TESTE GRILA KINETOTERAPIE

1. Valoarea oilitaţii uei artiulaţii poate fi oparata u:

a) ea a artiulaiei si etrie la ielul e relor

b) valoarea standard

c) aloarea geerala a oilitaii pe a u ite tipuri de patologii

d) ea a artiulaiilor supraiaete

e) ea a artiulaiilor suiaete

Corect: a, b

2. Seletaţi azurile îare se folosespoziţii de start prefereţiale, altele deât poziţia zero de testare
articulara:

a) aprecierea amplitudinii de miscare a rahisului cervical

b) aprecierea amplitudinii de miscare a piciorului

c) aprecierea amplitudinii de miscare a soldului

d) apreierea a plitudiii de isare a pro aiei si supiaiei

e) aprecierea amplitudinii de miscare a rahisului dorso-lombar

Corect: b, c, d

3. Seletaţi euţurile adevarate iluse îregulile geerale ale ilaţului artiular:

a) cotul si genunchiul nu au miscari de extensie

b) relaxarea si instruirea pacientului

c) asezarea paietului î poziia preferata de aesta

d) apliarea goio etrului pe partea extera a artiulaiei testateu exepia supiaiei)

e) apliarea goio etrului î poziie ât ai o oda petru paiet

Corect: a, b, d
4. Ce alte eleete, îafara aplitudiii de isare se apreiaza la exaeul oietiv al uei artiulaţii:

a) deformarea articulara

b) modificarile de temperatura ale tegumentului supraiacent

c) deiaiile î ax

d) tonusul muscular

e) fora usulara

Corect: a, b, c

5. Care sunt miscarile proprii ale umarului:

a) antepulsie

b) retropulsie

c) extensie

d) ridicare

e) coborâre

Corect: a, b, d, e

6. Cum se apreciaza amplitudinea miscarilor proprii ale umarului:

a) goniometric

b) cu ajutorul firului cu plumb

c) pri asurarea dista ei î etri etri

d) pri asurarea dista ei î ili etri

e) prin raportarea la valorile umarului opus

Corect: c
7. Care afiraţii sut adevarate petru apreierea oilitaţii scapulo- humerale:

a) a duia si adduia se realizeaza î pla frotal

b) ateduia se realizeaza î pla sagital

c) rotaiile se realizeaza î jurul u ui ax orizotal

d) rotaiile se realizeaza î pla orizotal

e) ateduia se realizeaza î pla frotal

Corect: a, b, d

8. Petru asurarea aduţiei îartiulaţia sapulo- humerala, goniometrul se plaseaza:

a) u raul fix pe liia axilara posterioara

b) u raul fix pe liia axilara edie

c) u raul o il pe faa posterioara a raului

d) u raul o il pe faa ediala a raului

e) idiferet, astfel îât paietul sa ai a o poziie o oda

Corect: a, c

9. Petru asurarea rotaţiilor îartiulaţia sapulo-humerala:

a) goio etrul se plaseaza u raul fix orizotal

b) goio etrul se plaseaza u raul o il pe liia ediaa a feei ediale a a te raului

c) goio etrul se plaseaza u raul o il pe liia ediaa a feei posterioare a a te raului

d) pozitia 0 este în sezând

e) pozitia 0 este în decubit dorsal

Corect: a, c, e
10. Care euţuri sut false despre aplitudiea isarilor îartiulaţia sapulo- humerala:

a) a duia – 1800

b) extesia retroduia – 300

c) rotaia i ter a – 700

d) rotaia extera – 900

e) flexia – 1800

Corect: b, c

11. Cotraţia reflexa diadrul oilizarilor ative reflexe este provoata pri:

a) reflex de întindere (stretch-reflex)

b) miscarea voluntara cu modificarea lungimii muschiului

c) reflex de echilibru

d) reflexe de poziie

e) cresterea tensiunii muschiului

Corect: a c, d

12. Mobilizarea activa libera este o tehnica în cadrul:

a) mobilizarii active reflexe

b) mobilizarii pasive

c) kineziei statice

d) mobilizarii active voluntare

e) tehnicilor anakinetice

Corect: d
13. Care diuratoarele odalitaţi tehie aparţioilizarilor ative volutare:

a) mobilizarea activa libera

b) mobilizarea activo-pasiva

c) mobilizarea pasivo-activa

d) oilizarea atia u rezistea

e) otraia izokietia

Corect: a, b, d

14. Care diuratoarele odalitaţi tehie aparţioilizarilor pasive:

a) otraia izo etria

b) relaxarea

c) traiuile

d) mobilizarea pasivo-activa

e) mobilizarea pasiva pura asistata

Corect: c, d, e

15. Stretchingul are urmatoarele avantaje:

a) sade flexiilitatea esuturilor

b) reste ailitatea de a î aa sau perfor a diferite isari

c) determina relaxarea fizica si psihica

d) determina o constientizare asupra propriului corp

e) creste riscul de traumatisme ale aparatului locomotor prin munca sau sport

Corect: b, c, d
16. Care din urmatoarele reguli pentru stretching sunt adevarate?

a) îalzirea prealaila a esutului

b) aplicarea unor tehnici de relaxare

c) poziioarea oreta a paietului

d) i iial se î ti de doar o sigura artiulaie, apoi se poate exeuta strethig peste sau artiulaii

e) se îepe u artiulaiile proxi ale si apoi ele distale

Corect: a, b, c, d

17. Ce tipuri de stretching pentru ushi uoasteţi?

a) izotonic

b) balistic

c) dinamic

d) activ sau stato-activ

e) static sau pasiv

Corect: b, c, d, e

18. Miscarile jocului articular sunt:

a) rulare

b) alunecare

c) flexia

d) compresie

e) traiu e

Corect: a, b, d, e
19. Efectele jocului articular sunt:

a) asigura isarile seg etelor î artiulaiile periferie

b) asigura o repartiie fiziologia a lihidului sioial

c) per ite for area de adere e î artiulaie

d) transmite impusuri aferente ale controlului proprioceptiv de la nivel articular

e) efect antialgic

Corect: a, b, d, e

20. Îtipul oilizarilor vo ţie seaa de o serie de reguli:

a) poziia paietului sa fie o oda, relaxata

b) poziia artiulaiei are a fi oilizata sa per ita o ât ai ua relaxare loala

c) kietoterapeutul sa ai a o poziie o oda u posiilitate de aordare usoara a paietului.

d) âa kietoterapeutului are fae oilizarea u a aea otat u artiulaia

e) segmentul articular care nu va fi mobilizat va trebui stabilizat printr-o curea, de catre un ajutor, sau de o
mâna a kinetoterapeutului

Corect: a, b, c, e

21. În programele de recuperare ale bolnavilor cardiovasculari, efortul lor este cel mai mult limitat de:

a) ediaia speifia afeiuii

b) pragul angios restant

c) valorile crescute ale TA

d) alorile resute ale free ei ardiae

e) alorile resute ale free ei respiratorii

Corect: b
22. În perioada de la 8-saptaâi postifart, ivelul de soliitare al exeriţiilor fizie

orelat u freveţa ardiaa este de:

a) % di free a maxima

b) % di free a axi a

c) 70%-% di free a axi a

d) % di free a axi a

e) % di free a axi a

Corect: c

23. Oietivele terapeutie ale paieţilor oroariei se pot realiza:

a) medicamentos

b) chirurgical

c) antrenament fizic

d) drenajul de postura

e) reeducarea tusei

Corect: a, b, c

24. Obiectivele fazei a II-a si a III-a a programului de recuperare a coronarienilor sunt:

a) reantrenarea la efort

b) readaptarea la iaa otidiaa

c) readaptarea socio-profesionala

d) nici una din variantele de mai sus

e) pensionarea paieilor

Corect: a, b, c
25. Ioilizarea prelugita la pat a paieţilor oroariei este urata de ultiple opliaţii:

a) deodiioarea ardio-vasculara

b) staza venoasa si bronsica

c) tulburari trofice

d) a eliorarea fraiei de ejeie

e) decompensari psihice

Corect: a, b, c, e

26. Se osidera ifart ioardieopliat îuratoarele situaţii:

a) infarctul miocardic cu hipotensiune arteriala

b) infarctul miocardic fara durere cardiaca persistenta sau recurenta

c) infarctul miocardic fara disritmii semnificative

d) ifartul ioardi fara i sufiie a ardiaa

e) infarct miocardic cu anevrism ventricular

Corect: b, c, d

27. Paraetrii urariţi îreuperarea dupa ifartul ioardiaut eopliat sut:

a) free a ardiaa

b) EKG

c) tensiune arteriala

d) monitorizarea holter

e) toi para etrii de ai sus

Corect: a, c
28. Criteriile de terminare a testului de efort sunt:

a) durerea anginoasa suportabila

b) extrasistolia ventriculara agravata la efort (peste 25% din batai)

c) tahiardiile etopie supraetriulare sau firilaia ventriculara

d) tulburarile de conducere atrio-ventriculare sau intraventriculare

e) cresterea TA peste 230/130mmHg

Corect: b, c, d, e

29. Ritmul minim de antrenament la pacientul coronarian în faza a II-a a infarctului miocardic acut este de:

a) sedie/sapta âna

b) sedie/sapta âa

c) sedie/sapta âa

d) sedie/sapta âa

e) zilnic

Corect: c

30. Copliaţiile posiile ale testarii la efort sut:

a) infarctul miocardic acut, oprirea cardiaca, decesul

b) hipotensiunea

c) i sufiie a respiratorie

d) i sufiie a irulatorie erebrala acuta

e) i sufiie a ardiaa ogestia

Corect: a, b, d, e
31. Prin ce repere anatomice nu trece firul cu plumb la examinarea din spate, pentru înclinarile laterale:

a) apofiza spinoasa C7

b) trohanter

c) pliul interfesier

d) pe marginea axilara a omoplatului

e) între condilii interni ai genunchilor

Corect: b, d

32. Tehnica De Lorme-Watkis are îstrutura uratoarele seturi de exeriţii:

a) setul I: 10 ridicari cu ½ 10 RM

b) setul II: 10 ridicari cu ¾ 10RM

c) setul III: 10 ridicari cu 10 RM

d) setul IV: 5 ridicari cu ½ 10 RM

e) setul V : 5 ridicari cu ½ 10 RM

Corect: a, b, c

33. Petru a reste forţa usulara se exeuta:

a) exeriii izo etrie

b) tehii de failitare proprioeptia euro usulara petru a reste diret fora usulara

c) posturile declansatoare de reflexe tonice

d) exeriii dia ie u rezistea

e) coordonarile paliative

Corect: a, c, d
34. Ce muschii realizeaza rotatia externa a soldului:

a) Psoas;

b) Obturator intern si extern;

c) Gemen superior si inferior;

d) Pyramidal si patrat femoral.

e) Tensor fascia latae.

Corect: b,c,d

35. Ce tipuri de strethig petru ushi uoasteţi?

a) izotonic

b) balistic

c) dinamic

d) activ sau stato-activ

e) static sau pasiv

Corect: b, c, d, e

36. În poliartrita reumatoida se pune accent pe tonifierea:

a) Extensorilor degetelor

b) Flexorului superficial al degetelor

c) Flexorilor a te raului

d) Flexorilor coapsei si gambei

e) Musculaturii intrinseci a mâinii

Corect: a, b, e
37. Mobilitatea coloanei cervicale este evaluata prin:

a) Indicele Schöber

b) Indicele tragus-acromion

c) Indicele Ott

d) Indicele menton-stern

e) Indicele occiput-perete

Corect: b, d, e

38. Alegeţi raspusul fals. Disopatia loara de faza IV se aifesta astfel:

a) 60-% di paie i su t asi pto atii

b) Lombalgie cronica mecanica, meteorodependenta

c) Lumbago acut cu pseudosciatica, dupa ridiare de greutai

d) Sciatica cu Lasseque pozitiv

e) Sindrom de coada de cal

Corect: d

39. Alegeţi raspusul fals. Caraterele oue ale spodilartritelor seroegative sut

urmatoarele:

a) Preze a fatorului reu atoid

b) A se a odulilor su uta ai

c) Preze a artritelor periferice

d) Afetarea artiulaiilor saroiliae si a oloaei erterale

e) Afectarea tegumentelor si mucoaselor

Corect: a
40. Exeriţiile dietoda Rood se fudaeteaza pe uratoarele aspete eurofiziologie:

a) Se faciliteaza otraiile olutare axi e pri atiarea afereta ga a cu

regle etarea atiitaii fusurilor euro usulare

b) Este necesar un input oret petru o i erea u ui raspus otor oret

c) Cea mai eficienta stimulare cutanata se realizeaza prin perierea tegumentului sau prin

treerea rapida a uor uuri de gheaa

d) Fieare isare are se exeuta treuie sa ai a o fializare prestaila, iar sezaiile are

se perep î tot ursul isarii ostituie ele e te de aza ale î aarii otorii

e) Toate aspectele anterioare sunt adevarate

Corect: e

41. Copliaţiile postoperatorii ale edoprotezarii otului sut:

a) indoloritatea

b) afectarea (de tip neuropraxie) a nervului ulnar

c) redoarea sau instabilitatea de cot

d) cicatrizarea tardiva si necorespunzatoare a plagii postoperatorii

e) dei etarea, ruptura edoprotezei sau disoierea parilor o poete

Corect: b, c, d, e

42. Oriare ditre erii ehipei reuperatorii treuie sa ţia seaa de uratoarele aspet îderularea
programului de reabilitare la pacientul cu endoproteza de cot:

a) repausul imediat al cotului endoprotezat trebuie sa fie unul decliv, pentru reducerea cât mai lenta a
edemului postoperator

b) miscarea activa a cotului este practic permisa imediat ce edemul si durerea postoperatorie încep sa se
remita

c) regula de aza este progresiitatea si lâ deea, fiid prosrise oilizarea i te pestia si flexia peste
90° în primele 21 zile, pentru a permite vindecarea tricipitala
 d) în perioadele de repaus dintre terapia fiziala, otul a fi suspedat î poziii alteratie de flexie ° si
extensie maximala, timp de 4 saptamâni; dupa aceasta perioada, pacientul poate începe activitatea fizica
uzuala, zilnica, adaptându-se progresi la ea î fu ie de tolera a otului operat

e) se idia ât ai ulte isari pasie, u traiu i î axul e rului superior

Corect: b, c, d

43. Ditre priipii geerale are treuie respetate îortezarea âiii fae exepţie:

a) orteza treuie sa orespuda ât ai fix oturului âiii si a te raului

b) lugi ea ortezei sa fie sufiiet de luga exista si exepii, prelugidu-se de cele mai multe ori pâna în
/ proxi ala a a te raului

c) lai ea ortezei la ielul a te raului treuie sa fie sufiieta petru asigurarea stailitaii sale

d) orteza sa asigura o extensie de minim 15º– ºla ielul gâtului âiii, u partiularizare î fu ie de
scopul ortezei

e) arcurile anatomice ale mâinii nu sunt absolut respectate de forma ortezei iar degetele sunt plasate
rareori î poziie fu io ala

Corect: e

44. Ortezele pentru membrul inferior trebuie sa fie centrate astfel:

a) orteza de glezna centrata la nivelul maleolei mediale

b) orteza de ge u hi la ielul proe i e ei odil fe ural medial

c) orteza de sold astfel încât sa permita pacientului o flexie de 90º la nivelul soldului

d) orteza de ge u hi la ielul proe i e ei odil fe ural lateral

e) orteza de glezna centrata la nivelul maleolei laterale

Corect: a, b, c
45. Rolul ortezelor de piior este îfuţie de tipul de orteza. Astfel:

a) Orteza statia e i e seg etul de orp disfu io al îtr-o a u ita poziie

b) Orteza di a ia i hi a isarea seg etului de orp, asigurâd o fuioalitate opti a

c) Orteza io eaia sau fu ionala are rol multiplu (controlul miscarilor excesive, plasarea piciorului în
eutralitate sutalara î faza de spriji a ersului, a sor ia soului la ataul u taloul

d) Ortezele acomodative asigura amortizarea socurilor, distribuirea uniforma a presiunilor

e) Ortezele ao odatie asigura soliitarea reliefurilor osoase si aetuarea frearii suprafeelor platare

Corect: a, c, d

46. Endoproteza cefalica la nivelul soldului este indicata la pacientul cu:

a) fractura de acetabul

b) fractura de col femural

c) osteonecroza aseptica de cap femural

d) pseudartroza postfractura de cap femural

e) fractura intertrohanteriana

Corect: b, c, d

47. Proteza totala de sold este indicata în marile degradari anatomo-fuţioale ale soldului, ditre are ai
importante sunt:

a) Coxartroze secundare sau primitive decompensate

b) Sechele posttraumatice si artrodeza de necesitate la vârste tinere

c) Reumatismul cronic inflamator

d) Proesul i feios loal

e) Periartrita coxofemurala

Corect: a, b, c
48. Avantajul endoprotezarii soldului cu proteza totala cimentata se exprima prin:

a) Fixarea iologia pri otatul iti iologi la iterfaa i plat-os

b) Fixare definitiva de la început

c) Posibilitatea de a relua mersul cu încarcare, la câteva zile postoperator

d) Reluarea tardiva a mersului cu încarcare

e) Refaerea parilor oi ale soldului

Corect: b, c, e

49. Asezarea si ridicarea de pe scaun la pacientul cu endoproteza de sold comporta urmatoarele aspecte
definitorii:

a) sauul folosit de paiet se reo a da a fi u î ali e ât ai ia, astfel îât flexia la ielul
genunchiului si soldului sa fie peste 90º

b) la asezare, pacientul se îndeparteaza cât poate de mult cu calcâiele de scaun, se lasa cât mai repede cu
greutatea mai mult pe membrul inferior afectat pe scaun

c) la ridicarea de pe scaun, apropie calcâiele, cu membrul inferior operat cât mai aproape de scaun,
deplaseaza sezutul la marginea scaunului si se ridica cu sprijin cât mai mult în membrul inferior
neprotezat

d) la asezare, pacientul se apropie cât poate de mult cu calcâiele de scaun, se lasa pe scaun cât mai usor cu
greutatea mai mult pe membrul inferior sanatos

e) la ridicarea de pe scaun, apropie calcâiele, cu membrul inferior sanatos cât mai aproape de scaun,
deplaseaza sezutul la marginea scaunului si se ridica cu sprijin cât mai mult în membrul inferior
neprotezat

Corect: d, e
50. Îadrul prograului kietiperforat la upaiet u edoproteza de sold se deruleaza exeriţii petru
grupele musculare:

a) fesiere

b) cvadricipitale

c) paravertebrali

d) ale membrelor superioare

e) sternocleidomastoidieni

Corect: a, b, c, d

51. Obiectivele programului de recuperare aplicat la un pacient cu artroplastie totala sold sunt:

a) resterea forei usulare

b) e i erea atitudinilor preoperatorii ale membrului inferior

c) e i erea oilitaii artiulare si eitarea istalarii atitudiilor iioase

d) recuperarea completa a genunchiului

e) evitarea sau tratarea sechelelor tromboflebitei postoperatorii si prevenirea edemului

Corect: a, c, d, e

52. Alegeţi raspusul fals. Reuatisul aartiular upride uratoarele etitaţi liie:

a) Gonartroza

b) Periartrita scapulo-humerala

c) Periartrita coxofemurala

d) Algoneurodistrofia

e) Maladia Dupuytren

Corect: a
53. Alegeţi raspusurile orete. La ispeţia teguetelor paieţilor u sidro reuatoid se pot evideţia:

a) Leziuni eritemato-scuamoase în psoriazis

b) Noduli reumatoizi în spondilita anchilozanta

c) Noduli Bouchard si Heberden în boala artrozica

d) Tofi gutosi în poliartrita reumatoida

e) Eritem facial „în fluture în lupusul eritematos diseminat

Corect: a, c, e

54. Mobilitatea coloanei cervicale este evaluata prin:

a) Indicele Schöber

b) Indicele tragus-acromion

c) Indicele Ott

d) Indicele menton-stern

e) Indicele occiput-perete

Corect: b, d, e

55. Poliartrita reumatoida este caracterizata de urmatoarele deformari articulare:

a) Deiaia uitala a degetelor si âiii

b) Police în „Z

c) Flexum de cot

d) Genu recurvatum

e) Genu flexum

Corect: a, b, c, e
56. Alegeţi raspusurile orete. Îpoliartrita reuatoida:

a) Se eita poziiile sau atiitaile e soliita flexorii degetelor

b) Se reo a da purtarea de susiatori platari

c) Se eita poziia sezâda pe saue sau fotolii joase

d) Se reo a da exeriiile are atreeaza prehesiuea de fora

e) Cura balneara se adreseaza tuturor formelor de poliartrita reumatoida

Corect: a, b, c

57. În poliartrita reumatoida se pune accent pe tonifierea:

a) Extensorilor degetelor

b) Flexorului superficial al degetelor

c) Flexorilor a te raului

d) Flexorilor coapsei si gambei

e) Musculaturii intrinseci a mâinii

Corect: a, b, e

58. Care diuratoarele afiraţii u privire la artrita psoriazia sut adevarate:

a) Manifestarile cutanate constau în placi eritemato-scuamoase pe coate, genunchi, trunchi

b) Este î soita de aifestarile extraartiulare: oulare, ardiae, respiratorii

c) În majoritatea cazurilor apar manifestarile articulare si apoi cele cutanate

d) Cea mai frecventa forma este artrita mutilanta

e) Unul dintre obiectivele de tratament este prevenirea deformarilor si anchilozelor

f) articulare

Corect: a, b, e
59. Care diuratoarele afiraţii sut adevarate:

a) În spondilita anchilozanta cura balneara este indiata î speial î staiuile de pe litoralul Marii Negre

b) Spodilita ahilozata afeteaza u prepo dere a sexul fe i i

c) Carateristie spodilita ahilozata su t lo osaralgiile î a doua ju atate a opii, u iradiere î

bascula

d) Tabloul clinic al spodilita ahilozata ilude si disfuia etilatorie restritia

e) În stadiile avansate ale spondilita anchilozanta se poate instala „poziia de shior

Corect: a, c, d, e

60. Îtipul ativitaţilor otidiee spodilitiul treuie sa pastreze aumite posturi:

a) Decubit dorsal pe pat tare, cu perna sub cap

b) Sezând pe scaun cu spatar înalt si pastrarea contactului permanent al spatelui cu spatarul

c) Masa de luru la ielul pieptului, u a te raele pe asa

d) Evitarea sederii prelungite în fotoliu

e) În ortostatis pastrarea dista ei axi e xifoid-pube

Corect: b, c, d, e

61. Oriare ditre ortezele folosite îpratia ediala treuie sa prezita uratoarele alitaţi:

a) grele, cu durabilitate scazuta

b) confortabile, tolerate corespunzator

c) acceptabile din punct de vedere cosmetic, mai ales pentru cele folosite la extremitatea distala a
membrului superior

d) usor de î trei ut si de uraat; si ple, î sesul failitaii usuri ei otarii / de otarii pus / scos)
corecte

e) utile, sa serveasa î realitate sopului propus, ajustaile diferitelor faze eolutie ale suferiei
respective

Corect: b, c, d, e
62. Ortezele se ofeţioeaza diuratoarele ateriale, u o exepţie:

a) etalul oe l alit - inoxidabil, aliaj de aluminiu)

b) plasticul

c) pielea

d) hârtia

e) fibrele sintetice, materiale plastifiabile

Corect: d

63. Aspetele otivaţioale are perit îadrarea ortezelor îorteze statie sut:

a) e i erea tousului si forei usulare

b) oretarea defor arilor di afeiuile eurologie prin deficitul muscular

c) prevenirea si corectarea contracturilor musculare

d) stretching-ul pasiv

e) stailizarea artiulara aalitia si gloala, ai preis î la ie ati

Corect: c, d, e

64. Aspetele otivaţioale are perit încadrarea ortezelor în orteze dinamice sunt:

a) i oilizarea, li itare atiitaii artiulare

b) prevenirea deformarilor secundare dezechilibrelor musculare

c) stimulare senzoriala, în principal proprioceptiva

d) e i erea she elor de isare

e) posturarea corecta si pastrarea aliniamentului articular

Corect: b, c, d
65. Priipalele odiţii patologie are presupuîadrul asisteţei ediale oplexe si

ortezarea sunt:

a) leziunile de neuron motor central sau periferic

b) suferi e ortopedico-traumatice diverse

c) afeiu i reu atis ale

d) o pliaiile dupa arsuri

e) afectari tegumentare grave, cu edem fluctuant

Corect: a, b, c, d

66. Priipalele odiţii patologie are presupuîadrul asisteţei ediale oplexe si protezarea sut:

a) A putaiile e relor iferioare

b) Traumatismele

c) Tumorile benigne

d) Malfor aiile doâdite

e) Osteosarcoamele

Corect: a, b, e

67. Seletarea protezei optie petru paietul u aputaţie de eru se realizeaza îaza

uor riterii, u exepţia:

a) ielul a putaiei e rului respeti

b) starea aparatelor ardioasular si respirator ale paietului, preu si statusul ogitie u otiaia
personala

c) atiitaile-oaioale si eoaioale-pe care pacientul le anticipeaza

d) existea sau u a atecedentelor heredo-olaterale de a putaie

e) resursele financiare si tehnice de care dispune persoana în cauza

Corect: d
68. La ivelul erului superior, ortezele sut idiate petru refaerea fuţioalitaţii orale, pri:

a) asistarea sau suportul musulaturii defiitare u fora sazuta; sustituirea usulaturii paralizate

b) protejarea zonelor algice si / sau deformate de solicitari importante

c) corectarea / minimalizarea deformarilor sau tulburarilor de aliniament existente, cu asigurarea unui

aliniament corect al axelor biomecanice

d) preeirea oilitaii pe direii orete, otrolate, asigurâd oserarea eergiei si preeirea

miscarilor anormale

e) imposibilitatea montarii altor dispozitive asistate, supravegheate

Corect: a, b, c

69. Principalele riterii îfuţie de are se lasifia ortezele sut:

a) Clasic (gruparea în doua mari categorii-statice si dinamice)

b) Aato i î fu ie de seg etul e ur eaza a fi ortezat

c) Clinico-fu io al

d) Materialul di are su t o feio ate

e) Denumirea firmei producatoare

Corect: a, b, c

70. Cele ai iportate afeţiui reuatisale u loalizare la ivelul eturii sapulare are eefiiaza de
ortezare a umarului sunt:

a) Capsulita adeziva sau umarul „îgheat

b) Suferi a artiulaiei aro iolaiulare

c) Boli inflamator-imune

d) Reumatismul abarticular

e) Sindrom postcombustional

Corect: c, d
71. Rolul ortezei statie de tipul stailizatorului petru aduţia uarului este oplex, iluzâd:

a) oilizarea raului si umarului, practic a întregului membru superior

b) prevenirea contracturii muschilor adductori ai umarului

c) reduere a dezehilirelor io eaie la ielul eturii sapulare, a o sei elor aestora su luxaia
u arului, retraiile usulare

d) prevenirea stretchingului muschilor rotatori interni simultan cu asuplizarea muschiului deltoid si a coafei
rotatorilor

e) asistarea si stimularea muschilor membrului superior în raport cu derularea recuperarii, când exista o
paralizie de plex brahial

Corect: b, c, e

72. Obiectivele programului de recuperare aplicat la un pacient cu artroplastie totala sold sunt:

a) resterea forei usulare

b) e i erea atitudiilor preoperatorii ale e rului iferior

c) e i erea oilitaii artiulare si eitarea istalarii atitudinilor vicioase

d) recuperarea completa a genunchiului

e) evitarea sau tratarea sechelelor tromboflebitei postoperatorii si prevenirea edemului

Corect: a, c, d, e

73. Postoperator, la pacientul cu artroplastie totala cimentata de sold sunt indicate mobilizarile asistate la
nivelul soldului operat din ziua a 5-a, pentru:

a) flexie si adduie

b) flexie si a duie

c) extesie si rotaie

d) rotaie

e) extesie si adduie
Corect: b

74. Pacientul cu artroplastie totala necimentata la nivelul soldului nu are voie sa:

a) încarce membrul inferior operat si nu are voie sa sofeze înainte de 6-8 saptamâni

b) solicite mult grupele musculare abductoare ale soldului

c) solicite prin exces de fora sau a plitudie de isare edoproteza

d) mearga cu sprijin în cadru, apoi în baston

e) faca kinetoterapie în programul de recuperare

Corect: a, b, c

75. Care ditre uratoarele aspete u reprezita idiaţie petru artroplastia parţiala de geunchi:

a) distrugere articulara moderata

b) dureri persistente

c) aparat ligamentar distrus

d) deiaii axiale peste º

e) pacient cu vârsta peste 60 ani

Corect: c, d

76. În programul de recuperare postoperator într-o artroplastie parţiala de geuhi otraţia izometrica a
ushiului vadrieps se iiţiaza:

a) Din a treia zi postoperator

b) Din a patra zi postoperator

c) Chiar di ziua operaiei

d) La 3-4 saptamâni postoperator

e) Este contraindicata

Corect: c
77. Reluarea ersului la paietul u artroplastie geuhi u edoproteza parţiala u se fae îodul
urmator:

a) 5- sedi e de oilizare atia a geuhiului, aflat î gips ial î extesie, di ziua -a sau 4-a;
mersul în cârje fara sprijin la 2 saptamâni; încarcare egala cu membrele inferioare la 3-4 saptamâni, cu
spriji î ârja sau asto ; ersul or al u spriji total î e rul iferior operat, u i diaia folosirii
bastonului totusi, la 3 luni postoperator

b) mersul în cârje cu sprijin la 2 saptamâni; încarcare inegala cu membrele inferioare la 4 saptamâni, cu

sprijin în cârja sau baston; mersul normal cu sprijin total în membrul inferior operat la 4 luni postoperator

c) mersul în cârje cu sprijin la 4 saptamâni; încarcare inegala cu membrele inferioare la 5 saptamâni, cu

sprijin în cârja sau baston; mersul normal cu sprijin total în membrul inferior operat la 3 luni postoperator

d) mersul în cârje cu sprijin la 3 saptamâni; încarcare egala cu membrele inferioare la 5 saptamâni, cu sprijin
în cârja sau baston; mersul normal cu sprijin total în membrul inferior operat la 4 luni postoperator

e) încarcare egala cu membrele inferioare la 4 saptamâni, cu sprijin în cârja sau baston; mersul normal cu
sprijin total în membrul inferior operat la 4 luni postoperator

Corect: b, c, d, e

78. Idiaţiile ai iportate petru artroplastia totala de geuhi sut:

a) gonartroza decompensata care intereseaza toate structurile genunchiului

b) deiaiile axiale i portate, peste º

c) flexumul ireductibil

d) instabilitatea marcata, intens dureroasa

e) persoane sub 50 ani, cu modificari de aliniament la nivelul genunchiului

Corect: a, b, c
79. Petru are ditre grupele usulare sut idiate exeriţiile de tip izoetriîprograul kieti
preoperator la pacientul cu endoproteza de genunchi:

a) fesier mare

b) cvadriceps

c) triceps sural

d) ischiogambieri

e) tibial anterior

Corect: b, c

80. Din saptamâna a 6 –a postoperator la pacientul cu artroplastie de genunchi sunt permise:

a) alergarea

b) ridiare si purtare de greutai ari

c) sofatul

d) d.exeriii î la ie ati îhis petru oordoare si otrol otor al e rului iferior

e) pedalare la cicloergometru

Corect: c, d, e

81. Metodele si mijloacele programului de recuperare la pacientul cu artroplastie de glezna sunt astfel alese
încât asigura:

a) o aterea durerii, tulurarilor trofie, o pliaiilor posiile

b) refaerea fu io alitaii glezei si osolidarea regiuii piiorului

 schema de mers cât mai normala, cu evitarea schiopatatului

c) e i erea statusului liio-fu io al i iial

 schema de mers antalgica

Corect: a, b, c
82. Îalţaitea idiata la paietul u hallux valgus se araterizeaza pri:

a) caputa moale, larga si rotunjita cu decupaj

b) pelota laterala î dreptul artiulaiei etatarsofalagiee a haluelui

c) toc înalt

d) pelota metatarsiana sau sesamoida

e) susiator al arului logitudial lateral

Corect: a, b, d

83. Care este poziţia de start petru goioetria flexiei otului:

a) poziia sezâd u raul î ti s

b) în decubit dorsal cu cotul în extensie completa

c) în ortostatism cu cotul în extensie completa

d) în decubit ventral cu cotul în extensie completa

e) poziia sezâd u raul fletat

Corect: b, c

84. Care afiraţii sut adevarate, referitor la ilaţul artiular al otului:

a) la femei se poate întâlni cubitus varus fiziologic

b) extesia u e posiila di poziia aato ia

c) la femei si copii cu hiperlaxitate ligamentara poate fi o hiperextensie de 50 –100

d) flexia activa are o amplitudine de 1450

e) flexia activa are o amplitudine de 1800

Corect: b, c, d
85. Misarea de proosupiaţie este realizata de artiulaţiile:

a) radiocubitala superioara

b) radiocubitala inferioara

c) humero-cubitala

d) radio – carpiana

e) toate artiulaiile de la ielul a te raului

Corect: a, b

86. Misarea de supiaţie este isarea de:

a) rotaie spre iterior

b) orientare a palmei în sus

c) rotaie i ter a a pu ului

d) orientare a palmei în jos

e) orientarea palmei cu policele la zenit

Corect: b

87. Cu se poziţioeaza goioetrul petru apreierea proaţiei:

a) raul fix pe faa pal ara a pu ului, paralel u hu erusul

b) raul fix pe faa dorsala a pu ului, paralel u hu erusul

c) raul o il de-a lungul stiloidelor

d) raul o il de-a lungul metacarpianului 3

e) raul o il de-a lungul metacapianului 1

Corect: b, c
88. Complexul articular al pumnului este format din:

a) artiulaia edioarpiaa

b) artiulaia radio-carpiana

c) artiulaia arpo-metacarpiana

d) artiulaia etaarpo-falangiana

e) artiulaiile iterfalagiee

Corect: a, b

89. Care miscari sunt posibile la nivelul pumnului:

a) flexia si extensia

b) îliarea uitala si deiaia radiala

c) a duia si adduia

d) rotaie pasia

e) iru duia

Corect: a, b, c, e

90. Seletaţi euţurile adevarate îlegatura u ilaţul artiular al artiulaţiilor metacarpofalangiene:

a) flexia activa are o amplitudine de 900

b) flexia independenta a degetelor din art. MCF este ajutata de ligamentul palmar

c) lateralitatea este isarea de a duie si adduie a degetelor – faa de axa e tree pri edius

d) lateralitatea are o amplitudine de 150 – 200

e) u se realizeaza iru duie

Corect: a, c, d
91. Care euţuri sut false, privid ilaţul artiulaţiei trapezoido- metacarpiene:

a) a duia se realizeaza î plaul pal ei

b) flexia se realizeze într-un plan perpendicular pe planul palmei

c) flexia are 150

d) a duia are –700

e) participa la miscarea de opozabilitate

Corect: a, b

92. Care sut odiţiile oligatorii petru realizarea uui ilaţ usular:

a) sa preeada ila ul artiular

b) pozitionarea corecta a pacientului

c) asigurarea unui microclimat de confort termic

d) îregistrarea alorilor î siste i ter aio al -5

e) pacient cooperant

Corect: b, c, d, e

93. Strutura uui atreaet aeroiîkietoprofilaxie upride uratoarele perioade, u exepţia:

a) adaptarea la microclimat

b) adaptarea la macroclimat

c) încalzirea

d) exeriiile

e) racirea

Corect: a, b
94. Seletaţi euţurile afirative despre efetele perioadei de îalzire a atreaetului

aerobic:

a) creste fluxul sanguin muscular

b) previne lezarea aparatului neuro-mio-artrokinetic

c) preie tulurarilr de rit ardia si de irigaie oroariaa

d) reste perfor a a usulara

e) sade perfor a a usulara

Corect: a, b, c, d

95. Tipurile de antrenament aerobic pot fi:

a) antrenament continuu

b) antrenament cu intervale

c) antrenament continuu cu intervale

d) antrenament cu circuit

e) antrenament în circuit cu intervale

Corect: a, b, d, e

96. Digrupa afeţiuilor reuatisale degeerative faparte:

a) Gonartroza

b) Periartrita scapulo-humerala

c) Tendinitele

d) Periartrita coxo-femurala

e) Miozitele

Corect: a
97. Alegeţi raspusul fals:

a) PR este o afeiu e reu atis ala ifla atorie, u eoluie roia progresia

b) PR afeteaza u predileie artiulaiile ii âii, piioare

c) PR evolueaza catre deformare si anchiloza articulara

d) Î PR redoarea atiala dureaza el pui o ora

e) În stadiul III al PR se instaleaza anchiloza fibroasa sau osoasa

Corect: e

98. Alegeţi raspusul fals. Caraterele oue ale spodilartritelor seroegative sut uratoarele:

a) Preze a fatorului reu atoid

b) A se a odulilor su uta ai

c) Preze a artritelor periferie

d) Afetarea artiulaiilor saroiliae si a oloaei erterale

e) Afectarea tegumentelor si mucoaselor

Corect: a

99. Exeriţiile diaie u rezisteţa sut idiate petru :

a) hipertofia musculara

b) hipotrofia musculara

c) a eliorarea oilitaii artiulare

d) cresterea rezistentei musculare

e) scaderea rezistentei musculare

Corect: a, c, d
100. Exeriţiile diaie u rezisteţa presupu:

a) iteza isarilor u are i porta a

b) durata exeriiilor u reprezita u para etru de dozare

c) urmarirea atenta, zilnica a semnelor de oboseala musculara

d) durata exeriiilor este u para etru de dozare

e) la îeputul exeriiilor se testeaza fora grupului usular si etri

Corect: c, d, e

101. Îsituaţiile defiitelor ari de forţa usulara este eesar sa se apeleze si la:

a) posturi declansatoare de reflexe tonice

b) întinderea prelungita la muschii posturali extensori slabi

c) tehnici de facilitare pentru întarirea musculaturii

d) elemente facilitatorii de crestere a raspunsului motor

e) nu se utilizeaza tehnici de facilitare pentru întarirea musculaturii

Corect: a, c, d

102. Rezisteţa usulara depide de:

a) fora usulara

b) aloarea irulaiei usulare

c) integritatea metabolismului muscular

d) starea generala a organismului

e) pH-ul sângelui

Corect: a, b, c, d
103. Testarea rezisteţei ushiului se fae:

a) testarea se fae u greutai ître -% di fora axi a

b) pri testarea apaitaii de e i ere a u ei otraii

c) testarea se fae u greutai ître %-% di fora axi a roo etrâdu-se ti pul e i erii
otraiei

d) testarea se fae u greutai ître %-% di fora axi a

e) calculând numarul de repetari posibile la încarcare si la un ritm de metronom precizat

Corect: b, c, e

104. Petru a realiza resterea rezisteţei usulare:

a) sade durata exeriiilor

b) reste durata exeriiului

c) utiliza terapia oupaioala

d) se lureaza la i te sitai ai joase de efort dar prelugite î ti p

e) se lureaza la i te sitai ari de efort

Corect: b, c, d

105. Bolnavii care beneficiaza de antrenamentul la efort sunt:

a) bolnavii cardiovasculari, mai ales coronarienii dupa infarctul de miocard

b) bolnavii respiratori

c) sehelarii uor afeiu i ale aparatului loo otor

d) sedentarii

e) bolnavi cu bloc atrio-ventricular de gradul III

Corect: a, b, c, d
106. Metodele antrenamentului la efort utilizeaza:

a) electroterapia

b) mersul

c) urcatul scarilor si pantelor

d) terapia oupaioala

e) crioterapia

Corect: b, c, d

107. Cea ai odera expriare a itesitaţii uui efort se fae pri:

a) urcatul scarilor

b) alergare

c) echivalentul metabolic

d) covorul rulant

e) bicicleta ergometrica

Corect: c

109. Suportabilitatea efortului se urmareste pe baza semnelor clinice care apar:

a) tahicardia

b) durerile precordiale

c) cefalee

d) traspiraii rei

e) oboseala

Corect: a, b, d
110. Intensitatea efortului la cardiaci si pulmonari se recomanda a fi:

a) 30-40% din consumul maxim de oxigen

b) 40-50% din consumul maxim de oxigen

c) 20-30% din consumul maxim de oxigen

d) 60-80% din consumul maxim de oxigen

e) 60-% di apaitatea fu io ala testata a paietului

Corect: d, e

111. Durata efortului în cazul antrenamentului la efort este de:

a) 3 minute de efort urmate de o pauza de 30-180 secunde, ciclu care se repeta la 30-60 minute

b) 5 minute de efort

c) 10 minute de efort

d) 15 minute de efort

e) 7 minute de efort

Corect: a

. Freveta sediţelor de efort la paieţii ardio puloari este de:

a) 1 pe saptamâna

b) 2, 2-3 pe saptamâna

c) 5 pe saptamâna

d) 6 pe saptamâna

e) 10 pe saptamâna

Corect: b
. Metodia uei sediţe de atreaet la efort îparte prograul î:

a) prima parte 6-15 minute încalzire

b) partea a doua alatuita di exeriiul propriu-zis de efort

c) partea a treia marcheaza trecerea la starea de repaus, dureaza 20 minute

d) partea a treia marcheaza trecerea la starea de repaus, dureaza 5-10 minute

e) partea a treia dureaza 25 minute

Corect: a, b, d

114. Antrenamentul la efort are ca efecte:

a) reste rezistea asulara periferia

b) scade amplitudinea denivelarii segmentului ST la efort

c) scade nivelul catecolaminelor serice si al lipidelor serice

d) creste extraia de O la ielul esuturilor

e) creste amplitudinea denivelarii segmentului ST la efort

Corect: b, c, d

115. Antrenamentul pentru refacerea coordonarii se face dupa anumite reguli:

a) exeriiile de oordoare treuie sa se exeute de âtea ori pe zi, fara întrerupere, pâna ce coordonarea
este o i uta

b) orie otraie a ushiului are u este eesara uei atiitai date treuie eitata

c) se or utiliza expliaii erale, îregistrari ie atie, desee

d) antrenamentul se opreste la orice semn de oboseala sau plictiseala

e) este eesara o fora are petru o isare de preizie

Corect: a, b, c, d
. Cotrolul si oordoarea respiraţiei are uratoarele opoete:

a) controlul ritmul respirator

b) controlul volumului curent

c) raportul intre timpii respiratori

d) controlul fluxului de aer

e) raportul gazelor din aerul inspirat

Corect: a, b, c, d

117. În programele de recuperare ale bolnavilor cardiovasculari, efortul lor este cel mai mult limitat de:

a) ediaia speifia afeiuii

b) pragul angios restant

c) valorile crescute ale TA

d) alorile resute ale free ei ardiae

e) alorile resute ale free ei respiratorii

Corect: b

118. În perioada de la 8-saptaâi postifart, ivelul de soliitare al exeriţiilor fizie orelat u freveţa
cardiaca este de:

a) % di free a axi a

b) % di free a axi a

c) 70%-% di free a axi a

d) % di free a axi a

e) % di free a axi a

Corect: c
. Oietivele terapeutie ale paieţilor oroariei se pot realiza:

a) medicamentos

b) chirurgical

c) antrenament fizic

d) drenajul de postura

e) reeducarea tusei

Corect: a, b, c

120. Obiectivele fazei a II-a si a III-a a programului de recuperare a coronarienilor sunt:

a) reantrenarea la efort

b) readaptarea la iaa otidiaa

c) readaptarea socio-profesionala

d) nici una din variantele de mai sus

e) pesioarea paieilor

Corect: a, b, c

. Ioilizarea prelugita la pat a paieţilor oroariei este urata de ultiple opliaţii:

a) deodiioarea ardio-vasculara

b) staza venoasa si bronsica

c) tulburari trofice

d) a eliorarea fraiei de ejeie

e) decompensari psihice

Corect: a, b, c, e
. Se osidera ifart ioardieopliat îuratoarele situaţii:

a) infarctul miocardic cu hipotensiune arteriala

b) infarctul miocardic fara durere cardiaca persistenta sau recurenta

c) infarctul miocardic fara disritmii semnificative

d) ifartul ioardi fara i sufiie a ardiaa

e) infarct miocardic cu anevrism ventricular

Corect: b, c, d

. Paraetrii urariţi îrecuperarea dupa infarctul miocardic acut necomplicat sunt:

a) free a ardiaa

b) EKG

c) tensiune arteriala

d) monitorizarea holter

e) toi para etrii de ai sus

Corect: a, c

. Îtestarea de efort la iloergoetru, resterea progresiva a itesitaţii efortului la

fiecare treapta de efort este de:

a) 10W

b) 25-30W

c) 40W

d) 50W

e) 20W

Corect: b
125. Criteriile de terminare a testului de efort sunt:

a) durerea anginoasa suportabila

b) extrasistolia ventriculara agravata la efort (peste 25% din batai)

c) tahiardiile etopie supraetriulare sau firilaia etriulara

d) tulburarile de conducere atrio-ventriculare sau intraventriculare

e) cresterea TA peste 230/130mmHg

Corect: b, c, d, e

126. Ritmul minim de antrenament la pacientul coronarian în faza a II-a a infarctului

miocardic acut este de:

a) sedie/sapta âa

b) sedie/sapta âa

c) sedie/sapta âa

d) sedie/sapta âa

e) zilnic

Corect: c

. Copliaţiile posiile ale testarii la efort sut:

a) infarctul miocardic acut, oprirea cardiaca, decesul

b) hipotensiunea

c) i sufiie a respiratorie

d) i sufiie a irulatorie ererala auta

e) i sufiie a ardiaa ogestia

Corect: a, b, d, e
128. Contraidiaţii testarii la efort sut:

a) ifartul ioardi aut î pri ele zile de eoluie

b) angina pectorala de efort

c) i sufiie a etriulara stâga si pto atia seera

d) hipertensiunea arteriala (TAS 170 mmHg sau TAD 100 mmHg)

e) stenoza aortica severa

Corect: a, c, e

129. Antrenamentul aerobic se realizeaza printr-uprogra de exeriţii:

a) cu o anumita durata

b) u o a u ita free a

c) aplicate consecvent

d) de i te sitai î tâ platoare

e) la temperatura de 37º

Corect: a, b, c

130. Efectele adaptative la nivelul organismului sunt prezente:

a) î ti pul efortului pri exeriiu fizi

b) în repaus

c) în cazul adaptarii la altitudini diferite

d) î azul exeriiilor a aero e

e) în somn

Corect: a, b
131. Modificarile adaptative apar la nivelul:

a) organismului ca întreg

b) aparatului cardio-vascular

c) analizatorilor

d) aparatului respirator

e) fanerelor

Corect: a, b, d

. Ditre fatorii are odiţioeaza raspusurile adaptative idividuale la atreaetul aeroi, fa

exepţie:

a) vârsta

b) sexul

c) oefiietul de i telige a

d) ielul de fitess i iial

e) ailitaile idiiduale

Corect: c

133. Efectele adaptative la nivelul muschilor se manifesta prin:

a) cresterea consumului de glicogen muscular

b) aport crescut de oxigen local

c) hipertrofie musculara

d) hipotrofie musculara

e) hipotonie musculara

Corect: b, c
134. Cresterea VO2 max prin kinetoprofilaxie în regim aerobic este:

a) mai mare la tineri

b) mai mare la vârstnici

c) aceeasi pentru toate categoriile de vârsta

d) aeeasi petru idiizii u aeeasi greutate si î ali e

e) i depe de ta de ali e taie

Corect: a

135. Adaptarile cardio-vasculare în repaus înregistreaza urmatoarele modificari ale

parametrilor:

a) saderea free ei ardiae

b) scaderea volumului sanguin circulant

c) scaderea valorilor tensionale

d) cresterea volumului bataie cardiac

e) scaderea volumului bataie cardiac

Corect: a, c, d

136. Adaptarile cardio-vasculare manifestate în timpul efortului fizic se caracterizeaza prin:

a) cresterea consumului de oxigen miocardic

b) scaderea volumului bataie cardiac

c) resterea deitului ardia orespuzator erielor efortului

d) scaderea consumului de oxigen la nivelul miocardului

e) cresterea consumului de oxigen la nivelul miocardului

Corect: c, d
137. Modificarile adaptative sanguine prin antrenament aerobic nu sunt reprezentate de:

a) cresterea valorilor colesterolului

b) scaderea valorilor trigliceridelor

c) saderea atitaii de he ogloia

d) scaderea hematocritului

e) scaderea trombocitelor

Corect: a, c, d, e

138. Antrenamentul aerobic este idiat la paieţii u afeţiui oroariee deoaree pri

modificarile adaptative sanguine:

a) scade riscul trombotic

b) creste riscul trombotic

c) creste fibrinoliza

d) preie apariia ishe iilor oroariee

e) scade fibrinoliza

Corect: a, c, d

139. Modificarile adaptative respiratorii aparute în antrenamentul aerobic sunt reprezentate de:

a) resterea free ei respiratorii î od speial

b) cresterea volumelor respiratorii

c) scaderea volumelor respiratorii

d) saderea apaitaii de difuziue aleolo-capilara

e) cresterea travaliului respirator

Corect: b
140. Efectele adaptative la nivel psihic prin antrenament aerobic:

a) u apar deât la paie ii u tulurari e oio ale

b) sunt prezente la orice pacient

c) sunt utile în managementul stresului

d) su t utile petru resterea perfor a elor ogitie

e) sti uleaza ate ia

Corect: b, c, d, e

. Efetele adaptative oţiute priatreaetul aeroiîkietoprofilaxia priara sut:

a) ireversibile

b) reversibile

c) dureaza maxim o saptamâna

d) e i ute u ai daa se e i e per ae t u a u it grad de a tre a et

e) e i ute u ai daa se exeuta sporadi exeriii aeroie

Corect: b, d

. Atreaetul aeroise realizeaza priuratoarele tipuri de ativitaţi fizie:

a) orie exeriiu fizi are se fae u osu eergeti î preze a oxigeului

b) orie exeriiu fizi are se fae u osu eergeti î a se a oxigeului

c) u ai atiitai sportie speifie

d) atiitai otidiee

e) orice activitate sportiva

Corect: a, d
143. Antrenamentul aerobic îkietoprofilaxie exlude uratoarele tipuri de ativitaţi:

a) Mersul cu ritm rapid

b) Efortul la covor rulant

c) Pedalarea la bicicleta ergometrica sau simpla

d) Exeriii u greutai

e) Bashet de perfor a a

Corect: e

144. Parametrii care caracterizeaza antrenamentul aerobic sunt urmatorii:

a) intensitatea

b) durata

c) free a

d) ariaia

e) temperatura

Corect: a, b, c, d

. Fatorii are odiţioeaza alegerea exeriţiilor aeroie sut:

a) ailitaile idiiduale

b) musculatura vizata

c) preferia terapeutului

d) temperatura corporala

e) presiunea atmosferica

Corect: a, b
 . Notaţi seifiaţiile adevarate îlegatura u uarul de seturi petru exeriţiile

aerobice:

a) se îepe u u set petru fieare exeriiu

b) se creste din 3 în 3

c) se creste progresiv, pâna la maxim 6 seturi

d) se creste din 5 în 5

e) se creste din 10 în 10

Corect: a, c

. Ordiea apliarii exeriţiilor aeroie îepe u:

a) grupele musculare mici

b) grupele musculare mari

c) cu membrele superioare

d) cu membrele inferioare

e) cu hemicorpul drept

Corect: b, c

. Variaţia prograului aeroiseifia odifiarea:

a) poziioarii seg etelor oilizate

b) raportului durata exeriiilor/durata iteralelor de repaus

c) tipului de exeriiu

d) orelor la care se realizeaza antrenamentul

e) u arului de partiipai la a tre a et

Corect: a, b, c
149. Conform principiului încarcarii, intensitatea antrenamentului aerobic trebuie sa fie:

a) la aelasi iel u atiitaile otidiee

b) peste pragul stimulului de antrenament

c) crescuta progresiv

d) scazuta progresiv

e) resuta rus a sa poata produe resterea forei usulare

Corect: b, c

150. De obicei raportul intensitate/durata, utilizat în antrenamentul aerobic, este:

a) direct proporio al

b) iers proporioal

c) aleator

d) dependent de greutatea pacientului

e) depedet de î ali ea paietului

Corect: b

. Exeriţiul aeroiusular poate fi:

a) static

b) dinamic

c) izokinetic

d) izometric

e) izomorf

Corect: a, b, c, d
. Speifiaţi are dintre tipurile de antrenament aerobic nu se foloseste singur, deoarece nu

determina cresterea VO2 max:

a) de a dura a

b) de flexibilitate

c) de fora

d) submaximal

e) supramaximal

Corect: b

153. Structura unui antrenament aerobic în kinetoprofilaxie cuprinde urmatoarele perioade, cu

exepţia:

a) adaptarea la microclimat

b) adaptarea la macroclimat

c) încalzirea

d) exeriiile

e) racirea

Corect: a, b

Seletaţi euţurile afirative despre efetele perioadei de încalzire a antrenamentului

aerobic:

a) creste fluxul sanguin muscular

b) previne lezarea aparatului neuro-mio-artrokinetic

c) preie tulurarilr de rit ardia si de irigaie oroariaa

d) reste perfor a a usulara

e) sade perfor a a usulara

Corect: a, b, c, d
155. Tipurile de antrenament aerobic pot fi:

a) antrenament continuu

b) antrenament cu intervale

c) antrenament continuu cu intervale

d) antrenament cu circuit

e) antrenament în circuit cu intervale

Corect: a, b, d, e

. Digrupa afeţiuilor reuatisale degeerative faparte:

a) Gonartroza

b) Periartrita scapulo-humerala

c) Tendinitele

d) Periartrita coxo-femurala

e) Miozitele

Raspuns: a

. Alegeţi raspusul fals:

a) PR este o afeiu e reu atis ala ifla atorie, u eoluie roia progresia

b) PR afeteaza u predileie artiulaiile ii âii, piioare

c) PR evolueaza catre deformare si anchiloza articulara

d) Î PR redoarea atiala dureaza el pui o ora

e) În stadiul III al PR se instaleaza anchiloza fibroasa sau osoasa

Raspuns: e
 . Alegeţi raspusul fals. Caraterele oue ale spodilartritelor seroegative sut

urmatoarele:

a) Preze a fatorului reu atoid

b) A se a odulilor su uta ai

c) Preze a artritelor periferie

d) Afetarea artiulaiilor saroiliae si a oloaei erterale

e) Afectarea tegumentelor si mucoaselor

Raspuns: a

159. Obiectivele kinetoterapiei în spondilita anchilozanta sunt cele enumerate cu o singura

exepţie:

a) Me i erea / oretarea posturilor si aliia etului orpului

b) Me i erea / a eliorarea oilitaii artiulare si tousului usular

c) Preeirea poziiilor iioase

d) Preeirea disfuiei etilatorii restritie

e) Redimensionarea obiectivelor casnice

Raspuns: e

. Oietivele trataetului îoala artrozia sut uratoarele, u exepţia:

a) Combaterea durerii

b) Reeducarea respiratorie

c) Reuperarea oilitaii artiulare si a tousului usular

d) Prevenirea deteriorarii în continuare a cartilajului articular

e) A eliorarea irulaiei loale

Raspuns: b
. Cliia goartrozei este araterizata de uratoarele eleete, u exepţia uuia sigur:

a) Subfebrilitate

b) Redoare de inactivitate

c) Se zaie de istailitate la ielul geuhiului

d) Chist Baker

e) Tulburari de statica la nivelul genunchiului

Raspuns: a

. O sigura afiraţie u privire la spodiloza erviala diele euerate ai jos este

falsa. Care?

a) Este contraindicat masajul la nivel paravertebral cervical

b) Electroterapia include galvanizari, CDD, ure i de edie free a si îalta free a

c) Împachetarile cu parafina „pelerina au efect benefic

d) Exeriiile ur ares refaerea tousului usulaturii extesoare

e) Tratamentul chirurgical este indicat în formele cu tulburari neurologice severe si

f) progresive

Raspuns: a

. Alegeţi raspusul fals. Disopatia loara de faza IV se aifesta astfel:

a) 60-% di paie i su t asi pto atii

b) Lombalgie cronica mecanica, meteorodependenta

c) Lumbago acut cu pseudosciatica, dupa ridicare de greutai

d) Sciatica vârstnicului cu Lasseque pozitiv

e) Sindrom de coada de cal

Raspuns: d
. Alegeţi raspusul fals. Reuatisul aartiular upride uratoarele etitaţi liie:

a) Gonartroza

b) Periartrita scapulo-humerala

c) Periartrita coxofemurala

d) Algoneurodistrofia

e) Maladia Dupuytren

Raspuns: a

. Alegeţi raspusurile orete. La ispeţia teguetelor paieţilor u sidro reuatoid

se pot evideţia:

a) Leziuni eritemato-scuamoase în psoriazis

b) Noduli reumatoizi în spondilita anchilozanta

c) Noduli Bouchard si Heberden în boala artrozica

d) Tofi gutosi în poliartrita reumatoida

e) Eritem facial „în fluture în lupusul eritematos diseminat

Raspuns: a, c, e

166. Mobilitatea coloanei cervicale este evaluata prin:

a) Indicele Schöber

b) Indicele tragus-acromion

c) Indicele Ott

d) Indicele menton-stern

e) Indicele occiput-perete

Raspuns: b, d, e
167. Poliartrita reumatoida este caracterizata de urmatoarele deformari articulare:

a) Deiaia uitala a degetelor si âiii

b) Police în „Z

c) Flexum de cot

d) Genu recurvatum

e) Genu flexum

Raspuns: a, b, c, e

168. În poliartrita reumatoida, posturarea mâinii cu ajutorul ortezelor se realizeaza astfel:

a) Pumn în extensie 10-20°

b) Deiaia uitala a âiii si degetelor

c) Flexie usoara a metacarpofalangienelor

d) Polie î a duie si opoziie

e) Interfalangiene proximale în extensie

Raspuns: a, c, d

. Alegeţi raspusurile orete. Îpoliartrita reuatoida:

a) Se eita poziiile sau atiitaile e soliita flexorii degetelor

b) Se reo a da purtarea de susiatori plantari

c) Se eita poziia sezâda pe saue sau fotolii joase

d) Se reo a da exeriiile are atreeaza prehesiuea de fora

e) Cura balneara se adreseaza tuturor formelor de poliartrita reumatoida

Raspuns: a, b, c
170. În poliartrita reumatoida se pune accent pe tonifierea:

a) Extensorilor degetelor

b) Flexorului superficial al degetelor

c) Flexorilor a te raului

d) Flexorilor coapsei si gambei

e) Musculaturii intrinseci a mâinii

Raspuns: a, b, e

171. Sindromul Reiter:

a) Este artrita reactiva

b) Este caracterizat de triada: conjunctiva, artrita, uretrita

c) Nu este î soit de aifestari geerale

d) Sunt contraindicate procedurile de electroterapie si termoterapie

e) Poate evolua catre spondilita anchilozanta

Raspuns: a, b, e

1. Care diuratoarele afiraţii u privire la artrita psoriazia sut adevarate:

a) Manifestarile cutanate constau în placi eritemato-scuamoase pe coate, genunchi, trunchi

b) Este î soita de aifestarile extraartiulare: oulare, ardiae, respiratorii

c) În majoritatea cazurilor apar manifestarile articulare si apoi cele cutanate

d) Cea mai frecventa forma este artrita mutilanta

e) Unul dintre obiectivele de tratament este prevenirea deformarilor si anchilozelor

f) articulare

Raspuns: a, b, e
173. Care din uratoarele afiraţii sut adevarate:

a) Î spodilita ahilozata ura al eara este idiata î speial î staiuile de pe litoralul Marii Negre

b) Spodilita ahilozata afeteaza u prepo dere a sexul fe i i

c) Carateristie spodilita ahilozata su t lo osaralgiile î a doua ju atate a opii, u iradiere î

bascula

d) Taloul lii al spodilita ahilozata ilude si disfuia etilatorie restritia

e) În stadiile avansate ale spondilita anchilozanta se poate instala „poziia de shior

Raspuns: a, c, d, e

. Îtipul ativitaţilor otidiee spodilitiul treuie sa pastreze auite posturi:

a) Decubit dorsal pe pat tare, cu perna sub cap

b) Sezând pe scaun cu spatar înalt si pastrarea contactului permanent al spatelui cu spatarul

c) Masa de luru la ielul pieptului, u a te raele pe asa

d) Evitarea sederii prelungite în fotoliu

e) Î ortostatis pastrarea dista ei axi e xifoid-pube

Raspuns: b, c, d, e

. Îspodilita ahilozata eţierea sau resterea tonusului muscular se realizeaza în

special la nivelul anumitor grupe musculare:

a) Ischiogambieri

b) Iliopsoas

c) Adductorii coapsei

d) Erectorii capului si trunchiului

e) Muschii abdominali

Raspuns: b, d, e
 . Alegeţi raspusurile orete privitoare la programul de kinetoterapie din spondilita

anchilozanta:

a) Se începe cât mai precoce si are continuitate absoluta

b) Ocupa primul loc în ierarhia formelor de tratament fizical

c) Pu e aet pe exeriiile de flexie la ielul oloaei erterale si eturilor

d) Cupride exeriii petru reeduarea respiraiei toraie si ado iale

e) Kinetoterapia este adaptata stadiului evolutiv

Raspuns: a, b, d, e

177. Care dintre urmatorii factori favorizeaza deteriorarea cartilajului articular:

a) Menopauza

b) Obezitatea

c) Vârsta peste 50 ani

d) Sexul feminin

e) Rasa neagra

Raspuns: a, b, c

178. Tabloul clinic al coxartrozei cuprinde:

a) Durere la nivelul genunchiului

b) Redoare de inactivitate

c) Durere la ielul peritrohateria, fesier, ighial, pe faa aterioara a oapsei

d) Mers schiopatat

e) Parestezii pe faa aterioara a oapsei

Raspuns: a, b, c, d
179. Igiena ortopedica a soldului consta în:

a) Mers si ortostatism prelungit

b) Greutate corporala ideala

c) Mers pe teren accidentat

d) Mers cu sprijin în baston

e) Evitarea urcarii si coborârii scarilor

Raspuns: b, d, e

. Idiaţiile urei aleare îoxartroza sut reprezetate de:

a) Formele acute

b) Formele subacute

c) Coxartroza la debut

d) Coxartroza operata

e) Forme cu redoare strânsa si atitudine vicioasa ireductibila

Raspuns: c, d

181. Igiena ortopedica a genunchiului consta în:

a) Evitarea tocurilor înalte

b) Evitarea traumatismelor directe

c) Repaus prelungit

d) Mediaie antialgica

e) Descarcarea de greutate a genunchiului

Raspuns: a, b, e
182. Procedurilor de electroterapie antialgica în gonartroza includ:

a) Comprese reci cu sulfat de magneziu

b) Împachetari cu parafina

c) Cure i de joasa free a

d) Cure i de edie free a

e) Biostimulare laser

Raspuns: c, d, e

183. Kinetoterapia în gonartroza consta în:

a) Posturari în flexie a genunchiului

b) Tonifierea cvadricepsului, a tricepsului sural

c) Mobilizari articulare pentru refacerea extensiei complete

d) Exeriii î la kieti îhis

e) Exeriii petru oordoare

Raspuns: b, c, d, e

184. Spondilodiscartroza cervicala are manifestari clinice polimorfe:

a) Cervicalgie iradiata occipital, în vertex, în umeri

b) Nevralgie cervico-brahiala

c) Sindrom Barré-Lieou

d) Puncte dureroase la nivelul umarului

e) Vertij, fosfene, acufene

Raspuns: a, b, c, e
185. Obiectivele de tratament recuperator în spondilodiscartroza lombara sunt urmatoarele:

a) Reeducarea respiratorie

b) Combaterea durerii

c) Corectarea dezechilibrului muscular între agonisti si antagonisti

d) Restabilirea controlului adecvat al miscarii

e) Profilaxia recidivelor

Raspuns: b, c, d, e

186. Tratamentul fizical al spondilodiscartrozei lombare cuprinde:

a) Masaj sedativ lombosacrofesier

b) Bai galvanice, 4 celulare

c) Cure i diadia ii î speial î lu ago usulo-ligamentar

d) Împachetari cu parafina lombar în formele acute

e) Bai simple la 36-37° în cazul radiculopatiilor reziduale

Raspuns: a, c, e

187. Kinetoterapia din perioada acuta a discopatiei lombare urmareste:

a) Asuplizarea trunchiului inferior

b) Relaxarea musculaturii lombare contracturate

c) Relaxare generala

d) Saderea iritaiei radiulare

e) Cresterea tonusului vagal

Raspuns: b, c, d, e
188. „Scoala spatelui” consta în:

a) Costietizarea poziiei eutre a oloaei lo are si aziului

b) Înzavorârea coloanei lombare

c) Me i erea forei usulare agoisti si atagoisti

d) Programul Williams fazele I si II

e) Relaxarea musculaturii lombare contracturate

Raspuns: a, b, c

189. Tratamentul chirurgical în hernia de disc lombara este indicat în cazul:

a) Durerilor care nu cedeaza la tratament conservator

b) Recidivelor frecvente

c) Manevrei Lassèque pozitiva la valori mici

d) Apariiei sau agraarii u ui defiit otor

e) Apariiei sidro ului de „coada de cal„

Raspuns: a, b, d, e

190. PSH (umarul dureros simplu) se caracterizeaza prin:

a) Durere de intensitate mare

b) Li itarea are a oilitaii pasie

c) Substratul anatomopatologic este capsulita retractila

d) Aspect radiologic normal

e) Eoluie faoraila la apliarea ureilor de joasa free a

Raspuns: d, e
191. PSH (umarul pseudoparalitic) se caracterizeaza prin:

a) Durere de intensitate mare

b) Mobilitate activa absenta

c) Mobilitate pasiva normala

d) A se a tulurarilor de sesiilitate

e) Modificari ale reflexelor osteotendinoase

. Care ditre uratoarele defiiţii araterizeaza oţiuea de orteza:

a) ijlo / dispoziti exter folosit petru odifiarea arateristiilor struturale si fu io ale ale
sistemului neuro - ioartrokieti, u e i erea sau refaerea fu iei seg etului la are este apliata

b) aparat sau dispoziti de sustituie artifiiala folosit pentru înlocuirea diferitelor segmente absente sau
organe ale corpului

c) dispoziti adaugat orpului u ei persoae petru a susi e, a poziioa, a i oiliza, a oreta difor itai,
a asista fora usulara, a odifia tousul usular sau a promova miscarea unor segmente

d) odalitate fizia petru resterea forei si rezisteei usulare

e) ua ditre ele ai i portate exeriii di kietoterapia pasia

Corect: a, c

193. Ortezele au rol multiplu în recuperarea medicala, dar nu asigura:

a) imobilizarea sau susierea u ei artiulaii sau u ui seg et al orpului, asigurâd astfel preeirea /
oretarea defor arilor si e i erea artiulaiei îtr-o poziie ât ai fu io ala

b) î u atairea fu iei artiulare î odiiile u ei asistari orespuzatoare a oilitaii la ael iel, u

posiilitatea apliarii u ei traiu i

c) otrolul u ei isari direioate

d) durerea si presiuea î seg etul respeti pri trasferul de fora de la o zo a

e) topografica la alta

f) proteie a struturilor seg etului respectiv (muschi, ligamente, oase, nervi, vase) pe toata perioada
programului de recuperare
Corect: d

194. Oricare dintre ortezele folosite în practica medicala trebuie sa prezinta urmatoarele

alitaţi:

a) grele, cu durabilitate scazuta

b) confortabile, tolerate corespunzator

c) acceptabile din punct de vedere cosmetic, mai ales pentru cele folosite la extremitatea distala a
membrului superior

d) usor de î trei ut si de uraat; si ple, î sesul failitaii usuri ei otarii, demontarii (pus / scos)
corecte

e) utile, sa sereasa î realitate sopului propus, ajustaile diferitelor faze eolutie ale suferiei
respective

Corect: b, c, d, e

195. Oricare dintre protezele folosite în practica medicala trebuie sa prezinta urmatoarele calitaţi:

a) o feio ata di aterial dur, rezistet

b) acceptabila din punct de vedere cosmetic, fara determinarea modificarilor trofice la nivelul bontului

c) sa posede relief adaptat segmentului protezat si caracteristicilor bontului cu care trebuie sa se articuleze

d) usor de î trei ut, de apliat la ielul o tului

e) sa u se odifie î raport u eoluia afeiuilor asoiate

Corect: b, c, d

. Ortezele se ofeţioeaza diuratoarele ateriale, u o exepţie:

a) etalul oe l alit - inoxidabil, aliaj de aluminiu)

b) plasticul

c) pielea

d) hârtia
 e) fibrele sintetice, materiale plastifiabile

Corect: d

197. Fiecare orteza este prezentata în detaliu, prin intermediul mai multor fotografii (din

diferite ughiurisi îsoţita de o fisa tehia, are upride uratoarele elemente:

a) numele si tipul ortezei-statica sau dinamica, temporara sau definitiva

b) idiaiile sale terapeutie, oietiele otarii sale la u a u it seg et

c) desrierea aterialului di are este ofeioata, durata î are se poate realiza, difiultatea de
exeuie

d) alte e iu i sau re ari u priire la orteza respetia

e) date despre pacientul la care urmeaza a fi aplicata

Corect: a, b, c, d

198. Aspectele otivaţioale are perit îadrarea ortezelor îorteze statie sut:

a) e i erea tousului si forei usulare

b) oretarea defor arilor di afeiuile eurologie pri defiitul usular

c) prevenirea si corectarea contracturilor musculare

d) stretching-ul pasiv

e) stailizarea artiulara aalitia si gloala, ai preis î la ie ati

Corect: c, d, e

. Aspetele otivaţioale are perit îadrarea ortezelor îorteze diaie sut:

a) i oilizarea, li itare atiitaii artiulare

b) prevenirea deformarilor secundare dezechilibrelor musculare

c) stimulare senzoriala, în principal proprioceptiva

d) e i erea she elor de isare

 e) posturarea corecta si pastrarea aliniamentului articular

Corect: b, c, d

. Priipalele odiţii patologie are presupuîadrul asisteţei ediale oplexe si

ortezarea sunt:

a) leziunile de neuron motor central sau periferic

b) suferi e ortopedio-traumatice diverse

c) afeiu i reu atis ale

d) o pliaiile dupa arsuri

e) afectari tegumentare grave, cu edem fluctuant

Corect: a, b, c, d

. Priipalele odiţii patologie are presupuîadrul asisteţei ediale oplexe si

protezarea sunt:

a) A putaiile e relor iferioare

b) Traumatismele

c) Tumorile benigne

d) Malfor aiile doâdite

e) Osteosarcoamele

Corect: a, b, e

. Seletarea protezei optie petru paietul u aputaţie de eru se realizeaza îaza

uor riterii, u exepţia:

a) ielul a putaiei e rului respeti

b) starea aparatelor ardioasular si respirator ale paietului, preu si statusul ogitie u otiaia
personala
 c) atiitaile-oaioale si eoaioale-pe care pacientul le anticipeaza

d) existea sau u a ateedetelor heredo-olaterale de a putaie

e) resursele financiare si tehnice de care dispune persoana în cauza

Corect: d

. La ivelul erului superior, ortezele sut idiate petru refaerea fuţioalitaţii orale, pri:

a) asistarea sau suportul usulaturii defiitare u fora sazuta; sustituirea usulaturii paralizate

b) protejarea zonelor algice si,sau deformate de solicitari importante

c) corectarea ,minimalizarea deformarilor sau tulburarilor de aliniament existente, cu asigurarea unui

aliniament corect al axelor biomecanice

d) preeirea oilitaii pe direii orete, otrolate, asigurâd oserarea eergiei si preeirea

miscarilor anormale

e) imposibilitatea montarii altor dispozitive asistate, supravegheate

Corect: a, b, c

. Priipalele riterii îfuţie de are se lasifia ortezele sut:

a) Clasic (gruparea în doua mari categorii-statice si dinamice)

b) Aato i î fu ie de seg etul e ur eaza a fi ortezat

c) Clinico-fu io al

d) Materialul din care sunt confeioate

e) Denumirea firmei producatoare

Corect: a, b, c

. Cele ai iportate afeţiui reuatisale u loalizare la ivelul eturii sapulare are eefiiaza de
ortezare a umarului sunt:

a) Capsulita adeziva sau umarul „îgheat

b) Suferi a artiulaiei aro iolaiulare

 c) Boli inflamator-imune

d) Reumatismul abarticular

e) Sindrom postcombustional

Corect: c, d

. Rolul ortezei statie de tipul stailizatorului petru aduţia uarului este oplex, iluzâd:

a) oilizarea raului si u arului, prati a îtregului e ru superior

b) prevenirea contracturii muschilor adductori ai umarului

c) reduere a dezehilirelor io eaie la ielul eturii sapulare, a o sei elor aestora

su luxaia u arului, retraiile usulare

d) prevenirea stretchingului muschilor rotatori interni simultan cu asuplizarea muschiului deltoid si a coafei
rotatorilor

e) asistarea si stimularea muschilor membrului superior în raport cu derularea recuperarii, când exista o
paralizie de plex brahial

Corect: b, c, e

207. Orteza complexa pentru membrul superior în care este inclusa si orteza dinamica pentru umar are rol
multiplu pentru:

a) asistarea isarilor la ielul eturii sapulare si raului astfel îât fuioalitatea mâinii si pumnului
sa fie cât mai aproape de cea fiziologica

b) prevenirea contracturii musculaturii membrului superior

c) oserarea fuiilor eafetate ale e rului superior, aâdu-se î edere a fu ia priipala este
prehensiunea alaturi de miscarea de prono-supi aie a extre itaii distale

d) reduerea aspetelor di a ie ale fu io alitaii e rului superior,

e) îlaturarea risului trau atis elor seudare isarilor aor ale, a traiuii pe radaiile eroase

Corect: a, b, e

208. Unul dintre aspectele de mai jos nu caracterizeaza orteza dinamica pentru balansul / mobilizarea
ateraţuluiBFO = alaed forear orthoses:
 a) idiata la paietul u suferi a eurologia, fara o ua stailitate si u otrol otor shiat al
trunchiului

b) deosebit de utila când exista posibilitatea suspendarii esarfei, prin intermediul a doua benzi sau curele,
deasupra capului pacientului

c) poate fi montata la scaunul cu rotile, cu care se mobilizeaza pacientul neurologic (tetraplegic, distrofie
neuromusculara severa)

d) articulat cu orteza, se aplica un dispozitiv sub forma de jgheab pe mânerul scaunului, ceea ce permite ca
printr-un efort muscular minim la nivelul centurii scapulohumerale si trunchiului, pacientul poate sa-si
oilizeze, î pla orizotal, raul, sa-si flecteze cotul si sa ajunga cu mâna la gura

e) tip aparte de orteza dinamica pentru membru superior

Corect: a

209. Ortezarea umarului la pacientul hemiplegic permite:

a) î perioada flasa a he iplegiei, ortezarea de repaus asigura poziioarea oreta a u arului, u raul î
a duie de si usor atefletat

b) în etapele de recuperare, ortezarea dinamica asigura derularea kinetoterapiei

c) corespunzatoare (tehnicile de failitare europroprioeptie, exeriii de redresare si ehiliru, de

antrenare a simetriei corporale etc.)

d) derularea stretching-ului rapid petru oretarea spastiitaii

e) derularea stretching-ului le t eesar asuplizarii struturilor esutului oale din regiunea mâinii

f) promovarea contracturilor generate de dezechilibrele tonusului muscular si la nivelul centurii

scapulohumerale

Corect: a, b

210. Orteza helicoidala a membrului superior este:

a) orteza fu io ala statia

b) indicata când paralizia de plex brahial este definitiva, severa si nu exista posibilitatea altor atitudini
terapeutice (ortopedico-chirurgicale)

c) idia la paie ii u paralizie de plex rahial u sau fara oserarea u ei âi i

 d) fu io ale

e) orteza care-i permite pacientului sa-si utilizeze opti restatul fu io al usular

f) orteza are eesita o purtare per a e ta, i depe de t de progra ul de reuperare sau de i tere iile
chirurgicale ulterioare

Corect: b, c, d

. Ortezarea uarului istail, la paieţii u luxaţie sau suluxaţie a uarului, presupue:

a) respetarea poziiei fu io ale, ti p de -10 zile

b) o i erea starii atalgie

c) prevenirea redorii articulare, care predispune la dezvoltarea sindromului dureros cronic

d) i iierea progra ului de reuperare petru refaerea oilitaii artiulare pri iter ediul exeriiilor
gloale de oilizare pe a duie-flexie-rotaie exterasi a otrolului otor al u arului

e) toate aspecte cuprinse la punctele a, b, c, d

Corect: e

212. Ortezarea umarului la pacientul cu poliartrita reumatoida presupune:

a) orteza des utilizata este ea are asigura rotaia extera si a duia u arului, fii d eesara ai ales la
paie ii u a ii u eri afetai sau,si u te di a la redoare arata

b) orteza des utilizata este ea are asigura rotaia i ter a si adduia u arului, fii d eesara ai ales la
paie ii u a ii u eri afetai sau,si u te di a la redoare arata

c) e i erea raului î poziie fu io ala, u eitarea poziiei protectoare din perioadele dintre
sedi ele kietie

d) asigurarea igienei corespunzatoare a regiunii axilare, evitându-se astfel posiilele i feii, u i pat
egati asupra eoluiei olii

e) asistarea uora ditre exeriiile kietie

Corect: a, c, d, e
213. Un umar endoprotezat, trebuie sa posede, imediat postoperator:

a) isare de a duie de ºsi o rotaie extera de el pui º

b) isare de a duie de ºsi o rotaie extera de el pui º

c) isare de a duie de ºsi o rotaie extera de el pui º

d) isare de a duie de ºsi o rotaie extera de el pui º

e) isare de a duie de ºsi o rotaie extera de el pui º

Corect: a

. Priipalele idiaţii petru edoprotezarea parţiala a uarului sut:

a) i o grue a gleohu erala roia dureroara la pacientul cu poliartrita reumatoida

b) fracturi complexe cervicocefalice recente

c) leziuni capitale vechi postfractura

d) leziuni capitale vechi la pacientul cu boala reumatismala inflamator-imuna

e) osteonecroza avasculara a capului humeral

Corect: b, c, d, e

215. Criteriile care sunt luate în considerare pentru artroplastia de umar sunt:

a) distruia suprafeelor osoase artiulare de atre proesul patologi ifla ator-imun

b) durere per a e ta la ielul u arului u i pat fu io al se ificativ (perturbarea

ADL-urilor), necontrolate prin masuri terapeutice conservatoare

c) algoneurodistrofia unipolara a umarului

d) afectarea bilaterala a umerilor, pacientul aflându-se în stadiu avansat al bolii, cu

disfuie si hadiap ultiplu, de ele ai multe ori fara o acuza algica semnificativa

e) distruia suprafeelor osoase artiulare de atre proesul patologi ifla ator-imun

Corect: b, c, d, e
. Sut desrise uratoarele otraidiaţii petru edoprotezarea uarului:

a) proesul i feios loalizat la nivelul structurilor articulare si periarticulare ale umarului

b) paralizia completa a muschiului deltoid si / sau a coafei rotatorilor

c) radiulopatiile eriale, u aifestari o plexe ai ales defiit de fora usulara

pentru muschiul deltoid si muschii spinali, cu expresie electromiografica)

d) preze a o plia ei paietului

e) asoierea suferiei reu atis ale degeeratie la ielul geuhilor

Corect: a, b, c

217. Principiile reeducarii kinetice postoperatorii în cazul unui pacient cu umar endoprotezat sunt urmatoarele:

a) programul kinetic este parte componenta a programului de reabilitare complex, etapizat,

fiid fuda etat pe gesturi lâ de, si ple si respetâd priipiul idoloritaii

b) durata u ei sedi e kietie este ariaila, de 5-10-15-20 minute

c) free a sedielor kietie î ursul u ei zile este de ori, hiar de ai ulte ori daa

starea pacientului o permite

d) exeriiile de tip strethig pasi si deoaptare traiu e-glisare) sunt indicate folosesc în

programul kinetic

e) progra ul kieti se deruleaza doar î o diii de spitalizare

Corect: a, b, c

. Luxaţiile otului, fraturile diafizei huerale, ruptura ligaetului olateral ular, ijuriile otului la
sportivi beneficiaza de ortezare si reprezinta suferiţe de tip:

a) neurologic

b) reumastimale inflamatorii

c) reumatismale degenerative

d) postcombustionale
 e) ortopedico-traumatice

Corect: e

. Ortezele statie petru ot si uar sut idiate petru ioilizarea artiulara si oreta poziţioare a
membrului superior (refacerea aliniamentului daca este necesar), cu scopul multiplu:

a) de a promova durerea

b) de a e i e defor aiile struturilor periarticulare si articulare

c) de a otrola oilitatea atia sa o î u ataeasa atât pe flexie, ât si pe extesie, â d este eesar,

sau di otra sa li iteze te di a la hiper oilitate, pri asigurarea stailitaii artiulare
corespunzatoare)

d) de a suplini deficitul musculo-ligamentar, cu protejarea de injuriile variate (cu precadere de stresul

artiularsi gradarea forei exeritate pe ra si a te ra

e) de a furiza odiiile opti e petru refaerea tegu etului

Corect: c, d, e

220. Artroliza într-o redoare de cot se aplica avându-se în vedere urmatoarele obiective:

a) o i erea doloritaii

b) o i erea u ei a plitudii fu io ale axi e pe tru flexie o a plitudie uprisa ître

c) 300-, setor are reprezita fuioalitatea utila

d) refaera isarilor de flexie si pro aie, eseiale î fuioalitatea e rului superior.

e) o i erea u ei a plitudii de isare la ielul otului ât ai aproape de ea fiziologia, î li ita

setorului de fuioalitate, î -6 luni postoperator

f) obi erea u ei a plitudii de isare la ielul otului ât ai aproape de ea fiziologia, î li ita

setorului de fuioalitate, î -9 luni postoperator

Corect: b, c, d
. Copliaţiile postoperatorii ale edoprotezarii otului sut:

a) indoloritatea

b) afectarea (de tip neuropraxie) a nervului ulnar

c) redoarea sau instabilitatea de cot

d) cicatrizarea tardiva si necorespunzatoare a plagii postoperatorii

e) dei etarea, ruptura edoprotezei sau disoierea parilor o poete

Corect: b, c, d, e

222. Oriare ditre erii ehipei reuperatorii treuie sa ţia seaa de uratoarele aspet îderularea
programului de reabilitare la pacientul cu endoproteza de cot:

a) repausul imediat al cotului endoprotezat trebuie sa fie unul decliv, pentru reducerea cât mai lenta a
edemului postoperator

b) miscarea activa a cotului este practic permisa imediat ce edemul si durerea postoperatorie încep sa se
remita

c) regula de aza este progresiitatea si lâ deea, fiid prosrise oilizarea i te pestia si flexia peste
90° în primele 21 zile, pentru a permite vindecarea tricipitala

d) î perioadele de repaus ditre terapia fiziala, otul a fi suspedat î poziii alteratie de flexie ° si
extensie maximala, timp de 4 saptamâni; dupa aceasta perioada, pacientul poate începe activitatea fizica
uzuala, zilnica, adaptându-se progresi la ea î fu ie de tolera a otului operat

e) se idia ât ai ulte isari pasie, u traiu i î axul e rului superior

Corect: b, c, d

. Ditre priipii geerale are treuie respetate îortezarea âiii fae exepţie:

a) orteza treuie sa orespuda ât ai fix oturului âiii si a te raului

b) lugi ea ortezei sa fie sufiiet de luga exista si exepii, prelugidu-se de cele mai multe ori pâna în
/ proxi ala a a te raului

c) lai ea ortezei la ielul a te raului treuie sa fie sufiieta petru asigurarea stailitaii sale

d) orteza sa asigura o extensie de minim 15º– ºla ielul gâtului âiii, u partiularizare î fu ie de
scopul ortezei
 e) arcurile anatomice ale mâinii nu sunt absolut respectate de forma ortezei iar degetele sunt plasate
rareori î poziie fu io ala

Corect: e

224. Terapeutul care executa orteza pentru complexul mâinii trebuie:

a) sa uoasa oiu ile fuda etale de aato ie si io eaia ale âiii ! Se ifiaia gestuala a
ughiurilor fuioalepreu si oiu ile se iologie i i e orelate u suferi a respetia

b) sa cunoasca mecanismele de deformare si de corectare pentru aspectele patologice care sunt posibile la
nivelul complexului mâinii

c) sa doedeasa disera ât î alegerea progra ului kieti si sa posede oiu i de terapie oupaioala

d) sa u explie paietului rolul apliarii etapizate a eduaiei gestuale u ajutorul ortezelor î adrul
programului kinetic general

e) sa adapteze / shi e tiparul ortezei î fu ie de dia ia suferiei

Corect: a, b, c, e

225. Orteza în paralizia / pareza de nerv radial prezinta urmatoarele aspecte definitorii:

a) o ate te di a la retraie a tedoanelor muschilor flexori

b) o ate te di a la retraie a tedoaelor ushilor extesori

c) asigurara utilizarea oeaila a âiii, pri susierea atiitaii aparatului extesor al âiii

d) este indicata o orteza cu suport dorsal pentru gâtul mâinii si accesorii care sa controleze extensia la
ielul artiulaiilor etaarpofalagiee

e) daa ushii extesori ai pu ului su t ide i sau refaui, este eesara o orteza statia petru
extesia î artiulaiile etaarpofalagiee, plasata tot pe faa dorsala a mâinii

Corect: a, c, d
226. Orteza în paralizia / pareza de nerv cubital prezinta urmatoarele aspecte definitorii:

a) are rol de sustituie petru ushii lo riali

b) oreteaza hiperextesia î artiulaia etaarpofalagiaa la ielul ulti elor doua degete stoparea
extesiei tuturor artiulaiilor etaarpofalagiee î pareza

musculaturii intrinseci a mâinii)

c) este indicata orteza de tip bara lombricala, pentru degetele IV, V, prin intermediul careia se blocheaza
dorsal artiulaiile etaarpofalagiee, fixata u o ada adezia la iel pal ar

d) defiitul de adduie al polielui este usor otrolail

e) oreteaza hiperflexia î artiulaia etaarpofalagiaa la ivelul ultimelor doua degete (stoparea

extesiei tuturor artiulaiilor etaarpofalagiee î pareza usulaturii itrisei a âiii

Corect: a, b, c

227. Orteza în paralizia / pareza de nerv median prezinta urmatoarele aspecte definitorii, cu

exepţia:

a) asista flexia dorsala a pu ului si opoziia polielui

b) asista extensia degetelor

c) sunt folosite orteze statice (sub forma de bara în C) si orteze dinamice pentru police

d) când deficitul motor este minim, pacientul prefera sa foloseasca orteza doar în isarile de fi ee, ai
ales atunci când pensele laterale polici-digitale sunt posibile

e) petru defor arile degetelor II si III su t idiate ortezele statie de tipul e zilor adezie sau suporilor
externi

Corect: b

228. În leziunile de nervi periferici ale membrului superior, cu expresie clinico-fuţioala la ivelul opexului
mâinii, ortezarea se aplica pentru:

a) prevenirea deformarilor determinate de asinergismul muscular

b) refacerea amplitudinii maxime de miscare pasiva pentru sectorul afectat si restailirea/ e i erea
a plitudiii axi e de isare atia, a forelor usulare opti e î teritoriile eafetate
 c) poziioarea o plexului âiii astfel îât sa poata fi utilizata opti

d) substituirea parametrilor musculari din teritoriile nervoase interesate

e) inhibarea parametrilor musculari din teritoriile nervoase interesate

Corect: a, b, c, d

229. La pacientul cu mâna reumatoida, ortezele de repaus asigura:

a) limitarea durerii în contextul combaterii procesului inflamator prin repaus articular

b) preeirea / oretarea deiaiilor artiulare, a dezoltarii poziiilor iioase, a defor aiilor la ielul
pumnului, degetelor

c) e i erea î poziie eutra de luru a âiii

d) e i erea durerii

e) preeirea poziiei eutre de luru a âiii

Corect: a, b, c

230. Stabilizatorii digitali, stabilizatorii policelui, stabilizatori pentru deget-mâna-pumn / gâtul mâinii, orteze
pentru reducerea hipertoniei, orteze de tip mânusa fac parte din categoria de orteze:

a) statie, de repaus sau de proteie

b) dinamice

c) fu io ale

d) de sustituie

e) susiatori istru etali

Corect: a

231. Gâtul mâinii în usoara flexie, asociata deseori cu înclinarea ulnara moderata si

seiproaţie, policele în extensie-adduţie oderata, degetele II ® V îpoziţie

idiferetausoara flexie îartiulaţiile etaarpofalagiee si iterfalagiee, ushii regiuii teare sut

îrepaus â d poziţia polielui este de ºatepulsie si º aduţie definesc:
 a) poziia fu io ala a o plexului âiii

b) poziia fu io ala a a te raului distal

c) poziia atalgia a o plexului âiii

d) poziia atalgia a a te raului

e) poziia de repaus otur a

Corect: c

. Cotraidiaţiile petru edoprotezare la ivelul oplexului âiii ilud uratoarele aspete:

a) statusul o i feios artiular sau u alta loalizare

b) .afeiu i eurologie dierse, u i pat liio-fu io al la ielul o plexului âiii

c) c.abse a struturilor osoase i sufiie a apitalului osossi a stailitaii liga etare orespuzatoare
pentru consolidarea endoprotezei

d) d. pacientul tânar / copil la care sunt prezente cartilajele de crestere (endoprotezare este posibila numai
dupa închiderea cartilajelor de crestere)

e) e. pacientul cooperant

Corect: b, c, d

233. Ortezele pentru membrul inferior sunt indicate pentru:

a) asistarea mersului si controlul miscarii

b) reducerea durerii si a încarcarii articulare prin greutatea corpului

c) maximizarea efectelor deformarilor articulare existente

d) minimalizarea efectelor deformarilor articulare existente

e) cresterea încarcarii articulare prin greutatea corpului

Corect: a, b, d
234. Ortezele pentru membrul inferior trebuie sa fie centrate astfel:

a) orteza de glezna centrata la nivelul maleolei mediale

b) orteza de ge u hi la ielul proe i e ei odil fe ural edial

c) orteza de sold astfel încât sa permita pacientului o flexie de 90º la nivelul soldului

d) orteza de ge u hi la ielul proe i e ei odil fe ural lateral

e) orteza de glezna centrata la nivelul maleolei laterale

Corect: a, b, c

. Rolul ortezelor de piior este îfuţie de tipul de orteza. Astfel:

a) a.Orteza statia e i e seg etul de orp disfu io al îtr-o a u ita poziie

b) .Orteza dia ia i hi a isarea seg etului de orp, asigurâd o fuioalitate opti a

c) .Orteza io eaia sau fu io ala are rol ultiplu o trolul isarilor exesie, plasarea piiorului î
neutralitate sutalara î faza de spriji a ersului, a sor ia soului la ataul u taloul

d) d.Ortezele acomodative asigura amortizarea socurilor, distribuirea uniforma a presiunilor

e) e.Ortezele acomodative asigura solicitarea reliefurilor osoase si accentuarea frecarii suprafeelor platare

Corect: a, c, d

236. Endoproteza cefalica la nivelul soldului este indicata la pacientul cu:

a) fractura de acetabul

b) fractura de col femural

c) osteonecroza aseptica de cap femural

d) pseudartroza postfractura de cap femural

e) fractura intertrohanteriana

Corect: b, c, d
237. Proteza totala de sold este indicata în marile degradari anatomo-fuţioale ale soldului,

dintre care mai importante sunt:

a) Coxartroze secundare sau primitive decompensate

b) Sechele posttraumatice si artrodeza de necesitate la vârste tinere

c) Reumatismul cronic inflamator

d) Proesul i feios loal

e) Periartrita coxofemurala

Corect: a, b, c

238. Avantajul endoprotezarii soldului cu proteza totala cimentata se exprima prin:

a) Fixarea iologia pri otatul iti iologi la iterfaa i plat-os

b) Fixare definitiva de la început

c) Posibilitatea de a relua mersul cu încarcare, la câteva zile postoperator

d) Reluarea tardiva a mersului cu încarcare

e) Refaerea parilor oi ale soldului

Corect: b, c, e

239. Asezarea si ridicarea de pe scaun la pacientul cu endoproteza de sold comporta

urmatoarele aspecte definitorii:

a) sauul folosit de paiet se reo a da a fi u î ali e ât ai ia, astfel îât flexia la ielul
genunchiului si soldului sa fie peste 90º

b) la asezare, pacientul se îndeparteaza cât poate de mult cu calcâiele de scaun, se lasa cât mai repede cu
greutatea mai mult pe membrul inferior afectat pe scaun

c) la ridicarea de pe scaun, apropie calcâiele, cu membrul inferior operat cât mai aproape de scaun,
deplaseaza sezutul la marginea scaunului si se ridica cu sprijin cât mai mult în membrul inferior
neprotezat

d) la asezare, pacientul se apropie cât poate de mult cu calcâiele de scaun, se lasa pe scaun cât mai usor cu
greutatea mai mult pe membrul inferior sanatos
 e) la ridicarea de pe scaun, apropie calcâiele, cu membrul inferior sanatos cât mai aproape de scaun,
deplaseaza sezutul la marginea scaunului si se ridica cu sprijin cât mai mult în membrul inferior
neprotezat

Corect: d, e

. Îadrul prograului kietiperforat la upaiet u edoproteza de sold se deruleaza exeriţii petru

grupele musculare:

a) fesiere

b) cvadricipitale

c) paravertebrali

d) ale membrelor superioare

e) sternocleidomastoidieni

Corect: a, b, c, d

241. Obiectivele programului de recuperare aplicat la un pacient cu artroplastie totala sold

sunt:

a) resterea forei usulare

b) e i erea atitudiilor preoperatorii ale e rului iferior

c) e i erea oilitaii artiulare si eitarea istalarii atitudiilor vicioase

d) recuperarea completa a genunchiului

e) evitarea sau tratarea sechelelor tromboflebitei postoperatorii si prevenirea edemului

Corect: a, c, d, e

242. Postoperator, la pacientul cu artroplastie totala cimentata de sold sunt indicate

mobilizarile asistate la nivelul soldului operat din ziua a 5-a, pentru:

a) flexie si adduie

b) flexie si a duie
 c) extesie si rotaie

d) rotaie

e) extesie si adduie

Corect: b

243. Pacientul cu artroplastie totala necimentata la nivelul soldului nu are voie sa:

a) încarce membrul inferior operat si nu are voie sa sofeze înainte de 6-8 saptamâni

b) solicite mult grupele musculare abductoare ale soldului

c) soliite pri exes de fora sau a plitudie de isare edoproteza

d) mearga cu sprijin în cadru, apoi în baston

e) faca kinetoterapie în programul de recuperare

Corect: a, b, c

. Care ditre uratoarele aspete u reprezita idiaţie petru artroplastia parţiala de

genunchi:

a) distrugere articulara moderata

b) dureri persistente

c) aparat ligamentar distrus

d) deiaii axiale peste 20º

e) pacient cu vârsta peste 60 ani

Corect: c, d

245. În programul de recuperare postoperator într-o artroplastie parţiala de geuhi otraţia izoetria a
ushiului vadrieps se iiţiaza:

a) Din a treia zi postoperator

b) Din a patra zi postoperator

 c) Chiar di ziua operaiei

d) La 3-4 saptamâni postoperator

e) Este contraindicata

Corect: c

. Reluarea ersului la paietul u artroplastie geuhi u edoproteza parţiala u se fae îodul

urmator:

a) 5- sedi e de oilizare atia a geuhiului, aflat î gips ial î extesie, di ziua -a sau 4-a;
mersul în cârje fara sprijin la 2 saptamâni; încarcare egala cu membrele inferioare la 3-4 saptamâni, cu
sprijin în cârja sau baston; mersul normal cu spriji total î e rul iferior operat, u i diaia folosirii
bastonului totusi, la 3 luni postoperator

b) mersul în cârje cu sprijin la 2 saptamâni; încarcare inegala cu membrele inferioare la 4 saptamâni, cu

sprijin în cârja sau baston; mersul normal cu sprijin total în membrul inferior operat la 4 luni postoperator

c) mersul în cârje cu sprijin la 4 saptamâni; încarcare inegala cu membrele inferioare la 5 saptamâni, cu

sprijin în cârja sau baston; mersul normal cu sprijin total în membrul inferior operat la 3 luni postoperator

d) mersul în cârje cu sprijin la 3 saptamâni; încarcare egala cu membrele inferioare la 5 saptamâni, cu sprijin
în cârja sau baston; mersul normal cu sprijin total în membrul inferior operat la 4 luni postoperator

e) încarcare egala cu membrele inferioare la 4 saptamâni, cu sprijin în cârja sau baston; mersul normal cu
sprijin total în membrul inferior operat la 4 luni postoperator

Corect: b, c, d, e

. Idiaţiile ai iportate petru artroplastia totala de geuhi sut:

a) gonartroza decompensata care intereseaza toate structurile genunchiului

b) deiaiile axiale i portate, peste º

c) flexumul ireductibil

d) instabilitatea marcata, intens dureroasa

e) persoane sub 50 ani, cu modificari de aliniament la nivelul genunchiului

Corect: a, b, c
. Petru are ditre grupele usulare sut idiate exeriţiile de tip izoetriîprograul kieti
preoperator la pacientul cu endoproteza de genunchi:

a) fesier mare

b) cvadriceps

c) triceps sural

d) ischiogambieri

e) tibial anterior

Corect: b, c

249. Din saptamâna a 6 –a postoperator la pacientul cu artroplastie de genunchi sunt permise:

a) alergarea

b) ridiare si purtare de greutai ari

c) sofatul

d) d.exeriii î la ie ati îhis petru oordoare si otrol otor al e rului iferior

e) pedalare la cicloergometru

Corect: c, d, e

250. Metodele si mijloacele programului de recuperare la pacientul cu artroplastie de glezna

sunt astfel alese încât asigura:

a) o aterea durerii, tulurarilor trofie, o pliaiilor posiile

b) refaerea fu io alitaii glezei si osolidarea regiuii piiorului

c) schema de mers cât mai normala, cu evitarea schiopatatului

d) e i erea statusului liio-fu io al i iial

e) schema de mers antalgica

Corect: a, b, c
. Îalţaitea idiata la paietul u hallux valgus se caracterizeaza prin:

a) caputa moale, larga si rotunjita cu decupaj

b) pelota laterala î dreptul artiulaiei etatarsofalagiee a haluelui

c) toc înalt

d) pelota metatarsiana sau sesamoida

e) susiator al arului logitudial lateral

Corect: a, b, d

252. Ortezele pentru glezna-piior se grupeaza îdoua ari ategorii, îfuţie de artiulaţia

care solidarizeaza între ele cele doua componente (gambiera si podala):

a) Orteze fixe, rigide, din material plastice

b) Ortezele hibride, dinamice, din metal

c) Orteze fu io ale

d) Orteze mobile

e) Orteze de repaus

Corect: a, b

. Priipalele idiaţii ale ortezelor geuhi-glezna-picior sunt:

a) a.Deformari primare ale genunchiului cu modificari secundare ale complexului gleznapicior

b) b.Genu recurvatum, peste 25º

c) c.Instabilitate anterioara a genunchiului

d) d.Contracturi severe în flexie ale genunchiului

e) e.Hipotrofie muschi cvadriceps

Corect: a, b, c, d
254. Ortezarea membrului inferior afectat la pacientul hemiplegic îstadiu flasupride doua odalitaţi pri
are se oţistiularea tousului usular si atreaetul proprioeptiv:

a) Orteza oila, fixata î poziie eutra sau âtea grade de flexie platara

b) Orteza mobila cu stop pe flexie plantara si asistarea dorsiflexiei pe un anumit sector

c) Orteza dinamica

d) Orteza cu arc de miscare limitat

e) Orteza adaptata

Corect: a, b

255. La piciorul spastic se indica ortezele de reducere a tonusului care se caracterizeaza prin:

a) Faorizeaza poziia de reuratu la ielul geuhiului

b) Sisteme cu trei puncte de presiune

c) Coreteaza io eai arul alaea si supi aia atepiiorului, u refaerea rularii platei pe sol î
schema de mers

d) Permit miscarea libera a soldului si genunchiului

e) Asigura un sector important de miscare a complexului glezna-picior

Corect: b, c, d

. Dispozitivele extere folosite petru a susţie sau oreta postura si aliiaetul

coloanei vertebrale definesc:

a) Ortezele de genunchi-gamba-picior

b) Ortezele complexului mâinii

c) Ortezele spinale

d) Ortezele de umar

e) Ortezele glezna-picior

Corect: c
. Ortezele erviale, u rol prepoderet de eţiere a eoriei kiestezie si de

relaxare a ţesuturilor oi diregiuea erviala, se grupeaza î:

a) Orteze cervicale propriu-zise (colarul usor si colarul rigid)

b) Orteze cervicocefalice (colarul Philadelphia)

c) Orteze cervicotoracice (orteza tip SOMI, orteza halo)

d) Orteze toracolombare

e) Orteze toracolombosacrate

Corect: a, b, c

258. Orteza William se caracterizeaza prin:

a) Este o orteza spinala simpla, dinamica

b) Este o orteza dinamica pentru membru superior

c) Controleaza extensia si inflexiunile laterale ale coloanei dorso-lombare

d) Este alcatuita dintr-o banda elastica la nivel abdominal, doua benzi rigide (pelvina si toracica) unite prin
doua ezi laterale si pri e zi ai su iri, olie

e) Este indicata la pacientul cu spondiloliza, spondilolisteza

Corect: a

259. Programele de reuperare la paietul u suferiţa eurologia treuie istituite preoe petru:

a) Me i erea statusului liio-fu io al existet al paietului

b) Preeirea dezoltarii sehelelor fu io ale eurologie

c) Combaterea modificarilor somatice secundare – defor ari, deiaii, redoare artiulara

d) Combaterea modificarilor somatice secundare – degeeresee si firoza usulara, esare de deuit

e) Refaerea oilitaii artiulare

Corect: b, c, d
260. Metodele si mijloacele specifice folosite în programul de recuperare performat la pacientul neurologic fac
parte din:

a) Electroterapie si termoterapie (terapie fizicala)

b) Kietoterapie speifia, asaj si terapie oupaioala ergoterapie

c) Psihoterapie si alte categorii terapeutice (ortezare)

d) Modalitaile hirurgicale

e) Farmacoterapie

Corect: a, b, c

261. În patologia neurologica, alegerea si adaptare unui program de recuperare la un pacient spastic
presupue evaluarea spastiitaţii priaalizarea uratoarelor aspete:

a) Datele biografice ale pacientului

b) Capaitatea fu io ala

c) Dia ia fu iei ardioasulare

d) Dinamica testelor neuropsihologice

e) Sti ularea deaferetaiei

Corect: b, d, e

. Bilaţul usulartestarea usulara aualala paietul spastiu se apreiaza:

a) Analitic, pentru fiecare grup muscular

b) Î ofor itate u otaia de la la

c) Grosier, pri apaitatea de a realiza gesturi di iaa otidiaa

d) Pe ambele hemicorpuri

e) În diferite momente ale zilei

Corect: a, b, d, e
. Modularea spastiitaţii si stiularea sa otrolata se poate realiza prin:

a) Controlul la stimuli nociceptivi

b) Schimbarile posturale si utilizarea de posturi inhibitorii

c) Stretching-ul lent pentru musculatura spastica si stimularea vibratorie pe tendoanelor

d) muschilor antagonisti celor spastici

e) Stimularea eletria fu io ala

f) Miscari rezistive, rapide

Corect: a, b, c, d

264. Obiectivele programului de recuperare la pacientul cu hernie de disc lombara operata comune cu
programele kinetico-eduaţioale petru persoaele u afetarea oloaei verterale loare sut
reprezentate prin:

a) Costietizarea poziiei orete a oloaei erterale lo are si a aziului, e i erea per a e ta a

posturii orijate, eutre a oloaei lo are, idiferet de poziia orpului sau de atiitaile desfasurate

b) Costietizarea poziiei orete a oloaei erterale lo are si a aziului, e i erea iter iteta a
posturii orijate, eutre a oloaei lo are, idiferet de poziia orpului sau de atiitaile desfasurate

c) Zavorârea (înlacatarea) coloanei lombare

d) Me i erea forei usulare a ushilor paravertebrali inferiori si a fesierilor

e) Me i erea forei usulare a ushilor ishioga ieri

Corect: a, c, d

265. Programul de kinetoterapie inclus în recuperare pacientului cu patologie discala lombara, conflict disco-
radicular, trebuie sa cuprinda:

a) Relaxarea musculaturii contracturate

b) Asuplizarea trunchiului inferior

c) Asuplizarea trunchiului superior

d) Asuplizarea muschilor centurii scapulare

e) Relaxarea musculaturii hipotone

Corect: a, b

266. Care sunt obiectivele tratamentului fizical-kinetic în cazul recuperarii paraliziilor de nervi periferici, pentru
preveirea opliaţiilor:

a) Coserarea u ui esut utaat si suutaat trofi, fara adere e, ede e

b) Cicatrici cât mai suple

c) Profilaxia retraiilor apsulo-ligamentare

d) Conservarea amplitudinii de isare î li ite or ale la toate artiulaiile

e) Coserarea tousului usular si a forei de otraie î grupele agoiste

Corect: a, b, c, d

. Aspetele de aza eesare a fi respetate îapliarea exeriţiilor de tip Boath sut:

a) respetarea ordiii poziiilor fuda etale reflex-inhibitorii (se începe totdeauna cu

poziioarea apului si gâtuluiare sut, de ele ai ulte ori, dia etral sau parial

opuse poziiilor pe are le adopta paietul î od spota

b) nu se suprapun schemele anormale peste cele normale si nu se repeta o miscare incorecta parazitata de
siiezie pâ a â d she a siietia u este oliio al otrolata

c) poziiile de i hi iie reflexa o at spastiitatea, o i â du-se atenuarea tonusului

muscular anormal si o coordonare motrica superioara

d) posturarea paietului se fae u respetarea aelor poziii adoptate de aesta

e) otrolul per ae t al putelor heie artiulaiileloalizate axial oloa a erterala

cu centurile scapulara si pelvina) si distal (degete-pumn, degete-tibiotarsian).

Corect: a, b, c, e
268. În recuperarea neurologica sunt preferate tehnicile:

a) Kinetoterapie manuala

b) Tehii de failitare a otraiei usulare olutare si are se azeaza pe iradierea

influxului nervos

c) Autoantrenament muscular

d) Exeriii izo etrie si izodia ie

e) De relaxare extrinseca

Corect: a, b, c, d

. Disfuţia eurologia trazitorie la upaiet u trauatis raio-cerebral presupune

o reluare a fuţiilor ererale î:

a) Câteva ore sau zile

b) Câteva zile

c) Câteva saptamâni

d) Câteva luni

e) 1 an

Corect: a

270. Criteriile majore de prognostic la un pacient care a suferit un traumatism cranio-cerebral sunt:

a) Sexul pacientului

b) Vârsta pacientului

c) Mediul de proe ie a al paietului

d) Durata si profunzimea comei

e) Durata anamnezei posttraumatice

Corect: a, d, e
. Liitarea spastiitaţii îprograul de reuperare la upaiet are a suferit utrauatis raio-
cerebral constituie un obiectiv foarte important si se realizeaza prin intermediul urmatoarelor metode si
ijloae fiziale, u o exepţie:

a) Kinetice – tehii de failitare, exeriii ale usulaturii atagoiste

b) Masajul

c) Electroterapia

d) Termoterapia

e) Mediaie

Corect: e

. Exeriţiile de ers la upaiet are a suferit utrauatism cranio-cerebral sunt incluse în programul de
recuperare atunci când:

a) Se poate ridica în sezând dar nu are stabilitate

b) Poate e i e deuitul dorsal, fara apaitatea de realizare a trasferurilor

c) Are eoie de u sau speial petru e i erea retitudiii oloaei

d) Se realizeaza un bun echilibru în balans vertical

e) Nu prezinta tulburari de vorbire

Corect: d

273. În traumatismele vertebro-edulare zoele afetate u predileţie sut etrele

trauatie sau zoele de traziţie aatoo-fuţioale ale oloaei verterale loalizate:

a) cervical C1-C2

b) cervical C5-C6

c) toracal T2 – T10

d) toracal T11-T12

e) lombar L1-L4

Corect: a, b, d
. Oietivele fudaetale ale prograului de asisteţa ediala la un pacient care a

suferit un traumatism vertebro-edular sut uratoarele, u o exepţie:

a) Stabilizarea focarului de fractura

b) Refaerea itegritaii pahetelor asulo-nervoase

c) Refaerea itegritaii parilor oi de tip apsulo-ligamentar si musculo-tendinos

d) Instituirea progresiva a programului de recuperare

e) I iierea rapida a kietoterapiei

Corect: e

275. Elementele clinico-disfuţioale are sut asoiate durerii îadrul taloului liila

pacientul care a suferit un traumatism vertebro-medular sunt urmatoarele:

a) Contractura musculara paravertebrala

b) Redoare arata u te di a la loaj seg etar sau gloal erteral

c) Modificare axelor coloanei vertebrale cu atitudini particulare

d) Dispneea la eforturi minime

e) I pote a fu io ala

Corect: a, b, c, e

. Paietul u tetraplegie posttrauatia are sase de supravieţuire daa ivelul

traumatismului vertebro-medular se situeaza:

a) La nivelul vertebrei C1

b) Sub nivelul vertebrei C2

c) Sub nivelul vertebrei C3

d) Sub nivelul vertebrei C4

e) Sub nivelul vertebrei C5

Corect: d, e
 . Uratoarele etitaţi patologie sut iluse îsidroaele eurologie posttrauatie

parţiale:

a) Sindromul Brown – Sequard

b) Sindromul de coada de cal

c) Sindromul de compresie cervicala centro-medulara

d) Sindromul radiculo-medular acut

e) Sindromul de fibre lungi

Corect: a, c, d

278. Pacientul care a suferit un traumatism vertebro-medular la nivelul vertebrei C5 prezinta

urmatoarele elemente clinico - disfuţioale si posiilitaţi de reuperare:

a) a.Toate fu iile afetate i iial

b) b.Deplasare cu scaunul rulant electric

c) . Refaerea gestualitaii de hraire

d) d.Depe de a totala petru igiea persoala, î raare, toaleta, sris, sofat, transferuri

e) e. I depe de a totala petru igiea persoala, î raare, toaleta, sris, sofat, trasferuri

Corect: a, b, c, d

279. Pacientul care a suferit un traumatism vertebro-medular la nivelul toracal T7 – T12 prezinta urmatoarele
elemente clinico - disfuţioale si posiilitaţi de reuperare:

a) paietul poate o i e o i depe de a o pleta petru fu iile sfiteriee

b) pacientul devine independent pentru transferuri, îmbracat si sofat

c) pacientul este independent pentru mers neortezat

d) pacientul este independent complet, pentru deplasare, în scaun rulant

e) pacientul ramâne total dependent fizic

Corect: a, b, d
280. Pacientul care a suferit un traumatism vertebro-medular la nivelul lombo-sacrat L5, S1, S2 prezinta
urmatoarele elemente clinico - disfuţioale si posiilitaţi de reuperare:

a) o i e i depe de a fuiilor sfiteriee

b) recupereaza mersul biped cu orteze de glezna si cârje canadiene

c) petru i depe de a sa este asolut eesar sauul rulat

d) gesturile de autoîngrijire nu pot fi reluate

e) este afetata poziia ortostatia

Corect: a, b, e

281. Programul de recuperare la pacientul care a suferit o entorsa cervicala benigna include:

a) Imobilizarea într-un colan câteva zile

b) Termoterapie si masaj decontracturant pentru contractura musculara

c) Maipulari erterale si prude a î apliarea traiuilor erterale

d) Moilizare fara rezistea si toifierea usulaturii statie

e) Moilizare otra rezisteei auale i ediat dupa traumatism

Corect: a, b, c, d

282. Programul de recuperare la pacientul care a suferit o entorsa cervicala severa include:

a) Moilizare eriala i iiala

b) I iial, apliare de ola – minerva

c) Program kinetic pentru musculatura paravertebrala, mai ales ceriala si dorsal o traii statie gloale
si metode de facilitare proprioceptiva)

d) Program kinetic de solicitare musculara cu mobilizare cervicala minima dupa scoaterea

imobilizarii

e) Exeriii rezistie petru toate grupele usulare ale gâtului

Corect: b, c, d
283. Programul de recuperare la pacientul care a suferit o fractura vertebrala stabila include

ai ulte aspete, u o exepţie:

a) exeriii de oilizare auto ata a seg etului

b) î trei erea si resterea forei usulaturii paraerterale

c) se poate aplica masaj decontracturant anterior programului kinetic

d) recuperarea amplitudinii rahisului începe dupa 3 luni de la traumatism

e) reuperarea a plitudiii rahisului se i iiaza i ediat dupa produerea trau atis ului

Corect: e

284. Evaluarea complexa care precede alcatuirea unui program de recuperare la pacientul

hemiplegic nu include:

a) Apreierea fuiilor itale, ale atiitaii itale si a apaitaii de o uiare

b) Apreierea ailitaii otorii si a otrolului otor î dierse situaii posturale

c) Apreierea sesiilitaii exteroeptie si proprioeptie, a pereperii i agiii orpului

d) d.Apreierea a plitudiii de isare si a atiitailor otidiee, u itegrarea familiala, sociala si

oupaioala a paietului

e) Apreierea fu iei hepatie

Corect: e

. Paietul heiplegi, pe aza evaluarii fuţioale, este îadrat îtrei stadii:

a) I iial

b) Mediu (de flasciditate)

c) Mediu (de spasticitate)

d) Avansat (de refacere)

e) Avansat (de spasticitate intensa)

Corect: a, c, d
. Îprograul de reuperare perforat la paietul heiplegi, oaterea spastiitaţii se

face prin utilizarea:

a) Posturilor statice reflex – inhibitorii

b) Miscarilor cu efort care augumenteaza reflexele tonice

c) Schemelor stereotipe de miscare

d) Schemelor de miscare reflex – inhibitorii care faciliteaza miscarile active automate si voluntare

e) Schemelor de miscare reflex – inhibitorii care inhiba miscarile active automate si

voluntare

Corect: d

287. Cauzele mai des întâlnite la pacientul cu accident vascular cerebral sunt:

a) Tromboza cerebrala

b) Hemoragia intracerebrala sau subarahnoidiana

c) Trombembolismul

d) Tumora intracraniana

e) Meningita virala

Corect: a, b, c

288. La pacientul care a suferit un accident vascular cerebral drept tabloul clinico-fuţioal

cuprinde:

a) Hemiplegie stânga

b) Prole e izuale si de itegrare spaiala

c) Aolirea dispoiilitailor relaioale or ale

d) Afectarea vorbirii si limbajului (afazia)

e) Afetarea îelegerii aterialului eral, ititul, srisul

Corect: a, b, c
 . Paraetrii are se verifia îadrul ilaţului liio-fuţioal la paietul heiplegi

sunt:

a) Toleraa la exeriii, la efortul fizi adaptarea ardio-respiratorie)

b) Deficitul motor (inclusiv modificarile fiziopatologice de tipul spasticitate, contractura, retractura,

sincinezii etc.) si controlul postural, al mersului

c) Motiaia orelata u starea e oio ala, posiilitaile de o uiare, ielul de itegrare corticala si
de memorizare

d) Deficitul senzitiv (sensibilitatea, tulburari de auz si vaz, integrare corticala)

e) Toi para etrii uprisi la putele de ai sus treuie erifiai

Corect: e

. Cele ai iportate opliaţii desrise la upacient cu accident vascular cerebral aflat în faza precoce
sunt:

a) Staza de decubit

b) Rete ia sau i o ti e a de uria i feii de trat uri ar si / sau aterii feale

c) Tromboza venoasa profunda

d) Atelectazia pulmonara / pneumonia

e) Sindromul umar – mâna

Corect: a, b, c, d

. Cele ai iportate opliaţii desrise la upaiet u aidet vasular ereral aflat îfaza tardiva
sunt:

a) Spasticitatea, contractura musculara

b) Durerea de tip central

c) Sindromul umar – mâna

d) Tulburarile de focar (epilepsia)

e) Tromboza venoasa profunda

Corect: a, b, c, d

292. Mobilizarile pasive realizate în programul de recuperare la pacientul hemiplegic aflat în faza precoce au
mai multe roluri:

a) Co aterea spastiitaii

b) Î trei erea she ei de isare

c) Prevenirea redorilor articulare

d) Combaterea contracturilor musculare

e) Refaerea forei usulare

Corect: b, c, d

293. Îngrijirea respiratorie a pacientului hemiplegic aflat în faza precoce presupune:

a) Apliarea exeriiilor di etoda Boath

b) Performarea diagonalelor Kabat pentru membre inferioare

c) Drenajul postural respirator

d) Masajul si tapotajul toracal

e) Kinetoterapia respiratorie

Corect: c, d, e

. Reuperarea fuţioala a erului superior la heiplegiîfaza preoe, perioada flasca cuprinde

urmatoarele aspecte:

a) Posturarea corecta a membrului superior – ra î a duie – 600, cot în usoara flexie, pumn în
extensie, degete II – V î usoara flexie si polie î a duie

b) Posturarea corecta a membrului superior – ra î extesie 450 – 600, cot în usoara flexie, pumn în
extensie, degete II – V î usoara flexie si polie î a duie

c) Posturarea corecta a membrului superior – ra î a duie – 600, cot în usoara flexie, pumn în
flexie, degete II – V în usoara flexie si police î a duie

d) Moilizarea pasia a tuturor artiulaiilor, priza fiid apliata la extre itatea seg etului de oilizat
 e) Stimulari tactile si proprioceptive, stimulare senzitivo-senzoriala pentru modularea raspunsurilor motorii

Corect: a, d, e

295. Recuperarea fuţioala a erului superior la heiplegiîfaza post-acuta, perioada flasca cuprinde
urmatoarele aspecte:

a) Exeriii de redresare si ehiliru, pri î pigeri usoare ale truhiului

b) Exeriii de atreare a si etriei orpului

c) Ameliorarea si otrolul spastiitaii, u oretarea reflexelor toie a or ale pri folosirea putelor
cheie si a tehnicilor de facilitare Kabat

d) Exeriii de î trei ere a oilitaii artiulare

e) Moilizare pasia a tuturor artiulaiilor e rului superior

Corect: a, b, c, d

296. În recuperarea mâinii la pacientul hemiplegic se spera doar la:

a) Priza si un sprijin grosier (dupa Wynn Parry)

b) Cotrolul isarilor de fi ee

c) Refacerea prehensiunii în toate aspectele sale

d) Refaerea doar a prizei de fora

e) Refaerea ailitaii si fu io alitaii âiii

Corect: a

297. Kinetoterapia pasiva este performata de la început în orice program de recuperare la pacientul hemiplegic
si cuprinde urmatoarele aspecte cu referire la membrul superior – complexul mâinii:

a) Posturare oreta, idiferet poziia geerala a paietului

b) Moilizare pasia lâ da, de ori / zi, î toate artiulaiile, î a plitudie axi a, u strethig le t la
capatul excursiei maxime

c) Mobilizare auto-pasiva, cu favorizarea „integrarii senzoriale a mâinii afectate

 d) Exeriii atie rezistie

e) Exeriii di etodele de failitare proprioeptie

Corect: a, b, c

298. Kinetoterapia activa pentru recuperarea mâinii la pacientul hemiplegic se începe imediat ce pacientul
participa efectiv la derularea programului si este fundamentata pe:

a) Exeriii atie u reziste a axi a

b) Exeriii u asto ul

c) Exeriii de failitare si i hi iie euro usulara

d) Exeriii desprise di etodele Boath si Kaat

e) Exeriii de tip strethig rapid

Corect: c, d

299. În kinetoterapia activa pentru recuperarea mâinii la pacientul hemiplegic se are în vedere:

a) Realizarea extesiei si ultae a pu ului si degetelor petru a se o i e o prehesiue oreta

b) Realizarea extesiei pu ului si ulta u flexia degetelor petru a se o i e o prehesiue oreta

c) Realizarea flexiei pu ului si ulta u flexia degetelor petru a se o i e o prehesiue oreta.

d) Realizarea flexiei pumnului simultan cu extensia degetelor petru a se o i e o prehesiue oreta

e) Realizarea i depe de ta a extesiei pu ului si degetelor petru a se o i e o

prehensiune corecta

Corect: a

300. Obiectivele programului de recuperare a membrului inferior si mersului la pacientul

hemiplegic sunt:

a) Prevenirea starii de coma

b) Monitorizarea valorilor tensiunii arteriale

 c) Corectarea sincineziilor pentru ameliorarea mersului

d) Echilibrarea comenzilor pe grupele musculare agonist – antagonist

e) Refacerea unei prehensiuni cât mai aproape de cea fiziologica

Corect: c, d

301. Stadiile standardizate de recuperare ale mersului la pacientul hemiplegic sunt:

a) stadiul I -ortostatism între bare paralele

b) stadiul II- mers între bare paralele

c) stadiul III -mers fara bare paralele

d) stadiul IV- urcat – coborât scarile

e) stadiul V- alergarea

Corect: a, b, c, d

. Stadiul iiţial al heiplegiei se araterizeaza pri:

a) hipotonie musculara urmata de debutul hipertoniei

b) reflexe tonice si spinale dominante

c) control voluntar normal pe partea afectata

d) difiultai de utilizare si a parii saatoase

e) pierderea „constientei asupra parii afetate

Corect: a, b, d, e

303. Obiectivele programului de recuperare aplicat la pacientul hemiplegic aflat în stadiul

iniţial u ilud:

a) A eliorarea fuiilor itale

b) Cresterea „constientizarii schemei corporale

c) Ameliorarea controlului asupra trunchiului si centurilor

 d) Cresterea tonusului muscular

e) Cresterea ailitaii de a îruisa liia ediaa a orpului u e rele afectate

Corect: d

304. Componentele kinetice ale programului de recuperarea aplicat la pacientul hemiplegic

aflat îstadiul iiţial sut:

a) Postura în pat

b) Mobilizarile pasive

c) Exeriiile terapeutie petru otrolul truhiului, otrolul extre itailor

d) Miscari pasive si active tip Bobath

e) Exeriii rezistie

Corect: a, b, c, d

305. Stadiul mediu (de spasticitate) al hemiplegiei se caracterizeaza prin:

a) Tonus muscular crescut

b) Misare siergia o pleta si i iierea she elor de isare si î afara siergis elor

c) Controlul suficient al miscarii, fara a se putea executa miscari în posturi mai dificile

d) Tonus muscular crescut pentru muschii flexori la membrul inferior si muschii extensori la membrul
superior

e) Misarea fiearei artiulaii este difiila, u posiilitatea derularii sale opti e î adrul u ui la kieti

Corect: a, b, e

306. Obiectivele kinetoterapiei performate în cadrul programului de recuperare aplicat la

pacientul hemiplegic aflat în stadiul mediu nu includ:

a) Pro oarea atiitaii atagoistilor pri ihiarea usulaturii spastie si failitarea isarilor
antagonistilor
 b) Promovarea unor scheme complexe de miscare

c) Promovarea unor scheme simple de miscare

d) Pro oarea otrolului usulaturii proxi ale î ti pul uor atiitai de perfor a a resuta

e) Pro oarea îeputului otrolului otor al artiulaiilor iter ediare ot, geuhi

Corect. C

307. Posturile recomandate în recuperarea pacientului hemiplegic aflat în stadiul mediu sunt:

a) Decubit lateral si decubit dorsal

b) Deuit u geuhii fletai si poziia „de pod

c) Sezând si sezând în picioare cu sprijin pe mâini

d) Decubit ventral

e) Patrupedie

Corect: a, b, c

. Petru otrolul truhiului si al extreitaţii iferioare se reoada îreuperarea paietului

hemiplegic aflat în stadiul mediu urmatoarele tehnici kinetice derulare din decubit lateral:

a) Izometria alternanta

b) Stabilizarea ritmica

c) Miscarea activa cu relaxare – opunere

d) Inversarea lenta

e) Inversarea lenta cu opunere

Corect: c, d, e
309. Obiectivele kinetoterapiei performate în cadrul programului de recuperare aplicat la

pacientul hemiplegic aflat în stadiul de refacere includ:

a) Promovarea abilitailor extre itailor petru a erge ât ai oret, petru a utiliza âa î atiitaile
zilnice uzuale

b) Ameliorarea controlului motor concentric

c) Ameliorarea vitezei de miscare

d) Ameliorarea automatismului miscarilor

e) Promovarea controlului musculaturii proxi ale î ti pul uor atiitai de perfor a a resuta

Corect: a, c, d

310. Kinetoterapia din cadrul programului de recuperare aplicat la pacientul hemiplegic aflat în stadiul de
refacere cuprinde urmatoarele procedee specifice pentru redobândirea isarii de rotaţie îses ivers a
trunchiului în timpul mersului:

a) I iierea rit ia

b) Inversarea antagonistilor

c) Stabilizarea ritmica

d) Izometria alternanta

e) Cotraii repetate

Corect: a, b

311. Dupa Bobath, obiectivele fundamentale ale programul kinetic de recuperare aplicat la pacientul
hemiplegic aflat în stadiul de refacere sunt:

a) Pro oarea idiidualitaii isarii artiulare, i depe de t uele de altele

b) Pro oarea idiidualitaii iscarii articulare, independent de posturi

c) Antrenarea coordonarii pentru mers

d) Reâstigarea ailitaii âiii

e) Pro oarea otrolului usulaturii proxi ale î ti pul uor atiitai de perfor a a resuta
Corect: a, b, c, d

312. Dificultatea la mers la pacientul cu paraplegie prin lezarea neuronului motor central este

data de spasticitatea care determina 2 forme clinice de paraplegie:

a) Î flexie, seera su raport fu io al

b) Î extesie, ai fu io ala

c) Paraplegia asociata cu tulburari sfincteriene

d) Paraplegia asociata cu tulburari de sensibilitate

e) Paraplegia asociata cu tulburari genitale

Corect: a, b

. Prezeţa spastiitaţii la paietul paraplegieste salutara diai ulte otive:

a) fixeaza postura e relor iferioare î extesie per iâ d stailitatea geuhilor î ortostatis

b) fixeaza în flexie membru inferior pe bazin

c) ajuta expulsia urinara

d) inhiba expulsia urinara

e) e i e desitatea osoasa pri fora usulara apliata pe os

Corect: a, c, e

. Îalatuirea prograelor de reuperare la paietul paraplegise ţie seaa ai puţide etiologie dar
important este starea celor 3 mari sindroame descrise:

a) Paralizia

b) Tulburarile de sensibilitate

c) Tulburarile sfincteriene

d) Tulburarile de memorie

e) Difiultaile de o uiare
Corect: a, b, c

315. Stadiile care se descriu în planul de recuperare performat la un pacient paraplegic sunt:

a) Stadiul I – perioada de soc medular

b) Stadiul II – perioada de i depe de a la pat

c) Stadiul III – perioada de i depe de a î sauul u rotile

d) Stadiul IV – perioada de reeducare a mersului

e) Stadiul V – perioada de reluare a i depe de ei

Corect: a, b, c, d

316. Reeducarea paraplegicului la pat presupune:

a) Poziioarea oreta a paietului u eitarea esarelor si a retraturilor are faorizeaza poziiile

vicioase; asistarea tulburarilor sfincteriene

b) Moilizarile pasie, atiesi resterea forei usulare petru e rele superioare si truhi

c) Gimnastica respiratorie

d) Autoposturarea în pat si antrenarea pacientului de a-si odifia sigur, fara ajutor poziia î pat

e) Ridicarea cât mai precoce în ortostatism

Corect: a, b, c, d

317. Reeducarea paraplegicului din sezând presupune:

a) Program kinetic derulat din sezând alungit (mobilizari pasive si active)

b) Program kinetic derulat din sezând scurtat (mobilizari active si pasive)

c) Istalarea î sauul u rotile si derularea progra elor de terapie oupaioala

d) Ridicare în ortostatism

e) Me i erea forei usulare i iiale pentru membrele superioare si trunchi

Corect: a, b, c
. Realizarea uui ortostatis hiar liitat si doar protezat se oţie dupa e paietul reuseste sa:

a) Me i a poziia sezâd, u diferite odalitai de destailizare si reeire

b) Numere coerent pâna la 100

c) Me i a poziia de patrupedie, u diferite odalitai de destailizare si reeire, si sa deruleze exeriii

de târâre

d) Aiba un bun control vasomotor în verticalitate

e) Se familiarizeze cu ortezele de verticalitate în formele de paraplegie flasca

Corect: c, d, e

319. Criteriul Guttman care daca este îndeplinit permite ridicarea în ortostatism si mersul paraplegicului se
exprima astfel:

a) Paietul poate sa se e i a î ehiliru di stâd î sezâd surtat, u raele î ti se î ai te si u ohii

închisi

b) Paietul poate sa se e i a î ehiliru di stâd î sezâd lugit, u raele îtise î ai te si u ohii

închisi

c) Paietul poate sa se e i a î ehiliru di stâd î sezâd surtat, u raele î ti se î ai te si u ohii

deschisi

d) Paietul poate sa se e i a î ehiliru di stâd î sezâd lugit, u raele îtise î ai te si u ohii

deschisi

e) Paietul poate sa se e i a î ehiliru di stâd î geuhi, u raele î ti se î ai te si u ohii

deschisi

Corect: a

320. Ambulaţia la paietul paraplegiare poseda ele ârje asolut eesare se deruleaza îtr-unul din cele
3 tipuri fundamentale:

a) Mers u ârje pri pasi alter a i î ti pi

b) Mers u ârje pri pasi târsâii î ti pi sau î ti pi

c) Mers cu cârje prin pasi simultani (în 2 timpi)

d) Mers cu cârje prin pendulare (balans)

 e) Mers u ârje pri pasi alter a i î ti pi

Corect: a, b, d

. Mersul îârje poate fi iiţiat la paietul paraplegiatui âd:

a) Muschii coborâtori ai umarului pot ridica o greutate de el pui kg

b) Mushii addutori ai u arului pot ridia o greutate de el pui kg

c) Mushii oorâtori ai u arului pot ridia o greutate de el pui kg

d) Mushii addutori ai u arului pot ridia o greutate de el pui kg

e) Muschii adutori ai u arului pot ridia o greutate de el pui kg

Corect: a, b

322. Parkinsonismul este un sindrom clinic caracterizat prin 4 semne fundamentale:

a) tremor în repaus

b) bradikinezie / hipokinezie – akinezie

c) rigiditate

d) instabilitate posturala

e) hipertonie de tip piramidal

Corect: a, b, c, d

323. Mersul pacientului cu parkinsonism este tipic:

a) mersul se face cu saltarea pasului, dansant

b) i posiilitatea rotaiei orpului si a pasirii laterale u exista oilitate otrolata, aâd lo reeirea la
scheme primitive de miscare, într-un singur plan)

c) doar di ge u hi fletai u târsâitul pasilor

d) e rele superioare îsi e i ala sul

e) arateristiile pasului su t pui odifiate

Corect: a, b, c

324. Terapeutul fizical care participa la alatuirea si apliarea asisteţei de reuperare la upaiet u
parkinsonism îsi orienteaza programul kinetic pentru realizarea urmatoarelor scopuri:

a) reduerea rigiditaii pri otrolul eais ului streth reflexului la toate iele

b) prevenirea derularii reaiilor or ale

c) ajutarea paietului sa aia o ât ai o pleta experiea petru reaiile or ale

d) promovarea miscarilor componente ale schemelor normale, pe o amplitudine cât mai mare si cu o
asistare redusa, chiar derularea lor independenta

e) promovarea miscarilor componente ale schemelor normale, pe o amplitudine cât mai mare si cu o
asistare redusa, chiar derularea lor independenta

Corect: a, c, d

. La paietul u sidro parkisoia, oietivele asisteţei ediale oplexe sut:

a) ameliorarea oilitaii, u reduerea rigiditaii si oretarea posturilor iioase

e i erea ortostatis ului, ersului, trasferurilor, autoseririi u e rele

superioare)

b) ameliorarea coordonarii si recuperarea mimicii

c) a eliorarea respiraiei

d) otiuarea la do iiliu a progra ului de asiste a ediala

e) îtreruperea la do iiliu a progra ului de asiste a ediala

Corect: a, b, c, d

. Petru aeliorarea oilitaţii, u reduerea rigiditaţii si oretarea posturilor viioase la paietul

parkisoia, îadrul prograului kieti, ordiea derularii exeriţiilor este:

a) din punct de vedere al tipului de miscare - analitic, segmentar, plurisegmentar, global

b) din punct de vedere al topografiei – coloana vertebrala, membre inferioare, member superioare
 c) din punct de vedere al tipului de miscare - plurisegmentar, global, analitic, segmentar

d) din punct de vedere al topografiei – membre superioare, coloana vertebrala, member inferioare

e) indiferenta

Corect: a, b

327. Programul kinetic aplicat la pacientul parkinsonian pentru ameliorarea coordonarii cuprinde:

a) rotaia truhiului asoiata la pasii de ers, u isari ale raelor î rit uri ariaile

b) e i erea fixa a truhiului, fara isari ale raelor

c) mers cu pasiri variate, cu dezechilibrari oite ers pe ârfuri, ers u "aruarea" u ui ra î ai te sau
î a duie, "ulegerea" uor oiete ii de pe jos î ti pul ersului et.

d) exeriii de aruat la i ta u igea, joul de popie, e i erea î ehiliru pe âa a u ui oiet

e) terapie oupaioala ât ai ulte ore pe zi atiitai asie, jouri

Corect: a, c, d, e

328. Pentru corectarea faciesului inexpresiv la pacientul parkinsonian sunt indicate:

a) exeriii de i ia, preoe, de – ori / zi, î faa oglizii

b) exeriii aalitie: exeriii izolate ale fru ii, sprâeelor, pleoapelor, orajilor, gurii

c) exeriii gloale, de expresie: râs, plâs, irare, furie, eselie

d) exeriii atie rezistie

e) exeriii di etoda Kaat

Corect: a, b, c

329. In perioada de "on" în care se poate conta pe participarea activa a bolnavului:

a) Kietoterapia u este eseiala

b) Kinetoterapia se aplica atât muschilor cât si coloanei vertebrale

c) Se aorda o ate ie speiala oloaei erteralei eriale

 d) Kinetoterapia trebuie sa se adreseze muschilor respiratori

e) Se utilizeaza tehnici active si pasive

Corect: b, c, e

330. In perioada "off" la pacientul parkinsonian se descriu urmatoarele aspecte:

a) Akinezia domina tabloul clinic

b) .Paietul treuie î aat sa deso pu a fieare gest otor o plex î seeele sale ele etare

c) Pacientul nu trebuie mobilizat

d) d.Misarile ele etare sut repetate de e u arate ori pâ a â d olaul î aa sa le i iieze olutar

e) e. Kietoterapia u este ese iala

Corect: a, b, d

331. Scleroza multiplasleroza îplai, leuoevraxitaeste o afeţiue are aparţie uui

grup de boli demielinizante, caracterizata prin:

a) distrugerea tecii de mielina cu o relativa conservare a celorlalte elemente nervoase

b) distriuia leziuilor ariaila, su for a de foare sau difuz

c) afecteaza mai ales persoane tinere, mai ales femei în decada III-a de iaa

d) afecteaza mai ales persoanele de sex masculin

e) distrugerea tecii de mielina si a celorlalte elemente nervoase

Corect: a, b, c

. Oietivele pe are terapeutul fizial le are îvedere îalatuirea prograului fizial di opoeţa
asisteţei ediale oplexe la upaiet u sleroza ultipla u ilud:

a) iduerea atiitaii otorii olutare u o aterea si ultaa a spastiitaii, slaiiuii usulare si

oboselii musculare

b) ameliorarea feedback-ului senzorial

 c) ameliorarea coordonarii si a balansului, cu promovarea unei scheme corecte de mers

d) a eliorarea disfuiei ereeloase

e) conservarea disfagiei si me i erea disfuiilor ogitie

Corect: e

. Îadrul prograului de reuperare la paietul u sleroza ultipla se va ţie seaa de

urmatoarele aspecte:

a) tratamentul se va institui tardiv

b) tratamentul va fi continuu pe toata durata bolii

c) tratamentul va fi adaptat tuturor sindroamelor prezentate de bolnav

d) se or reo a da ure al eare î staiuile de profil

e) se a eita apariia ooselii

Corect: b, c, e

334. Recuperarea medicala în scleroza multipla va urmari:

a) sa sada difiultaile ersului

b) sa reduca spasticitatea

c) sa limiteze efectele ataxie

d) sa realizeze i depe de a totala a paietului

e) sa fie aplicata în puseu evolutiv

Corect: a, b, c

335. Lezarea nervilor periferici determina urmatoarele sindroame clinice de baza:

a) Sindrom piramidal

b) Sindrom motor

c) Sindrom cerebelos
 d) Sindrom senzitiv

e) Sindrom vasculotrofic

Corect: b, d, e

. Evitarea apariţiei deforarilor si a atitudiilor viioase, uul ditre oietivele de reuperarea ale
sindromului motor la paietul u afeţiue a euroului otor periferise realizeaza pritehii de eleţie de
tipul:

a) Mobilizari pasive

b) Mobilizari active

c) Posturari

d) Tehnici de facilitare neuromotorie

e) Terapie oupaioala

Corect: c

337. Evitarea atrofiei muschilor paralizaţi, uul ditre oietivele de reuperarea ale sidroului otor la
paietul u afeţiue a euroului otor periferise realizeaza pri:

a) Stimulari electrice

b) Manevre kinetice de tipul mobilizari pasive, tehnici de facilitare, stretch-reflex

c) Exeriii rezistie

d) Exeriii izo etrie

e) Terapie oupaioala

Corect: a, b

. Reeduarea sesiilitaţii la paietul u afeţiue a euroului otor periferiare a oietive:

a) Refacerea stereognoziei

b) Coretarea spastiitaii

c) Corectarea deficitului de mobilitate

 d) Refaerea forei usulare

e) Refaerea loalizarii se zaiei

Corect: a, e

339. Lezarea motoneuronilor periferici sau a axonilor lor la diferite niveluri determina o serie de tulburari, cu o
exepţie:

a) Tulburari de grade diferite a mobilitaii atie si dispariia otilitaii auto ate

(involuntare) si a celei reflexe

b) Tulburari musculare – hipotoie usulara, atrofie usulara, firilaii si fasiulaii usulare

c) Abolirea reflexelor osteotendinoase cu pastrarea celor ideomusculare

d) Dege erese a alleriaa a erului

e) Hipertonie musculara asociata cu exagerarea reflexelor osteotendinoase

Corect: e

340. Paralizia totala a nervului radial determina urmatoarele aspecte clinico-fuţioale:

a) I posiilitatea extesiei degetelor, pu ului, a te raului „mâna cazuta)

b) I posiilitatea flexiei degetelor, pu ului, a te raului

c) I posiilitatea supiaiei pariala

d) Deficit de prehensiune

e) Me i erea prehesiuii or ale

Corect: a, c, d

341. Teritoriul senzitiv al nervului radial cuprinde:

a) pielea feei posterioare a raului

b) pielea feei posterioare a a te raului

c) pielea feei aterioare a raului

 d) pielea feei posterioare a âiii si a taaherei aato ie

e) pielea feei aterioare a a te raului

Corect: a, b, d

342. „Miscarile trucate” pe care le poate prezenta mâna cu paralizie de nerv radial sunt urmatoarele, cu o
exepţie:

a) dupa flexia puternica a pumnului si mâinii, relaxarea poate da impresia extensiei

pumnului

b) extensia în metacarpofalangiene se poate realiza datorita muschilor interososi

c) extensia în metacarpofalangiene se poate realiza datorita muschilor lombricali

d) extensia degetelor cu flectarea în metacarpofalangiene

e) extensia ultimei falange a policelui daca aceasta este abdus si pui fletat

Corect: c

343. Reinervarea muschilor extensori ai pumnului începe cu:

a) muschiul cubital posterior

b) muschiul extensor radial al carpului

c) muschiul extensor propriu al degetului II

d) muschiul extensor comun al degetelor

e) muschiul extensor lung al policelui

Corect : b

. Iparalizia ervului radial deviaţiile are apar sut:

a) a te raul fletat

b) degetele în extensie usoara

c) poziia „în gât de lebada (mâna pronata si „cazuta)

 d) policele addus si usor flectat

e) degete în usoara flexie

Corect: a, c, d, e

. Reeduarea otorie a ushilor paralizaţi îadrul paraliziei ervului radial upride:

a) miscari pasive

b) tehnici de facilitare motorie

c) mobilizarea întregului membru superior pe schemele D1F si D2E

d) exeriii a alitice în ordinea triceps si anconeu, scurtul supinator, lungul supinator,

cubitalul posterior, primul si al doilea radial, muschii extensori

e) exeriii de tip otralateral petru pro oarea extesorilor otului, pu ului, degetelor

Corect: a, b, e

. Refaerea ailitaţii de isare a âiii îparalizia ervului radial :

a) este prima etapa a oricarei reeducari motorii si senzitive

b) este etapa finala a oricarei reeducari motorii si senzitive

c) utilizeaza exeriii proxi o-distale si disto-proximale

d) utilizeaza terapia oupaioala

e) u utilizeaza terapia oupaioala

Corect: b, c, d

347. Tabloul clinic al mâinii la pacientul cu paralizie de nerv radial cuprinde urmatoarele

aspete u o exepţie:

a) Mâna de predicator

b) Mâna în gât de lebada

c) Extensia activa si înclinarea radiala a pumnului sunt imposibile

 d) Extensia activa a degetelor în totalitate este imposibila

e) Defiit ariail de fora usulara petru grupele usulare ierate de erul radial

Corect: a

348. Kinetoterapia mâinii în faza de paralizie la pacientul cu interesarea nervului radial se limiteaza la
oilizarea pasiva îaplitudie axia perisa u tesioari la apatul exursiei de isare iar poziţia de
lucru este urmatoarea:

a) Atera î se iproaie, âa sprijiita u argiea ubitala pe masa

b) Atera extis, u âa sprijiita u argiea uitala pe asa

c) Atera î se iproaie, âa sprijiita u argiea radiala pe asa

d) Atera î pro aie, âa sprijiita u faa pal ara pe asa

e) Atera î supiaie, âa sprijiita u faa dorsala pe asa

Corect: a

349. Kinetoterapia mâinii în faza de refacere la pacientul cu interesarea nervului radial se deruleaza analitic
pentru urmatoarele grupe musculare:

a) Brahioradialul

b) Extensorii mâinii (primul si al doilea radial) si cubitalul posterior

c) Extensorul comun al degetelor si extensorii policelui (lung si scurt)

d) Abductorul lung al policelui

e) Flexorii degetelor (superficial si profund)

Corect: a, b, c, d

350. Tabloul clinic al mâinii la pacientul cu paralizie de nerv cubital cuprinde urmatoarele

aspecte:

a) Atitudine spontana tipica – grifa cubitala

b) I posiilitatea de a efetua a duia – adduia degetelor

 c) Deficit muscular variabil al interososilor palmari si dorsali

d) Deficit muscular variabil al lombricalilor

e) Tulburari de sensibilitate în tabachera anatomica

Corect: a, b, c, d

. Kietoterapia ativa aalitia la paietul u paralizie de erv uital presupue exeriţii

pentru tonifierea urmatoarelor grupe musculare, u o exepţie:

a) Cubitalul anterior, flexorul comun profund al degetelor

b) Muschii din regiunea hipotenara

c) Muschii interososi si lombricali

d) Muschiul adductor al policelui

e) Muschii extensori ai degetelor

Corect: e

352. „Miscarile trucate” pe care le poate executa „mâna cubitala” sunt:

a) extesia iterfalagieelor deie posiila pri aiu ea extesorului o u

b) desi a duia degetelor este aolita, extesorul o u poate fae o usoara a duie â d
metacarpofalangienele sunt extinse

c) adduia polielui este „trucata de aiu ea lugului extesor si pri fletarea pri ei falage

d) a duia degetelor este pastrata

e) extensia interfalangienelor este imposibila

Corect: a, b, c

. Preveirea istalarii redorilor artiulare la ivelul artiulaţiilor etaarpofalagiee si iterfalagiee a

degetelor IV si V se oţie pri:

a) Mobilizari active

b) Mobilizari pasive
 c) Mobilizari autopasive

d) Mobilizari active cu orteze

e) Exeriii izo etrice

Corect: b, c, d

354. Semnele reinervarii musculaturii paretice din teritoriul nervului cubital sunt:

a) opozabilitatea police – deget (II – V)

b) degetul V poate fi abdus

c) isarile de a duie - adduie ale degetelor dei posiile

d) flectarea metacarpofalangienelor cu extensia interfalangienelor

e) degetul V nu poate fi abdus

Corect: a, b, c, d

355. Tabloul clinic al mâinii la pacientul cu paralizie de nerv median cuprinde urmatoarele aspecte:

a) Stergerea reliefului e i e ei teare si poziioarea polielui î aelasi pla u elelalte degete î

repausul mâinii

b) La for area pu ului, flexia pu ului este posiila dar u fora redusa iar idexul ra âe extis si
degetul III se flecteaza moderat

c) Opozabilitatea policelui este imposibila

d) Defiit de fora usulara petru grupele usulare flexoare si proatoare ale

e) a te raului si âiii

f) A se a oriaror tulurari trofie

Corect: a, b, c, d

. Disfuţioalitatea ea ai ivalidata a âiii – atât motorie cât si senzitiva – este determinata de

mononeuropatia tronculara de:

Radial
Cubital

Circumflex

Median

Crural

Corect: d

. Kietoterapia ativa aalitia la paietul u paralizie de erv ediapresupue exeriţii petru

tonifierea urmatoarelor grupe musculare:

a) Flexorii mâinii si pumnului

b) Muschii policelui – scurtul abductor, scurtul flexor, opozantul

c) Extensorii mâinii si pumnului

d) Muschii interososi

e) Muschii lombricali

Corect: a, b

358. Paralizia musculaturii inervate de nervul median determina urmatoarele aspecte:

a) aspectul de „mâna simiana

b) „gheara medianului la încercarea de a închide mâna

c) policele nu acopera indexul, ci ramâne extins la încercarea de a închide mâna

d) scadere diametrului transversal al mâinii

e) policele acopera indexul

Corect: a, b, c

. Iportate tulurari vasootorii si trofie, u apariţia sidroului auzalgise desriu îparalizia de

nerv:

a) Radial
 b) Median

c) Cubital

d) Sciatic popliteu extern

e) Sciatic popliteu intern

Corect: b, e

359. Recuperarea paraliziei nervului median urmareste:

a) ameliorarea deficitului motor

b) ameliorarea deficitului senzitiv

c) ameliorarea tulburarilor vasculotrofice

d) resterea rezisteei geerale

e) refacerea prehensiunii

Corect: a, b, c, e

359. Semnele kinetice care sugereaza refacerea nervului median sunt:

a) posiilitatea de rotaie a polielui

b) posiilitatea de a e i e iterfalagieele extise si etaarpofalagieele fletate la º, u usoara

rezistea

c) posiilitatea de a e i e etaarpofalagieele extise

d) posiilitatea de a e i e iterfalagieele fletate si etaarpofalagieele fletate la º, u usoara

rezistea

e) posibilitatea de a extinde policele

Corect: a, b
360. Sensibilitatea globala în cazul paraliziei nervului median revine la normal dupa:

a) 1an

b) 5 luni

c) 3 luni

d) 4 luni

e) 2 luni

Corect: a

361. Traumatismele – ea ai freveţa auza a paraliziei de plex rahial – aţioeaza prieaisul de:

a) Compresie

b) Întindere

c) Traiu e

d) Presiune

e) Rulare

Corect: c

. Tipul ijloiuReaka urare a lezarii truhiului ijloiu al plexului rahial se evideţiaza pri
paralizia:

a) Muschiului triceps

b) Muschilor patrat si rotund pronator

c) Muschiului mic pectoral

d) Muschiului brahial

e) Muschiului deltoid

Corect: a, b
. Petru preveirea redorilor artiulare si a poziţiilor disfuţioale îparalizia plexului rahial se reurge
la:

a) posturari prin orteze pentru umar – cot - mâna

b) purtarea u ei esarfe su ot petru a eita suluxaia apului hu eral

c) mobilizari active

d) mobilizari autopasive cu sau fara scripetoterapie

e) evitarea purtarii unei esarfe sub cot

Corect: a, b, d

364. Prevenirea si tratarea fenomenelor vasculotrofice în cazul paraliziei de plex brahial va folosi:

a) posturarea antidecliva pentru combaterea edemului

b) mobilizari pasive repetate de 5-6 ori pe zi

c) otraii izo etrie si oilizari atie ale usulaturii ra ase ide e sau parial paralizate

d) otraii izotonice

e) gi astia geerala si exeriii de respiraie

Corect: a, b, c, e

. Reâstigarea fuţioalitaţii si ailitaţii erului superior îparalizia plexului rahial

se realizeaza prin:

a) reeducarea prizelor

b) reeduarea poziioarii âiii petru exeutarea uor atiitai

c) reeduarea atiitaii o i ate a elor doua âi i

d) orteze dinamice

e) utilizarea electroterapiei si termoterapiei

Corect: a, b, c
366. Programul kinetic de recuperare performat la pacientul cu paralizie de nerv crural cuprinde:

a) Preeirea difor itaii de tip ge u reuratu si a otraturilor lo are

b) Pregatirea o pesarilor pâ a la reâstigarea forei usulare pierdute

c) Me i erea tousului î usulatura deerata si reeduarea forei musculare

d) Reeduarea fu io ala a geuhiului

e) Me i erea poziiei de geu reuratu

Corect: a, b, c, d

. Pregatirea opesarilor, pâa la reâstigarea forţei usulare pierdute îparalizia ervului rural se
face prin:

a) tonifierea musculaturii membrelor superioare

b) tonifierea musculaturii trunchiului (abdominalilor si dorsalilor)

c) tonifierea fesierilor mari si a tricepsului sural

d) tonifierea muschiului croitor

e) tonifierea muschilor ischiogambieri

Corect: a, b, c

368. În paralizia nervului sciatic popliteu extern sunt afectate grupele musculare care realizeaza:

a) Flexia dorsala si eversia piciorului

b) Flexia plantara si inversia piciorului

c) Extensia degetelor

d) Flexia degetelor

e) Pro aia piiorului

Corect: a, c
369. Prevenirea devierilor piciorului „în echin”, cum se întâmpla în cazul paraliziei nervului sciatic popliteu
extern, presupune:

a) e i erea poziiei î ughi drept a piiorului pritr-o atela (orteza)

b) purtarea unei atele (orteze) mai ales noaptea

c) î alarea piciorului în cursul zilei cu o gheata cu carâmb dur

d) se otraidia susiatorii platari

e) eitarea purtarii de orteze î ursul opii

Corect: a, b, c

. Reeduarea otorie a ushilor paralizaţi îleziuile ervilor periferii se realizeaza prin intermediul
uratoarelor odalitaţi fizial-kinetice:

a) Termoterapie

b) Masaj

c) Electroterapie (baie galvanica, stimulari electrice)

d) Reeducare kinetica propriu-zisa

e) Vitaminoterapie grup B

Corect: a, b, c, d

. Defiitul oplet de forţa a vadriepsului nu împiedica mersul:

a) mersul pe teren plat

b) mersul pe plan înclinat

c) mersul pe scari

d) mersul pe bicicleta

e) „mersul piticului

Corect: a
372. Programul de recuperare a leziunii traumatice a nervului crural trebuie sa insiste pe:

a) Tonifierea fesierului mijlociu

b) Tonifierea marelui fesier

c) Tonifierea adductorilor coapsei

d) Refaerea forei si rezisteei adriepsului dupa reierarea lui

e) Tonifierea tricepsului sural

Corect: b, d, e

373. Etiologia leziunilor trunchiului sciatic este complexa, incluzând:

a) Fracturile bazinului

b) Hematomul fesier

c) Ijeiilor itra usulare

d) Chirurgia soldului

e) Tratamentul recuperator

Corect: a, b, c, d

374 Lezarea nervului sciatic popliteu extern se face prin:

a) Traumatism direct al regiunii poplitee

b) Traumatism direct al marginii externe a 1/3 corpul gambei

c) Compresiune

d) Fractura

e) I jeie itra usulara

Corect: a, b, c, d

375. Manifestarea paraliziei nervului sciatic popliteu extern include urmatoarele aspecte

motorii:
 a) Imposibilitatea eversiei piciorului

b) Imposibilitatea inversiei piciorului

c) Stepajul piciorului

d) Grafia degetelor

e) Mers pe calcâi/vârful degetelor, dificil sau absent

Corect: c, d, e

376. Manifestarea paraliziei nervului sciatic popliteu extern include urmatoarele aspecte

senzitive:

a) Hipoestezia plantei

b) Hipoestezia gleznei

c) Hipoestezia feei dorsale a piiorului

d) Aestezia feei dorsale a piiorului

e) Cauzalgie

Corect: c, d

377. Tratamentul fizical-kinetic al paraliziei nervului sciatic popliteu extern implica:

a) Mobilizari precoce pasive manuale

b) Preoitatea trata etului datorata te di ei de a dezolta redoare

c) Ortezarea nu e necesara

d) Electrostimularea analitica a musculaturii dorsiflexoare si eversoare nu e necesara

e) durata de 9-12 luni

Corect: a, b, e

378. Nervul tibial posterior deriva din nervul sciatic popliteu intern si inerveaza:

a) Muschii flexori ai degetelor

 b) Muschiul gambier posterior

c) Muschii intrinseci ai degetelor

d) Muschii anteriori ai gambei

e) Muschii laterali ai gambei

Corect: a, b, c

. Forţa usulara, eleet arateristiushiului expriat priotraţia usulara,

este odiţioata de uratorii fatori usulari:

a) Mecanica muschiului-lungime, schimbare în lungime, puterea muschiului

b) Arhitectura muschiului-aranjamentul fibrei musculare, aranjamentul întregului muschi

c) Nu arul rerutarilor u itailor otorii

d) Iseriile usulare

e) Rit ul de desarare a poteialelor de aiu e sosite la ushi

Corect: a, b, d

. Evaluarea oietiva atitativa a forţei usulare se realizeaza priuratoarele odalitaţi:

a) Examen clinico-fu io al

b) Masurarea suprafeei de seiu e usulara

c) Manometrie

d) Testare musculara manuala

e) Examen electromiografic

Corect: b, c, e

. Care diuratoarele aspete u odiţioeaza rezisteţa usulara:

a) Amplitudinea de miscare

b) Fora usulara
 c) Cirulaia usulara

d) Integritatea metabolismului muscular

e) Factorii nervosi

Corect: a

382. Energia necesara pentru întreaga activitate musculara se extrage din:

a) Glucoza

b) Aminoacizi

c) Acizi grasi liberi

d) Lipide

e) Enzime mitocondriale si sarcoplasmatice

Corect: a, c, d

. Care ditre uratoarele afiraţii sut adevarate petru valoarea forţei usulare:

a) Valoarea forei usulare este i depe de ta de lugi ea ushiului

b) Fora usulara ariaza u ariaia de lugi e a ushiului

c) Valoarea i i a a forei usulare este realizata la ijloul lugi ii ushiului

d) La ijloul lugi ii ushiului, fora usulara este data de doua componente

(musculara si matriceala conjunctivala)

e) Valoarea axi a a forei usulare este realizata la ijloul lugi ii ushiului

Corect: b, d, e

384. Travaliul muscular este maxim când:

a) Fora usulara este egala u / di fora axi a

b) Fora usulara este egala u / di fora axi a

c) Fora usulara este egala u / di fora axi a

 d) Velocitatea este egala cu 1/3 din velocitatea maxima

e) Velocitatea este egala cu 1/4 din velocitatea maxima

Corect: b, e

385. Substratul resterii forţei usulare, oietiv fudaetal îkietoterapie, este reprezetat uai pri:

a) Substrat morfologic

b) Sustrat fu io al-su aie spaiala

c) Sustrat fu io al-su aie te porala

d) Sustrat fu io al-sincronizare crescuta

e) Substrat morfologi, su aie spaiala, te porala si ro izare resuta

Corect: e

. Îprograul kietise otraidia sau eesita preauţii apliarea exeriţiului rezistiv îuratoarele
situaţii:

a) Procesul inflamator articular si / sau muscular

b) Status algi i te s preexistet sau î trei ut / aparut î ursul exeriiului u persistea u ui iteral de
ore dupa exeriiu

c) Maera Valsala sau derularea pe ispir a exeriiului la paie ii u patologie

cardiovasculara

d) Oboseala musculara locala si generala

e) Nii u ul ditre aspetele e io ate la putele aterioare

Corect: a, b, c, d

. Codiţiile iie are treuie realizate îtr-uexeriţiu rezistiv fudaetat pe otraţie isoetria
petru resterea si eţierea forţei usulare sunt:

a) Intensitatea sa corespunda unui minim de 35% din tensiunea musculara maxima

b) Durata sa fie cuprinsa între 30-60 secunde

 c) Rit iitatea otraiei iso etrie - se prefera tipul exeriiu repetiti surt iso etri zili ERSIZ

d) Lungimea muschiului la are se realizeaza otraie treuie adaptata

e) Co e traia oliioala u are i porta a

Corect: a, c, d

. Codiţiile iie are treuie realizate îtr-uexeriţiu rezistiv fudaetat pe otraţie izotoa
petru resterea si eţierea forţei musculare nu includ:

a) Cotraia dia ia reste fora usulara daa raportul ditre apaitatea ushiului si aloarea
rezisteei este adeat

b) Uzual se foloseste o rezistea oderata -40% din cea maxima) care creste progresiv

c) Ritmicitatea contraiei izotoe

d) Viteza derularii exeriiului se afla î relaie direta u rezistea

e) Coordonarea musculara este necesara

Corect: d

. Priipalele dezavataje ale exeriţiilor isotoe u rezisteţa sut:

a) Soliita artiulaia

b) Determina dureri articulare si musculare

c) Afecteaza osul patologic

d) Pot declansa sinovite traumatice

e) Creste u doar fora usulara dia ia dar si pe ea iso etria

Corect: a, b, c, d

. Isituaţiile defiitelor ari de forţa usularavaloare ,sau 2 la testing muscular

manual) este necesar sa se apeleze si la:

a) posturi declansatoare de reflexe tonice

 b) întinderea prelungita la muschii posturali extensori slabi

c) tehnici de facilitare pentru întarirea musculaturii

d) elemente facilitatorii de crestere a raspunsului motor

e) se contraindica tehnici de facilitare pentru întarirea musculaturii

Corect: a, c, d

. Misarea ativa asistata este utilizata îazurile u forţa usulara:

a) –2 la testing muscular manual

b) 2 la testing muscular manual

c) –3 la testing muscular manual

d) 3 la testing muscular manual

e) +3 la testing muscular manual

Corect: b, c, d

. Misarea ativa u rezisteţa se aplia îatrearea ushilor u forţa usulara:

a) +2 la testing muscular manual

b) +3 la testing muscular manual

c) -5 la testing muscular manual

d) -4, 4, +4 la testing muscular manual

e) 2 la testing muscular manual

Corect: b, c, d

393. Aspectele importante ale antrenarii muschilor sanatosi prin electrostimulare muscular isometrica (ESMI)
sunt:

a) Cresterea de fora usulara se fae pri alori de fora iso etria ai joase deât alorile otraiei
voluntare isometrice
 b) ESMI atieaza prefereial u itai otorii ii

c) Dupa sapta âi de atiare reste fora usulara u % pe ushiul otralateral elui sti ulat

d) Creste oboseala musculara

e) Apliata u sues la paie ii are u reuses sa realizeze otraii olutare sufiiete

Corect: a, c, e

. Rezisteţa geerala a orgaisului se defieste pri:

a) Abilitatea organismului de a continua timp îndelungat o atiitate fizia aeroia, u apariia ooselii

b) Capaitatea orgais ului de a efetua atiitai fizie o plexe, u itesitate redusa, pe o perioada de
timp mai mare

c) Abilitatea organismului de a continua timp îndelungat o activitate fizica aerobica, fara apariia ooselii

d) Masura a fitness-ului exprimat prin consumul maxim de oxigen

e) Ailitatea orgais ului de a otiua ti p îdelugat o atiitate fizia aaeroia, fara apariia ooselii

Corect: b, c, d

395. In cadrul reantrenarii la efort este neesar sa se ţia seaa de:

a) mijloacele de antrenare fizica care se pot aplica pacientului

b) statusul clinico-fu io al al suietului

c) nivelul de efort al pacientului

d) starea psihica a pacientului

e) vârsta pacientului

Corect: a, b, c

396. Ca metode ale antrenamentului la efort nu se utilizeaza:

a) mersul pe jos

b) termoterapia
 c) jogging-ul

d) înotul

e) ciclismul

Corect: b

. Paraetrii are sut eesari a fi preizaţi petru exeriţiile fizie diopoeţa uui atreaet
pentru rezisteţa geerala a orgaisului sut:

a) Intensitate

b) Free a / rit

c) Durata

d) Modalitatea de exeuie, tipul de otraie usulara

e) Me iu i speiale sau partiulare, totdeaua

Corect: a, b, c, d

. Strutura atreaetului aeroipetru forţa ilude uset de exeriţii are u se araterizeaza pri:

a) Mai ulte tipuri de isari legate ître ele are se repeta pâ a la o i erea se zaiei de ooseala

b) Setul de exeriii este alatuit di repetarea a - exeriii

c) Rezistea î ararea RMare a delasa ooseala dupa ele - repetiii se staileste pri
tatonare

d) Este indicata intensitate înalta (1-6 RM încarcare)

e) Este indicata intensitate usoara (18-30 RM)

Corect: e

399. Principalele componente ale antreaetului aeroipetru aduraţa sut:

a) Perioada de încalzire („warm-up) cu durata de 5-10 minute

b) Perioada de încalzire („warm-up) cu durata de 15-20 minute

 c) Perioada derularii exeriiilor propriu-zise o traii iso etrie, izotoie, strethig) cu durata de 20-30
minute

d) Perioada de revenire („cool - down) cu durata de 5-8 minute

e) Perioada de revenire („cool - down) cu durata de 10-15 minute

Corect: a, c, d

. Stailirea itesitaţii exeriţiului fizidiatreaetul la efort se fae în raport cu ritmul cardiac (RC)
care se calculeaza dupa mai multe formule, mai des utilizate fiind:

a) RC max. = 220-vârsta (în ani)

b) RC max. = 200 - vârsta (în ani)

c) RC max. = 215 - vârsta (în ani) x 0,66

d) (RC max.-RC repausx % + RC repaus = RC i ta

e) RC max. = 210 - vârsta (în ani)

Corect: a, c, d

. Prograul de atreare aeroia petru aduraţa respeta uratorii paraetri:

a) Intensitate medie sau chiar sub medie (în jur de 40% din intensitate maxima)

b) Durata sedi ei ajuge pâ a la ore

c) Sedi a se poate repeta de -3 ori / saptamâna

d) Durata sedi ei ajuge pâ a la ora

e) Sedi a se poate repeta de -5 ori / saptamâna

Corect: a, d, e

. Cele ai idiate exeriţii diopoeţa atreaetului petru aduraţa sut reprezetate pri:

a) Exeriii rezistie axi ale

b) Exeriii rezistie su axi ale, otiue, rit ie, izotoe, are i plia grupe usular restrâse
 c) Exeriii rezistie su axi ale, otiue, rit ie, izotoe, are i plia grupe usular extise

d) Exeriii rezistie su aximale, continue, aritmice, izotone, care implica grupe

musculare restrânse

e) Exeriii rezistie axi ale, otiue, rit ie, izotoe, are i plia grupe usular restrâse

Corect: c

. Efetele atreaetului la efort sut oplexe, u o exepţie:

a) a eliorarea o diiei psihie

b) scaderea indicelui tensiune-timp

c) resterea suprafeei aleolo-capilare de schimb

d) apariia uor odifiari faoraile î siste ul oagulare - fibrinoliza

e) cresterea indicelui tensiune - timp

Corect: e

. Refaerea forţei si rezisteţei usulare la ivelul eturii sapulare presupue:

a) Un status de doloritate la nivelul umarului

b) Existe a u ei a plitudii de isare opti e, fu io ale

c) Exeriiile rezistie se deruleaza i iial aaliti, apoi gloal

d) Poziia de start petru exeriii este u îarare graitaioala petru treul superior

e) Ulterior refaerii forei usulare se efetueaza exeriii î la ie ati deshis si

îhis petru refaerea stailitaii, isarii otrolate si ailitaii

Corect: b, c, d, e

. Refaerea forţei si rezisteţei usulare la ivelul otului presupue:

a) Î testarea usulara auala se i e sea a a fora ushilor flexori este ai are î

pro aie deât î supi aie si â d raul este ertial, asedet

 b) Programul se deruleaza în doua etape

c) Moilitatea otului este ese iala î progra , fiid doâdita pri oilizari atie

d) Se lucreaza mai ales grupele musculare flexoare si pronatore

e) Exeriiile desprise di progra ele de terapie oupaioala u su t indicate

Corect: a, b, c, d

. Refaerea forţei si rezisteţei usulare la ivelul eturii pelvie presupue:

a) Tonifierea musculaturii hipotone (muschii fesier mijlociu, cvadriceps, fesier mare)

b) Tonifierea musculaturii hipotone (muschii adductori, rotatori externi, iliopsoas)

c) Asuplizarea usulaturii u te di a la retratura ushii addutori, rotatori exteri, iliopsoas

d) Asuplizarea usulaturii u te di a la retratura ushii fesier ijloiu, adrieps, fesier are

e) Restabilirea echilibrului fu io al al grupelor usulare periartiulare atagoiste

Corect: a, c, e

. Exeriţiile isoetrie petru ushiul vadrieps sut eseţiale îrefaerea forţei si rezisteţei usulare
deoarece:

a) Sunt usor de performat

b) Deter ia o fora de reaie i i a î artiulaia geuhiului

c) Su t atiai si ushii ieps fe ural, fesier ijloiu

d) Nu su t atiai ali ushi

e) Asigura o ioordoare otorie u u i pat fu io al i portat

Corect: a, b, c

408. Principalele grupe musculare care trebuie tonifiate pentru refacerea echilibrului muscular al piciorului
sunt:

a) Muschiul triceps sural

 b) Muschiul cvadriceps

c) Muschii tibiali

d) Muschii peronieri

e) Muschii ischiogambieri

Corect: a, c, d

409. Antrenamentul pliometric presupune:

a) She a de atreare a oilitaii artiulare

b) She a de atreare a forei usulare pri otraii seeiale exetrie -

concentrice

c) She a de atreare a forei usulare pri otraii seeiale exetrie-concentrice - isometrice

d) Rapiditatea de dezoltare a forei la ielul ushilor extesori ai geuhilor

e) Letoarea de dezoltare a forei la ielul ushilor extesori ai geuhilor

Corect: b, d

. Avatajele exeriţiilor plioetrie sut:

a) Fora usulara o i uta este superioara elorlalte odalitai di a ie de refaere a forei usulare

b) Se o ie o siroizare a uitailor otorii ale ushiului

c) Este favorizata coordonarea musculara

d) Nu exista risc al leziunilor structurilor tendinoase

e) Nu eesita prude a î derulare

Corect: a, b, c
. Care ditre defiiţiile uratoare sut adevarate petru terapia oupaţioala:

a) For a de trata et are foloseste atiitai si etode speifie, petru a dezolta, a eliora sau refae
capacitatea de a desfasura atiitaile eesare ieii idiidului, de a o pesa disfuii si de a di i ua
defiiee fizie

b) Profesie are ajuta o persoaa u iapaitate sa îsi âstige poteialul axi petru i depe de a si
produtiitate î propria iaa

c) Îndruma indivizii sa se ajute singuri, sa faca ce trebuie cu ce pot

d) Arta pratia de a pro oa depe de a fu io ala pri utilizarea atiitailor otidiee

fara a modifica echipamentul sau mediu, când este necesar

e) Nu foloseste atiitai petru resterea si restaurarea starii fizice si psihice a unei persoane la nivel
disfu io al al ieii otidiee

Corect: a, b, c

. Suordoarea uui oietiv fuţioal lurativ petru aţiuea terapiei oupaţioale serealizeaza pri
uratoarele trei direţii de lucru:

a) I puerea a u itor atiitai idiidului

b) Adaptarea atiitailor astfel îât idiidul sa faca ce ar trebuie cu ce poate

c) Adaptarea ediului îojurator la defiitul fu io al al paietului

d) Plasarea individului într-un anumit mediu înconjurator, preexistent

e) Adaptarea manierei unui individ de a realiza o sarcina, un scop lucrativ

Corect: b, c, e

. Priipiul de aza, speifiul terapiei oupaţioale este:

a) Moilizarea ate iei paietului pe o atiitate fizia si auala, are este atragatoare psihologi si are îl
solicita din punct de vedere somatic, psihic sau mental

b) Sti ularea si dirijarea atiitailor

c) Cresterea si e i erea forei usulare

d) Refacerea si e i erea a plitudiii de isare

 e) Redobândirea controlului muscular

Corect: a

. Ua ditre etode u reprezita o etoda de evaluare îterapia oupaţioala:

a) O seraia

b) Orarul zilnic

c) Interviul

d) Documentul medical

e) Alcatuirea planului terapeutic

Corect: e

. Cele euerate ai jos reprezita ativitaţi oupaţioale, u o exepţie:

a) Autoîngrijirea zilnica

b) Atiitaile eduaioale

c) Jocul si sportul

d) Hobby-uri diverse

e) Refacerea balansului

Corect: e

416. Pacientul care va ura uprogra de terapie oupaţioala treuie sa fie evaluat oplet, evaluare e
cuprinde:

a) Evaluarea tegumentului

b) Evaluarea aparat neuro-mio-artrokinetic

c) Ealuarea fu io ala ge erala, adaptata la iaa persoala, profesioala

d) Bila ul posiilitailor de adaptare

e) Nici unul dintre aspectele cuprinse la punctele a, b, c, d

Corect: a, b, c, d

. Categoriile de paieţi are eefiiaza de etodele terapiei oupaţioale sut:

a) Limitate

b) Doar paie ii u afeiu i loo otorii

c) Paie ii eurologici

d) Paie ii u afeiu i sezoriale

e) Foarte ulte ategorii de paie i

Corect: c, d, e

. Prograele de terapie oupaţioala ofera:

a) Evaluarea clinica a pacientului

b) Ealuarea o plexa a starii paietului si apliarea uei asiste e speifie

c) Dezolta, a elioreaza, susi e sau refae ailitaile fizie petru iaa otidiaa, petru u a sau
atiitai produtie, de aa a

d) Me i e ostate perfor a ele ogitie, sezitio-senzioriale, psiho-sociale

e) Idetifia si failiteaza agajarea paietului î oupaii saatoase, lipsite de ris

Corect: b, c, e

. Priipalele tehii de aza utilizate îterapia oupaţioala sut:

a) Olaritul

b) Prelucrarea lemnului si fierului

c) Împletitul nuielelor, rafiei, papurei etc.

d) esutul la razoi, gherghef

e) Marochinaria

Corect: a, b, c, d
. Tehiile de expriare utilizate îterapia oupaţioala uprid:

a) Preocupari cu caracter artistic

b) Preocupari cu rol de comunicare

c) Jocurile distractive

d) Bucatarie-cofetarie

e) Cartonajul si tipografia

Corect: a, b

. Îterapia oupaţioala odera exista uratoarele tipuri de etode de luru:

a) Metode sportive

b) Metode eseiale

c) Metode eese iale

d) Metode facultative

e) Metode ajutatoare

Corect: b, c, e

. Îalegerea ativitaţilor seifiativeeseţiale, are au usop fial, se ţie seaa de ai ulte

odiţii:

a) Sa se justifice pentru un anumit pacient, sa fie acceptata

b) Sa nu solicite o participare activa fizica si mintala

c) Sa realizeze recuperare deficitelor prezentate de pacient

d) Sa dezolte a ilitai are sa areasa perfor a a de iaa

e) Sa pro oeze depe de a paietului, idiferet starea sa fu io ala

Corect: a, c, d
. Modalitaţile de gradare îadrul ativitaţilor eseţiale petru amplitudine de miscare sunt:

a) Distaarea oietelor de aipulat

b) Marimea obiectelor si sculelor (pentru prehensiune)

c) Schimbarea planului de lucru

d) Lucrul cu mansete de plumb din ce în ce mai grele

e) Poziioarea ehipa etului

Corect: a, b, e

424. Sopurile etodelor eeseţiale folosite îprograul de terapie oupaţioala sut:

a) A a tre a fora si reziste a usulara

b) A reface amplitudinea de miscare

c) A crea scheme practice de miscare

d) A a tre a a ilitai sesorio otorii

e) A dezolta apaitai perceptuale si cognitive

Corect: c, d, e

. Gestualitaţile diADL-uriativitaţi eeseţialedeseori folosite îprograul de terapie oupaţioala

sunt:

a) Ridicat-asezat de pe scaun

b) Intrat-iesit din baie (cada de baie)

c) Spalat-barbierit-pieptanat-sters cu prosopul

d) Elemente din gestica mâncatului, îmbracatului

e) Împingerea cu piciorul pe podea a unor obiecte

Corect: a, b, c, d
. Categoriile de etode ajutatoare diopoeţa prograului de terapie oupaţioala sut:

a) Atiitaile de tip ADL

b) Atiitaile de tip I-ADL

c) Exeriiile terapeutie

d) Fizioterapia

e) Ortezarea

Corect: c, d, e

427. Nivelele de probleme care alcatuiesc planul terapeutic într-u program de terapie

oupaţioala prezita uratoarea suesiue logica:

a) Determinarea „scopului final identificarea „ariei de perfor a a identificarea

deficitelor din „o po e ta de perfor a a prin evaluare

b) Determinarea „scopului final identificarea deficitelor din „componenta de

perfor a a prin evaluare identificarea „ariei de perfor a a

c) Identificarea „ariei de perfor a a determinarea „scopului final identificarea

deficitelor din „o po e ta de perfor a a prin evaluare

d) Identificarea „ariei de perfor a a identificarea deficitelor din „componenta de

perfor a a prin evaluare determinarea „scopului final

e) Identificarea deficitelor din „o po e ta de perfor a a prin evaluare determinarea „scopului final

identificarea „ariei de perfor a a

Corect: a

428. În metodologia de lucru în terapia ocupaţioala se desriu uratoarele „opoete de perforaţa”:

a) Atiitai de tip ADL

b) Componenta senzomotorie

c) Componenta cognitiva
 d) Componenta psihosociala

e) Componenta profesionala

Corect: b, c, d

429. Care dintre urmatoarele aspecte se încadreaza în componenta senzomotorie:

a) Memorie

b) Ate ie

c) Self-control

d) Toleraa la efort

e) Control motor

Corect: d, e

430. ADL-urile, defiite a ailitaţi de aza legate de ativitaţile oisuite zilie ale oului,se grupeaza în
urmatoarele categorii:

a) De autoîngrijire

b) De mobilitate

c) De fora

d) De comunicare

e) De manipulare

Corect: a, b, d, e

431. I-ADL-urile reprezinta o categorie aparte a ADL-urilor deoarece:

a) Sunt mai elaborate

b) Necesita o participare mai mare a proceselor cognitive

c) Fa referire la ailitaile tehie, soiale, o plexe de ediu

d) Caracterizeaza individul independent

 e) Reprezita u ijlo de ealuare exlusi î terapia oupaioala

Corect: a, b, c, d

432. I-ADL-urile includ:

a) Activitatea casnica

b) Deprideri petru oieuirea î o uitate

c) Autoîgrijirea sa ataii

d) Masuri de securitate si manipularea obiectelor din mediu

e) Alimentarea si toaleta

Corect: a, b, c, d

. Iportaţa aalizarii ADL-urilor în terapia oupaţioala rezida îuratoarele aspete:

a) Contribuie la precizarea diagnosticului pozitiv de boala

b) Nu expri a ielul de perfor a a al u ui idiid

c) Arata ielul de perfor a a al idiidului, a o liie de porire de la are pot fi asurate progresele sau
regresele

d) Reprezinta un ghid pentru modificarile care trebuie facute în activitatea de rutina a individului

e) Contribuie la precizarea diagnosticului fu io al si a progostiului, u expri area ielului de

incapacitate

Corect: c, d, e

434. Programul pentru refacerea ADL-urilor îadrul terapiei oupaţioale este oplex, faâd referire la
urmatoarele aspecte:

a) Executare pentru antrenare a diverselor ADL-uri deficitare

b) Obisnuirea pacientului cu mijloace ajutatoare pentru realizarea ADL-urilor

c) Modificari în mediul ambiant al pacientului

d) Deprinderea acelor ADL-uri care nu sunt deficitare, cu neglijarea acestora din urma
 e) Me i erea ostata a mediului ambiant, fara modificari ale sale

Corect: a, b, c

. Seveţa ativitaţilor îatreaetul gradat petru autoîgrijire diadrul atreaetului petru ADL
este urmatoarea:

a) Ali e taie, pieptaat, o ti e a sfiteriaa, trasferurile, toaleta personala,

dezbracatul, îmbracatul, baia sau dusul

b) Ali e taie, trasferurile, toaleta persoala, dezraatul, î raatul, pieptaat,

o ti e a sfiteriaa, aia sau dusul

c) Ali e taie, pieptaat, o ti e a sfiteriaa, dezraatul, î raatul, transferurile, toaleta personala,

baia sau dusul

d) Ali e taie, pieptaat, î raatul, o ti e a sfiteriaa, trasferurile, toaleta

personala, dezbracatul, baia sau dusul

e) Ali e taie, aia sau dusul, pieptaat, o ti e a sfiteriaa, trasferurile, toaleta personala,
dezbracatul, îmbracatul

Corect: a

. Ditre adaptarile louiţei are perit failitarea îaiatului la upaiet u liitare de forţa si
oilitate, are ureaza uprogra de terapie oupaţioala, faparte:

a) Bara fixa de sprijin pe peretele de lânga cada de baie

b) Taburete plasat în interiorul cazii de baie

c) Covorase cu ventuze pentru prevenirea alunecarii, plasate în interiorul si lânga cada de baie

d) Robinete cu filet

e) Dus fix cu furtun rigid si capat cu mâner

Corect: a, b, c
. Terapia oupaţioala este perforata la paietul vârstidupa evaluarea opleta a aestuia si
încadrarea sa într-una din urmatoarele 3 categorii:

a) Persoaa ârstia saatoasa, u iapaitate fu io ala fizia si psihologia determinate de sindromul

de dezadaptare

b) Persoaa ârstia saatoasa, fara iapaitate fu io ala fizia si psihologia

determinata de sindromul de dezadaptare

c) Persoaa ârstia relati atia u i depe de a oserata, are fae oala u harater disfu io al

d) Persoaa ârstia relati atia u i depe de a oserata, are fae oala fara harater disfu io al

e) Persoaa ârstia are prezita o îaratura disfuioala u ulatia

Corect: a, c, e

438. Corectarea deficitului de transfer se fae priîvaţarea paietului u ua ditre uratoarele tehii de
trasfer adevate petru defiitul lor fuţioal:

a) Transferul independent, din sezând în ortostatism, din scaunul cu rotile pe u scaun obisnuit, din scaunul
cu rotile în pat

b) Transferurile asistate de una sau doua persoane

c) Trasferurile pri liftare, u sau fara sripei

d) Transferul coordonat verbal de o persoana

e) Transferul prin liftare cu orteze

Corect: a, b, c

. Oietivele geerale ale prograului de terapie oupaţioala la un pacient cu sechele posttraumatice nu

includ:

a) O i erea ât ai rapida a i depe de ei fu io ale

b) Reuperarea oilitaii î otextul ughiurilor fu io ale

c) Cresterea statusului algo-disfu io al

d) Readaptarea pacientului la activitatea anterioara

e) Cresterea idielui de alitate a ieii

Corect: c

. Derularea prograului de terapie oupaţioala la upaiet u sehele posttrauatie se fae pri

aeliorarea gestualitaţii otidiee îdiverse seţiui, u exepţia:

a) Mediul menajer cotidian

b) Aspectele de toaleta

c) Atiitaile do estie

d) Atiitaile ateliere si gradiarit

e) Sala de operaii

Corect: e

. Prograul de terapie oupaţioala la paietul eurologise deruleaza etapizat si urareste:

a) Refaerea i depe de ei axi e

b) Recuperarea specifica

c) Pregatirea pentru revenirea în mediul familial si profesional

d) Me i erea ât ai ult posiil a depe de ei paietului de alte persoae

e) Pregatirea petru soaterea paietului di ediul sau de iaa aterior

Corect: a, b, c

. Îadrul uui progra de terapie oupaţioala la upaiet eurologiu se urareste:

a) Îmbracarea si toaleta zilnica

b) Transferurile si deplasarile

c) Posiilitaile de ali etare

d) Monitorizarea valorilor tensiunii arteriale

e) Capacitatea de comunicare

Corect: d
. Cele ai iportate ategorii de aparatura tehia ajutatoare diterapia oupaţioala sut:

a) Ortezele

b) Protezele

c) Medicamentele

d) Furulia, uitul, ligura adaptate

e) Mijloacele tehnice ajutatoare pentru îmbracat

Corect: a, b, d, e

. La paietul protezat petru aputaţie de eru superior, prograul de terapie oupaţioala

urmareste:

a) Utilizarea ât ai pui a e rului superior protezat î atiitaile otidiee

b) Scoaterea din mediul profesional a pacientului, cu recomandarea repausului

c) Exeriii de apropiere a oietelor

d) Progra e are sa asigure prehesiuea atia si pasia, e i erea pri presiue pe oiet

e) Exeriii de despridere de oiet

Corect: c, d, e

445. Diagonala D1 flexie pentru extremitatea superioara (flexia, adduţia, rotaţie extera uardiadrul
etodei Kaat se regaseste îuratoarele ativitaţi fuţioale:

a) Mâa la gura î ti pul ali e taiei

b) Lovitura de tenis (forehand)

c) Pieptanatul parului pe o parte a capului, cu mâna opusa

d) Rostogolirea din decubit dorsal în decubit ventral

e) Toate atiitaile de la putele a, , , d

Corect: e
. Diagoala Dextesie petru extreitatea superioaraextesia, aduţia, rotaţie itera uardi
cadrul metodei Kabat se regaseste în urmatoarele ativitaţi fuţioale:

a) Pieptanatul parului pe o parte a capului, cu mâna opusa

b) Lovitura de tenis (backhand)

c) Deschiderea usii la masina dinauntru

d) Rostogolirea din decubit ventral în decubit dorsal

e) Mâa la faa â d se sterge u prosopul

Corect: b, c, d

. Diagoala Dflexie petru extreitatea superioaraflexia, aduţia, rotaţie extera

uardiadrul etodei Kaat u se regaseste îuratoarele ativitaţi fuţioale:

a) Pieptanatul parului pe o parte a capului, cu mâna de aceeasi parte

b) Pieptanatul parului pe o parte a capului, cu mâna opusa

c) Ridicarea rachetei la serviciu, în cadrul jocului de tenis

d) Înotul pe spate

e) Rostogolirea din decubit ventral în decubit dorsal

Corect: b, e

448. Diagonala D2 extensie pentru extremitatea superioaraextesia, adduţia, rotaţie itera uardi
adrul etodei Kaat se regaseste îuratoarele ativitaţi fuţioale:

a) Aruncarea la baseball

b) Încheierea nasturilor laterali cu mâna de partea opusa

c) Lovirea mingii la serviciu (în jocul de tenis)

d) Ridicarea rachetei la serviciu, în cadrul jocului de tenis

e) Înotul pe spate

Corect: a, b, c
. Modalitaţile de a îorpora erul superior la paietul heiplegiîativitatea fuţioala, îtr-un
progra de terapie oupaţioala, sut:

a) Atiitaile bilaterale

b) Posturarea antalgic, antidecliva

c) Ghidarea membrului superior paralizat de catre terapeut

d) Ghidarea pri isari rutale a e rului î diferitele atiitai

e) Îararea pe e rul superior plegi î ti pul desfasurarii atiitaii

Corect: a, c, e

. Ativitaţile terapeutie proovate îprograul de terapie oupaţioala petru reuperarea erului

superior la pacientul hemiplegic sunt:

a) Cladirea conurilor

b) Aranjarea unui mozaic de cuburi

c) Adunarea unor boabe de fasole

d) Tricotatul

e) Pedalarea la cicloergometru

Corect: a, b, c

451. Mijloacele prin care se realizeaza obiectivele terapiei neuroevolutive aplicate în îngrijirea permanenta a
pacientului hemiplegic sunt:

a) Rearajarea loui ei

b) Abordarea pacientului

c) Antrenamentul pentru ADL

d) Poziioarea î pat

e) Toate mijloacele precizate anterior

Corect: e
. Ordiea valorii terapeutie a poziţiilor de aza diadrul prograului reuperator al paietul heiplegi
este urmatoarea:

a) Decubit lateral de partea paralizata decubit lateral de partea sanatoasa decubit

dorsal

b) Decubit lateral de partea paralizata decubit dorsal decubit lateral de partea

sanatoasa

c) Decubit lateral de partea sanatoasa decubit lateral de partea paralizata decubit

dorsal

d) Decubit lateral de partea sanatoasa decubit dorsal decubit lateral de partea

paralizata sanatoasa

Corect: a
453. Masuratorile necesare pentru prescrierea scaunului rulant sunt urmatoarele:

a) Î ali ea raelor

b) Î ali ea spatelui

c) Adâncimea sezutului

d) Î alimea pacientului

e) Ciru feri a taliapaietului

Corect: a, b, c

454. Aspectele care trebuie luate în considerare pentru ca pacientul sa îsi poata propulsa singur
scaunul rulant sunt:

a) Existe a u ei o ilitai adeate la ielul oloaei erterale

b) Existe a u ei fore sufiiete de prehesiue ilaterala

c) Fora usulara la ielul raelor

d) Fora usulara la ielul oapselor si ga elor

e) Rezistea fizia la efort, sufiieta petru a permite manevrarea independenta a

scaunului rulant

Corect: b, c, e

. Poziţioarea si aliiaetul oret îsauul rulat au uratoarele oietive:

a) Preeirea difor itailor

b) Cresterea tonusului muscular

c) Evitarea escarelor

d) Pro oarea fu iei

e) Me i erea u ei fu ii respiratorii opti e

Corect: a, c, d, e
456. Tehnicile comune de transfer pentru pacientul aflat în scaun rulant, componente ale programului
de terapie oupaţioala, sut îuar de u o exepţie, si aue:

a) Transfer prin piotare di poziie ortostatia

b) Transferul cu ajutorul scândurii de alunecare

c) Trasfer pri piotare u geuhii fletai

d) Transfer dependent de 4 persoane

e) Transfer dependent de 2 persoane

Corect: d

457. Care dintre urmatoarele aspecte sunt adevarate pentru transferul asistat de 2 persoane la
pacientul aflat în scaun rulant:

a) Se utilizeaza la paie ii u afeiu i reu atis ale ifla atorii

b) Per ite u otrol ai u asupra extre itailor superioare

c) U terapeut se plaseaza î faa iar elalalt î spatele paietului

d) Se utilizeaza la paie ii eurologii

e) Permite un control mai bun asupra feselor si trunchiului

Corect: c, d, e

. Îraarea la paietul heiplegisau u aputaţie de eru superior, în cadrul unui

progra de terapie oupaţioala, presupue uratoarele aspete:

a) Hainele se plaseaza la îndemâna pacientului

b) Paietul se afla î poziie sezâda, sigura, petru a preei aifestarile tulurarilor de ala s

c) Se începe îmbracatul cu raul si piiorul afetate, iar dezraatul u raul si piiorul eafetate

d) Exista mai multe metode de îmbracare / dezbracare pentru camasile cu nasturi

e) Se recomanda obiecte de îmbracaminte cu cât mai multe accesorii

Corect: a, b, c, d
459. Îmbracarea pantalonilor la pacientul hemiplegic, în cadrul unui program de terapie

oupaţioala, presupue uratoarele aspete:

a) Daca îmbracarea se face cu pacientul plasat în scaunul rulant, acesta va sprijini picioarele

pe sol si nu pe suportul scaunului

b) Masura pantalonilor sa fie mai mare cu un numar si suficient de largi jos

c) Pataloii se î raa dupa e au fost puse sosetele, dar î ai te de a se î ala

d) Se î raa i iial e rul iferior saatos, apoi el afetat

e) Pentru a evita caderea pantalonilor la trecerea peste sold se recomanda ca mâna afectata

sa fie i uta pe lâga truhi

Corect: a, b, c

460. Succesiunea care trebuie respectata la îmbracarea pacientului cu paraplegie, aflat în scaun rulant
este urmatoarea:

a) Sosete, camasa sau rochie, lenjerie de corp, pantaloni sau indispensabili, pantofi

b) Sosete, lenjerie de corp, pantaloni sau indispensabili, pantofi, camasa sau rochie

c) Sosete, pantofi, lenjerie de corp, pantaloni sau indispensabili, camasa sau rochie

d) Sosete, pantaloni sau indispensabili, pantofi, lenjerie de corp, camasa sau rochie

e) Sosete, pantaloni sau indispensabili, pantofi, camasa sau rochie, lenjerie de corp

Corect: b

. Etapele uui progra de terapie oupaţioala perforat la upaiet paraplegic sunt

urmatoarele:

a) O i erea autoo iei si perfor area atiitailor î pat

b) Perfor area atiitailor î poziie sezâda

c) Perfor area atiitailor î poziie ertiala

d) Reuperarea i depe de ei paietului

 e) Deplasarea permanenta si derularea activitailor u ai î sauul rulat

Corect: a, b, c, d

. Etapele uui progra de terapie oupaţioala perforat la upaiet tetraplegisut

urmatoarele:

a) Refaerea u ei i depe de e axi e petru ali etare, o uiare, toaleta, î raare,

transferuri, deplasari

b) Reuperarea speifia î fu ie de ielul lezioal

c) Pregatirea petru reiseria soiala si profesioala

d) Perfor area atiitailor î poziie ertiala

e) Deplasarea per a e ta si derularea atiitailor u ai î sauul rulat

Corect: a, b, c

463. Criteriile minime pentru îmbracare la pacientul cu tetraplegie sunt:

a) Existe a u ei fore usulare de aloare -3 sau 3 la muschii deltoid, trapez mijlociu si

superior, rotatorii umarului, romboizi, biceps, supinatori, extensori radiali ai carpului

b) Existe a u ei fore usulare de aloare sau la ushii deltoid, trapez ijloiu si

superior, rotatorii umarului, romboizi, biceps, supinatori, extensori radiali ai carpului

c) amplitudine articulara de 0º-º a duie si flexia u ar, 0º-º rotaia i ter a u ar, º-

º rotaia extera u ar, º-140º flexia cotului

d) Imposibilitatea balansului din sezând în pat sau în carucior

e) Prehensiunea cu degetele cu ajutorul unei prize realizate prin tenodesis sau cu ajutorul

ortezei de mâna cu balama

Corect: b, c, e
. Ativitaţile de igiea si toaleta persoala la paietul heiplegi, îadrul uui progra

de terapie oupaţioala, presupue uratoarele aspete:

a) Se recomanda masina de barbierit electrica

b) Scaun special în cabina de dus

c) Covor care aluneca

d) Burete fara mâner lung, sapun normal

e) Bare de sprijin fixate la marginea cazii

Corect: a, b, e

465. La pacientul cu traumatism vertebro-medular cu nivel lezional la nivel C3-C4 se descriu

urmatoarele apaitaţi / liite fuţioale:

a) Depe de a totala î sfera ADL-uri

b) Pacientul poate utiliza scaunul electric comandat cu barbia sau penumatic

c) Este necesara asistarea respiratorie temporara sau permanenta

d) Su t posiile atiitai o adate u ajutorul gurii (întoarcerea paginilor, dactilografiere,

jocuri)

e) Paietul eesita supraeghere si îgrijire ateta î per ae a

Corect: b, c, d, e

466. La pacientul cu traumatism vertebro-medular cu nivel lezional la nivel T10-L2 se descriu

urmatoarele capaitaţi / liite fuţioale:

a) I depe de a petru ajoritatea atiitailor

b) I depe de a î autoîgrijire, igiea, sport

c) I depe de a î atiitai profesioale si asie

d) A ulaie posiila, u difiultai, folosid orteze si ijloae ajutatoare de ers

 e) Este posiila a ulaia i depe de ta u orteze surte de piior si ârje

Corect: b, c, d

. Ativitaţile oupaţioale idiate la paietul u poliartrita reuatoida sut:

a) Rezistive

b) Pro oeaza oilizarea artiulaiei pe u a u it setor de isare

c) Atractive

d) Astfel alese îât i sea a de toate artiulaiile afetate

e) Noprotetie petru artiulaii

Corect: c, d

. Priipiile are stau la aza terapiei oupaţioale îreuatisele iflaatorii sut:

a) proteia artiulara

b) principiul conservarii energiei

c) eitarea oriarei atiitai

d) si plifiarea atiitailor

e) priipiul progresiitaii

Corect: a, b, d

. Priipiile de proteţie artiulara are rteuie respetate la paietul u poliartrita

reumatoida care urmeaza uprogra de terapie oupaţioala sut:

a) Me i erea forei usulare si a a plitudiii de isare î ursul ADL-urilor toate

artiulaiile treuie oilizate pe a plitudiea axi a

b) Eitarea poziiilor si a peselor are faorizeaza defor arile artiulare

c) Folosirea fiearei artiulaii î plaul sau aato i el ai stail si ai fu io al

 d) Utilizarea artiulaiilor elor ai puterie petru diferite atiitai

e) Folosirea si e i erea artiulaiilor î poziii fixe prelugite

Corect: a, b, c, d

470. În cadrul evaluarii la pacientul cu durere lombara pentru aplicarea unui program de

terapie oupaţioaala treuie oservate uratoarele ativitaţi:

a) Îmbracatul, toaleta, autoîngrijirea

b) Mobilitatea în scaun

c) Transferurile

d) Spalatul vaselor si pregatirea mâncarii

e) Ridicarea si transportul obiectelor foarte usoare

Corect: a, c, d

. La upaiet u trauatis la ivelul uarului, prograul de terapie oupaţioala di

adrul asisteţei ediale de reuperare se araterizeaza prin:

a) Atiitai are se deruleaza î o diii de idoloritate

b) Atiitai are se deruleaza di suspedare, aparatele de i oilizarea asigurâd âiii o

mobilizare facila

c) Atiitaile reo adate petru paiete su t ele asie

d) Atiitaile reo adate petru paie i su t de tipul olarit, tâ plarie, î pletit uiele, esut

e) Nu treuie respetat aspetul fu io al

Corect: a, b, c, d

. Priipalele aspete kietie de are treuie ţiut seaa îtr-uprogra de terapie oupaţioala
aplicat la un pacient care a suferit leziuni traumatice la nivelul mâinii sunt:

a) O i erea u ei a plitudii de isare si a u ei prehesiui adeate î odiiile u ei

 fore usulare opti e petru grupele usulare flexoare si extesoare ale âiii

b) Limitarea participarii muschilor interososi, cu rol în stabilizarea regiunii metacarpofalangiene

c) Stimularea comenzii centrale prin promovarea miscarilor spontane uzuale

d) Deplasari articulare maxime de la început, imediat posttraumatic

e) Promovarea prehensiunii de fora

Corect: a, b, c

. Ativitatea aleasa îprograul de terapie oupaţioala la paietul u trauatise la

ivelul erelor iferioare respeta uratoarele idiaţii:

a) În cursul derularii sale se evita atitudinile vicioase ale trunchiului si membrelor

b) Î ursul derularii sale se eita poziia de rotaie â d paietul este asezat

c) Se prefera atiitaile de tip esut, ara e, artoaj

d) Se indica folosirea unor mijloace ajutatoare de tip microcontacte

e) Activitatea poate solicita cu încarcare oricare dintre segmentele membrelor inferioare

Corect: a, b, c, d

474. Sechelele osoase posttraumatice cuprind:

a) edemul posttraumatic, plaga granulara, plaga grefata, cicatricea patologica

b) pseudartroza, calusul vicios, osificarea subperiostala, osteoporoza de imobilizare, osteonecroza

aseptica, algoneurodistrofia

c) redoare artiulara, hipotrofie usulara, osteoporoza de i oilizare, saderea apaitaii

cardio-pulmonare

d) rupturi musculare, rupturi de tendon, hematom muscular, contracturi musculare, atrofie

musculara

e) osteoporoza geeralizata, redoare artiulara, deerari pariale, tulurari irulatorii

Corect: b
. Dupa iterveţii hirurgiale asupra oloaei loo-sacrate, adresate structurilor
osteoarticulare, fara fixarea acestora (laminectomii etc.), etapa de reluare progresiva a

miscarilor segmentului lombo-sacrat dureaza:

a) 10-20 zile

b) 20-40 zile

c) 30-60 zile

d) 60-90 zile

e) 90-120 zile

Corect: c

476. În faza I a recuperarii umarului cu artroplastie sunt contraindicate:

a) exeriiile pasie

b) exeriiile autopasie

c) exeriiile izo etrie

d) exeriiile de tip Cod a

e) mobilizarile active

Corect: e

. Dupa iterveţia hirurgiala petru ruptura tedoului distal al iepsului trataetul

recuperator dureaza:

a) 1-3 saptamâni

b) 4-6 saptamâni

c) 6-8 saptamâni

d) 8-12 saptamâni

e) mai mult de 16 saptamâni

Corect: d
. Îazul deviaţiilor axiale posttraumatice ale genunchiului se recomanda:

a) scadere ponderala, tonifierea stabilizatorilor genunchiului

b) .sadere poderala, resterea stailitaii pasie si atie a geuhiului, î ala i te

ortopedica corectoare, kinetoterapie

c) oreii ortopedie, kietoterapie pasiva, termoterapie, reflexoterapie

d) imobilizare în aparat gipsat, urmata de recuperarea mersului

e) asigurarea stailitaii pasie si atie a geuhiului, reeduarea ersului

Corect: b

. Îreuperarea sehelelor utaate posttrauatie, eţierea fuţioalitaţii si

trofiitaţii segetului se realizeaza pri:

a) ultrasunete, caldura moderata locala, radioterapie

b) diapulse, ultraiolete, ure i diadia ii, i oilizarea seg etului

c) oilizari pasie si atie, otraii izo etrie

d) asaj petru irulaia eo-limfatica, hidrokinetoterapie

e) îngrijirea si supravegherea chirurgicala a plagii

Corect: c, d

. Petru reuperarea forţei segetelor eafetate de paralizieîadrul sehelelor

posttraumatice ale nervilor periferici) se recomanda:

a) exeriii u rezistea

b) exeriii izo etrie

c) electroterapie excitomotorie

d) masaj profund

e) ure i de edie free a

Corect: a, b
481. Atrofia musculara se poate produce prin:

a) denervare

b) imobilizare

c) ischemia musculara

d) ruptura fibrelor musculare

e) ruptura de tendon muscular

Corect: a, b

482. În perioada de imobilizare la pat pentru sechele generale posttraumatice, kinetoterapia va

cuprinde:

a) scripetoterapie si mobilizari pasive ale segmentelor imobilizate

b) otraii izo etrie su gips

c) hidrokinetoterapie la bazin

d) exeriii atie u reziste a

e) oilizari petru toate artiulaiile aesiile

Corect: b, e

483. Obiectivele recuperarii sechelelor articulare posttraumatice sunt:

a) o aterea durerii si ifla aiei

b) refaerea oilitaii si stailitaii

c) evaluarea deficitului motor si senzitiv

d) refaerea ailitailor

e) recomandari privind tratamentul balneo-climatic

Corect: a, b, d
. Petru refaerea stailitaţii îreuperarea sechelelor articulare posttraumatice,
artiulaţiatreuie sa fie:

a) idolora, hiar î o diii de usulatura slaa

b) fixata de o musculatura puternica

c) indolora si protejata de capsule si ligamente integre

d) stabilizata prin orteze

e) dureroasa, dar cu capsule si ligamente integre

Corect: b, c

485. În osificarile subperiostale posttraumatice nu sunt recomandate:

a) mobilizarile active

b) i oilizarea o pleta u exepia fraturilor

c) diapulse

d) mobilizarile si întinderile pasive

e) reuperarea oilitaii artiulare

Corect: b, d

486. Tratamentul recuperator al algoneurodistrofiei de stadiu I cuprinde:

a) repaus, comprese reci cu sulfat de magneziu

b) Sollux u filtru alastru, terapie oupaioala

c) reflexoterapie cu ultrasunete

d) diapulse, magnetodiaflux local

e) apliaii loale de parafia

Corect: a, c, d
. Daa reduerea oilitaţii artiulare este deteriata de retratura usulara, refaerea
flexiilitaţii usulareîazul sehelelor posttrauatie usularese poate realize prin:

a) repaus tedios, ediaie atialgia, terapie fiziala atalgia

b) asaj, aldura, traiu i

c) manipulari facilitate

d) ultrasunete în doze mari

e) ionogalvanizari sclerolitice

Corect: b, c, d

488. În recuperarea sechelelor posttraumatice, dintre formele de hidrotermoterapie sunt utilizate si

pentru efectul produs prin mecanism reflex:

a) baile generale la 38,50C

b) baile alternante la temperaturi mai mici de 380C

c) împachetarile cu parafina

d) apliaiile loale de ree

e) baile cu bule

Corect: c, d

. Avatajele otraţiilor izoetrie utilizate îrefaerea forţei de otraţie sut:

a) efiie a resuta, tehia si pla

b) u a elioreaza supleea artiulara, u reeaza feed-back

c) nu dau dureri articulare si oboseala

d) eesita ti p surt de exeuie

e) determina cresterea diametrului muschiului

Corect: a, c, d, e
490. Tratamentul recuperator al hematomului muscular în faza granulomatoasa se realizeaza prin:

a) punerea în repaus a muschiului, bandaj compresiv, crioterapie

b) electroterapie antalgica si exito otorie, kietoterapie u rezistea

c) combaterea edemului si stazei venoase din zona lezata

d) masaje, caldura, antiinflamatoare pe cale generala

e) eletroterapie atalgia si exito otorie, reluarea fu iei usulare fara rezistea

Corect: a, c, e

491. Recuperarea sindromului motor din cadrul sechelelor posttraumatice ale nervilor periferici are ca
obiective:

a) eitarea apariiei defor arilor si atitudiilor iioase

b) eitarea atrofiei ushilor paralizai si resterea fu iei firelor usulare restate saatoase

c) combaterea si prevenirea durerii

d) refacerea imaginii kinestezice si recâstigarea coordonarii miscarilor

e) reuperarea oilitaii si forei seg etelor eafectate de paralizie

Corect: a, b, d, e

. Petru evitarea atrofiei ushilor paralizaţiîadrul sehelelor posttrauatie ale ervilor

periferici) se poate recurge la:

a) caldura

b) electrostimularea muschiului denervat

c) atele de postura

d) ure i de edie free a

e) oilizari atie si atie u rezistea

Corect: b, d
493. Recuperarea sindromului vasculotrofic din cadrul sechelelor posttraumatice ale nervilor periferici
poate beneficia de:

a) ai aldue u ârtejuri de apa

b) apliaii loale rei

c) împachetari locale sau generale cu parafina

d) hidroterapie alternanta la temperaturi mai mici de 380 C

e) ofete pariale

Corect: a, d, e

494. În cadrul tratamentului recuperator al sechelelor generale posttraumatice, în perioada de

imobilizare la pat se recomanda:

a) posturi de failitare a irulaiei eo-limfatice si pentru drenaj bronsic

b) masaj si gimnastica vasculara

c) kinetoterapie respiratorie si aerosoloterapie

d) climatoterapie si tratament balnear

e) ure i de edie free a si eletrosti ulari

Corect: a, b, c, e

495. Mijloace fizicale folosite în managementul durerii în cadrul tratamentului recuperator al

sechelelor posttraumatice sunt:

a) apliaii alde si rei, i oilizari

b) TENS, stimulare nervoasa periferica

c) Masaj

d) exeriii oretoare, stretching

e) ediaie atialgia si atiifla atorie

Corect: a, b, c, d
. Fore de terapie fiziala utilizate îreuperarea sehelelor posttrauatie, are pot aţioa pri
mecanism reflex sunt:

a) ionogalvanizarile, ultrasunetele, kinetoterapia pasiva

b) ionogalvanizarile, ultrasunetele, masajul

c) fototerapia, hidrotermoterapia

d) ure i de îalta free a, diapulse

e) fototerapia, termoterapia, climatoterapia

Corect: b, c, d

. Eueraţi fore de terapie iorelaxata utilizate îreuperarea sehelelor

posttraumatice:

a) masajul, caldura prelungita

b) întinderea, manipularile facilitate

c) apliaiile geerale si loale rei

d) udele surte, kietoterapia atia u rezistea

e) ultrasunetele

Corect: a, b, e

498. Examenul bolnavului cu sechele posttraumatice ale coloanei vertebrale, efectuat de catre
terapeut, trebuie sa cuprinda:

a) evaluarea respiratorie si cardiovasculara

b) ealuarea respiratorie, a a plitudiii tuturor artiulaiilor i pliate, a forei usulara

c) aprecierea gradului de spasticitate

d) apreierea preze ei ede elor

e) testarea biologica si radiologica

Corect: a, b, c, d
499. Tratamentul recuperator al bolnavului posttraumatic cu fractura-luxaţie de oloaa erviala î
perioada de purtare a Minervei, cuprinde:

a) exeriii de ehilirare

b) mobilizari ale membrelor superioare

c) izo etrie petru e i erea tousului dorso-lombar

d) gimnastica respiratorie abdominala

e) reprofesioalizare petru asigurarea i depe de ei olaului

Corect: a, b, c, d

500. În perioada de imobilizare la pat a bolnavului cu sechele posttraumatice ale coloanei vertebrale
se recomanda:

a) eletroterapie de îalta free a

b) termoterapie locala sau generala

c) terapie respiratorie

d) miscari pasive

e) miscari active

Corect: c, d, e