MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII,

Universitatea Petrol - Gaze din Ploieşti

Departamentul de Învăţământ la Distanţă
şi cu Frecvenţă Redusă

Adrian Cătălin DRUMEANU

INGINERIA ŞI

MANAGEMENTUL

CALITĂŢII

TEME DE CONTROL

Ploieşti
2022
 Observaţie: Toate referirile la relaţii de calcul, tabele şi
figuri, din enunţurile temelor de control au corespondenţă în
cursul disciplinei.

Temă de control nr. 1

Să se realizeze controlul de recepție, pe baza unui plan
simplu, a lotului de piese la caracteristica 10h9 (10 0- 0,036), în
condițiile contractuale P1=1%, P2=10%, =5%, =10%.
Caracterul de masă al producției presupune distribuția normală a
valorilor caracteristicii. Se vor folosi valorile măsurate, ale
caracteristicii, în cadrul activităților aplicative.

Tema de control nr. 2

Se cere să se calculeze, folosind metoda MISENIT, nivelul

tehnic a 3 generatoare electrice de 100 MW, care au următoarele
valori pentru caracteristici (v. tab. 4.5.):

Tabelul 4.5. Caracteristicile de calitate luate în considerare pentru

3 generatoare de 100 MW
Generator
Caracteristica Simbol U.M.
G1 G2 G3
Randament η - 0,96 0,98 0,95
Greutate G (m) t 120 150 120
(masă)
Greutate gs (ms) t/M 1,2 1,5 1,2
(masă) W
specifică
Suprafaţa utilă Su m2 2000 2200 2500
Durabilitate τ ore 50.000 60.000 50.000
Timpul mediu
de bună MTBF ore 2000 2000 1500
funcţionare
Indicaţii:
 Se va alege generatorul G1 drept produs de referinţă.
Mulţimea S a caracteristicilor este alcătuită din:

S = {η, gs, G, Su, τ, MTBF}

Submulţimea S1, a caracteristicilor ce trebuie să fie cât mai

mari, este:
S1 = {η, τ, MTBF}

Submulţimea S2, a caracteristicilor ce trebuie să fie cât mai

mici, este:
S2 = {gs, G, Su}

Pentru calculul ponderii caracteristicilor se va construi

funcţia „cheltuieli specifice de exploatare”. În cazul utilajelor
energetice (cazane, turbine, generatoare electrice, motoare,
compresoare, transformatoare) formula de principiu pentru
cheltuielile de exploatare este:

Ce  E  A1  A2  R  C  D

în care: Ce reprezintă cheltuielile specifice de exploatare; E - costul

energiei; A1 – amortizarea utilajelor; A2 – amortizarea clădirilor; R
– cheltuieli de întreţinere-reparaţii; C – cheltuieli convenţional
constante; D – taxa pentru fondurile fixe. Adaptată pentru
generatoarele electrice, relaţia de mai sus devine:

c g s  C k s  1  k s   Vs
Ce    
Th Th pTh
η  a η
2  t 100
Th
C R1  b  C R1 
100  Δt R k ε  gs  Ck
  
ph ph h

în care au intervenit următoarele mărimi (în paranteză sunt

menţionate valorile lor pentru aceste generatoare): c – costul
specific al energiei de antrenare la cupla dintre turbină şi generator
(0,17 lei/kWh); a – procentajul scăderii randamentului la fiecare
Δtη ore de funcţionare (0,02%); T – durata de serviciu a
generatorului (40 ani); ks – coeficientul majorării suprafeţei
ocupate de maşină pentru considerarea suprafeţelor auxiliare (ks =
30); Vs – valoarea specifică a clădirii (4.000 lei/m2); CR1 –
cheltuieli pentru întreţinerea şi reparaţiile efectuate în primul ciclu
de reparaţii (150 lei); b – procentajul creşterii cheltuielilor de
întreţinere şi reparaţii la fiecare perioadă de funcţionare ΔtR (5%);
k – cheltuieli convenţional ct. (54.000 lei/an); Ck – costul
amortizării specifice (210 lei/t); ε – rata eficienţei economice
normale (0,1%); p – puterea generatorului; h – numărul orelor de
funcţionare pe an, ţinând seama de siguranţa în funcţionare şi de
durabilitate:

 d0  dR
h  t  1  
 MTBF  τ

unde: t – fondul nominal de timp (6500 h/an) (t = ΔtR); d0 –

durata medie statistică a unei întreruperi accidentale (40 h); dR
– durata reparaţiilor planificate (2000 ore/ciclu).

Tema de control nr. 3

Se cere să se determine, cu ajutorul metodei STEM, nivelul

tehnic a 5 pompe cu pistoane radiale, cu presiunea de refulare p =
210 bari, cunoscând valorile pentru următoarele caracteristici care
sunt prezentate în tab. 4.6.
Submulţimea S1, a caracteristicilor ce trebuie să fie cât mai
mari, este:

S1 = {η, q}

Submulţimea S2, a caracteristicilor ce trebuie să fie cât mai

mici, este:

S2 = {m, GD2, n, p}

Tabelul 4.6. Caracteristicile pompelor cu pistoane radiale

 Caracteristica P1 P2 P3 P4 P5
Randament, η 0,857 0,85 0,87 0,86 0,88
Debit specific, q (l/min) 65 46 51 48 50,5
Turaţia, n (rot/min) 1475 1590 1500 1550 1500
Masa, m (kg) 79,4 81,6 79,5 81,5 80
Moment de inerţie la
0,4 0,7 0,5 0,8 0,5
antrenare, GD2 (daNm2)
Puterea motorului de
26 18,5 20 19 19,5
antrenare, p (kW)
Obs: Se va alege produs de referinţă P5.

Tema de control nr. 4

Să se determine nivelul estetic pentru trei dispozitive de

honuit, prezentate în fig. 4.6 (din curs), urmând a se stabili care
dintre ele are cea mai mare valoare a nivelului estetic.

Indicaţii:
- se stabileşte clasa de elemente (ce cuprinde cilindri, prisme,
găuri simple, găuri filetate) care dau valoarea informaţiei
selective a fiecăruia, întocmindu-se tabelul 4.9;
- se va stabili de câte ori se găsesc aceste elemente N IE la cele 3
dispozitive de honuit, calculându-se apoi suma  N IE pentru
E
toate dispozitivele la aceeaşi clasă de elemente;

Fig. 4.6. Dispozitive de

honuit
- cu ajutorul relaţiilor arătate anterior se va calcula IS pentru
fiecare dispozitiv, iar valoarea obţinută se va trece în tabelul
4.10;
- ordinea stabilită în tabel este în funcţie de valoarea IS la cele 3
dispozitive, rangul 1 acordându-se dispozitivului cu valoarea
cea mai mică a lui IS;
- în continuare se va întocmi tabelul 4.11, care cuprinde clasa de
elemente T care dau valoarea informaţiei structurale a celor trei
dispozitive de honuit;
- cu ajutorul relaţiilor anterior stabilite se va calcula redundanţa
relativă a fiecărei structuri, la fiecare dispozitiv (valorile
obţinute sunt trecute în tabelul 4.12 în ordinea descrescătoare a
redundanţei).

Tabelul 4.9. Elemente considerate la determinarea informaţiei selective

Numărul de elemente Suma
Clasa Elemente pentru dispozitive N IE  N IE
de ele- E
E1 E2 E3
mente
1 Corpuri cilindrice
2 Suprafeţe dreptunghice
3 Suprafeţe circulare
4 Găuri
5 Trunchiuri conice
6 Canale
7
 N IE
E
8
  N IE
I E

Tabelul 4.10. Informaţia selectivă pentru dispozitivele de honuit.

Rangul informaţiei selective I II III
E3 E2 E1
Dispozitiv de honuit
IS / bit
 Tabelul 4.11. Informaţia structurală pentru dispozitivele de honuit.
Frecvenţa Numărul total de
Clasa de elemente T cu care legături între
apare elemente N TE
elementul
E1 E2 E3
 Linii care apar numai la un
element constructiv
 Linii care sunt comune la 2 părţi
constructive
 Linii care sunt comune la 3 părţi
constructive
 Linii care nu sunt paralele cu nici
o altă linie
 Linii care sunt paralele cu o altă
linie
 Linii care sunt paralele cu 2 linii
 Suprafeţe de corpuri care aparţin
numai unui element constructiv
 Suprafeţe de corpuri care sunt
comune la 2 elemente diferite
TOTAL

Tabelul 4.12. Redundanţa relativă a structurilor

Rangul redundanţei relative a structurii I II III
Dispozitivul de honuit E1 E2 E3
RR st E [‰]

Temă de control nr. 5

Se consideră planul de control definit prin următoarele

elemente [N = 100, n = 25, A = 2] în care valorile fracţiunii
defective P sunt egale cu 0,02; 0,04; 0,08; 0,10; 0,15; 0,20, la care
se adaugă evident P = 0 şi P = 1 ca valori limită. Se cere să se
traseze curba caracteristică operativă şi să se determine cu ajutorul
acesteia valorile riscurilor furnizorului şi beneficiarului pentru
fracţiunile defective P1=4% şi respectiv P2=20%.
 Indicaţii:
Calculele conform modelului hipergeometric, se vor
efectua cu relaţia:
D ! G !n ! (N -n) !
Pa  d  
N ! d ! (D-d ) !g ! (G-g ) !
în care: Pa este probabilitatea de acceptare; N – efectivul lotului, N
= 100 unităţi; n – efectivul eşantionului, n = 25 unităţi; D –
numărul de produse defecte din lot; d – numărul de produse
defecte din eşantion; G – numărul de produse bune din lot, G = N
- D; g – numărul de produse bune din eşantion, g = n - d. De
exemplu pentru P = 0,10, se obţine

10! 90! 25! 75!

Pa d  2  Pa d  0  Pa d  1  Pa d  2  
100! 0!  10! 25! 65!
10! 90! 25! 75! 10! 90! 25! 75!
  0,04789  0,18139 
100! 1! 24! 9!  66! 100! 2! 8! 23! 67!
 0,29239  0,52167

În continuare pe acelaşi principiu se calculează

probabilităţile de acceptare cumulate Pa, corespunzătoare fiecărei
fracţiuni defective P, necesare construirii CO. Rezultatele se vor
prezenta în tabelul 5.1.

Tabelul 5.1. Probabilităţile de acceptare necesare construirii curbei operative

Numărul de defecte din eşantion, d
Pa Pa(d2)
0 1 2
0,00
0,02
0,04
0,08
0,10 0,04789 0,18139 0,29239 0,52167
0,15
0,20
1,00
 Temă de control nr. 6

Se consideră un proces de fabricaţie a unor produse livrate

sub formă de loturi (N = 8000 unităţi) şi în care fracţiunea
defectivă probabilă este de 0,1%. Se cere să se calculeze
probabilităţile ca în lot să se depisteze: a) 10 produse rebut; b) nu
mai mult de 20 de rebuturi.

Tema de control nr. 7

Se consideră situaţia recepţiei unor loturi de produse de

volum N = 20 produse, eşantioanele fiind formate din n = 5
produse, numărul produselor rebut în lot fiind D = 7, deci G = 13
produse corespunzătoare.
Folosind relaţia (5.19) să se efectueze toate calculele pentru
d = 0, 1, …, 5, iar rezultatele să se consemneze în tabelul 5.3. În
coloana a 7 a tabelului se va prezenta probabilitatea cumulată de a
obţine cel mult d rebuturi.

Tabelul 5.3. Rezultatele obţinute la rezolvarea temei de control

d g C7d
g
C13 g
C7d C13 P(d)  Pd 
0 5
1 4
2 3
3 2
4 1
5 0

Tema de control nr. 8

Se consideră cazul recepţionării unor loturi de câte 5000 de

exemplare (N=5000). Din analiza desfăşurării procesului de
fabricaţie se cunoaşte că fracţiunea defectivă probabilă este de
0,2% (p = 0,002). Care este probabilitatea ca în lot să se găsească:
a) 15 exemplare necorespunzătoare; b) mai mult de 10 exemplare
necorespunzătoare.
 Tema de control nr. 9

Într-o fabrică s-au instalat 2000 de lămpi noi. Viaţa medie a

unei lămpi este garantată de producător la 1000 ore de funcţionare,
cu o abatere medie pătratică de 100 ore. Se cere să se determine:
1) numărul de lămpi care probabil se vor arde în primele 700
ore de funcţionare;
2) numărul de lămpi care probabil se vor arde între 900 şi
1300 de ore de funcţionare;
3) numărul de ore după care probabil se vor arde 10% din
lămpi;
Se presupune că durata de funcţionare a lămpilor urmează
legea normală.

Tema de control nr. 10

Să se proiecteze (folosindu-se tabelele-anexă 5.3 şi 5.4),

planul de control pentru recepţia unor loturi de produse
cunoscându-se că în contractul economic de aprovizionare
tehnico-materială s-au convenit: livrarea unui produs în loturi cu
efectivul în clasa N=1201 … 3200, pentru caracteristicile majore
valoarea AQL=1 %, aplicarea eşantionării simple, cu Nv=II.

Indicaţii:
- din Tabelul-anexă 5.3, pentru N=1201 … 3200 şi Nv=II, rezultă
LC;
- din Tabelul-anexă 5.4, pentru LC stabilit anterior, se obţine n
care, împreună cu AQL=1 %, conduce la valorile A şi R pentru
verificarea normală.

Tema de control nr. 11

 În urma efectuării unui şir de măsurători asupra unei
caracteristici de calitate s-au obţinut următoarele rezultate:

5,12 5,10 5,06 5,11 5,08 5,09 5,11 5,10

5,11 5,06 5,09 5,15 5,11 5,10 5,09 5,12
5,10 5,13 5,10 5,12 5,13 5,11 5,07 5,05
5,13 5,02 5,12 5,16 5,08 5,13 5,14 5,11
5,10 5,09 5,10 5,11 5,12 5,12

Pe baza datelor obţinute să se testeze, dacă rezultatele

reprezintă o repartiţie independentă, pentru un nivel de
semnificaţie α = 0,05.

Tema de control nr. 12

Determinările efectuate asupra unui număr de 250 de

epruvete de oţel luate din 25 de şarje (10 epruvete din fiecare şarjă)
au dus la obţinerea datelor din tabelul 6.3. referitoare la
caracteristica de calitate „rezistenţa la rupere”.

Tabelul 6.3. Valorile x şi s2 pentru 25 de şarje

Nr. Nr. Nr.
şarjei
x si2 şarjei
x si2 şarjei
x si2
1 44,35 0,32 10 43,40 1,03 19 42,53 0,77
2 42,43 2,26 11 42,58 0,68 20 42,37 1,90
3 43,88 1,99 12 42,78 0,79 21 44,67 2,91
4 40,45 0,56 13 39,58 0,89 22 39,77 5,87
5 38,65 2,90 14 42,18 0,39 23 43,32 1,76
6 41,75 3,06 15 43,87 2,11 24 41,20 2,19
7 42,33 1,55 16 39,47 2,88 25 42,68 2,25
8 41,03 4,48 17 43,20 2,95
9 41,93 0,88 18 41,93 6,87

Să se verifice omogenitatea dispersiilor şi să se calculeze

dispersia generală.

Indicaţii:
 Se poate observa că cea mai mare dispersie este cea care
2  6,87 . Se va calcula valoarea 2
corespunde şarjei a 18 – a, s18
18
25

6,87  9
 si2 54, 24
218   28,5 unde s 2  i 1   2,17
  2,17 r 25

Pentru α = 0,05 şi  = 9 se obţine din tabelul funcţiei

2
valoarea 0,05;9  16,9 . Întrucât 28,5  16,9 se trage concluzia că
dispersia acestei şarje diferă semnificativ de a celorlalte şarje şi în
consecinţă trebuie eliminate de la calculul dispersiei generale.
Continuând procedeul se vor elimina din calcul celelalte dispersii
care diferă semnificativ de ale celorlalte şarje, iar în final se
calculează dispersia generală ca medie a dispersiilor rămase
(neeliminate).

Tema de control nr. 13

Cele 10 valori care au constituit rezistenţa la rupere pentru

proba a 10-a din aplicaţia 2 sunt: 43,80; 42,50; 43,00; 44,20; 44,10;
43,40; 41,60; 44,30; 44,80; 42,30. În tabelul 6.3. se dau media şi
dispersia acestei probe respectiv x = 43,40 şi s2 = 1,03. Se va
verifica cu testul Massey dacă valorile care alcătuiesc această
probă urmează o lege de repartiţie normală.

Indicaţii:
Pentru aplicarea testului valorile caracteristicii se grupează
crescător (coloana 1 , tabelul 6.6). Întrucât fiecare variantă xi apare
o singură dată, rezultă că ni = 1 în toate cazurile. Funcţia empirică
de repartiţie Fn(xi) reprezintă frecvenţa relativa cumulată obţinută
cu relaţia  nk / ni .
k 1

Tabelul 6.6. Valorile ordonate şi calculele necesare aplicării

testului Massey
 x x
xi xi  i ni Fn(xi) (zi) Fn(xi)(zi)
s
1 2 3 4 5 6
41,60 1
42,30 1
42,50 1
43,00 1
43,40 1
43,80 1
44,10 1
44,20 1
44,30 1
44,80 1

Tema de control nr. 14

În vederea introducerii controlului statistic pe baza „fişei p”

la un produs timp de 20 de zile, din producţia maşinii au fost
prelevate şi controlate zilnic câte 100 de exemplare. Rezultatele
controlului se prezintă în tabelul 6.9.

Tabelul 6.9. Rezultatele controlului pentru 100 produse

Ziua Număr de Fracţiunea Ziua Număr de Fracţiunea
produse defectivă produse defectivă
defecte defecte
1 3 0,03 11 7 0,07
2 4 0,04 12 9 0,09
3 5 0,05 13 10 0,10
4 7 0,07 14 11 0,11
5 4 0,04 15 5 0,05
6 6 0,06 16 4 0,04
7 2 0,02 17 5 0,05
8 10 0,10 18 2 0,02
9 7 0,07 19 3 0,03
10 7 0,07 20 9 0,09

Se cere să se determine limita de control pentru acest proces.

Indicaţii:
 Întrucât nu se cunoaşte fracţiunea defectivă şi dispersia
caracteristice procesului de fabricaţie, pentru calculul limitei de
control se vor utiliza relaţiile prezentate la cazul 2 (din curs).

Tema de control nr. 15

Se introduce controlul statistic prin număr de defecte la

produsul Z. deoarece, din cercetări anterioare, nu se dispune de
date privind desfăşurarea procesului de fabricaţie, s-a făcut o
analiză premergătoare introducerii controlului statistic. În acest
scop s-au extras din producţia maşinii 15 probe, fiecare de volum
n = 4. După efectuarea controlului a rezultat situaţia din tabelul
6.10 (obţinută în urma depistării defectelor din probă).
Să se determine de control pentru fişa C şi pentru fişa U.

Tabelul 6.10. Rezultatele măsurătorilor pentru 15 probe

Număr de
Numărul Volumul probei Număr de defecte
defecte pe
probei (n) în probă (Ci)
unitate (Ui)
1 4 8 2,0
2 4 6 1,5
3 4 14 3,5
4 4 6 1,5
5 4 4 1,0
6 4 10 2,5
7 4 8 2,0
8 4 12 3,0
9 4 0 0
10 4 10 2,5
11 4 6 1,5
12 4 14 3,5
13 4 12 3,0
14 4 6 1,5
15 4 10 2,5
Total 60 126 31,5