ORGANISMELE VII.

CARACTERISTICI ȘI ALCĂTUIRE

Organismele vii diferă ca aspect și alcătuire, populând toate mediile de viață.

Toate organismele vii prezintă în alcătuirea lor cămăruțe mici numite celule.
Organismele care au corpul alcătuit dintr-o singură celulă se numesc unicelulare.
Organismele care au corpul alcătuit din două sau mai multe celule se numesc pluricelulare.
O grupare de celule de aceeași formă care îndeplinesc aceeași funcție formează un țesut.
Mai multe țesuturi alcătuiesc un organ.
Mai multe organe formează aparate sau sisteme.
Un aparat este alcătuit din organe diferite care îndeplinesc același rol.
Sistemele sunt alcătuite din organe formate dintr-un singur țesut.
Totalitatea aparatelor și sistemelor alcătuiesc un organism.

Celule – Țesut – Organ – Aparat/Sistem – Organism

 ORGANISMUL UNEI PLANTE SUPERIOARE

Corpul plantei superioare este alcătuit din:

- Organe vegetative;
- Organe de înmulțire.

Organele vegetative sunt reprezentate de:

- Rădăcină;
- Tulpină;
- Frunză.

RĂDĂCINA
- Are rolul de a fixa planta în sol și de a absorbi apa cu sărurile minerale.
TULPINA
- Are rolul de a susține frunzele, florile și fructele cu semințe;
- Ea conduce apa, sărurile minerale și substanțele hrănitoare spre toate organele
plantei.
FRUNZA
- Are rol în fotosinteză (hrănire), în respirație și transpirație.

Organele de înmulțire sunt reprezentate de:

- Floare;
- Fruct;
- Sămânță.
După polenizare are loc fecundația iar din floare rezultă fructul cu semințe.
 ORGANISMUL UNUI MAMIFER

Corpul mamiferelor este alcătuit din:

- Cap;
- Trunchi;
- Membre.
Capul se prinde de trunchi prin intermediul gâtului, iar membrele se prind prin centuri.
Centura scapulară formată din omoplat și claviculă prinde membrele superioare de trunchi.
Centura pelviană formată din oasele coxale prinde membrele posterioare de trunchi.
În interiorul corpului se găsesc cavități care protejează diferite organe. Exemple:
- Cutia craniană – protejează creierul;
- Cavitatea bucală – protejează dinții și limba;
- Cutia toracică – protejează inima.

Funcțiile organismului sunt de 3 tipuri:

- De relație;
- De nutriție;
- De reproducere.
FUNCȚIA DE RELAȚIE
- Are rol în mișcare și sensibilitate fiind îndeplinită de:
• Sistemul nervos;
• Organele de simț;
• Aparatul locomotor;
• Glandele endocrine.

FUNCȚIA DE NUTRIȚIE
- Are rol în hrănirea organismului și este îndeplinită de 4 sisteme:
• Digestiv;
• Respirator;
• Circulator;
• Excretor.
FUNCȚIA DE REPRODUCERE
- Are rol de înmulțire și este reprezentată de aparatul reproducător.
 ȚESUTURI VEGETALE

DEF: Țesuturile sunt o grupare de celule de aceeași formă, structură, care îndeplinesc
aceeași funcție.

CLASIFICARE:
Țesuturile vegetale sunt de două tipuri:
- Embrionare;
- Definitive.

ȚESUTURILE EMBRIONARE
- Se mai numesc și meristeme;
- Sunt alcătuite din celule mici, rotunde, fără spații între ele care se înmulțesc
continuu;
- Se găsesc în vârful rădăcinii și al tulpinii acestora.

ȚESUTURILE DEFINITIVE
- Se formează din țesuturile embrionare care nu se mai divid (înmulțesc);
- În funcție de rolul pe care îl îndeplinesc, țesuturile definitive se clasifică în mai multe
categorii:

EPIDERMĂ
- Este alcătuită dintr-un singur strat de celule acoperite uneori cu un strat de ceară;
- Ele sunt localizate la exteriorul plantei, protejând-o de factorii de mediu și
dăunători.

ȚESUT CONDUCĂTOR
- Este alcătuit din celule alungite așezate cap la cap formând vase conducătoare;
- Vasele conducătoare sunt de două tipuri:
• Lemnoase – prin care circulă seva brută;
• Liberiene – prin care circulă seva elaborată (preparată).

ȚESUT MECANIC
- Este alcătuit din celule cu pereți îngroșați uniform sau neuniform, ce oferă
rezistență plantelor.

ȚESUT FUNDAMENTAL (PARENCHIMATIC)

- Se clasifică în 3 categorii:
• Scoarță;
• Țesut asimilator (clorofilian);
• Țesut de depozitare (a apei, a aerului și a substanțelor hrănitoare).
 ȚESUTURI ANIMALE

ȚESUTUL EPITELIAL

DEF: Țesutul epitelial este alcătuit din celule strâns unite între ele, fiind avascular
(nu prezintă vase de sânge).
Celulele ce intră în alcătuirea țesutului epitelial pot fi cubice, cilindrice, pavimentoase și
prismatice.

CLASIFICARE:
Țesutul epitelial se clasifică în 3 categorii:

DE ACOPERIRE
- Este alcătuit din unul sau mai multe straturi de celule ce se găsesc la exteriorul
corpului, formând epiderma sau căptușește principalele organe interne formând
mucoase.

GLANDULAR
- Intră în alcătuirea glandelor (sudoripară, sebacee) cu rol în secreția unor substanțe.

SENZORIAL
- Intră în alcătuirea unor organe de simț (nas, ureche, etc) având rolul de a primi
informații din mediul extern pe care le transformă în impuls nervos.
 ȚESUTURI ANIMALE

ȚESUTUL CONJUNCTIV

DEF: Țesuturile conjunctive sunt alcătuite din celule conjunctive, fibre conjunctive și
substanță fundamentală.

CLASIFICARE:
În funcție de consistența substanței fundamentale, țesutul conjunctiv se împarte în 4
categorii:
- Fluid;
- Moale;
- Semidur;
- Dur.

ȚESUTUL CONJUNCTIV FLUID

- Exemplu: sângele, plasma reprezintă substanța fundamentală, iar elementele
figurate sunt celulele conjunctive;
- El are rol în imunitate, transportă substanțele nutritive și reglează temperatura
corpului.

ȚESUTUL CONJUNCTIV MOALE

- Este de mai multe tipuri:
• Lax – ocupă spațiile dintre organe;
• Adipos – alcătuit din celule și grăsime.

ȚESUTUL CONJUNCTIV SEMIDUR

- Formează cartilajele (nas, ureche, etc)

ȚESUTUL CONJUNCTIV DUR

- Formează oasele ce oferă rezistență corpului.
 ȚESUTURI ANIMALE

ȚESUTUL MUSCULAR

DEF: Țesutul muscular este alcătuit din celule numite fibre musculare care au proprietatea
de a se contracta.

CLASIFICARE:
Țesutul muscular este de 3 categorii:

NETED
- Intră în alcătuirea organelor interne, determinând contracții lente, involuntare.
STRIAT
- Formează mușchii scheletici cu rol în locomoție (mișcare).
CARDIAC
- Formează mușchiul inimii numit miocard, determinând bătăile acesteia.
-

ȚESUTUL NERVOS

DEF: Este alcătuit din neuroni și celule gliale.

NEURONII
- Se mai numesc celule nervoase;
- Sunt în număr de 85 miliarde și au rolul de a conduce informațiile sub formă de
impuls nervos.

CELULELE GLIALE
- Sunt de 10 ori mai numeroase ca neuronii având rol de hrănire, protecție, izolare și
cicatrizare.
 CELULA VEGETALĂ

DEF: Celula este unitatea structurală, funcțională și genetică a organismelor vii.

ALCĂTUIRE:
Componentele de bază ale celulei sunt:
- Membrana;
- Citoplasma;
- Nucleul.
Componentele specifice celulei vegetale sunt:
- Perete celular;
- Cloroplast cu clorofilă;
- Vacuolă cu suc vacuolar.

MEMBRANA
- Este localizată la exterior, are rol de protecție și permeabilitate selectivă (permite
schimbul de substanțe între celule).

PERETELE CELULAR
- Este localizat deasupra membranei fiind un înveliș rigid, celulozic, ce dă formă
celulei vegetale.

CITOPLASMA
- Este localizată între membrană și nucleu și conține organite citoplasmatice
reprezentate de:
• Cloroplast – conține clorofilă (pigment de culoare verde) cu rol în hrănire;
• Vacuolă cu suc vacuolar – are rolul de a depozita substanțe de rezervă.

NUCLEUL
- Poate fi localizat în centrul celulei când aceasta este tânără sau la periferie când
celula este matură având rol în diviziune (înmulțire).
 CELULA ANIMALĂ

ALCĂTUIRE:
Celula animală este alcătuită din:
- Membrană;
- Citoplasmă;
- Nucleu.

MEMBRANA
- Este localizată la exteriorul celulei cu rol de protecție și dă formă celulei.
CITOPLASMA
- Substanță incoloră ce conține organite citoplasmatice. Acestea sunt:
• Ribozom – are rol în sinteza proteinelor;
• Mitocondrie – se mai numește uzină energetică și are rol în respirația celulei;
• Aparat Golgi – este alcătuit din totalitatea dictiozomilor;
• Lizozom – organit digestiv;
• Reticul endoplasmatic: - Poate fi neted sau rugos;
- Face legătura între membrana celulei și membrana
nucleului, cu rol în transportul unor substanțe.
NUCLEUL
- Localizat central sau periferic, are rol în coordonarea tuturor activităților și în
diviziune.
 TIPURI DE HRĂNIRE ÎN LUMEA VIE

În lumea vie se întâlnesc 3 tipuri de hrănire:

- Autotrofă;
- Heterotrofă;
- Mixotrofă.

HRĂNIREA AUTOTROFĂ
- Este specifică plantelor, algelor și unor bacterii constând în transformarea
substanțelor anorganice în substanțe organice, utilizând diferite surse de energie:
• Luminoasă (fotosinteză);
• Chimică (chemosinteză).

HRĂNIREA HETEROTROFĂ
- Este specifică animalelor și omului și constă în hrănirea cu substanțe organice deja
preparare din mediul înconjurător;
- Ea este de 3 tipuri:
• Înglobare – se întâlnește la organismele ce prezintă aparat digestiv cu rol în
transformarea alimentelor (digestie);
• Saprofită – organismele se hrănesc cu substanțe rezultate în urma
descompunerii substanțelor sau organismelor moarte (bacterii și
ciuperci descompunătoare;
• Parazită – un organism trăiește pe baza altui organism contribuind la
moartea acestuia.

HRĂNIREA MIXOTROFĂ
- Organismele se hrănesc atât autotrof cât și heterotrof;
- Se împarte în 3 categorii:
• Semiparazitism – semiparazitul (exemplu: vâsc) trăiește pe baza unui alt
organism fără a-l omorî;
• Plante carnivore – se hrănesc atât autotrof prin fotosinteză dar și cu insecte
pe care le descompun;
• Simbioză – relație reciprocă și avantajoasă stabilită între două viețuitoare
pentru a se putea trăi.

Nutriție autotrofă – Realizată de plante care prin fotosinteză își produc singure hrana.
Nutriție heterotrofă – Realizată de animale care se hrănesc cu plante sau cu alte animale.
 FRUNZA

DEF: Frunza este organul vegetativ al plantei cu rol în hrănire.

ALCĂTUIRE EXTERNĂ
Frunza prezintă 3 componente:

TEACĂ – Fixează frunza de tulpină;

PEȚIOL – Se mai numește și codița frunzei și are rol de susținere și orientare spre lumină;
LIMB – Este partea mai lățită a frunzei ce prezintă o nervură principală și mai multe nervuri
secundare.

ALCĂTUIRE INTERNĂ
Printr-o secțiune transversală a frunzei se observă 3 componente:

EPIDERMA SUPERIOARĂ
- Este alcătuită dintr-un singur strat de celule ce corespunde suprafeței superioare.
EPIDERMA INFERIOARĂ
- Este alcătuită dintr-un singur strat de celule ce corespunde suprafeței inferioare.

În cele două epiderme se găsesc celule modificate numite stomate.

O stomată este alcătuită din două celule de forma unor boabe de fasole ce prezintă în
mijloc un spațiu numit ostiol.
Ele au rol în fotosinteză (hrănire), respirație și transpirație.

MIEZ
- Este alcătuit din mai multe straturi de celule bogate în clorofilă cu rol în hrănire.
 FOTOSINTEZA

DEF: Fotosinteza este procesul de hrănire al plantei, transformând substanțele anorganice

în substanțe organice, în prezența luminii și a clorofilei.

Schema generală a fotosintezei:

Lumină
Apă + Săruri minerale + Dioxid de carbon Substanțe organice + Oxigen
Clorofilă

Factori de mediu ce influențează fotosinteza. Sunt de două tipuri:

EXTERNI
- Reprezentați de:
• Lumină;
• Temperatură;
• Dioxid de carbon.

INTERNI
- Reprezentați de:
• Vârsta plantei;
• Numărul de clorofile etc.
 RECAPITULAREA CUNOȘTINȚELOR DE CLASA A V – A

Biologia – Știința vieții. Ecosistemul:

Laborator de biologie: Natural: Artificial (antropizat):

- Dulap; - Terestru; - Terestru;
- Vitrine; - Acvatic; - Acvatic.
- Planșe/Mulaje; - Subteran.
- Bănci + Scaune;
- Trusă de biologie; Biotop (factori abiotici) / Biocenoză (factori biotici)
- Microscop etc. - Temperatură; - Plante;
- Lumină; - Animale;
Trusă de biologie: - Aer; - Oameni;
- Pensetă; - Sol; - Microorganisme.
- Foarfecă; - Apă.
- Bisturiu;
- Lupă;
- Pipetă etc. Ecosistem Ecosistem Ecosistem Ecosistem
Natural Natural Artificial Artificial
Microscop: Terestru Acvatic Terestru Acvatic
- Picior;
- Cavaleri; - Pădurea; - Râuri; - Vii; - Acvariu;
- Ocular; - Pajiștea; - Lacuri; - Livezi; - Lac de
- Masă; - Câmpia. - Oceane; - Ferme. acumulare;
- Rotițe; - Fluvii; - Heleșteu;
- Stativ; - Mări. - Lac de
- Obiectiv; amenajare.
- Oglindă.