UNIVERSITATEA PETROL-GAZE DIN PLOIEŞTI

FACULTATEA: INGINERIE MECANICĂ ŞI ELECTRICĂ

DEPARTAMENTUL: INGINERIE MECANICĂ
SPECIALIZAREA: INGINERIE ECONOMICĂ ÎN DOMENIUL MECANIC

CUPRINS

CUPRINS...............................................................................................................................2
CAPITOLUL 1...........................................................................................................................3
Analiza datelor de bază, refacerea desenului de execuţie şi stabilirea caracterului
producţiei...............................................................................................................................3
1.1.Analiza datelor de bază.....................................................................................................3
1.3 Stabilirea caracterului producției......................................................................................4
CAPITOLUL 2...........................................................................................................................6
Analiza caracteristicilor materialului piesei si alegerea semifabricatului.......................6
2.1Analiza caracteristicilor materialului piesei......................................................................6
2.2 Alegerea semifabricatului.................................................................................................6
CAPITOLUL 3...........................................................................................................................8
Stabilirea ultimei operaţii de prelucrare mecanică pentru fiecare suprafaţă şi a
succesiunii operaţiilor tehnologice.......................................................................................8
CAPITOLUL 4.........................................................................................................................14
Determinarea adaosurilor de prelucrare intermediare...................................................14
4.1 Alegerea Masinilor Unelte si SDV-urilor.......................................................................17
CAPITOLUL 5.........................................................................................................................21
Determinarea parametrilor operatiilor de prelucrare mecanica a pesei si a normelor
tehnice de timp....................................................................................................................21
CAPITOLUL 6.........................................................................................................................22
Calculul principalilor indicatori tehnico-economici ai fabricației.................................22
CAPITOLUL 7.........................................................................................................................25
Norme generale de sănătate, securitate ocupațională.....................................................25
CAPITOLUL 8.........................................................................................................................35
Concluzii..............................................................................................................................35
BIBILIOGRAFIE.....................................................................................................................36
 CAPITOLUL 1
Analiza datelor de bază, refacerea desenului de execuţie şi stabilirea
caracterului producţiei

Procesele tehnologice de prelucrare mecanică reprezintă cea mai complexă

componentă a procesului de fabricare a pieselor şi fară o analiză preliminară, pot genera
costuri nejustificate.
Cerinţele majore ale industriei constructoare de maşini şi utilaje constă in proiectarea
şi dimensionarea raţională a semifabricatelor şi pieselor corespunzătoare cerinţelor
constructive funcţionale, precum şi în proiectarea corectă a proceselor tehnologice de
prelucrare a pieselor.
Obiectivul activităţilor de proiectare a acestor procese îl constituie elaborarea unei
documentaţii tehnologice prin aplicarea căreia să se obţină piese cu calităţile cerute de
documentaţia de execuţie, în cantităţile prevăzute în planul de producţie, cu costuri minime.

1.1.Analiza datelor de bază

Prin tema proiectului la disciplina Fabricarea Utilajului Petrolier și Petrochimic se

cere proiectarea elaborării tehnologiei de fabricaţie a piesei „ARBORE”, conform desenului
de executie AR.24.22ID. Piesa urmează să se fabrice într-o unitate productiva ce dispune de
dotările uzuale necesare prelucrărilor mecanice, iar lotul de fabricație este de 450 bucăți.

Analiza critică a desenului de execuţie trebuie să evidenţieze în principal

tehnologicitatea piesei, astfel se identifică urmatoarele observaţii:
 Piesa este de tip ARBORE CU TREPTE IN AMBELE SENSURI1;
 Urmeza a fi executat din otel OLC45 avand corespondent C452;
 Desenul de executie este reprezentat la scara 1:2;
 Muchiile ascutite se tesesc la 2x45° .

1.2.Refacerea desenului de execuție

Desenul de productie al unei piese este un desen definitiv, intocmit la scara care
serveste la executia obiectului reprezentat, cuprinzand toate datele necesare.

2
 Figura 1. Desen de executie

1.3 Stabilirea caracterului producției

Stabilirea tipului producției se face în funcție de volumul producției şi de masa piesei,
conform Tabelului 1.1

Tabel. 1.1 Stabilirea tipului producției

Volumul producţiei, buc/an pentru piese având masa mp

Limitele
Tipul producţiei
imdicatorului
<5kg 5-10kg 10-100kg

Individuală Până la 100 Până la 10 Până la 5 -

Serie mică 100-500 10-200 5-100 >20

Serie mijlocie 500-1000 200-500 100-300 10-20

Serie mare 1000-50000 500-5000 300-1000 1-10

De masă Peste 50000 Peste 5000 Peste 1000 ¿ 1

3
 Având masa piesei egală cu 12,759 kg vezi fig.2, iar volumul producției este de
450buc se alege o producție de serie mare.

Figura 2. Reprezentarea 3D + masa piesei

4
 CAPITOLUL 2
Analiza caracteristicilor materialului piesei si alegerea semifabricatului

2.1Analiza caracteristicilor materialului piesei

Alegerea materialului pentru executarea maşinilor şi aparatelor se face ţinând seama
de cerinţele de rezistenţă mecanică, rezistenta la coroziune, comportarea la temperaturi
scăzute, de particularităţile lor tehnologice şi de cost.
Alegerea materialelor se va face pe baza unei analize tehnico-economice, ţinând
seama atât de comportarea lor în exploatare cât şi de aspectele economice.
Pentru fabricarea piesei de timp ”Arbore” materialul prevazut este C45 care, conform
EN 10277-2-2008, are urmatoarele caracteristici:

Compoziţia chimică a materialului C45 1este indicată în tabelul 2.1.

Tabelul 2.1. Compoziţa chimică a oţelului C45.

Cr + Mo + Ni = max 0.63
C Si Mn Ni P S Cr Mo
0.43 - 0.5 max   0.4 0.5 - 0.8 max   0.4 max   0.045 max   0.045 max   0.4 max   0

Caracteristicile mecanice ale materialului C45 sunt indicate în tabelul 2.2.

Tabelul 2.2. Caracteristicile mecanice ale C45.

Caracteristici material
Limita
Material Diametru Rezistenta la de Alungire Duritate
[mm] tractiune curgere A5 min Brinell
Rm[N/mm ] 2
Rp0,2 (%)
[N/mm2]
C45 45 580 360 16 255

2.2 Alegerea semifabricatului

Alegerea semifabricatului pentru piesele prelucrate mecanic presupune stabilirea

formei, dimensiunilor şi metodei tehnologice de obţinere a acestuia. Deoarece costul
prelucrărilor mecanice depinde de cantitatea de material îndepărtată, semifabricatul trebuie să
fie cât mai apropiat ca formă şi dimensiuni de piesa finită, ceea ce îi va mări costul. Rezultă
că alegerea semifabricatului este o problemă de optim tehnico-economic ce se rezolvă ţinând
seama de: forma şi dimensiunile piesei, materialul prevăzut pentru aceasta în desenul de
execuţie şi caracterul producţiei.

5
 In functie de caracterul productiei dar si pentru reducere materialului de prelucrat se va
alege semifabricat laminat de tip bara , acesta are dimensiunile conform figura2.

Figura 3. Reprezentare 3D Semifabricat laminat

Indicele de utilizare a materialului se determină cu relația 1.1:

mp 12,759 (1.1)
Km= = =0,7359=73,59%
msf 17,337

unde: mp este masa piesei.

msf –masa semifabricat
Lungimea de livrare a barelor din otel laminat, conform STAS 333(Bibliografie)
L semifabricat= 1132
L bara ¿ 7∗1132=7924 => se alege bara de 8000mm
Nr. piese = 450
Nr. Bare = 64 * 8000mm= 448 piese
= 1* 4000mm= 3piese

6
 CAPITOLUL 3
Stabilirea ultimei operaţii de prelucrare mecanică pentru fiecare suprafaţă
şi a succesiunii operaţiilor tehnologice

Tinand seama de tipul semifabricatului ales si de geometria piesei si caracteristicile de

rugozitate impuse,succesiunea operatiilor tehnologice este inscrisa in tabelul 3.1, iar ultima
operatie de prelucrare mecanica pentru fiecare suprafata este prevazuta in tabelului 3.2

Tabel 3.1 Succesiunea operaţiilor tehnologice

Nr.crt. Cod operaţie Denumirea operatiei

tehnologică

1 I Debitare

2 II Strunjire de degrosare si centruire

3 III TT de imbunatatire

4 IV Strunjire de finisare

5 V Filetare

6 VI Control final

Figura 4. Reprezentarea suprafetelor

7
 Tabel 3.2 Ultima operaţie de prelucrare mecanică

Nr. Precizia Rugozitatea Ultima operaţie de

crt. Suprafaţa Abat.sup. Abat. inf. Ra ( μm ) prelucrare mecanică
(mm) (mm)
1 2 3 4 5 6

2 S1 - - 6,3 Strunjire de degrosare frontala +

Centruire
3 S2 - 6,3 Strunjire de degrosare frontala +
Centruire
4 S3 - - 6,3 Strunjire de degrosare
exterioara
5 S4 - - 6,3 Filetare

6 S5 - - 6,3 Strunjire de degrosare

exterioara
7 S6 - - 6,3 Strunjire de degrosare
exterioara
8 S7 - - 1,6 Finisare
9 S8 - -0,039 0,8 Finisare
10 S9 - - 6,3 Strunjire de degrosare
exterioara
11 S10 - - 6.3 Filetare

8
 Tabel 3.3 Film tehnologic

Denumire
Utilajul
Aşezarea
Operaţia

Scula Schiţa aşezării Mijloc de măsurare

a fazei
tehnologic
Faza

ashietoare

0 1 2 3 4 5 6 7

I 1 Debitare MPCS Subler

350 R

A 2 Strunjire de degrosare Subler

C3-SCLCR-22040-09
II frontal S1 CCGT09T308-MP4
WPP20G

II A 3 Centruire S1 K1311-1.5 SN 50C Subler

II A 4 Strunjire exterioara de Subler
degrosare S8

C3-SCLCL-22040-09
CCGT09T308-MP4 SN 50C
WPP20G

II 5 Strunjire exterioara de Subler

A degrosare S7 C3-SCLCL-22040-09
CCGT09T308-MP4
WPP20G

II 6 Strunjire exterioara de Subler

A degrosare S6 C3-SCLCL-22040-09
CCGT09T308-MP4
WPP20G

II 7 Strunjire exterioara de C3-SCLCL-22040-09 Subler

CCGT09T308-MP4
A degrosare S5 WPP20G

II 8 Strunjire exterioara de C3-SCLCL-22040-09 Subler

CCGT09T308-MP4
A degrosare S4 WPP20G

II 9 Strunjire exterioara de Subler

C3-SCLCR-22040-09
A degrosare S3
CCMT09T308-RP4
WPP20G
II B 10 Strunjire de degrosare C3-SCLCR-22040-09
CCGT09T308-MP4
SN 50C Subler
frontal S2 WPP20G

10
II B 11 Centruire S2 K1311-1.5 SN 50C Subler

II B 12 Strunjire exterioara de C3-SCLCR-22040-09

CCGT09T308-MP4
SN 50C Subler
degrosare S9 WPP20G

II B 13 Strunjire exterioara de C3-SCLCR-22040-09

CCGT09T308-MP4
SN 50C Subler
degrosare S10 WPP20G

III A,B 14 TT de imbunatatire,

Cromare
IV B 15 Strunjire exterioara de CCMT09T308-FP4 SN 50C Micrometru
WPP20G
finisare S7 C3-SCLCL-22040-09

IV B 16 Strunjire exterioara de CCMT09T308-FP4 SN 50C Micrometru

WPP20G
finisare S8 C3-SCLCL-22040-09

V B 17 Filetare S10 NTS-SER2525-22

NTS-ER-22 1.50ISO
SN 50C Pasimetru
WXP20
YE4-1P

11
V A 18 Filetare S4 NTS-SER2525-22 SN 50C Pasimetru
NTS-ER-16 2.00ISO
WXP20
YE3

VI Control Final
 CAPITOLUL 4
Determinarea adaosurilor de prelucrare intermediare

Adaosul de prelucrare pentru prelucrarea mecanica este marimea stratului de metal,

masurat pe directia normalei la suprafata prelucrata, ce se indeparteaza prin aschiere.
Adaosul normat este cel care se determina din standarde, norme, sau tabele din
literatura de specialitate.
Adaosul calculat rezulta prin calcul dupa rotunjirea dimensiunilor nominale
intermediare in concordanta cu precizia instrumentelor de masurare corespunzatoare operatiei.

Tabelul 4.1 Adaosuri de prelucrare prentru suprafaţa 1

Clasa Toler. Adaosul Lmin Lmax Adaosul Dimensiune si
de preciz. normat calculat abateri
Succesiunea (real)
operaţiilor μm mm mm mm mm
Semifab. 1132

Degroşare IT11 660 2,5 1127 1127,6 5 1127

Finisare - - - - - -
Rectificare - - - - - -

Tabelul 4.2 Adaosuri de prelucrare prentru suprafaţa 2

Clasa Toler. Adaosul Lmin Lmax Adaosul Dimensiune si
de preciz. normat calculat abateri
Succesiunea (real) Lungime
operaţiilor μm mm mm mm mm
Semifab. 1122,5
Degroşare IT11 660 2,5 1122 1122,66 5 1122
Finisare - - - - - -
Rectificare - - - - - -

Tabelul 4.3 Adaosuri de prelucrare prentru suprafaţa 3

Clasa Toler. Adaosul dmin dmax Adaosul Dimensiune
de normat calculat si abateri
Succesiunea preciz. (real)
operaţiilor μm mm mm mm mm mm
Semifab. Φ 50
Degroşare IT11 130 12 26 26,13 24 Φ 26
Finisare - - - - - -
Rectificare - - - - - -
 Tabelul 4.4 Adaosuri de prelucrare prentru suprafaţa 4
Clasa Toler. Adaosul dmin dmax Adaosul Dimensiune si
de preciz. normat calculat abateri
Succesiunea (real)
operaţiilor μm mm mm mm mm mm
Semifab. Φ 50
Degroşare IT11 130 10 30 30,13 20 Φ 30
Finisare - - - - - -
Filetare IT7 25 - - - -

Tabelul 4.6 Adaosuri de prelucrare prentru suprafaţa 6

Clasa Toler. Adaosul dmin dmax Adaosul Dimensiune si
de preciz. normat calculat abateri
Succesiunea (real)
operaţiilor μm mm mm mm mm mm
Semifab. Φ 50
Degroşare IT11 160 9 32 32,16 18 Φ 32
Finisare - - - - - -
Rectificare - - - - - -

Tabelul 4.7 Adaosuri de prelucrare prentru suprafaţa 7

Clasa Toler. Adaosul dmin dmax Adaosul Dimensiune si
de preciz. normat calculat abateri
Succesiunea (real)
operaţiilor μm mm mm mm mm mm
Semifab. Φ 50
Degroşare IT11 130 11,5 27 27,13 23 Φ 27
Finisare - - - - - - -
Rectificare - - - - - - -

Tabelul 4.8 Adaosuri de prelucrare prentru suprafaţa 8

Clasa Toler. Adaosul dmin dmax Adaosul Dimensiune si
de preciz. normat calculat abateri
Succesiunea (real)
operaţiilor μm mm mm mm mm mm
Semifab. Φ 50
Degroşare IT11 160 8,5 32,5 32,66 17,5 Φ 32,5
Finisare IT8 39 0,25 32 32,039 0,5 Φ 32
Rectificare - - - - - - -

Tabelul 4.9 Adaosuri de prelucrare prentru suprafaţa 9

Clasa Toler. Adaosul dmin dmax Adaosul Dimensiune si
de preciz. normat calculat abateri
Succesiunea (real)
operaţiilor μm mm mm mm mm mm
Semifab. Φ 50
Degroşare IT11 160 2,25 45,5 45,66 4,5 Φ 45,5
Finisare IT8 39 0,25 45 45,039 0,5 Φ 45
Rectificare - - - - - - -

14
 Tabelul 4.10 Adaosuri de prelucrare prentru suprafaţa 10
Clasa Toler. Adaosul dmin dmax Adaosul Dimensiune si
de preciz. normat calculat abateri
Succesiunea (real)
operaţiilor μm mm mm mm mm mm
Semifab. Φ 50
Degroşare IT11 160 4 42 42,16 8 Φ 42
Finisare - - - - - - -
Rectificare - - - - - - -

Tabelul 4.11 Adaosuri de prelucrare prentru suprafaţa 11

Clasa Toler. Adaosul dmin dmax Adaosul Dimensiune si
de preciz. normat calculat abateri
Succesiunea (real)
operaţiilor μm mm mm mm mm mm
Semifab. Φ 50
Degroşare IT11 160 8,5 33 33,16 17 Φ 33
Finisare - - - - - - -
Filetare IT7 25 - - - - -

15
 4.1 Alegerea Masinilor Unelte si SDV-urilor

Fierastrau ales pentru debitarea barelor

Figura 5. MPCS 350

PARAMETRI TEHNICI MPCS 350 R
Capacitatea de taiere la 90°
 profil rotund 280 mm
 profil rectangular 350x260 mm
 profil patrat 280 mm
Capacitatea de taiere la 30° (stanga)
 profil rotund 160 mm
 profil rectangular 150x150 mm
 profil patrat 150 mm
Capacitatea de taiere la 45° (stanga)
 profil rotund 220 mm
 profil rectangular 220x220 mm
 profil patrat 220 mm
Capacitatea de taiere la 60° (stanga)
 profil rotund 280 mm
 profil rectangular 280x260 mm
 profil patrat 260 mm
Capacitatea de taiere la 75° (stanga)
 profil rotund 280 mm
 profil rectangular 320x260 mm
 profil patrat 280 mm

16
 Viteza de taiere 20-100 m/min
Dimensiuni banda 3400x27x0.9 mm
Putere utila motor 1,5 kW
Putere pompa hidraulica 0,37 kW
Putere utila pompa de racire 0,12 kW
Inaltimea de lucru 740 mm
Greutate utilaj 960 kg.
Dimeniuni utilaj (Lxlxh) 1850x1000x1300 mm

Figura 6. Strung paralel SN 50C

Diametrul maxim de strunjire deasupra patului 500 mm

maşinii
Diametrul de rotire în patul maşinii 700 mm
Lungimea utilă în patul maşinii 230 mm
Diametrul maxim de rotire deasupra saniei 270 mm
Distanţa dintre vârfuri 1.000, 1.500, mm
2.000
Diametrul interior al arborelui principal 52 m
Greutatea maximă al piesei de prelucrat în 80 kg
universal
Greutatea maximă al piesei de prelucrat între 300 kg
vârfuri
Domeniul de turaţii 22 – 2.000 rot/min
Domeniul de avansuri longitudinale 0,05 - 6,4 mm/rot
Domeniul de avansuri transversale 0,025 - 3,2 mm
rot
Avansuri rapide longitudinal / transversal 3.000 / 1.500 mm/min
Cursa maximă a saniei transversale 300 mm
Cursa maximă a suportului de cuţite 140 mm
Pinola păpuşii mobile - diametru exterio 70 mm

Conul pinolei păpuşii mobile MORSE 5

Cursa pinola 180 mm
Puterea motorului principal 5,5 kW
Dimensiuni: lăţime x înălţime 1.100 x 1.505 mm
Lungime in funcţie de distanţa dintre vârfuri 2.640, 3.145, mm
3.630

17
 Greutate 1.735, 1.835, kg
1.940

Tabelul 4.12 Caracteristicile sculelor aşchietoare

Nr. Denumirea sculei
crt. Faza aşchietoare Schiţa sculei aşchietoare Caracteristici tehnice
(catalog)
0 1 2 3 4
Unghi de atac longitudinal 95 °
Unghi de atac plan (Kplan) 95 °
Marimea placutei 09
1 2,10,12 Marime adaptor (d1) C3
,13
Laime functionala (f) 22 mm
C3-SCLCR-22040-
09 Lungime functionala (l4) 40 mm
CCGT09T308-MP4 Diametrul minim al alezajului(Dmin)130 mm
WPP20G Diametrul minim al alezajului (Dmin2) 116 mm
Unghi de degajare ortogonal (y) 0 °

Unghi de înclinare 0 °
Unghi de atac longitudinal 95 °
Unghi de atac plan (Kplan) 95 °
Marimea placutei 09
Marime adaptor (d1) C3
Laime functionala (f) 22 mm
2 9 Lungime functionala (l4) 40 mm
Diametrul minim al alezajului (Dmin) 130 mm
C3-SCLCR-22040- Diametrul minim al alezajului (Dmin2) 116 mm
09 Unghi de degajare ortogonal (y) 0 °
CCMT09T308-RP4
WPP20G Unghi de înclinare 0 °

Unghi de atac longitudinal 95 °

Unghi de atac plan (Kplan) 95 °
Marimea placutei 09
Marime adaptor (d1) C3
4,5,6,7,
Laime functionala (f) 22 mm
3 8
Lungime functionala (l4) 40 mm
C3-SCLCL-22040- Diametrul minim al alezajului (Dmin) 130 mm
09 Diametrul minim al alezajului (Dmin2) 116 mm
CCGT09T308-MP4 Unghi de degajare ortogonal (y) 0 °

18
 WPP20G

Unghi de înclinare 0 °

Unghi de atac longitudinal 95 °

Unghi de atac plan (Kplan) 95 °
Marimea placutei 09
4 15,16 Marime adaptor (d1) C3
CCMT09T308-FP4
Laime functionala (f) 22 mm
WPP20G
C3-SCLCL-22040- Lungime functionala (l4) 40 mm
09 Diametrul minim al alezajului (Dmin) 130 mm
Diametrul minim al alezajului (Dmin2) 116 mm
Unghi de degajare ortogonal (y) 0 °

Unghi de înclinare 0 °

Material corp HSS

Varianta D/S Dreapta
(Dc) 1.5 mm
5 3,11 k12
K1311-1.5
(l1) 40 mm
Diametrul cozii (d1) 5
mm
h9
Unghi la vârf (􀄱) 118 °
Lungime vârf 0.451 mm
Marimea placutelor= 22
Inaltime de functionare (h = h1) 25 mm
Latimea cozii (b)= 25 mm
6 17 Latime functionala(f) =25 mm
Lungime functionala (l1) =155.7 mm
NTS-SER2525-22
NTS-ER-22 Lungime maxima in consola =(l4) 36 mm
1.50ISO WXP20 Pas filet=1,5
YE4-1P

Marimea placutelor= 16
Inaltime de functionare (h = h1) 12 mm
7 18 NTS-SER2525-22 Latimea cozii (b)= 12 mm
NTS-ER-16 Latime functionala(f) =16 mm
2.00ISO WXP20
Lungime functionala (l1) =83.2 mm
YE3
Lungime maxima in consola =(l4) 22 mm
Pas filet=2mm

19
20
 CAPITOLUL 5
Componentele normei tehnice de timp
Parametrii regimului de aschiere
Timp auxiliar, Ta
Dimensiunea
ASEZAREA
OPERATIA

Norma
Lungimea
suprafetei

suprafetei
FAZA

de
Tpi/
ap fn rpmmax vc Tb Tdt Tdo Ton timp
i Ta1 Ta2 Ta3 Ta4 Total n
mm mm/rot rot/min m/min NT

A 2 Φ50 5 4 1,25 0,209 3000 191 0,2401 2 2,55 0,3 0,22 5,12 0,002 0,0024 0,322
A 3 Φ5 7 1 2,42 0,0481 770 27,4 0,0186 0 1,9 0,35 0,22 2,47 0,001 0,0019 0,167
A 4 Φ50 935 2 1 0,209 1320 191 7,0540 2,3 2,4 0,35 1,17 6,22 0,176 0,0705 0,796
A 5 Φ50 44 6 1,42 0,209 1840 191 0,861 0 0,3 0,35 0,22 0,87 0,021 0,0086 0,104
A 6 Φ50 4 8 1,44 0,209 2250 191 0,111 0 0,3 0,35 0,22 0,87 0,002 0,0011 0,059
II A 7 Φ50 27 6 1,5 0,209 1900 191 0,520 0 0,3 0,35 0,22 0,87 0,013 0,0052 0,083
A 8 Φ50 27 7 1,43 0,209 2030 191 0,596 0 0,3 0,35 0,22 0,87 0,015 0,0060 0,088 0,22 48,572
A 9 Φ50 24 5 2,4 0,245 2280 186 0,31 0 1,8 0,35 0,22 2,37 0,008 0,0031 0,161
B 10 Φ50 5 4 1,25 0,209 3000 191 0,2401 2 2,4 0,3 0,22 4,97 0,006 0,0024 0,313
B 11 Φ5 7 1 2,42 0,0481 770 27,4 0,0186 0 1,8 0,35 0,22 2,37 0,005 0,0019 0,143
B 12 Φ50 8 3 1,33 0,209 1450 191 0,0878 2,3 2,2 0,35 0,22 5,07 0,002 0,0009 0,309
B 13 Φ50 45 6 1,42 0,209 1840 191 0,88 0 0,7 0,35 0,22 1,27 0,022 0,0088 0,129
Total componente si norma de timp pentru operatia II 10,9372 33,34 0,273 1,128 2,674
III Neaplicabil Tratament termic
B 15 Φ32,5 44 1 0,25 0,184 1990 203 0,125 2,3 2,55 0,35 0,21 5,41 0,003 0,0013 0,332
IV
B 16 Φ45,5 935 1 0,25 0,184 1420 203 3,402 0 0,3 0,35 0,43 1,08 0,085 0,0340 0,269 0,033 11,092
Total componente si norma de timp pentru operatia IV 3,527 6,49 0,088 0,0353 0,601
B 17 Φ33 40 8 0,25 2 `1200 152 0,156 0 2,55 0,35 0,14 5,34 0,004 0,0016 0,330
V
A 18 Φ30 25 6 0,25 1,5 `1210 147 0,092 2,3 1,2 0,35 0,14 4,07 0,002 0,0009 0,250 0,062 10,309
Total componente si norma de timp pentru operatia V 0,248 9,41 0,006 0,0025 0,580
Determinarea parametrilor operatiilor de prelucrare mecanica a pesei si a normelor tehnice de timp
Tabel 5.1
CAPITOLUL 6
Calculul principalilor indicatori tehnico-economici ai fabricației

Unul din indicatorii de bază ce caracterizează calitatea activității unei întreprinderi este
costul de producție pe unitatea de produs.
Costul de producție reprezintă valoarea bănească a materialelor, manoperei și a tuturor
celorlalte cheltuieli pe care le necesită realizarea unui produs. Determinarea costului de
producție se realizează prin calculul succesiv al valorii componentelor sale:

Costul materialelor, 𝐶𝑚 se determină cu relația:

Cm=[ M sf ∙ Pm −( M sf −M p) ∙ P des ]∙ ( 1+ Papr 100 ) lei /buc (1.2)

Unde: 𝑀𝑠𝑓 - masa semifabricatului (kg); 𝑀𝑠𝑓=17,337 kg ;

𝑀𝑝 - masa piesei (kg); 𝑀𝑝=12,759 kg;
𝑃𝑚 - prețul unitar al materialului (𝑙𝑒𝑖/𝑘𝑔); 𝑃𝑚=3,5 𝑙𝑒𝑖/𝑘g ;
𝑃𝑑𝑒𝑠 - prețul de vânzare al deșeurilor (𝑙𝑒𝑖/𝑘𝑔); 𝑃𝑑𝑒𝑠=1 𝑙𝑒𝑖;
𝑃𝑎𝑝𝑟 - cota cheltuielilor de aprovizionare 10%
10
C m=[17.337 ∙ 3.5−(17.337−12.759) ∙1]∙(1+ )=61.712 lei/buc
100

Cheltuieli cu manopera directă (salarii) se calculează cheltuielile Si cu salarizarea

operatorului pentru fiecare operație i:

( )
N ti ∙ S hi CASS (1.3)
Si = 1+ CAS+ lei/operatie
60 100

Unde: Nti reprezintă norma de timp la operaţia i [min/buc];

CAS – contribuţia angajatorului la Asigurările Sociale; CAS = 25 %;
CASS – contribuţia angajatorului la Asigurările Sociale de Sănătate; CASS = 10,5 %;

( )
N T 2 ∙ S hfc CASS (1.4)
S2= 1+ CAS+ lei/operatie
60 100

𝑁𝑇2 – norma de timp la operația strunjire de degrosare și centruire;

𝑁𝑇2= 48,57 min/buc;
𝑆g – salariul tarifar orar la operația de degrosare și centruire; 𝑆g=15 lei/h.

S 2=
48.57 ∙ 15
60 (
1+25+
10.5
100 )
=16.45 lei/operati
𝑁𝑇4 – norma de timp la operația strunjire finisare;
𝑁𝑇4= 11,09 min/buc;
𝑆f – salariul tarifar orar la operația de finisare; 𝑆f=20 lei/h.

( )
N T 4 ∙ Sf CASS (1.5)
S4 = 1+CAS + lei /operatie
60 100

S4 =
11.09∙ 20
60
1+25+ (
10.5
100 )
=5.01 lei/operati

( )
N T 5 ∙ S hfc CASS (1.6)
S 5= 1+ CAS+ lei/operatie
60 100

𝑁𝑇5– norma de timp la operația strunjire de filetare;

𝑁𝑇5= 10,31 min/buc;
𝑆fi – salariul tarifar orar la operația de degrosare și centruire; 𝑆fi=20 lei/h.

S 5=
10.31 ∙20
60 (
1+25+
10.5
100 )
=4.66 lei/ operati

Costul de secție, CSj se calculează pentru toate operațiile i care se realizează în secția
respectivă j:

(
C Sj =Σ S i ∙ 1+
R Sj
100 )
lei/ sectie
(1.7)

Unde: RSj - regia secției prin care se iau în considerație toate cheltuielile care se fac în secție
pentru obținerea produsului; se determină de serviciul contabilitate, iar valori uzuale pentru
secțiile de prelucrări mecanice sunt RSj = 300 .. . 500%, în funcție de complexitatea dotărilor
și de mărimea secției, iar pentru secțiile de tratamente termice, deformări plastice, turnătorie
RSj = 400 .. .600%. Se adoptă: RSj = 400%.

∑𝑆𝑖 = 16,45+5,01+4,66 = 26,12 𝑙𝑒𝑖

C Sj =26.12 ∙ 1+( 400

100 )
=130.6lei /sectie

Costul total de secție CS (pentru toate secțiile care contribuie la realizarea produsului):

𝐶𝑆 = 𝐶𝑚 + ∑ 𝐶𝑆𝑗 𝑙𝑒𝑖 (1.8)

23
𝐶𝑆 = 61,71 + 130,6 = 192,31 lei

24
Costul de producție, Cp :

𝐶𝑝 = 𝐶𝑆 (1 + 𝑅𝑖𝑛𝑡 100) 𝑙𝑒𝑖 (1.9)

Unde: Rint - regia întreprinderii și ține seama de toate cheltuielile realizate la nivelul
societății comerciale pentru obținerea produsului; se determină de serviciul contabilitate, iar
valorile uzuale sunt Rint = 10...40%. Se adoptă: Rint = 30%.

𝐶𝑝 = 192,31 (1 + 30/100) = 250 lei

25
 CAPITOLUL 7
Norme generale de sănătate, securitate ocupațională

7.1 GENERALITĂȚI

Art. 6. - Lucrătorii care efectuează activităţi de muncă legate de producerea

materialelor plastice trebuie să aibă pregătirea profesională corespunzătoare locului de muncă
respectiv.
Art. 7. - Selecţia şi repartizarea personalului pe locuri de muncă, din punctul de vedere
al stării de sănătate şi al aptitudinilor, se realizează prin examen medical şi psihologic
conform prevederilor elaborate de Ministerul Sănătăţii.

7.1.1 INSTRUIREA PERSONALULUI

Art. 8. - Organizarea şi desfăşurarea activităţii de instruire a lucrătorilor în domeniul

securităţii muncii se realizează în conformitate cu prevederile Normelor generale de protecţie
a muncii.
Art. 9. - Conducerea agenţilor economici va asigura că lucrătorii să fie informaţi
corespunzător asupra riscurilor existente în procesele de muncă şi asupra măsurilor tehnice,
organizatorice şi de autoprotecţie pentru prevenirea acestora.
Art. 10. - (1)Este obligatoriu ca persoanele juridice şi fizice, pe lângă prevederile
prezentelor norme, să elaboreze instrucţiuni proprii de securitate a muncii care cuprind măsuri
valabile pentru condiţiile concrete de desfăşurare a activităţilor.
(2)Este obligatoriu că instrucţiunile proprii de securitate a muncii să fie aduse la
cunoştinţă lucrătorilor.
Art. 11. - Este obligatorie amplasarea indicatoarelor de securitate în toate zonele în
care persistă riscuri de accidente de muncă sau îmbolnăvire profesională.

7.1.2 ECHIPAMENT INDIVIDUAL DE PROTECŢIE

Art. 12. - Dotarea lucrătorilor cu echipament individual de protecţie şi alegerea

sortimentelor se face în conformitate cu prevederile "Normativului-cadru de acordare şi
utilizare a echipamentului individual de protecţie" aprobat prin Ordinul Ministrului Muncii şi
Protecţiei Sociale nr.225/21.07.1995, publicat În Monitorul Oficial nr.189/21.08.1995.

7.1.3 ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ

Art. 13. - Este obligatorie organizarea locului de muncă conform tehnologiei de lucru
şi instrucţiunilor proprii de securitate a muncii.
Art. 14. - Este obligatorie menţinerea curăţeniei la locul de muncă şi transportarea
permanentă a deşeurilor de fabricaţie la locurile special amenajate.

26
 Art. 15. - Organizarea şi desfăşurarea activităţii de prevenire şi stingere a incendiilor
se realizează conform prevederilor normelor PSI în vigoare.
Art. 16. - Este interzisă păstrarea alimentelor şi a hainelor sau servirea mesei în halele
de depozitare şi fabricare a materialelor plastice.
Art. 17. - Este obligatoriu că lucrătorii să mănânce numai în încăperi special
amenajate în acest scop.

7.1.4 MICROCLIMA LA LOCURILE DE MUNCĂ

Art. 18. - este obligatoriu ca microclima la locurile de muncă să satisfacă parametrii

proiectaţi, respectând limitele admise prevăzute prin normele generale de protecţie a muncii.
Art. 19. - conducerea agenţilor economici are responsabilitatea supravegherii şi controlului
expunerii la noxele din mediul de muncă şi adaptării măsurilor de prevenire eficiente sub limitele
admise.

7.1.5 INSTALAŢII ELECTRICE

Art. 25. - Pentru evitarea electrocutării prin atingere directă, utilajele vor fi în
construcţie închisă cu gradul de protecţie de cel puţin IP 55, iar atunci când acestea sunt în
construcţie deschisă se vor lua măsuri ca toate piesele aflate sub tensiune să fie inaccesibile
unei atingeri neintenţionate.
Art. 26. - La executarea operaţiilor la care există pericolul de electrocutare prin
atingere directă se utilizează mijloace de protecţie verificate conform normelor energetice.
Art. 27. - La executarea operaţiilor la care există pericolul de electrocutare prin
atingere indirectă toate echipamentele şi instalaţiile electrice trebuie să fie legate la pământ.
Art. 28. - Toate părţile conducătoare ale instalaţiilor electrice care nu fac parte din
circuitele curenţilor de lucru, dar care accidental pot ajunge sub tensiune, trebuie conectate la
instalaţiile de protecţie prin legare la pământ.

7.1.6 DEPOZITAREA ŞI TRANSPORTUL MATERIILOR PRIME

Art. 29. - Este obligatoriu ca în activitatea de depozitare a materiilor prime care se

folosesc în fabricarea materialelor termo şi hidroizolante să se respecte prevederile următoarelor
acte normative:
a) Norme generale de protecţie a muncii.
b) Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, depozitarea şi transportul
produselor anorganice
c) Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, depozitarea şi transportul
produselor organice (exclusiv petrochimice)
d) Norme specifice de securitate a muncii pentru manipularea, transportul prin purtare şi
cu mijloace nemecanizate şi depozitarea materialelor.
e) Norme specifice de securitate a muncii pentru transportul intern.
f) Norme specifice de securitate a muncii pentru exploatarea şi întreţinerea
transportoarelor cu bandă.

27
 g) Prescripţii tehnice ISCIR privind siguranta în funcţionare a instalaţiilor mecanice sub
presiune şi instalaţiile de ridicat.
Art. 30. - Este interzisă depozitarea în acelaşi buncăr/rezervor a altor materii prime
decât cea etichetată.
Art. 31. - Este obligatorie marcarea prin semne convenţionale pentru pericol a tuturor
rezervoarelor, conductelor sau ambalajelor care conţin substanţe toxice, inflamabile sau
explozive.
Art. 32. - Este interzis accesul la locul de descărcare şi de depozitare a materiilor prime
necesare fabricării materialelor plastice al persoanelor care nu au nici o atribuţie legată de aceste
activităţi.
Normele specifice de securitate a muncii sunt reglementari cu aplicabilitate naţională
care cuprind prevederi minimal obligatorii pentru desfăşurarea principalelor activităţi din
economia naţională, în condiţii de securitate a muncii.
Respectarea conţinutului acestor prevederi nu absolvă agenţii economici de răspundere
pentru prevederea şi asigurarea oricăror altor măsuri de securitate a muncii, adecvate
condiţiilor concrete de desfăşurare a activităţii respective.[16]

7.2 NORME DE TEHNICA SECURITĂȚII MUNCII ÎN CAZUL MAȘINILOR

UNELTE

7.2.1 ASPECTE GENERALE

Norme de tehnica securităţii muncii are în vedere atât protecţia contra accidentelor cât
şi reducerea efortului fizic depus de operator.
Maşinile–unelte sunt prevăzute din construcţie cu dispozitive care realizează protecţia
operatorului contra accidentelor, cât şi cu elemente care realizează protecţia contra
suprasarcinilor.
Principalele surse de accidente a operatorilor maşinilor–unelte sunt: aşchiile,
particulele abrazive, desprinderea unor piese în mişcare de rotaţie, electrocutarea.
Maşinile–unelte moderne lucrează cu viteze mari de aşchiere şi produc mari cantităţi
de aşchii la temperaturi ridicate. Vitezele mari de aşchiere, la turaţii ridicate ale
semifabricatului trebuie să conducă la utilizarea dispozitivelor de prindere şi fixare sigure,
rigide.
Pentru protecţia operatorului se recomandă folosirea ecranelor transparente de
protecţie confecţionate din celuloid sau material plastic. Aceste ecrane permit supravegherea
comodă a spaţiului de lucru. De asemenea, construcţiile moderne ale maşinilor–unelte prevăd
pornirea procesului de aşchiere numai după ce ecranul de protecţie se află în poziţia închis.
Ecranele de protecţie se aduc în poziţia de lucru prin rabatare sau prin glisare pe sine sau
role.
Protecţia operatorului împotriva prafului abraziv la maşini–unelte de rectificat, ascuţit
şi polizoare se realizează cu instalaţiile de absorţie a particulelor abrazive extrem de fine.
Desprinderea pieselor din dispozitivele de prindere şi fixare pot provoca accidente
extrem de grave. Acestea se pot produce în special la strunguri, unde se pot deşuruba

28
universalele sau platourile la schimbarea rapidă a sensului de rotaţie. La sistemele moderne se
utilizează sisteme de fixare care elimină deşurubarea acestor dispozitive.
Prevenirea desfacerii dispozitivului de strângere, pneumatic sau hidraulic, se obţine
prin dotarea sistemului de strângere cu aparataj care funcţionează automat la scăderea
presiunii, nepermiţând desfacerea bacurilor sau frânarea automată a maşinii–unelte.
În scopul evitării accidentelor prin electrocutare, maşinile–unelte trebuie să fie legate
la pământ. Pentru iluminatul local se utilizează tensiune redusă.

7.2.2 NORME DE TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII ÎN CAZUL

MAŞINILOR-UNELTE DE STRUNJIT

În cazul maşinilor–unelte de strunjit se prevăd următoarele măsuri de protecţie a

muncii:
- îndepărtarea aşchiilor se va realiza numai cu ajutorul cârligelor de îndepărtare a
aşchiilor;
- operatorul va fi echipat în timpul procesului de aşchiere cu ochelari de protecţie, cu
mănuşi de protecţie;
- în cazul în care maşină–unealtă este dotată cu ecran de protecţie aceasta se va utiliza
pentru protecţie în timpul procesului de aşchiere;
- măsurarea pieselor prelucrate se va efectua numai după oprirea completă a mişcării de
rotaţie;
- operatorul va fi echipat cu o ţinută adecvată de lucru;
- maşină–unealtă trebuie să fie prevăzută cu legarea la pământ;
- îndepărtarea aşchiilor acumulate la terminarea schimbului de lucru se va efectua cu
instrumente speciale;
- se va evita formarea aşchiilor lungi (de curgere) prin utilizarea sculelor aşchietoare
cu o geometrie adecvată;

7.2.3 NORME DE TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII ÎN CAZUL

MAŞINILOR-UNELTE DE FREZAT

Măsuri de tehnica securităţii muncii la maşini–unelte de frezat:

- montarea şi demontarea frezei se face cu mâinile protejate;
- fixarea pieselor pe maşină-unealtă de frezat se va executa cu dispozitive speciale de
fixare sau menghină;
- la operaţia de frezare, cuplarea avansului se face numai după pornirea frezei;
- la pornirea maşinii-unelte de frezat, se va decupla mai întâi avansul, apoi se va opri
freza;
- în timpul funcţionării maşinii-unelte de frezat, nu este permis ca pe masa de lucru să
se afle piese nefixate;
- în timpul înlocuirii roţilor de schimb, maşina de frezat va fi deconectată de la reţea;
- verificarea dimensiunilor pieselor fixate pe masa maşinii-unelte, precum şi a calităţii
suprafeţei prelucrate, se face numai după oprirea maşinii.

29
 7.2.4 NORME DE TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII ÎN CAZUL
MAŞINILOR-UNELTE DE GĂURIT ŞI ALEZAT

În cazul maşinilor–unelte de găurit şi alezat se prevăd următoarele măsuri de protecţie a

muncii:
- fixarea sigură a semifabricatului pe masa maşinii-unelte pentru utilizarea
dispozitivelor de prindere şi fixare adecvate;
- îndepărtarea aşchiilor se va realiza numai cu ajutorul cârligelor de îndepărtare a
aşchiilor;
- utilizarea lichidului de răcire-ungere în scopul măririi duratei de funcţionare a sculei
aşchietoare prin limitarea regimului termic;
- fixarea corespunzătoare a sculelor aşchietoare (mandrină, con Morse) pentru a evita
desprinderea lor în timpul aşchierii;
- utilizarea echipamentului de protecţie de către operator (îmbrăcăminte adecvată,
utilizarea dispozitivelor de îndepărtare a aşchiilor, etc.);
- operaţia de măsurare a piesei se va efectua numai după oprirea completă a mişcărilor
principale şi de avans ale maşinii–unelte.

7.2.5 NORME DE TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII ÎN CAZUL

MAŞINILOR-UNELTE DE RECTIFICAT

În cazul maşinilor–unelte de rectificat se prevăd:

- fixarea sigură a discului abraziv prin utilizarea unor şaibe de protecţie;
- se va verifica echilibrarea discului abraziv;
- se va utiliza ecranul de protecţie în timpul procesului de aşchiere;
- instalaţia de evacuare a microaşchiilor trebuie să funcţioneze la parametrii
proiectaţi.
În cazul maşinilor–unelte de mortezat se prevăd următoarele măsuri de protecţie a
muncii:
- fixarea sigură a semifabricatului pe masa maşinii-unelte pentru utilizarea
dispozitivelor de prindere şi fixare adecvate;
- fixarea corespunzătoare a sculelor aşchietoare pentru a evita desprinderea lor în
timpul aşchierii;
- utilizarea echipamentului de protecţie de către operator (îmbrăcăminte adecvată,
utilizarea dispozitivelor de îndepărtare a aşchiilor etc.);
- operaţia de măsurare a piesei se va efectua numai după oprirea completă a
mişcărilor principale şi de avans ale maşinii–unelte.
În cazul maşinilor–unelte de găurit se prevăd următoarele măsuri de protecţie a
muncii:
- fixarea sigură a semifabricatului pe masa maşinii-unelte pentru utilizarea
dispozitivelor de prindere şi fixare adecvate;
- îndepărtarea aşchiilor se va realiza numai cu ajutorul cârligelor de îndepărtare a
aşchiilor;

30
 - utilizarea lichidului de răcire-ungere în scopul măririi duratei de funcţionare a
sculei aşchietoare prin limitarea regimului termic;
- fixarea corespunzătoare a sculelor aşchietoare (mandrină, con Morse) pentru a evita
desprinderea lor în timpul aşchierii;
- utilizarea echipamentului de protecţie de către operator (îmbrăcăminte adecvată,
utilizarea dispozitivelor de îndepărtare a aşchiilor, etc.);
operaţia de măsurare a piesei se va efectua numai după oprirea completă a mişcărilor
principale şi de avans ale maşinii–unelte.[13

31
 Fisa tehnologica Asezare A-1

Scula: K1311-1.5
Faza: 3

Scula C3-SCLCR-22040-09
CCGT09T308-MP4 WPP20G
Faza2

Scula C3-SCLCL-22040-09
CCGT09T308-MP4 WPP20G
Faza4,5,6,7

Scula C3-SCLCR-22040-09
CCMT09T308-RP4
WPP20G
Faza 9
Norma
de
Dimensiunea
ASEZAREA
OPERATIA

Parametrii regimului de aschiere

Lungimea
suprafetei

suprafetei

timp
FAZA

NT
fn vc
ap rpmmax
i mm/ m/
mm rot/min
rot min
II A Φ5 1,2
2 5 4 0,209 3000 191
0 5
2,4
3 Φ5 7 1 0,0481 770 27,4 22,1
2
Φ5 93 0,209
4 2 1 1320 191
0 5
5 Φ5 44 6 1,4 0,209 1840 191
0 2

32
 Φ5 1,4 0,209
6 4 8 2250 191
0 4
Φ5 0,209
7 27 6 1,5 1900 191
0
Φ5 1,4 0,209
8 27 7 2030 191
0 3
Φ5
9 24 5 2,4 0,245 2280 186
0

Fisa tehnologica Asezare B-1

Scula C3-SCLCR-22040-09
CCGT09T308-MP4 WPP20G
Faza: 2,12,13

Scula: K1311-1.5
Faza: 3
Lungimea suprafetei

Parametrii regimului de aschiere

Dimensiunea
ASEZAREA
OPERATIA

suprafetei
FAZA

Norma
ap fn rpmmax vc de
i timp
mm mm/rot rot/min m/min
NT
10 Φ50 5 4 1,25 0,209 3000 191
11 Φ5 7 1 2,42 0,0481 770 27,4
II B 14,83
12 Φ50 8 3 1,33 0,209 1450 191
12 Φ50 45 6 1,42 0,209 1840 191

33
 Fisa tehnologica Asezare B-2

Scula CCMT09T308-FP4 WPP20G

C3-SCLCL-22040-09
Faza 15,16

Scula: NTS-SER2525-22
NTS-ER-22 1.50ISO WXP20
YE4-1P
Faza: 17

Parametrii regimului de aschiere

ASEZARE

Dimensiun
OPERATI

Lungimea
FAZA

ea

34
 Norma

suprafete

suprafete
ap fn rpmmax vc de
i

i
mm mm/rot rot/min m/min timp
NT
15 Φ32,5 44 1 0,25 0,184 1990 203
IV
B 16 Φ45,5 935 1 0,25 0,184 1420 203 12,58
V 17 Φ33 40 8 0,25 2 1200 152

Fisa tehnologica Asezare A-2

Scula: NTS-SER2525-22
NTS-ER-16 2.00ISO WXP20
YE3
Faza: 18

Parametrii regimului de aschiere

ASEZARE

Dimensiun
OPERATI

Lungimea
FAZA

ea

35
 Norma

suprafete

suprafete
ap fn rpmmax vc de
i

i
mm mm/rot rot/min m/min timp
NT
V A 18 Φ30 25 6 0,25 1,5 `1210 147 4,48

36
 CAPITOLUL 8
Concluzii

In capitolului I , în cadrul analizei datelor de bază necesare proiectării, s-a refăcut

desenul de execuție prin completarea tuturor informațiilor necesare obținerii piesei. De
asemenea s-a stabilit caracterul producției, rezultând o producție de serie mare.
In cadrul capitolului II, în urma analizei caracteristicilor materialului piesei, s-a ales tipul
semifabricatului, și anume, un semifabricat de tip bară laminată.

In cadrul capitolului III, s-a stabilit ultima operație de prelucrare mecanică pentru
fiecare suprafață a piesei și succesiunea operațiilor tehnologice, s-a proiectat succesiunea
așezărilor și fazelor pentru toate operațiile de prelucrare mecanică, rezultând filmul tehnologic
al piesei.

In cadrul capitolului IV, s-au determinat adaosurile de prelucrare pentru fiecare

suprafata, s-au ales masinile unelte si s-au prezentat sculele aschietoare cu caracteristicile lor
tehnice.

In cadrul capitolului V, s-au determinat parametrii operatiilor de prelucrare mecanica a

piesei si a normelor tehnice de timp, cu norma de timp totala 69,97 min
In cadrul capitolului VI, s-au calculat principalii indicatori tehno-economici ai
fabricatiei, avand un cost de productie total 250lei/buc
In cadrul capitolului VII, s-au prezentat normele generale de sanatate, securitate
ocupationala.

37
 BIBILIOGRAFIE
1. Curs_FUPP_UI
2. https://www.anterasteel.ro/OtelPrelucrariLaCald.aspx
3. 4. Vlase A., ș.a., Regimuri de așchiere, adaosuri de prelucrare și norme tehnice de
timp. Vol 1 și Vol 2, Editura Tehnica, București, 1983;
4. 5. Picoș C., ș.a., Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanică prin așchiere,
Editura Universitar, Chișinău, 1992.
5. http://www.steelnumber.com/en/steel_composition_eu.php?name_id=152
6. https://www.walter-tools.com/ro-ro/tools/search_and_shop/pages/gps.aspx

38