia este adaptată stadiului evolutiv
R: a, b, d, e
22. Care dintre următorii factori favorizează deteriorarea cartilajului articular:

a. menopauza
b. excesul ponderal
c. vârsta peste 50 ani
d. sexul feminin
e. rasa neagră
R: a, b, c
23. Pacientul diagnosticat cu coxartroză se definește clinic prin:

a. durere la nivelul genunchiului
b. redoare de inactivitate
c. durere la nivelul peritrohanterian, fesier, inghinal, pe faţa anterioară a coapsei
d. mers şchiopătat
e. parestezii pe faţa anterioară a coapsei și la nivelul plantei
R: a, b, c, d
24. Regulile de igienă ortopedică a şoldului sunt:

a. mers şi ortostatism prelungit
b. menținerea unei greutăți corporale optime
c. mers pe teren accidentat
248
d. mers cu sprijin în baston sau alt mijloc ajutător de mers
e. evitarea urcării şi coborârii scărilor
R: b, d, e
25. Regulile de igienă ortopedică a genunchiului cuprind:

a. evitarea tocurilor înalte
b. evitarea traumatismelor directe
c. repaus prelungit
d. medicaţie antialgică
e. descărcarea de greutate a genunchiului
R: a, b, e
26. Din cadrul procedurilor de electroterapie antialgică indicate la pacientul cu gonartroză

fac parte:
a. comprese reci cu sulfat de magneziu
b. împachetări cu parafină
c. curenţi de joasă frecvenţă
d. curenţi de medie frecvenţă
e. biostimulare laser
R: c, d, e
27. Programul kinetic indicat în reabilitarea pacientului cu gonartroză cuprinde:

a. posturări în flexie a genunchiului
b. tonifierea cvadricepsului, a tricepsului sural
c. mobilizări articulare pentru refacerea extensiei complete
d. exerciţii în lanţ kinetic închis
e. exerciţii pentru coordonare
R: b, c, d, e
28. Spondilodiscartroza cervicală are manifestări clinice polimorfe:

a. cervicalgie iradiată occipital, în vertex, în umeri
b. nevralgie cervico-brahială
c. sindrom Barré-Lieou
d. puncte dureroase doar la nivelul regiunii deltoidiene
e. vertij, fosfene, acufene
R: a, b, c, e
29. Obiectivele programului de reabilitare în spondilodiscartroza lombară sunt

următoarele:
a. reeducarea respiratorie
b. combaterea durerii
c. corectarea dezechilibrului muscular între agonişti şi antagonişti
d. restabilirea controlului adecvat al mişcării
e. profilaxia recidivelor
R: b, c, d, e
30. Tratamentul fizical al spondilodiscartrozei lombare cuprinde:

a. masaj sedativ lombosacrofesier
b. băi galvanice, 4 celulare
c. curenţi diadinamici în special în lumbago musculo-ligamentar
d. împachetări cu parafină lombar în formele acute
e. băi simple la 36-37˚ în cazul radiculopatiilor reziduale
R: a, c, e
249
31. Kinetoterapia din perioada acută a discopatiei lombare urmăreşte:
a. asuplizarea trunchiului inferior
b. relaxarea musculaturii lombare contracturate
c. relaxare generală
d. scăderea iritaţiei radiculare
e. creşterea tonusului vagal
R: b, c, d, e
32. „Şcoala spatelui” cuprinde:

a. programul Williams fazele I şi II
b. relaxarea musculaturii lombare contracturate
c. conştientizarea poziţiei neutre a coloanei lombare şi bazinului
d. înzăvorârea coloanei lombare
e. menţinerea forţei musculare agonişti şi antagonişti
R: c, d, e
33. PSH (umărul dureros simplu) se caracterizează prin:

a. durere de intensitate mare
b. limitarea mare a mobilităţii pasive
c. substratul anatomopatologic este capsulita retractilă
d. aspect radiologic normal
e. evoluţie favorabilă la aplicarea curenţilor de joasă frecvenţă
R: d, e
34. PSH (umărul pseudoparalitic) se caracterizează prin:

a. durere de intensitate mare
b. mobilitate activă absentă
c. mobilitate pasivă normală
d. absenţa tulburărilor de sensibilitate
e. modificări ale reflexelor osteotendinoase
R: b, c, d
35. Obiectivele programului de reabilitare la pacientul cu sindrom miofascial sunt:

a. combaterea durerii
b. combaterea ischemiei musclare
c. combaterea contracturii musculare
d. favorizarea hipertoniei musculare
e. creșterea hipertoniei simpatice
R: a, b, c
36. Kinetoterapia secundară a sindroamelor dureroare lombare presupune:

a. refacerea și dezvoltarea potențialului percepției senzațiilor proprioceptive
b. conștientizarea poziției segmentelor coloanei în clinostatism
c. conștientizarea poziției segmentelor coloanei în poziție așezat
d. conștientizarea poziției segmentelor coloanei în ortostatism
e. inhibarea percepției senzațiilor proprioceptive
R: a, b, c, d
37. Programul kinetic indicat la pacienta cu osteoporoză include exerciții:

a. care se derulează în serii de 2 – 3 ori / săptămână, perioade lungi de timp
b. care folosesc greutatea corporală contra gravitației (urcat scări, dans, sărituri)
c. de stretching și de extensie a coloanei
250
d. exerciții de flexie și rotație a coloanei
e. exerciții de tonifierea pentru adductorii șoldului
R: a, b, c
38. Pacienta cu rizartroză este o persoană care:

a. nu a derulat activități manuale susținute
b. poate realiza extensia corectă a policelui
c. a efectuat activități manuale susținute, cu suprasolicitare mecanică locală
d. are afectată prehensiunea
e. nu poate realiza extensia corectă și completă a policelui
R: c, d, e
39. Regulile de igienă ortopedică pentru articulațiile mâinii sunt:

a. ridicarea de greutăți mari
b. distribuirea greutății în ambele mâini
c. promovarea posturilor prelungite în flexie / extensie a degetelor
d. repaus de 20 – 30 minute după 2 – 3 ore de activitate continuă
e. mobilizarea matinală și după realizarea activităților solicitante
R: b, d, e
40. Programul McKenzie indicat la pacientul cu durere lombară cronică este:

a. conceput pentru a minimiza și centraliza durerea
b. individualizat la pacient
c. dependent de capacitatea de concentrare și implicare a pacientului
d. fundamentat pe exerciții de flexie
e. alcătuit din exerciții care ignoră gravitație
R: a, b, c
251
REABILITARE NEUROLOGICĂ
Bibliografie:
1. Adriana Sarah Nica, Compendiu de Medicină fizică şi Recuperare, Editura
Universitară „Carol Davila”, Bucureşti, 1998, pagini 141 – 153, 159 - 186
2. T. Sbenghe, Recuperarea medicală a sechelelor posttraumatice ale membrelor,
Editura Medicală, Bucureşti, 1981; pagini 230 - 245
Bucureşti, 1987; pagini 554 - 608
4. T. Sbenghe, Recuperarea medicală la domiciliul bolnavului, Editura Medicală,
Bucureşti, 1996, pagini 130 – 183
5. I. Kiss, Fiziokinetoterapia şi recuperarea medicală, Editura Medicală, Bucureşti, 2002,
pagini 106 - 120, 188 – 195, 201 – 206, 224 – 240, 244 – 249, 260 – 269, 270 - 284
1. Evaluarea complexă care precede alcătuirea unui program de recuperare la pacientul

hemiplegic nu include:
a.aprecierea funcţiilor vitale, ale activităţii mintale şi a capacităţii de comunicare
b.aprecierea abilităţii motorii şi a controlului motor în diverse situaţii posturale
c.aprecierea sensibilităţii exteroceptive şi proprioceptive, a perceperii imaginii corpului
d.aprecierea amplitudinii de mişcare şi a activităţilor cotidiene, cu integrarea familială,
socială şi ocupaţională a pacientului
e.aprecierea funcţiei hepatice
R: e
2. În programul de recuperare performat la pacientul hemiplegic, combaterea spasticităţii

se face prin utilizarea:
a. posturilor statice reflex – inhibitorii
b. mişcărilor cu efort care augumentează reflexele tonice
c. schemelor stereotipe de mişcare
d. schemelor de mişcare reflex – inhibitorii care facilitează mişcările active automate şi
voluntare
e. schemelor de mişcare reflex – inhibitorii care inhibă mişcările active automate şi
voluntare
R: d
3. Parametrii care se verifică în cadrul bilanţului clinico-funcţional la pacientul hemiplegic

sunt:
a. toleranţa la exerciţii, la efortul fizic (adaptarea cardio-respiratorie)
b. deficitul motor şi controlul postural, al mersului
c. motivaţia corelată cu starea emoţională, posibilităţile de comunicare, nivelul de
integrare corticală şi de memorizare
d. deficitul senzitiv (sensibilitatea, tulburări de auz şi văz, integrare corticală)
e. toţi parametrii cuprinşi la punctele de mai sus trebuie verificaţi
R: e
4. În recuperarea mâinii la pacientul hemiplegic se speră doar la:

a. priză şi un sprijin grosier (după Wynn Parry)
b. controlul mişcărilor de fineţe
c. refacerea prehensiunii în toate aspectele sale
d. refacerea doar a prizei de forţă
252
e. refacerea abilităţii şi funcţionalităţii mâinii
R: a
5. În kinetoterapia activă pentru recuperarea mâinii la pacientul hemiplegic se are în

vedere:
a. realizarea extensiei simultane a pumnului şi degetelor pentru a se obţine o
prehensiune corectă
b. realizarea extensiei pumnului simultan cu flexia degetelor pentru a se obţine o
c. realizarea flexiei pumnului simultan cu flexia degetelor pentru a se obţine o
d. realizarea flexiei pumnului simultan cu extensia degetelor pentru a se obţine o
e. realizarea independentă a extensiei pumnului şi degetelor pentru a se obţine o
R: a
6. Obiectivele programului de recuperare aplicat la pacientul hemiplegic aflat în stadiul

iniţial nu includ:
a. ameliorarea funcţiilor vitale
b. creşterea „conştientizării” schemei corporale
c. ameliorarea controlului asupra trunchiului şi centurilor
d. creşterea tonusului muscular
c. creşterea abilităţii de a încrucişa linia mediană a corpului cu membrele afectate
R: d
7. Obiectivele kinetoterapiei performate în cadrul programului de recuperare aplicat la

pacientul hemiplegic aflat în stadiul mediu nu includ:
a. promovarea activităţii antagoniştilor prin inhibarea musculaturii spastice şi facilitarea
mişcărilor antagoniştilor
b. promovarea unor scheme complexe de mişcare
c. promovarea unor scheme simple de mişcare
d. promovarea controlului musculaturii proximale în timpul unor activităţi de performanţă
crescută
e. promovarea începutului controlului motor al articulaţiilor intermediare (cot, genunchi)
R: c
8. Criteriul Guttman care dacă este îndeplinit permite ridicarea în ortostatism şi mersul
paraplegicului se exprimă astfel:
a. pacientul poate să se menţină în echilibru din stând în şezând scurtat, cu braţele
întinse înainte şi cu ochii închişi
b. pacientul poate să se menţină în echilibru din stând în şezând lungit, cu braţele întinse
înainte şi cu ochii închişi
c. pacientul poate să se menţină în echilibru din stând în şezând scurtat, cu braţele
întinse înainte şi cu ochii deschişi
d. pacientul poate să se menţină în echilibru din stând în şezând lungit, cu braţele întinse
înainte şi cu ochii deschişi
e. pacientul poate să se menţină în echilibru din stând în genunchi, cu braţele întinse
înainte şi cu ochii deschişi
R: a
253
9. Obiectivele pe care terapeutul fizical le are în vedere în alcătuirea programului fizical
din componenţa asistenţei medicale complexe la un pacient cu scleroză multiplă nu
includ:
a. inducerea activităţii motorii voluntare cu combaterea simultană a spasticităţii, slăbiciunii
musculare şi oboselii musculare
b. ameliorarea feedback-ului senzorial
c. ameliorarea coordonării şi a balansului, cu promovarea unei scheme corecte de mers
d. ameliorarea disfuncţiei cerebeloase
e. conservarea disfagiei şi menţinerea disfuncţiilor cognitive
R: e
10. Deficitul complet de forţă a cvadricepsului nu împiedică mersul:

a. mersul pe teren plat
b. mersul pe plan înclinat
c. mersul pe scări
d. mersul pe bicicletă
e. „mersul piticului”
R: a
11. Programele de recuperare la pacientul cu suferinţă neurologică trebuie instituite

precoce pentru:
a. menţinerea statusului clinico-funcţional existent al pacientului
b. prevenirea dezvoltării sechelelor funcţionale neurologice
c. combaterea modificărilor somatice secundare – deformări, deviaţii, redoare articulară
d. combaterea modificărilor somatice secundare
e. refacerea mobilităţii articulare
R: b, c, d
12. Metodele şi mijloacele specifice folosite în programul de recuperare performat la

pacientul neurologic fac parte din:
a. electroterapie şi termoterapie (terapie fizicală)
b. kinetoterapie specifică, masaj şi terapie ocupaţională (ergoterapie)
c. psihoterapie şi alte categorii terapeutice (ortezare)
d. modalităţile chirurgicale
e. farmacoterapie
R: a, b, c
13. Programul de kinetoterapie inclus în recuperare pacientului cu patologie discală

lombară, conflict disco-radicular, trebuie să cuprindă:
a. relaxarea musculaturii contracturate
b. asuplizarea trunchiului inferior
c. asuplizarea trunchiului superior
d. asuplizarea muşchilor centurii scapulare
e. relaxarea musculaturii hipotone
R: a, b
14. În recuperarea neurologică sunt preferate tehnicile de:

a. kinetoterapie manuală
b. de facilitare a contracţiei musculare voluntare bazate pe iradierea influxului nervos
c. autoantrenament muscular
d. exerciţii izometrice şi izodinamice
e. relaxare extrinsecă
R: a,b,c,d
254
15. Pacientul hemiplegic, pe baza evaluării funcţionale, este încadrat în trei stadii:
a.iniţial
b.mediu (de flasciditate)
c.mediu (de spasticitate)
d.avansat (de refacere)
e.avansat (de spasticitate intensă)
R: a, c, d
16. La pacientul care a suferit un accident vascular cerebral drept tabloul clinico-
funcţional cuprinde:
a. hemiplegie stângă
b. probleme vizuale şi de integrare spaţială
c. abolirea disponibilităţilor relaţionale normale
d. afectarea vorbirii şi limbajului (afazia)
e. afectarea înţelegerii materialului verbal, cititul, scrisul
R: a, b, c
17. Kinetoterapia pasivă este performată de la început în orice program de recuperare la

pacientul hemiplegic şi cuprinde următoarele aspecte cu referire la membrul superior –
complexul mâinii:
a. posturare corectă, indiferent poziţia generală a pacientului
b. mobilizare pasivă blândă, de 2 ori / zi, în toate articulaţiile, în amplitudine maximă, cu
stretching lent la capătul excursiei maxime
c. mobilizare auto-pasivă, cu favorizarea „integrării senzoriale” a mâinii afectate
d. exerciţii active rezistive
e. exerciţii din metodele de facilitare proprioceptive
R: a, b, c
18. Kinetoterapia activă pentru recuperarea mâinii la pacientul hemiplegic se începe

imediat ce pacientul participă efectiv la derularea programului şi este fundamentată pe:
a. exerciţii active cu rezistenţă maximă
b. exerciţii cu bastonul
c. exerciţii de facilitare şi inhibiţie neuromusculară
d. exerciţii desprinse din metodele Bobath şi Kabat
e. exerciţii de tip stretching rapid
R: c, d
19. Stadiile standardizate de recuperare ale mersului la pacientul hemiplegic sunt:

a. stadiul I  ortostatism între bare paralele
b. stadiul II  mers între bare paralele
c. stadiul III  mers fără bare paralele
d. stadiul IV  urcat – coborât scările
e. stadiul V  alergarea
R: a, b, c, d
20. Posturile recomandate în recuperarea pacientului hemiplegic aflat în stadiul mediu

sunt:
a. decubit lateral şi decubit dorsal
b. decubit cu genunchii flectaţi şi poziţia „de pod”
c. șezând şi şezând în picioare cu sprijin pe mâini
255
d. decubit ventral
e. patrupedie
R: a, b, c
21. Pentru controlul trunchiului şi al extremităţii inferioare se recomandă în recuperarea

pacientului hemiplegic aflat în stadiul mediu următoarele tehnici kinetice derulare din
decubit lateral:
a. izometria alternantă
b. stabilizarea ritmică
c. mişcarea activă cu relaxare – opunere
d. inversarea lentă
e. inversarea lentă cu opunere
R: c, d, e
22. Kinetoterapia din cadrul programului de recuperare aplicat la pacientul hemiplegic

aflat în stadiul de refacere cuprinde următoarele procedee specifice pentru redobândirea
mişcării de rotaţie în sens invers a trunchiului în timpul mersului:
a. iniţierea ritmică
b. inversarea antagoniştilor
c. stabilizarea ritmică
d. izometria alternantă
e. contracţii repetate
R: a, b
23. Prezenţa spasticităţii la pacientul paraplegic este salutară din mai multe motive:
a. fixează postura membrelor inferioare în extensie permiţând stabilitatea genunchilor în
ortostatism
b. fixează în flexie membru inferior pe bazin
c. ajută expulsia urinară
d. inhibă expulsia urinară
e. menţine densitatea osoasă prin forţa musculară aplicată pe os
R: a, c, e
24. Reeducarea paraplegicului la pat presupune:

a. poziţionarea corectă a pacientului cu evitarea escarelor şi a retracturilor care
favorizează poziţiile vicioase; asistarea tulburărilor sfincteriene
b. mobilizările (pasive, active) şi creşterea forţei musculare pentru membrele superioare
şi trunchi
c. gimnastica respiratorie
d. autoposturarea în pat şi antrenarea pacientului de a-şi modifica singur poziţia în pat
e. ridicarea cât mai precoce în ortostatism
R: a, b, c, d
25. Realizarea unui ortostatism, chiar limitat şi doar protezat se obţine după ce pacientul
reuşeşte să:
a. menţină poziţia şezând, cu diferite modalităţi de destabilizare şi revenire
b. numere coerent până la 100
c. menţină poziţia de patrupedie, cu diferite modalităţi de destabilizare şi revenire, şi să
deruleze exerciţii de târâre
d. aibă un bun control vasomotor în verticalitate
e. se familiarizeze cu ortezele de verticalitate în formele de paraplegie flască
R: c, d, e
256
26. Ambulaţia la pacientul paraplegic care posedă cele 2 cârje absolut necesare se
derulează într-unul din cele 3 tipuri fundamentale:
a. mers cu cârje prin paşi alternanţi (în 4 timpi)
b. mers cu cârje prin paşi târşâiţi (în 4 timpi sau în 2 timpi)
c. mers cu cârje prin paşi simultani (în 2 timpi)
d. mers cu cârje prin pendulare (balans)
e. mers cu cârje prin paşi alternanţi (în 3 timpi)
R: a, b, d
27. Mersul pacientului cu parkinsonism se caracterizează prin:

a. mersul se face cu săltarea pasului, dansant
b. imposibilitatea rotaţiei corpului şi a păşirii laterale (nu există mobilitate controlată,
având loc revenirea la scheme primitive de mişcare, într-un singur plan)
c. doar din genunchi flectaţi cu târşâitul paşilor
d. membrele superioare îşi menţin balansul
e. caracteristicile pasului sunt puţin modificate
R: a, b, c
28. Pentru ameliorarea mobilităţii, cu reducerea rigidităţii şi corectarea posturilor vicioase

la pacientul parkinsonian, în cadrul programului kinetic, ordinea derulării exerciţiilor este:
a. după tipul de mişcare - analitic, segmentar, plurisegmentar, global
b. topografic – coloana vertebrală, membre inferioare, membre superioare
c. după tipul de mişcare - plurisegmentar, global, analitic, segmentar
d. topografic – membre superioare, coloana vertebrală, membre inferioare
e. indiferentă
R: a, b
29. Pentru corectarea faciesului inexpresiv la pacientul parkinsonian sunt indicate:

a. exerciţii de mimică, precoce, de 2 – 3 ori / zi, în faţa oglinzii
b. exerciţii analitice: exerciţii izolate ale frunţii, sprâncenelor, pleoapelor, obrajilor, gurii
c. exerciţii globale, de expresie: râs, plâns, mirare, furie, veselie
d. exerciţii active rezistive
e. exerciţii din metoda Kabat
R: a, b, c
30. Programul de recuperare funcţională la pacientul parkinsonian se adresează

următoarelor activităţi motorii:
a. menţinerea ortostatismului
b. mersul
c. transferul dintr-o poziţie în alta
d. urcatul şi coborătul scărilor
e. folosirea membrelor superioare pentru autoservire
R: a, b, c, e
31. Programul kinetic din componenţa asistenţei de recuperare, performată numai în

perioada de stabilizare post leziune cerebeloasă a pacientului, se fundamentează pe
următoarele obiective:
a. redobândirea stabilităţii posturale
b. transferuri independente
c. recuperarea mersului
257
d. reeducarea mişcării extremităţilor
e. creşterea hipertoniei piramidale sau extrapiramidale
R: a, b, c, d
32. Recuperarea medicală în scleroza multiplă va urmări:

a. să scadă dificultăţile mersului
b. să reducă spasticitatea
c. să limiteze efectele ataxie
d. să realizeze independenţa totală a pacientului
e. să fie aplicată în puseu evolutiv
R: a, b, c
33. Evitarea atrofiei muşchilor paralizaţi, unul dintre obiectivele de recuperarea ale
sindromului motor la pacientul cu afecţiune a neuronului motor periferic se realizează
prin:
a. stimulări electrice
b. manevre kinetice de tipul mobilizări pasive, tehnici de facilitare, stretch-reflex
c. exerciţii rezistive
d. exerciţii izometrice
e. terapie ocupaţională
R: a, b
34. Paralizia totală a nervului radial determină următoarele aspecte clinico-funcţionale:

a. imposibilitatea extensiei degetelor, pumnului, antebraţului („mâna căzută”)
b. imposibilitatea flexiei degetelor, pumnului, antebraţului
c. imposibilitatea supinaţiei (parţială)
d. deficit de prehensiune
e. menţinerea prehensiunii normale
R: a, c, d
35. Kinetoterapia activă analitică la pacientul cu paralizie de nerv cubital presupune

exerciţii pentru tonifierea următoarelor grupe musculare:
a. cubitalul anterior, flexorul comun profund al degetelor
b. muşchii din regiunea hipotenară
c. muşchii interosoşi şi lombricali
d. muşchiul adductor al policelui
e. muşchii extensori ai degetelor
R: a, b, c, d
36. Recâştigarea funcţionalităţii şi abilităţii membrului superior în paralizia plexului brahial

se realizează prin:
a. reeducarea prizelor
b. reeducarea poziţionării mâinii pentru executarea unor activităţi
c. reeducarea activităţii combinate a celor două mâini
d. orteze dinamice
e. utilizarea electroterapiei şi termoterapiei
R: a, b, c
37. Programul kinetic de recuperare la pacientul cu paralizie de nerv crural cuprinde:

a. prevenirea diformităţii de tip genu recurvatum şi a contracturilor lombare
b. pregătirea compensărilor până la recâştigarea forţei musculare pierdute
c. menţinerea tonusului în musculatura denervată şi reeducarea forţei musculare
d. reeducarea funcţională a genunchiului
258
e. menţinerea poziţiei de genu recurvatum
R: a, b, c, d
38. Tratamentul fizical-kinetic al paraliziei nervului sciatic popliteu extern implică:

a. mobilizări precoce pasive manuale
b. precocitatea tratamentului datorată tendinţei de a dezvolta redoare
c. ortezarea nu e necesară
d. electrostimularea analitică a musculaturii dorsiflexoare şi eversoare nu e necesară
e. durată de 9-12 luni
R: a, b, e
39. În recuperare pacientului cu paralizie de nerv facial, terapeutul fizical are un rol
complex:
a. menţinerea unei bune troficităţi musculare
b. instruirea precoce a pacientului cu privire la aspectele legate de recuperare
funcţională, cu respectarea ordinii analitic – global pentru exerciţiile la nivelul hemifeţei
afectate
c. recomandarea obligatorie a exerciţiilor globale, ulterior cele analitice
d. promovarea mişcărilor sincinetice şi a hipertoniei
e. acordarea unei atenţii deosebite recuperării muşchilor orbiculari
R: a, b, e
40. Programul de recuperare a mersului la pacientul cu poliradiculonevrită presupune

următoarele aspecte:
a. verticalizarea gradată a pacientului, în condiţiile refacerii echilibrului activ
b. întărirea reacţiilor posturale de sprijin (în staţiune bipodală, unipodală, planşetă
instabilă)
c. redobândirea schemei de mers normale
d. refacerea statusului clinico-funcţional la nivelul trenului superior
e. promovarea statusului algic
R: a, b, c
259
Disicplina Terapie Ocupațională
Autor: Sef Lucr. Ana Maria Bumbea
Grile complement simplu
1. Meșteșugul sau craft-ul este:

a. Capacitatea de a realiza o activitate de muncă sau recreațională
b. Ocupația care necesită o îndemânare specială, orice formă de artă manuală
c. Activitate de joc
d. Activitate educațională
e. Activitatea productivă
Răspuns corect: b.
2. ADL-urile sunt corelate cu:

a. Capacitatea de muncă și starea fizică
b. Capacitatea de joc și hobby-uri
c. Capacitatea de autoîngrijire
d. Capacitatea de comunicare și starea mentală
e. Personalitatea, starea fizică și mentală, capacitatea de muncă și hobby-uri.
Răspuns corect: e.
3. Alegerea și realizarea unui meșteșug se realizează prin:

a. Tehnici kinetice complexe de recuperare a disfuncției pacientului
b. Tehnici kinetice specifice de reabilitare medicală
c. Tehnici specifice de modulare a dizabilității pacientului
d. Modele de terapie ocupațională, concepte și principii pentru adaptarea pacientului la
particularitățile sale
e. Modele de terapie ocupațională care urmăresc creșterea performanțelor cognitive ale
pacientului
Răspuns corect: d.
4. Beneficiile marochinăriei la pacientul cu disfuncție fizică sunt reprezentate de:

a. Refacerea forței si rezistenței generale
b. Refacerea forței si rezistenței membrului superior
c. Refacerea forței si rezistenței membrului inferior
d. Refacerea forței si rezistenței membrelor superioare și inferioare
e. Refacerea capacității de efort
Răspuns corect: b.
5. Beneficiile prelucrării lemnului la pacientul cu disfuncție fizică sunt:

a. Refacerea amplitudinii de mișcare la nivelul mâinii și a forței musculare
b. Refacerea capacității de efort
c. Refacerea amplitudinii de mișcare la nivelul membrelor superioare și inferioare
d. Refacerea schemelor de mișcare a corpului
e. Recuperarea tulburărilor de sensibilitate.
Răspuns corect: b.
6. Prelucrarea hârtiei este contraindicată la:

a. Pacienții cu disfuncție fizică
b. Pacienții cu boli mentale
c. Nu are contraindicații
d. Pacienții vârstnici
260
e. Pacientul copil
Răspuns corect: c.
7. La pacientul hemiplegic este important în programul de terapie ocupațională:

a. Refacerea tulburărilor vizuale
b. Restabilirea comunicării cu familia
c. Controlul asupra propriei voințe
d. Stabilirea dorințelor pacientului
e. Refacerea ADL-urilor.
Răspuns corect: e.
8. Programul de terapie ocupațională la pacientul cu fracturi ale membrelor inferioare

include și un program de recuperare cu anumite aspecte:
a. Refacerea prehensiunii
b. Refacerea vorbitului
c. Refacerea mersului, automatismelor dinamice, coordonare musculară
d. Refacerea abilităților membrelor superioare
e. Refacerea statusului emoțional
Răspuns corect: c.
9. Una din regulile de terapie ocupațională la pacientul reumatoid este:

a. Să fie monotonă
b. Să fie complexă și elaborată
c. Să fie simplă
d. Să fie variată, utilă, ușor de învățat
e. Să cuprindă scheme kinetice complicate
Răspuns corect: d.
10. La pacientul cardiac programul de terapie ocupațională presupune:

a. Alegerea unei activități pe care o poate realiza sub supraveghere
b. Activitatea aleasă nu necesită supraveghere
c. Activitatea aleasă trebuie să fie solicitantă fizic
d. Activitatea aleasă trebuie să fie foarte simplă încât să nu necesite supraveghere
e. Activitatea aleasă trebuie să inducă o creștere a pulsului și tensiunii arteriale pentru a
fi considerată ca fiind eficientă.
Răspuns corect: a.
Grile complement multiplu
1. Obiectivele generale programului de terapie ocupațională sunt:

a. Recuperarea funcțiilor deficitare
b. Readaptarea funcțiilor deficitare
c. Readaptarea gestuală, viteză, precizie.
d. Creșterea forței și rezistenței la membrele sănătoase
e. Integrarea socioprofesională nu este un obiectiv
Răspuns corect: a, b, c.
2. Pacientul trebuie să fie:

a. Evaluat clinic
b. Evaluat funcțional
c. Capabil să precizeze ce dorește să facă în timpul programului de terapie ocupațională
d. Cooperant în programul de terapie ocupațională
261
e. Evaluat doar neurologic și capacitatea de efort
Răspuns corect: a, b, d.
3. Evaluarea pacientului cu afecțiune posttraumatică presupune:

a. Analiza biomecanică a articulațiilor
b. Aprecierea capacității respiratorii
c. Analiza cinetică a membrului/membrelor afectate
d. Realizarea unor activități aleatorii din care terapeutul va aprecia disfuncționalitatea
pacientului
e. Discuția cu pacientul în urma cărui terapeutul va aprecia gradul de disfuncție
Răspuns corect: a, c.
4. ADL-activities of daily living- activități cotidiene zilnice sunt definite ca:

a. Doar activitățile din programul de lucru
b. Doar activitățile din programul liber
c. Activitățile care conferă independența în realizarea nevoilor personale
d. Activitățile care conferă independența în realizarea nevoilor din viața comunitară
e. Activități care nu au legătură cu nevoile pacientului
Răspuns corect: c, d.
5. ADL-urile propriu zise sau B-ADL-uri (basic ADL) sunt:

a. Îngrijirea altor persoane sau animale de companie
b. Autoîngrijire, comunicare
c. Mobilitatea și realizarea de transferuri în pat, scaun
d. Realizarea de activități specifice de lucru cu aparatură modernă
e. Manipularea de obiecte simple
Răspuns corect: b, c, e.
6. I-ADL-urile sau Instrumental ADL sunt:

a. Activități din domeniul gospodăresc
b. Activități cu manipularea obiectelor moderne: laptop, smartphone
c. Autoîngrijire, comunicare
d. Mobilitatea și realizarea de transferuri în pat, scaun
e. Activități din domeniul vieții comunitare și al sănătății
Răspuns corect: a, b, e.
7. Evaluarea ADL-urilor se face prin:

a. Interviul cu familia pacientului
b. Abilități personale și din timpul liber
c. Posibilități de transport
d. Comunicarea și activități lucrative
e. Activități educaționale
Răspuns corect: b, c, d, e.
8. Aprecierea ADL-urilor se face prin scale specifice cum sunt:

a. Indexul de independență ADL
b. Indexul Barthel
c. Scala FIM-Functional Independence Measure
d. Scala VAS- Visual Analogue Scale
e. Scala Tinetti
262
9. Domeniile de performanță în realizarea programului de terapie ocupațională sunt:
a. Activități ale vieții de zi cu zi
b. Activități nespecifice
c. Activități productive de muncă
d. Activități de joc și agrement
e. Activități specifice unei singure abilități
Răspuns corect: a, c, d.
10. Activitățile productive și de muncă nu constă în:

a. Gestiunea casei, curățenia și îngrijirea îmbrăcămintei
b. Igiena personală
c. Îmbrăcarea
d. Hrănirea, administrarea medicației
e. Gestiunea banilor și cumpărăturile
Răspuns corect: b, c, d.
11. Meșteșugurile/ craft-urile majore-tradiționale folosite în terapia ocupațională sunt:

a. Prelucrarea lemnului
b. Prelucrarea pielii-marochinăria
c. Olăritul
d. Feroneria-prelucrarea metalului
e. Gătitul și prelucrarea hârtiei.
Răspuns corect: a, b, c, d.
12. Meșteșugurile/ craft-urile netradiționale folosite în terapia ocupațională sunt:

a. Olăritul
b. Gătitul și prelucrarea hârtiei.
c. Prelucrarea pielii-marochinăria
d. Operarea pe computer
e. Pictatul, desenatul
Răspuns corect: b, d, e.
13. Prelucrarea lemnului/tâmplăria este indicată în:

a. Pacientul neurologic cu tulburări de sensibilitate
b. Pacientul cu disfuncție respiratorie
c. Pacientul cu boli mentale
d. Pacientul cu disfuncție fizică
e. Pacientul vârstnic și copilul
Răspuns corect: c, d, e.
14. Indicațiile marochinăriei sunt:

a. Pacientul cu disfuncție fizică
b. Pacientul cu boli mentale
c. Pacientul vârstnic și copil
d. Pacientul cu patologie infecțioasă
e. Pacientul cu patologie respiratorie
15. Contraindicațiile feroneriei sunt la următorii pacienți:

a. Pacientul cu depresie
b. Pacientul vârstnic
c. Pacientul copil mic
d. Pacientul cu disfuncție fizică
263
e. Nu există contraindicații
Răspuns corect b, c.
16. Avantajele prelucrării fibrelor textile sunt:

a. Promovează refacerea echilibrul
b. Favorizează socializarea
c. Este promovat controlul motor
d. Ajută la refacerea mobilității mâinii
e. Nu este indicat la vârstnici
Răspuns corect: b, c, d.
17. Prelucrarea hârtiei facilitează:

a. Dexteritatea
b. Emoția
c. Memoria și procesele cognitive
d. Controlul motor
e. Echilibrul
Răspuns corect: a, b, d.
18. Tehnica operării pe computer are ca scop:

a. Îmbunătățirea acuității vizuale
b. Îmbunătățirea cogniției
c. Îmbunătățirea percepției stimulilor auditivi
d. Îmbunătățirea controlului motor fin
e. Stimularea expresiei propriei persoane
19. Particularitățile bucătăritului și gospodăritului la copil sunt:

a. Organizarea de petreceri pentru copii
b. Pregătirea hranei pentru păpuși
c. Participarea la pregătirea hranei pentru familie
d. Elaborarea de preparate la cuptor singur, nesupravegheat
e. Spălatul vaselor
Răpuns corect: a, b, c, e.
20. Programul de terapie ocupațională la pacientul cu deficit motor cuprinde următoarele

meșteșuguri:
a. Olăritul
b. Meșteșuguri de expresie- marionete, pictura
c. Programe artistice de teatru
d. Programe artistice de muzică
e. Meșteșuguri complementare- piele, hârtie
Răspuns corect: a, b, e.
21. În evaluarea patogenică din hemiplegia stângă pentru elaborarea unui plan de terapie
ocupațională se constată:
a. Se recuperează mai lent
b. Se recuperează mai rapid
c. Pacientul are apraxie motorie
d. Pacientul are o rigiditate în gândire și memorizare
e. Pacientul gândește mai rapid, are o memorizare mai bună
Răspuns corect: a, c, d.
264
22. Programul de terapie ocupațională la pacientul cu hemipareză spastică cuprinde:
a. Activități de învățare a ADL-urilor
b. Realizarea transferurilor
c. Realizarea comunicării cu familia
d. Realizarea de performanțe pe aparatură modernă
e. Realizarea unor tehnici noi de kinetoterapie
Răspuns corect: a, b.
23. Tehnica îmbrăcării la pacientul cu hemipareza spastică este:

a. Se îmbracă întâi membrul superior sănătos
b. Se îmbracă întâi membrul superior afectat
c. Se îmbracă întâi membrul inferior sănătos
d. Se îmbracă întâi membrul inferior afectat
e. Se îmbracă ambele membre inferioare în același timp
Răspuns corect: b, d.
24. Obiectivele programului de terapie ocupațională la pacientul paraplegic sunt:

a. Realizarea activităților numai din ortostatism
b. Realizarea activităților în poziție șezândă
c. Recuperarea ortostatismului și mersului cu activități în poziție verticală
d. Deprinderea activităților la bazin
e. Redobândirea activităților la pat
25. La pacientul paraplegic cu nivel de leziune sub T1, programul de terapie ocupațională
necesită:
a. Întreținerea mobilității articulare
b. Recuperarea ortostatismului și mersului
c. Recuperarea echilibrului în poziție șezândă
d. Tonifierea musculaturii flexorilor degetelor
e. Tonifierea musculaturii marelui dorsal, pectoral, abdominale, pătrat lombar.
26. Obiectivele specifice ale programului de terapie ocupațională la pacientul tetraplegic

sunt:
a. Mobilizarea articulară
b. Nu se va orteza pacientul
c. Se alege modelul funcțional de orteze
d. Se monitorizează starea funcțională a mâinii pentru alegerea programului
e. Se alege tipul de scaun rulant
Răspuns corect: a, c, d, e.
27. Programul de terapie ocupațională la pacientul tetraplegic va include:

a. Activități în planul mesei: ștergerea în diferite direcții
b. Activități recreativ-emoționale
c. Activități de reeducare a vorbirii
d. Exerciții de asamblare de reeducare a prehensiunii, mutarea de obiecte mari, ușoare,
apoi mici, netede.
e. Exerciții pentru mâncat, scris, toaletă personală
Răspuns corect: a, d, e.
265
28. Regulile întocmirii programului de terapie ocupațională în neuropatiile periferice sunt:
a. Prescripția programului este realizată medicul neurolog sau neurochirurg
b. Evaluarea funcțională pentru nivelul de independență, amplitudinile gestuale
c. Pacientul trebuie să accepte activitatea sau meșteșugul ales
d. Pacientul nu este solicitat în alegerea activității programului de terapie ocupațională
e. Activitatea aleasă în program se poate realiza cu ajutorul unor mijloace ajutătoare-
orteze, dispozitive de mers.
29. La pacientul cu afectarea a umărului după traumatism al membrului superior

recomandăm următoarele activități:
a. Olăritul
b. Feroneria
c. Activități de tip ADL
d. Gospodăria, bucătăria, împletit
e. Nici una din activitățile de mai sus
Răspuns corect: a, b, c, d
30. Care sunt recomandările din programul de terapie ocupațională la pacientul cu leziuni
ale membrelor superioare:
a. Trebuie să fie complexă de la început
b. Se lucrează inițial din suspendare
c. Nu trebuie să provoace durere
d. Se poate lucra un meșteșug chiar dacă există durere
e. Sunt preferate activități casnice sau de atelier
266
MECANOTERAPIE SI APARATURA DE KINETOTERAPIE
1. În scripetoterapie, circuitele au următoarele părți componente:

a. un segment sau un membru
b. o tijă
c. unul sau mai mulți scripeți
d. un cablu
e. o rezistență
Corect a,c,e
2. Exercițiile de elongație vertebrală permit tensionarea progresivă a coloanei având ca

scop obținerea:
a. unei anumite distanțări a suprafețelor articulare
b. unei anumite apropieri a suprafețelor articulare
c. unei comprimări a tendoanelor
d. unei alungiri a tendoanelor și a mușchilor periarticulari
e. unei diminuări a tensiunii intradiscale
Corect a,d,e
3. În elongațiile vertebrale există mai multe sisteme de tracțiune:

a. prin cablu
b. cu melc
c. roată dințată
d. resort
e. cu pompă hidraulică
Corect a,b,e
4. Aparatura mecanică dezvoltă următoarele tipuri de exerciții:

a. exerciții de viteză
b. exerciții de mobilizare articulară
c. exerciții de forță-viteză
d. exerciții de elongație vertebrală
e. exercitii de relaxare
Corect b,e
5. Exercițiile de mobilizare articulară active se bazează pe următoarele principii:

a. aparatul permite mobilizarea unui segment în condițiile în care segmentele își
păstrează stabilitatea
b. aparatul permite mobilizarea unui segment în condițiile în care segmentele nu își
c. aparatul permite imobilizarea unui segment în condițiile în care segmentele își
d. segmentul de mobilizat este solidar cu una din piesele aparatului
e. segmentul de mobilizat nu este solidar cu una din piesele aparatului
Corect a,d
6. Dezavantajele utilizării aparaturii mecanice :

a. mișcările executate de aparat sunt diverse , complexe, nu devin monotone
b. cu aparatele de mecanoterapie nu se pot obține decât mișcările stereotipe pentru care
a fost construit fiecare aparat
c. aparatul nu poate simți forța sau rezistența pacientului
267
d. mișcările executate de aparat sunt lipsite de diversitate și complexitate
e. costul aparatelor este unul ridicat
Corect b,c,e
7. Avantajele utilizării aparaturii mecanice:

a. forța, rezistența și amplitudinea de mișcare pot fi dozate minuțios
b. aparatele pot fi socotite adevarate dinamometre
c. aparatul o data pus în mișcare nu își pierde măsura, lucrează continuu și egal
d. aparatele de mecanoterapie sunt ieftine
e. aparatele de mecanoterapie fac mișcări stereotipe
Corect a,b,c
8. În scripetoterapie întâlnim următoarele tipuri de circuite:

a. Ajutător F < 0 sau G< 0 , G extrinsec
b. Ajutător F > 0 sau G >0 , G extrinsec
c. Circuit rezistent F > 0 sau G >0 , G intrinsec
d. Circuit rezistent F < 0 sau G< 0 , G intrinsec
e. Circuit autopasiv simetric și asimetric
Corect a,c,e
9. Scripetele are ca proprietate fundamentală:

a. permite schimbarea direcției forței în condițiile conservării intensității acesteia
b. nu permite schimbarea direcției forței în condițiile conservării intensității acesteia
c. permite schimbarea direcției forței dar nu și a aintensității acesteia
d. scripetele fix este mai eficient ca cel mobil
e. niciuna dintre afirmațiile de mai sus nu este adevarată
Corect a
10. Planul înclinat în kinetoterapie:

a. se folosește ca mijloc de creștere a intensității efortului
b. se folosește ca mijloc de scădere a intensității efortului
c. se folosește ca mijloc de creștere a vitezei
d. se folosește ca mijloc de scădere a forței
Corect b
11. În cazul mobilizării pasive pe un aparat piesa articulată este activată de :

a. membrul controlateral
b. kinetoterapeut
c. de o forță exterioară
d. contragreutate
e. motor electric
Corect c,d,e
12. În cazul mobilizării articulare pasive sistemul greutate-scripete cuprinde:

a. un levier
b. un cablu
c. unul sau doi scripeți
d. o greutate variabilă
Corect b,c,d
268
13. În cazul mobilizării articulare pasive sistemul greutate-pârghie cuprinde:
a. un sistem de roți dințate
b. o greutate constantă
c. un levier
d. un motor
Corect b
14. În cazul mobilizării active pe aparate, segmentul de mobilizat este solidar cu una din
piesele aparatului. Piesa în acest caz poate fi pusă în mișcare de :
a. de către kinetoterapeut
b. de o roată dințată
c. de respectivul segment
d. o volantă
Corect c
15. În cazul mobilizării articulare autopasive pe aparat întâlnim următoarele sisteme

mecanice:
a. sistemul Guthrie Smith
b. pârghie manuală directă
c. pedală directă
d. sistem de arcuri
e. volantă
Corect b,c,e
16. Sistemul kinetic cu arcuri este utilizat pentru următoarele obiective:

a. evitarea durerii
b. imobilizarea uneia sau mai multor articulații
c. creșterea forței musculare
d. suspendarea unui membru
e. creșterea amplitudinii unei mișcări
Corect c,d,e
17. Sistemul Guthrie Smith este un sistem care utilizează:

a. arcuri in spirală de diverse grosimi
b. scripeți
c. apartura mecanică asistată de motor
d. elongații vertebrale
e. cicloergometru
Corect a
18. În cadrul sistemului Guthrie Smith capacitatea de solicitare a unui arc depinde de :
a. viteza de executare
b. rezistența pacientului la efort
c. materialul din care este confecționat arcul
d. grosimea sârmei
e. diametrul spirei și numărul de spire
Corect c,d,e
19. Suspensoterapia are ca principală realizare :

a. scoaterea corpului în întregimea sa sau a segmentelor lui de sub influența gravitației
b. îmbunătațește elasticitatea musculară
269
c. crește rezistența la efort
d. crește viteza de execuție a exercițiilor
e. ajută la dezvoltarea îndemânării
Corect a
20. În cadrul suspensoterapiei esistă mai multe tipuri de suspendare:

a. suspendare pendulară sau verticală
b. suspendare axială
c. suspendare excentrică
d. suspendare paralelă
e. suspendare perpendiculară
Corect a,b,c
21. În cadrul suspendării pendulare cordonul de pendulare are următoarele caracteristici:

a. este înseriat cu un alt sistem
b. merge vertical în sus
c. se prinde deasupra chingii care susține segmentul
d. permite membrului suspendat să oscileze ca un pendul de o parte și de alta a poziției
de repaus descriind un arc de cerc
e. niciuna din afirmațiile de mai sus nu este corectă
Corect b,c,d
22. În scripetoterapie circuitele au următoarele părți componente:

a. au un segment sau un membru
b. un arc
c. unul sau mai mulți scripeți
d. orezistență extrinsecă/intrinsecă
e. o forță activă care acționează asupra unei rezistențe
Corect a,c,d,e
23. Reguli de aplicare a exercițiilor cu mobilizare pasivă și autopasivă:

a. cunoașterea obiectivelor
b. reglarea amplitudinii articulare
c. reglarea intensității forței exterioare
d. participarea pacientului la exercițiu
e. niciuna din afirmațiile de mai sus nu este corectă
Corect a,b,c,d
24. Reguli de aplicare a exercitiilor cu mobilizare activă contra rezistență:

a. cunoșterea subiectului
b. cunoașterea scopurilor
c. efectuarea prealabilă a testingului muscular
d. exercițiile cu mobilizare activă contra rezistență sunt permise la pacienți cu forță 2
e. exercițiile cu mobilizare activă contra rezistență sunt permise la pacienți cu forță 5
Corect a,b,c,e
25. În cazul elongațiilor vertebrale vom ține cont de:

a. forța pacientului
b. intensitatea efortului
c. vârsta pacientului si gradul de mineralizare a scheletului
d. probleme de respirație care ar împiedica folosirea corsetului toracal
e. intensitatea durerii
Corect c,d,e
270
26. Care din următoarele afirmații care vizează parghiile folosite în mecanoterapie sunt
adevărate:
a. sunt folosite pentru a multiplica forța sau deplasarea în condiții optime
b. acțiunea pîrghiilor se bazează pe echilibrul momentelor a doua forțe
c. pârghiile osoase sunt formate din doua oase vecine articulate mobil și legate printr-un
mușchi
d. pârghiile nu sunt utilizate in kinetoterapie
e. pârghiile sunt aparate complexe
Corect a,b,c
27. Cu ajutorul scripetelui de tracțiune mobil putem realiza următoarele tipuri de circuite:
a. ajutătoare
b. rezistente
c. înseriate
d. în paralel
e. autopasive (simetrice și asimetrice)
Corect a,b,e
28. Regulile de aplicare a exercițiilor de elongație vertebrală presupun:

a. cunoașterea de către pacient a scopurilor tracțiunii
b. pacientul va trebui să fie instruit să folosescă aparatul de elongație
c. pacientul nu va trebui să fie instruit să folosescă aparatul de elongație
d. elongația se va desfășura rapid iar destinderea se va face la fel de rapid ca și elongația
e. elongația se va desfășuta cu viteză variabilă
Corect a
29. Care dintre următoarele afirmații sunt adevărate:

a. aparatele de mecanoterapie au costuri de prodicție mari
b. sistemul Guthrie Smith utilizează scripeți
c. aparatura mecanică facilitează mobilizarea articulară
d. in 1838 medicul suedez G. Zender a creat cel mai complet si ingenios sistem de
aparate mecanice
e. aparatele mecanice o data reglate nu iși pierd măsura, lucrează continuu și egal,
constant și fără modificări
Corect a,c,d,e
30. Care dintre următoarele afirmații sunt false:

a. aparatura de mecanoterapie are costuri de producție și întreținere mici
b. utilizarea aparaturii mecanice la pacienții neurologici nu este permisă
c. forța și rezistența pot fi dozate minuțios și gradate după necesitățile pacientului
d. aparatura mecaniă nu permite dozarea forței și rezistenței
e. aparatele mecanice obțin mișcări stereotipe
Corect a,b,d
271
Disicplina - ORTEZARE - PROTEZARE
Bibliografie:
1. Roxana Popescu, Rodica Trăistaru, Recuperarea membrului superior ortezat şi
protezat, Editura Medicală Universitară Craiova, 2002, pagini 7-27, 44-90, 111-164, 190 -
274
2. T. Sbenghe, Recuperarea medicală a sechelelor posttraumatice ale membrelor,
Editura Medicală, Bucureşti., 1981; pagini 309-313, 362-365, 408 - 414
Bucureşti., 1987; pagini 517-519
4. T. Sbenghe, Kinesiologie-ştiinţa mişcării, Editura Medicală, Bucureşti, 2002, pagini
488-490
5. Delia Cinteză, Daniela Poenaru, Ortezarea în recuperarea medicală, Editura Vox,
Bucureşti, 2004
1. Sunt descrise următoarele contraindicaţii pentru endoprotezarea umărului:

a. procesul infecţios localizat la nivelul structurilor articulare şi periarticulare ale umărului
b. paralizia completă a muşchiului deltoid şi / sau a coafei rotatorilor
c. radiculopatiile cervicale, cu manifestări complexe (mai ales deficit de forţă musculară
pentru muşchiul deltoid şi muşchii spinali, cu expresie electromiografică)
d. prezenţa complianţei pacientului e. asocierea suferinţei reumatismale degenerative la
nivelul genucnhilor
Corect: a, b, c
2. Principiile reeducării kinetice postoperatorii în cazul unui pacient cu umăr endoprotezat

sunt următoarele:
a. programul kinetic este parte componentă a programului de reabilitare complex,
etapizat, fiind fundamentat pe gesturi blânde, simple şi respectând principiul indolorităţii
b. durata unei şedinţe kinetice este variabilă, de 5-10-15-20 minute
c. frecvenţa şedinţelor kinetice în cursul unei zile este de 5 ori, chiar de mai multe ori
dacă starea pacientului o permite
d. exerciţiile de tip stretching pasiv şi decoaptare (tracţiune-glisare) sunt indicate folosesc
în programul kinetic e. programul kinetic se derulează doar în condiţii de spitalizare
Corect: a, b, c
3. Oricare dintre membrii echipei recuperatorii trebuie să ţină seama de următoarele

aspecte în derularea programului de reabilitare la pacientul cu endoproteză de cot:
a. repausul imediat al cotului endoprotezat trebuie să fie unul decliv, pentru reducerea cât
mai lentă a edemului postoperator
b. mişcarea activă a cotului este practic permisă imediat ce edemul şi durerea
postoperatorie încep să se remită
c. regula de bază este progresivitatea şi blândeţea, fiind proscrise mobilizarea
intempestivă şi flexia peste 90° în primele 21 zile, pentru a permite vindecarea tricipitală
d. în perioadele de repaus dintre terapia fizicală, cotul va fi suspendat în poziţii alternative
de flexie 90° şi extensie maximală, timp de 4 săptămâni; după această perioadă,
pacientul poate începe activitatea fizică uzuală, zilnică, adaptându-se progresiv la ea în
funcţie de toleranţa cotului operat
e. se indică cât mai multe mişcări pasive, cu tracţiuni în axul membrului superior
Corect: b, c, d
272
4. Dintre principii generale care trebuie respectate în ortezarea mâinii face excepţie:
a. orteza trebuie să corespundă cât mai fix conturului mâinii şi antebraţului
b. lungimea ortezei să fie suficient de lungă (există şi excepţii), prelungindu-se de cele
mai multe ori până în 1/3 proximală a antebraţului
c. lăţimea ortezei la nivelul antebraţului trebuie să fie suficientă pentru asigurarea
stabilităţii sale
d. orteza să asigură o extensie de minim 15º– 30ºla nivelul gâtului mâinii, cu
particularizare în funcţie de scopul ortezei
e. arcurile anatomice ale mâinii nu sunt absolut respectate de forma ortezei iar degetele
sunt plasate rareori în poziţie funcţională
Corect: e
5. Orteza în paralizia / pareza de nerv cubital prezintă următoarele aspecte definitorii:

a. are rol de substituţie pentru muşchii lombricali
b. corectează hiperextensia în articulaţia metacarpofalangiană la nivelul ultimelor două
degete (stoparea extensiei tuturor articulaţiilor metacarpofalangiene în pareza
musculaturii intrinseci a mâinii)
c. este indicată orteza de tip bară lombricală, pentru degetele IV, V, prin intermediul
căreia se blochează dorsal articulaţiile metacarpofalangiene, fixată cu o bandă adezivă la
nivel palmar
d. deficitul de adducţie al policelui este uşor controlabil
e. corectează hiperflexia în articulaţia metacarpofalangiană la nivelul ultimelor două
degete (stoparea extensiei tuturor articulaţiilor metacarpofalangiene în pareza
musculaturii intrinseci a mâinii)
Corect: a, b, c
6. Orteza în paralizia / pareza de nerv median prezintă următoarele aspecte definitorii, cu

excepţia:
a. asistă flexia dorsală a pumnului şi opoziţia policelui
b. asistă extensia degetelor
c. sunt folosite orteze statice (sub formă de bară în C) şi orteze dinamice pentru police
d. când deficitul motor este minim, pacientul preferă să folosească orteză doar în
mişcările de fineţe, mai ales atunci când pensele laterale polici-digitale sunt posibile
e. pentru deformările degetelor II şi III sunt indicate ortezele statice de tipul benzilor
adezive sau suporţilor externi
Corect: b
7. În leziunile de nervi periferici ale membrului superior, cu expresie clinico-funcţională la

nivelul compexului mâinii, ortezarea se aplică pentru:
a. prevenirea deformărilor determinate de asinergismul muscular
b. refacerea amplitudinii maxime de mişcare pasivă pentru sectorul afectat şi restabilirea /
menţinerea amplitudinii maxime de mişcare activă, a forţelor musculare optime în
teritoriile neafectate
c. poziţionarea complexului mâinii astfel încât să poată fi utilizată optim
d. substituirea parametrilor musculari din teritoriile nervoase interesate
e. inhibarea parametrilor musculari din teritoriile nervoase interesate
Corect: a, b, c, d
8. La pacientul cu mână reumatoidă, ortezele de repaus asigură:

a. limitarea durerii în contextul combaterii procesului inflamator prin repaus articular
b. prevenirea / corectarea deviaţiilor articulare, a dezvoltării poziţiilor vicioase, a
deformaţiilor la nivelul pumnului, degetelor
c. menţinerea în poziţie neutră de lucru a mâinii
273
d. menţinerea durerii
e. prevenirea poziţiei neutre de lucru a mâinii
Corect: a, b, c
9. Stabilizatorii digitali, stabilizatorii policelui, stabilizatori pentru deget-mână-pumn / gâtul

mâinii, orteze pentru reducerea hipertoniei, orteze de tip mânuşă fac parte din categoria
de orteze:
a. statice, de repaus sau de protecţie
b. dinamice
c. funcţionale
d. de substituţie e. susţinători instrumentali
Corect: a
10. Gâtul mâinii în uşoară flexie, asociată deseori cu înclinarea ulnară moderată şi
semipronaţie, policele în extensie-adducţie moderată, degetele II → V în poziţie
indiferentă (uşoară flexie în articulaţiile metacarpofalangiene şi interfalangiene), muşchii
regiunii tenare sunt în repaus când poziţia policelui este de 40ºantepulsie şi 20º abducţie
definesc:
a. poziţia funcţională a complexului mâinii
b. poziţia funcţională a antebraţului distal
c. poziţia antalgică a complexului mâinii
d. poziţia antalgică a antebraţului
e. poziţia de repaus nocturnă
Corect: c
11. Contraindicaţiile pentru endoprotezare la nivelul complexului mâinii includ următoarele

aspecte:
a. statusul noninfecţios articular sau cu altă localizare
b. afecţiuni neurologice diverse, cu impact clinico-funcţional la nivelul complexului mâinii
c. absenţa structurilor osoase (insuficienţa capitalului osos) şi a stabilităţii ligamentare
corespunzătoare pentru consolidarea endoprotezei
d. pacientul tânăr / copil la care sunt prezente cartilajele de creştere (endoprotezare este
posibilă numai după închiderea cartilajelor de creştere)
e. pacientul cooperant
Corect: b, c, d
12. Ortezele pentru membrul inferior sunt indicate pentru:

a. asistarea mersului şi controlul mişcării
b. reducerea durerii şi a încărcării articulare prin greutatea corpului
c. maximizarea efectelor deformărilor articulare existente
d. minimalizarea efectelor deformărilor articulare existente
e. creşterea încărcării articulare prin greutatea corpului
Corect: a, b, d
13. Ortezele pentru membrul inferior trebuie să fie centrate astfel:

a. orteza de gleznă centrată la nivelul maleolei mediale
b. orteza de genunchi la nivelul proeminenţei condil femural medial
c. orteza de şold astfel încât să permită pacientului o flexie de 90º la nivelul şoldului
d. orteza de genunchi la nivelul proeminenţei condil femural lateral
e. orteza de gleznă centrată la nivelul maleolei laterale
Corect: a, b, c
274
14. Rolul ortezelor de picior este în funcţie de tipul de orteză. Astfel:
a. Orteza statică menţine segmentul de corp disfuncţional într-o anumită poziţie
b. Orteza dinamică inhibă mişcarea segmentului de corp, asigurând o funcţionalitate
optimă
c. Orteza biomecanică sau funcţională are rol multiplu (controlul mişcărilor excesive,
plasarea piciorului în neutralitate subtalară în faza de sprijin a mersului, absorbţia şocului
la atacul cu talonul)
d. Ortezele acomodative asigură amortizarea şocurilor, distribuirea uniformă a presiunilor
e. Ortezele acomodative asigură solicitarea reliefurilor osoase şi accentuarea frecării
suprafeţelor plantare
Corect: a, c, d
15. Endoproteza cefalică la nivelul şoldului este indicată la pacientul cu:

a. fractură de acetabul
b. fractură de col femural
c. osteonecroză aseptică de cap femural
d. pseudartroza postfractură de cap femural
e. fractura intertrohanteriană
Corect: b, c, d
16. Proteza totală de şold este indicată în marile degradări anatomo-funcţionale ale
şoldului, dintre care mai importante sunt:
a. Coxartroze secundare sau primitive decompensate
b. Sechele posttraumatice şi artrodeza de necesitate la vârste tinere
c. Reumatismul cronic inflamator
d. Procesul infecţios local
e. Periartrita coxofemurală
Corect: a, b, c
17. Avantajul endoprotezării şoldului cu proteză totală cimentată se exprimă prin:

a. Fixarea biologică prin contactul intim biologic la interfaţa implant-os
b. Fixare definitivă de la început
c. Posibilitatea de a relua mersul cu încărcare, la câteva zile postoperator
d. Reluarea tardivă a mersului cu încărcare
e. Refacerea părţilor moi ale şoldului
Corect: b, c, e
18. Aşezarea şi ridicarea de pe scaun la pacientul cu endoproteză de şold comportă

următoarele aspecte definitorii:
a. scaunul folosit de pacient se recomandă a fi cu înălţime cât mai mică, astfel încât flexia
la nivelul genunchiului şi şoldului să fie peste 90º
b. la aşezare, pacientul se îndepărtează cât poate de mult cu călcâiele de scaun, se lasă
cât mai repede cu greutatea mai mult pe membrul inferior afectat pe scaun
c. la ridicarea de pe scaun, apropie călcâiele, cu membrul inferior operat cât mai aproape
de scaun, deplasează şezutul la marginea scaunului şi se ridică cu sprijin cât mai mult în
membrul inferior neprotezat
d. la aşezare, pacientul se apropie cât poate de mult cu călcâiele de scaun, se lasă pe
scaun cât mai uşor cu greutatea mai mult pe membrul inferior sănătos
e. la ridicarea de pe scaun, apropie călcâiele, cu membrul inferior sănătos cât mai
aproape de scaun, deplasează şezutul la marginea scaunului şi se ridică cu sprijin cât
mai mult în membrul inferior neprotezat
Corect: d, e
275
19. În cadrul programului kinetic performat la un pacient cu endoproteză de şold se
derulează exerciţii pentru grupele musculare:
a. fesiere
b. cvadricipitale
c. paravertebrali
d. ale membrelor superioare
e. sternocleidomastoidieni
Corect: a, b, c, d
20. Postoperator, la pacientul cu artroplastie totală cimentată de şold sunt indicate

mobilizările asistate la nivelul şoldului operat din ziua a 5-a, pentru:
a. flexie şi adducţie
b. flexie şi abducţie
c. extensie şi rotaţie
d. rotaţie
e. extensie şi adducţie
Corect: b
276
Disicplina MEDICINA INTERNA
Autor: Conf.univ. Dr. Daniela Ciobanu
1.Bronșita cronică obstructivă se caracterizează prin:

A. Tuse cu expectorație.
B. Dispnee.
C. Murmur vezicular diminuat, cu expir prelungit.
D. Torace normal conformat.
E. Hipersonoritate pulmonară.
Raspuns - A, B, C, E
2.Criza de astm bronsic cuprinde urmatoarele :

A. Torace blocat în inspir.
B. Bradipnee cu 12-15 respirații/min.
C. Dispnee expiratorie cu wheezing intens
D. Hipersonoritate pulmonara
E. Tiraj intercostal si cianoza
Raspuns - A,C,D,E
3.In pneumonia francă lobară simptomatologia cuprinde următoarele:

A. Frison solemn.
B. Febră.
C. Junghi toracic.
D. Tuse seacă, iritativă.
E. Tuse cu expectorație hemoptoică.
Raspuns - A,B,C,D
4.Explorarea biologică în pneumonie se caracterizează prin următoarele :

A. Leucocitoză cu neutrofilie și deviere la stânga a formulei leucocitare.
B. VSH mult crescută.
C. Proteina C reactivă crescută.
D. Ureea sangvină scăzută.
E. Fibrinogen crescut.
Raspuns - A,B,C,E
5.Diagnosticul de HTA se pune prin descoperirea unor valori tensionale mai mari de:
A. 110/70 mmHg.
B. 130/80 mmHg.
C. Peste 140/90 mmHg.
D. Peste 180/110 mmHg.
E. Peste 150 mmHg pentru TA sistolică.
Raspuns - C
6. La anamneza unui bolnav hipertensiv ne intereseza urmatoarele date:

A.data si modul de debut al hipertensiunii
B.Aspectul CT craniu efectuat anterior
C.prezenta in istoric a unor simptome si semne revelatoare pentru afectarea organelor
tinta
D.modul de viata al pacientului si existenta unor factori de risc cardiovascular
E.antecedentele familiale hipertensive sau CV
Raspuns - A,C,D,E
277
7.Următoarele caractere aparţin anginei pectorale de efort:
A. Sediul cel mai frecvent este retrosternal în treimea medie sau superioară.
B. Cea mai frecventă iradiere este pe membrul superior stâng.
C. Caracter de constricţie toracică.
D. Caracter de înţepături precordiale repetitive.
E. Durerea se accentuează în inspir.
Raspuns - A,B,C
8. Factorii de risc ai bolii coronariene sunt:

A.Creşterea colesterolului total plasmatic (LDL colesterol)
B. Nivelul plasmatic crescut al HDL colesterol
C.Hipertensiunea arterială
D.Diabetul zaharat sau scăderea toleranţei la glucoză
E.Obezitatea
Raspuns - A,C,D,E
9. Evaluarea bolnavului hipertensiv cuprinde:

A. Anamneza
B. Examenul clinic
C. Explorarea organelor tinta: cord, rinichi, creier
D. Identificarea factorilor de risc endocrinometabolici: glicemie,lipide plasmatice, acid uric
E. Coronarografia
Raspuns - A,B,C,D
10. Examenul de laborator in endocardita infectioasa cuprinde:

A.Anemie normocroma, microcitara
B. Leucocitoza
C. VSH scazut
D.Proteinurie
E.Hemoculturi negative
Raspuns - A,B,D
11. Urmatoarele simptome apartin Insuficientei Cardiace Stangi:

A. Dispneea
B. Tusea
C. Hemoptizia
D. Astenia fizica / fatigabilitatea
E.Cianoza peri-oro-nazala
Raspuns - A,B,C,D
12. Urmatoarele caracteristici apartin reumatismului articular acut (RAA) :

A.RAA este o consecinţă tardiva a infecţiei faringiene cu streptococ beta hemolitic de
grup A
B. Anatomic se produce alterarea fibrelor de colagen şi a substanţei tesutului conjunctiv
C.Leziunile inflamatorii afectează mai multe organe: articulaţii, inimă, tegumente, ţesut
celular subcutanat şi sistem nervos central
D.Determină fibroză la nivelul plamanilor
E. Artrita reumatismală cuprinde afectarea predominantă a articulaţiilor mari
Raspuns - A,B,C,E
13.Diagnosticul de gastrită este obligatoriu confirmat de:

A. Examenul radiologic.
278
B. Examenul endoscopic.
C. Explorarea secreţiei gastrice.
D. Examenul endoscopic cu biopsie de mucoasă gastrică.
E. Tomografiacomputerizată..
Raspuns - D
14.Care din următoarele elemente clinice şi paraclinice sunt caracteristice hepatitei

cronice:
A. Icterul hepatocelular.
B. Varicele esofagiene prezente la examenul endoscopic.
C. Ascita şi edemele.
D. Steluţele vasculare.
E. Hipergamaglobulinemie peste 2 g%.
Raspuns - A,D,E
15.Refluxul gastroesofagian este sugerat de urmatoarele simptome:

A. Pirozis
B. Regurgitații acide
C. Vărsături
D. Disfagie
E. Meteorism abdominal
Raspuns - A, B, D
16.Boala ulceroasa cuprinde urmatoarele simptome:

A. Arsura epigastrică.
B. Durerea în hipocondrul drept.
C. Achalazia.
D. Periodicitatea durerii.
E. Odinofagia.
Raspuns - A, D
17. Tratamentul insuficientei cardiace cuprinde :

A.Repaus la pat
B.Diuretice
C.Tonicardiace -Digoxin
D.Inhibitori de pompa de protoni-Omeprazol
E.Antibiotice-Amoxicilina
Raspuns - A,B,C
18. Diagnosticul paraclinic al anginei pectorale cuprinde:

A.Electrocardiograma
B.Testarea la efort
C.Ecocardiografia
D.Biopsia cardiaca
E.Coronarografia
Raspuns - A,B,C,E
19. Explorarea paraclinica a Poliartritei Reumatoide evidentiaza:

A. Creşterea VSH, fibrinogenului, proteinei C reactive şi alfa-2-globulinelor
B. Sindrom anemic de tip normocitar şi normocrom sau hipocrom
C. Factorul reumatoid la un titru mai mare de 1/80 seropozitivă
D. Anticorpi antinucleari, cu anticorpi anti-ADN dublu catenar prezenţi
279
E. Biopsia osoasa arata osteoporoza
Raspuns - A,B,C
20.Enumerați criteriile prin care se distinge durerea inflamatorie de coloană din spondilita
anchilozantă:
A. Debut insidios.
B. Redoare matinală.
C. Ameliorarea cu exercițiul sau activitatea.
D. Debut sub 40 de ani.
E. Accentuarea odată cu exercițiul.
Raspuns - A, B, C, D
21. În LES întâlnim următoarele modificări hematologice:

A. Anemia hemolitică autoimună.
B. Limfocitoza.
C. Leucopenia.
D. Leucocitoza.
E. Trombocitoza.
Raspuns - A, C
22. Precizați articulațiile afectate frecvent în PR:

A. Articulațiile metacarpofalangiene.
B. Articulațiile piciorului.
C. Umărul.
D. Șoldul.
E. Genunchii.
Raspuns - A, B, E
23. Semnul clinic caracteristic LES este:

A. Eritemul marginat.
B. Tegumente infiltrate cu elasticitate pierdută.
C. Eritemul facial cu aspect de future (vespertilio).
D. Febra.
E. Scăderea ponderală.
Raspuns - C
24. Precizați caracterele durerii în spondilita anchilozantă:

A. Este surdă, cu debut insidios.
B. Se exacerbează nocturn.
C. Este agravată de mișcare.
D. Artrita asociază ulcerații bucale.
E. Este agravată de utilizarea articulației.
Raspuns - A, B
25. Starea de rău astmatic se caracterizează prin:

A. Hemoptizie
B. Polipnee cu 20 – 25 respirații/min.
C. Polipnee cu peste 30 respirații/min.
D.Dispnee inspiratorie
E.Dureri precordiale
Raspuns - C
280
26. În embolia pulmonară apare:
A. Tuse seacă.
B. Hemoptizie.
C. Dispnee instalată progresiv.
D. Dispnee instalată brusc.
E. Durere toracica
Raspuns - A, B, D, E
27. Care din următoarele semne aparţin insuficienţei cardiace drepte:

A. Ralurile subcrepitante la ambele baze pulmonare.
B. Cianoza intensă generalizată.
C. Galop protodiastolic la vârf.
D. Turgescenta jugularelor
E. Hepatomegale de staza
Raspuns - B, D, E
28.Clasificarea New-York Heart Association (NYHA) gradează insuficiența cardiacă în:

A. 2 clase.
B. 3 clase.
C. 4 clase.
D. 5 clase.
E. 8 clase.
Raspuns - C
29. Care din următoarele elementele clinice şi paraclinice nu sunt caracteristice hepatitei
cronice:
A. Icterul hepatocelular.
B. Hepatosplenomegalie
C. Ascita şi edemele.
D. Steluţele vasculare.
E. Hipergamaglobulinemie peste 2 g%.
Raspuns - C
30. Principalele simptome care sugerează boala ulceroasă necomplicată sunt:

A. Arsura epigastrică.
B. Durerea în hipocondrul drept.
C. Achalazia.
D. Periodicitatea durerii.
E. Odinofagia.
Raspuns - A, D
281
Disciplina Chirurgie plastica
Autor: Prof.univ.Dr. Marius Ciurea, Sef lucr.Dr. Razvan Mercut
1) Alegeti afirmatiile corecte cu privire la suprafetele diferitelor segmente ale

corpului :
a. Fata reprezinta 10%
b. Mana reprezinta 1%
c. Perinel si organele genitale reprezinta 1%
d. Piciorul reprezinta 1%
e. Capul si gatul reprezinta 9%
R – b,c,e
2) Alegeti afirmatiile false legate de arsura grad II A

a. Prezinta flictene hemoragice
b. Nu este dureroasa
c. Se vindeca fara cicatrice
d. Leziunea ajunge in dermul reticular
e. Prezinta flictene cu continut serocitrin
R – a,b,d
3) Alegeti afirmatiile corecte cu privire la fracturile mainii.

a. Diagnosticul de certitudine este stabilit de examenul clinic
b. Fixarea se poate face cu suruburi
c. Fractura Bennet apare la metacarpul I la nivelul MC 1
d. Cele mai multe apar in lipsa traumatismelor
e. Tratamentul este intotdeauna ortopedic
R – b,c
4) Musculatura intrinseca a mainii este inervata de nervul:

a. radial
b. median
c. ulnar
d. musculocutanat
e. axilar
R – b,c
5) Alegeti afirmatiile adevarate legate de arsura grad III

a. Leziunea caracteristica este escara poscombustionala
b. Sunt afectate toate straturile tegumentului
c. Se vindeca spontan
d. Necesita tratament chirurgical
e. Leziunea ajunge pana in dermul papilar,fara sa il depaseasca
R – a,b,d
6) Fracturile
a. Reprezinta pierderea raporturilor normale ale epifizelor osoase ce formeaza o
articulatie
b. b) Reprezinta o solutie de continuitate la nivel osos
c. Se produc doar pe osul sanatos
d. Necesita intotdeauna tratament chirurgical
282
e. Nu pot fi diagnosticate cu ajutorul radiografiei
R–b
7) Entorsele
a. Reprezinta pierderea permanenta a raporturilor normale ale epifizelor osoase ce
formeaza o articulatie
b. b)Epifizele osoase ce formeaza articulatia pastreaza raporturi normale
c. Necesita cel mai frecvent tratament chirurgical
d. Radiografia evidentiaza intreruperea continuitatii osoase
e. Nu necesita imobilizarea articulatiei afectate
R–b
8) Alegeti afirmatia adevarata legata de fractura Bennet

a. Este o fractura extraarticulara
b. Este o fractura a osului trapez
c. Este o fractura a bazei metacarpianului I
d. Este o fractura a capului metacarpianului I
e. Este o fractura a metacarpianului II
R–c
9) Fractura tremii medii a diafizei humerale este cunoscuta ca fiind responsabila

de paralizia urmatorului nerv:
a. Nervul median
b. Nervul radial
c. Nervul ulnar
d. Nervul musculocutanat
e. Nervul axilar
R–b
10) Inervatia senzitiva la nivelul fetei palmare a degetului V este asigurata de

a. Nervul musculocutanat
b. Nervul median
c. Nervul radial
d. Nervul ulnar
e. Nervul axilar
R–d
11) Plagile ce pot fi suturate per primam sunt:

a. Plagile muscate
b. Plagile intens contaminate cu pamant,material biologic, multipli corpi straini
c. Plagile infectate
d. Plagile curate ce se prezinta in primele 6 ore de la producere
e. Plagile mai vechi de 48 h
R–d
12) La nivelul muschiului trecerea curentului electric determina cu exceptia:

a. Relaxare musculara
b. Eliberarea de mioglobina
c. Rupturi musculare.
d. Muschi cu aspect de carne fiarta (devitalizat).
e. Disturgerea fibrei musculare
R–a
283
13) Maladia Dupuytren este o boala a
a. tendoanelor flexoare
b. tendoanelor extensoare
c. fasciei palmare
d. oaselor metacarpiene
e. nervilor digitali
R–c
14) . Tumefactia in infectii:

a. apare in stadiile de remitere a infectiei
b. se datoreaza eliberarii de mediatori chimici ce produc cresterea permeabilitatii
vasculare
c. creste la aplicarea de gheata
d. diminua la mentinerea pozitiei declive a membrului
e. se accentueaza in pozitia procliva a membrului
R–b
15) Leziunea inalta de nerv median:

a. Produce deficite motorii mai usoare decat leziunea joasa.
b. Este afectata musculatura extensoare a antebratului.
c. Se insoteste de paralizia musculaturii tenare
d. Este insotita de hipoestezia sau anestezia degetului V
e. Afecteaza musculatura hipotenara
R–c
16) Tenosinovita de etiologie infectioasa:

a. In general se vindeca fara tratament.
b. Apare la nivelul tendoanelor extensoare ale degetelor.
c. Degetul are o pozitie in extensie
d. Apare tumefactie doar la nivelul falangei distale
e. Apare la nivelul tendoanelor flexoare ale degetelor
R–e
17) Rezistenta la trecerea curentului electric prin tesuturi este minima la nivel:
a. Nervos.
b. Conjunctiv.
c. Osos.
d. Muscular
e. Epitelial
R–a
18) Este falsa urmatoarea afirmatie legata de luxatii:

a. In anumite situatii tratamentul ortopedic poate fi suficient
b. Diagnosticul de certitudine se stabileste pe baza anamnezei si a examenului clinic
c. Luxatiile deschise presupun existenta unei plagi
d. Tratamentul chirurgical este indicat in situatia in care tratamentul ortopedic
esueaza
e. Sunt insotite de impotenta functionala
R–b
19) Panaritii profunde sunt:

a. Pulpar
b. Periunghial
284
c. Eritematos
d. Osteita
e. Flictenular
R–d
20) Caracteristicile arsurii de gradul I:

a. Flictene cu continut sero-sanghinolent.
b. Zona de necroza central.
c. Eritem si caldura locala.
d. Este nedureroasa
e. Necesita tratament chirurgical
R–c
285

Propuneri Teste Grila Licenta BFKT 2020

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Propuneri Teste Grila Licenta BFKT 2020

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea de Medicină și Farmacie

PROPUNERI TESTE GRILĂ LICENŢĂ

1. Capul radiusului se articulează cu:

2. Extremitatea superioară a humerusului prezintă o suprafață articulară ce este orientată:

3. Care dintre afirmațiile referitoare la extremitatea inferioară a ulnei este adevărată:

4. Spina ischiadică aparține:

5. Următoarea afirmație despre nervul genitofemural este incorectă:

6. Următoarele afirmații referitoare la nervul femural sunt corecte, cu excepția uneia:

7. Nervul peronier superficial inervează senzitiv:

8. Ramurile colaterale scurte ale plexului sacral sunt:

9. Următorii mușchi sunt inervați de ramuri ale plexului lombar, cu excepția:

10. Următoarea afirmație referitoare la nervul axilar este falsă:

11. Următoarele ligamente întăresc capsula articulară a articulației sterno-claviculare, cu

12. Ulna nu prezintă :

13. Originea aparentă a n VII (nervus facialis) se află în:

14. Originea aparentă a n XI (nervus accesorius) se află în:

15. Prin fisura orbitară inferioară trece:

16. Următoarele părți ale encefalului aparțin diencefalului, cu excepția:

17. În fosa pterigoidă a proceselor pterigoidiene ale osului sfenoid se inseră

19 La nivelul feței anterosuperioare a stîncii temporalului se găsesc, cu excepția:

20. În meatul nazal inferior se deschid:

21. La nivelul hilului pulmonar drept:

22. Aria vizuală primară este localizată:

24. La nivelul feței exocraniene a solzului occipitalului se observă, cu excepția:

27. Următoarele afirmații referitoare la articulația cotului sunt adevărate:

28. Următoarele afirmații referitoare la discurile intervertebrale sunt adevărate:

29, Mișcările la nivelul coloanei vertebrale sunt:

30. Adducția coapsei este realizată de următorii mușchi:

31. Următoarele afirmații referitoare la meniscurile intraarticulare ale articulației tibio-femurale

32. Flexia gambei este realizată de următorii mușchi:

33. Flexia dorsală a piciorului este realizată de următorii mușchi:

34. Următoarele artere reprezintă ramuri ale arterei axilare:

35. Următoarele oase carpiene se găsesc la nivelul rândului proximal al carpului:

37. Rândul lateral al tarsului este format din următoarele oase:

38. Nervul radial inervează următorii mușchi:

39. Ramurile fasciculului lateral ale plexului brahial sunt:

40. Următorii factori menţin stabilitatea în articulaţia glenohumerală:

41. Articulaţiile intertarsiene sunt:

42. Sunt ramuri ale fascicului posterior al plexului brahial:

43. Capetele de origine ale mușchiului cvadriceps femural sunt:

44. Sunt ramuri ale fasciculului medial al plexului brahial:

45. Următorii muşchi sunt inervaţi de nervul ulnar:

46. Sunt adevărate urmatoarele afirmații referitoare la mușchiul coracobrahial:

47. Următoarele afirmații referitoare la mușchiul peronier scurt sunt adevărate:

48. Sunt adevărate următoarele afirmații despre nervul tibial:

49. Nervul obturator:

50. Următoarele elemente aparțin epifizei superioare a humerusului:

51. În articulația coxo-femurală se realizează mișcările coapsei:

52. Articulația genunchiului prezintă mai multe ligamente:

53. Clavicula prezintă:

54. Scapula prezintă:

55. Condilul humerusului prezintă următoarele suprafețe articulare:

56. Fața dorsală a sacrului prezintă:

57. Trunchiurile plexului brahial sunt:

59. Următoarele afirmații referitoare la mușchi sunt adevărate:

60. Următorii muşchi realizează extensia coapsei în articulaţia coxo-femurală:

62. Ramurile terminale ale plexului lombar sunt:

63. Ramurile terminale ale arterei brahiale sunt:

64. La nivelul neocortexului, ce prezintă structură laminară, se identifică următoarele straturi

65. La nivelul cortexului frontal se află următoarele arii funcționale:

66. În meatul nazal mijlociu, se deschid:

68. Vena portă se formează din următoarele ramuri de origine:

71. În fosa interpedunculară de pe fața inferioară a hipotalamusului se identifică: