FIZIOPATOLOGIA

ŞOCULUI HIPOVOLEMIC

ÎN NOŢIUNI ŞI CATEGORII
A FIZIOPATOLOGIEI GENERALE

Facultatea medicină
Anul III
 CLASIFICAREA ETIOPATOGENETICĂ A ŞOCULUI

• hipovolemic
• hemoragic
• traumatic
• CRUSH-sindromul
• combustional
• spinal
• cardiogen
• septic
• endotoxinic
• anafilactic ... etc.
 EVOLUŢIA CONCEPTULUI DESPRE
ŞOC:
• ETAPA DESCRIPTIV-CLINICĂ (N.I.Pirogov, sec. 19)
• TEORIA LEGĂTURILOR NERVOASE:
• INHIBIŢIA CENTRALĂ A RESPIRAŢIEI, CORDULUI,
TERMOREGLĂRII,
• TEORIA TOXICĂ:
• DEZAGREGAREA CELULARĂ,
• HISTOLIZA BACTERIANĂ,
• TOXEMIA BACTERIANĂ,
• SBA ENDOGENE (HISTAMINA, OLIGOPEPTIDELE)
• TEORIA HIPOVOLEMICĂ
• ŞOCUL – REACŢIA A SISTEMULUI DE ADAPTARE
• CONCEPŢIA UNITARĂ NEURO-ENDOCRINĂ-VASCULO-
TISULARĂ: AFECTAREA TUTUROR CELULELOR
 CONCEPTUL CONTEMPORAN
ŞOCUL –
PROCES PATOLOGIC INTEGRAL cu
HIPOPERFUZIE GENERALIZATĂ :
hipoxie
acidoză
radicali liberi
hiponutriţie
hipoenergogeneză
leziuni celulare
apoptoză
necroză
inflamaţie etc...)
INSUFICIENŢĂ MULTIPLĂ A ORGANELOR VITALE.
 SIMPTOMATOLOGIA ŞOCULUI
• Tegumente reci, umede, palide sau
cianotice
• Colapsul venelor periferice
• Confuzie psihică
• Respiraţie frecventă şi superficială
• Tahicardie
• Hipotensiune arterială
• Oligurie – sub 500 ml/24 ore (20 ml/oră)
 ETIOLOGIA ȘOCULUI
• deshidratare - șoc hipovolemic
• hemoragie - șoc hemoragic
• fracturi de os - șoc traumatic
• compresie mecanică - CRUSH-sindromul
• arsuri - șoc combustional
• trauma vertebrală - șoc spinal
• infarct miocardic - șoc cardiogen
• septicemie - șoc septic
- șoc endotoxinic
• reacție adversă la antibiotice - șoc
anafilactic ... etc
 ETIOLOGIA
ŞOCULUI HIPOVOLEMIC
• HIPOVOLEMIE • HIPOVOLEMIE
ABSOLUTĂ: RELATIVĂ:
• HEMORAGIE 25 –50% • INCOERENŢA DINTRE
• PLASMORAGIE VOLUMUL SÂNGELUI
(şoc combustional) CIRCULANT ŞI
CAPACITATEA PATULUI
• PIERDERI DE LICHIDE VASCULAR
APROTEICE
• (vasoplegie,
• (vomă, diaree, ileus
• şoc neurogen,
proximal,
• poliurie, • şoc traumatic,
• hidropizie, • şoc anafilactic,
• transpiraţie abundentă, • şoc endotoxinic)
• hiperventilaţie
pulmonară)
LANŢUL PATOGENETIC
HIPOVOLEMIA

• DIMINUAREA RETURULUI VENOS

• DEBIT CARDIAC REDUS

• HIPOTENSIUNEA ARTERIALĂ

• INSUFICIENŢĂ CIRCULATORIE

• HIPOPERFUZIA GENERALIZATĂ

ŞOC HIPOVOLEMIC
 REACŢII COMPENSATORII
1. STIMULAREA SIMPATO-ADRENALĂ

2. STIMULAREA AXEI HIPOTALAMUS

-HIPOFIZĂ - CORTICOSUPRARENALE

3. STIMULAREA SISTEMULUI RENINĂ-

ANGIOTENZINĂ- ALDOSTERON

4. HIPERSECREŢIA VASOPRESINEI
 1. STIMULAREA
SIMPATOADRENALĂ
• VASOCONSTRICŢIA PRE- ŞI
POSTCAPILARELOR ORGANELOR
NON-VITALE (cu excepţia creierului,
miocardului, circuitului pulmonar)

• VASODILATAŢIA ÎN ORGANELE
VITALE (CREIER, MIOCARD, PULMONI)

• CENTRALIZAREA HEMODINAMICEI
(irIgarea preferenţială a organelor vitale)
Efectele metabolice ale stimulării
simpato-adrenale:

Glicogenoliza – hiperglicemie

Lipoliza – hiperlipidemie de transport

 2. STIMULAREA AXEI
HIPOTALAMUS-HIPOFIZA-
CORTICOSUPRARENALE
HIPERSCREŢIA GLUCOCORTICOIZILOR
• EFECTE PERMISIVE CARDIO-VASCULARE:
HIPERFUNCŢIA CORDULUI
HIPERTONUSUL VASCULAR
• EFECTE METABOLICE:
PROTEOLIZA - hiperaminoacidemia
GLICOGENOLIZA, GLUCONEOGENEZA–

HIPERGLICEMIA

LIPOLIZA - HIPERLIPIDEMIA
 3. STIMULAREA SISTEMULUI RENINĂ-
ANGIOTENZINĂ- ALDOSTERON

VASOCONSTRICŢIA

HIPERSECREŢIA ALDOSTERONULUI

REŢINEREA SODIULUI ŞI APEI

4. HIPERSECREŢIA VASOPRESINEI
• VASOCONSTRICŢIA
• REŢINEREA APEI
 EFECTELE GENERALE ALE
COMPENSĂRII
CENTRALIZAREA HEMODINAMICEI -
MENŢINEREA PRESIUNII ARTERIALE SISTEMICE

REDISTRIBUIREA DEBITULUI CARDIAC ÎN

FAVOAREA ORGANELOR VITALE

MENŢINEREA PERFUZIEI ÎN ORGANELE VITALE

REZULTATUL FINAL –
ŞOC HIPOVOLEMIC COMPENSAT
 DIZAVANTAJELE CENTRALIZĂRII
ISCHEMIA ORGANELOR “NON-VITALE”:
FICAT
RINICHI
PANCREAS
TUBUL DIGESTIV
PIELE
MUŞCHII SCHELETICI –
DURATA SCURTĂ A PERIOADEI ŞOCULUI
COMPENSAT – DEPINDE DE REZISTENŢA
ORGANELOR LA HIPOXIE
 ORGANISMUL POATE SUPRAVIEŢUI
CU:
• 15% din ficat

• 25% din rinichi

• 35% de eritrocite

• 45% suprafaţa pulmonară

• 70% din plasma sanguină

 DECOMPENSAREA ÎN ŞOC
Triggerul decompensării -
CENTRALIZAREA HEMODINAMICEI:

REDISTRIBUIREA DEBITULUI CARDIAC ÎN

FAVOAREA ORGANELOR VITALE

DEFAVORIZAREA (“SACRIFICAREA”) ORGANELOR

NON-VITALE

DEREGLĂRI HEMOCIRCULATORII ÎN ORGANELE

NON-VITALE –
FICAT, RINICHI, PANCREAS, TUBUL DIGESTIV
 DEREGLĂRI ÎN ORGANELE NON-VITALE
HIPOPERFUZIA
HIPOXIA
HIPONUTRIŢIA
HIPOENERGOGENEZA
ACIDOZA METABOLICĂ

LEZIUNI CELULARE

CITOKINELE PROINFLAMATORII –
IL-1,2,6, TNF ...
MEDIATORI PROINFLAMATORII
 ACIDOZA, CITOKINELE, HISTAMINA,

VASODILATAȚIE
SPASMUL VENULELOR

STAZA VENOASĂ
PERMEABILIZAREA VASELOR
EFECTELE FINALE:
SECHESTRAREA SÂNGELUI ÎN CAPILARE

(“HEMORAGIE INTRACAPILARĂ”)
TRANSVAZAREA SÂNGELUI ÎN INTERSTIŢIU
(“HEMORAGIE INTRATISULARĂ”)
ACUMULAREA SÂNGELUI ÎN ORGANE -
“DECENTRALIZAREA HEMODINAMICEI”
ISCHEMIA PRIN REDISTRIBUIRE –
CREIER, MIOCARD, PULMONI
DECENTRALIZAREA HEMODINAMICEI
Redistribuirea debitului cardiac în organele

non-vitale
cu diminuarea perfuziei în organele vitale:
miocard, creier, pulmoni
 EFECTELE DECENTRALIZĂRII
REDUCEREA RETURULUI VENOS

DIMINUAREA DEBITULUI CARDIAC

APROFUNDAREA HIPOPERFUZIEI

HIPOPERFUZIA ORGANELOR VITALE

ŞOC HIPOVOLEMIC DECOMPENSAT

 ŞOCUL IREVERSIBIL
Triggerul ireversibilităţii –
HIPOPERFUZIA ORGANELOR VITALE
• LEZIUNI CELULARE (hipoxice, acidotice,
hipoenergogenetice, stres oxidativ…)
• APOPTOZA
• NECROZA
• INSUFICIENŢA MULTIPLĂ A ORGANELOR:
RINICHI
PULMONI
CORD
FICAT
PANCREAS
TUBUL DIGESTIV
SNC
DEREGLĂRILE VISCERALE ÎN ŞOC
RINICHI – INIŢIAL –INSUFICIENŢA PRERENALĂ;
TARDIV - NECROZA TUBULARĂ
PULMONI – “PULMON DE ŞOC”
(DISTRES RESPIRATOR ACUT)
FICAT – INSUFICIENŢA HEPATOCELULARĂ
CORD – INSUFICIENŢA CARDIOGENĂ ISCHEMICĂ
PANCREAS – AUTOLIZA, ENZIMEMIA, ŞOC
TUBUL DIGESTIV – ENDOTOXINEMIA,
BACTERIEMIA
SNC - COMA CEREBRALĂ
MOARTEA
DISHOMEOSTAZII GENERALE
• HIPOXEMIE, HIPOXIE
• HIPERAZOTEMIE
• HIPERAMONIEMIE
• HIPERLACTACIDEMIE – ACIDOZA
METABOLICĂ DECOMPENSATĂ
• ENZIMEMIE
• CITOKINEMIE (IL1,6, TNF)
• ENDOTOXINEMIE
• SEPTICEMIE
 CONSECINŢELE FINALE

• PATOLOGII REZIDUALE:
nefroscleroza
pneumoscleroza
miocardioscleroza

• COMA CEREBRALA

• MOARTEA