Sunteți pe pagina 1din 12

UNITATEA DE STUDIU 9

DETERMINAREA NECESARULUI DE FINANŢARE A CICLULUI DE EXPLOATARE


Obiectivele Unităţii de studiu 9..........................................................................................................................123
9.1. Metodele analitice de determinare a necesarului de finanţare pentru exploatare........................................123
9.2. Metodele sintetice de determinare a necesarului de finanţare pentru exploatare.........................................128
Lucrare de verificare............................................................................................................................................133
Bibliografie..........................................................................................................................................................134

Obiectivele Unităţii de studiu 9


În urma parcurgerii acestei unităţi de curs veţi fi în măsură să:

 Înţelegeţi semnificaţia conceptului de ”necesar de finanţare a ciclului de eploatare” al


întreprinerii;
 Cunoaşteţi metodele analitice bazate pe costurile exploatării şi pe cifra de afaceri pentru
determinarea necesarului mediu anual şi trimestrial de finanţare a ciclului de exploatare;
 Cunoaşteţi metodele sintetice bazate pe costurile exploatării şi pe cifra de afaceri pentru
previzionarea necesarului mediu anual şi trimestrial de finanţare a ciclului de exploatare;
 Aplicaţi, pe cazuri studiate, metodele de previziune a necesarului de finanţare a ciclului de
exploatare.
Necesarul de finanţare a ciclului de exploatare (NFCE) exprimă nevoia totală de
capitaluri pentru procurarea stocurilor de active circulante şi asigurarea unui sold normal de
creanţe, astfel încât să se desfăşoare continuu ciclul de exploatare1. Determinarea NFCE este o
etapă importantă în planificarea financiară, care oferă informaţii privind mărimea investiţiilor de
capital în active circulante. La stabilirea necesarului de finanţare a ciclului de exploatare trebuie
să se ţină seama de doi parametri esenţiali2, şi anume: dimensiunea activităţii de exploatare ce
urmează a se desfăsura, deoarece mărimea activelor circulante evoluează, în general, în acelaşi
sens cu volumul activităţilor pe care şi le propune întreprinderea; condiţiile în care activitatea de
exploatare este organizată, respectiv durata de imobilizare a capitalului în active circulante, care
este direct dependentă de politica de stocare şi politica comercială a întreprinderii. Fundamentarea
NFCE se realizează cu ajutorul metodelor analitice şi a metodelor sintetice (globale), ambele au
ca indicatori de fundamentare costurile exploatării şi cifra de afaceri previzionată. Determinarea
NFCE pe baza costurilor exploatării se explică prin faptul că nevoia de capitaluri pentru
procurarea şi deţinerea activelor circulante este determinată de cheltuielile de achiziţie,
manipulare, transport al materialelor, fabricaţie şi comercializare a produselor şi/sau serviciilor,
previzionate în bugetele de exploatare. Nivelul activelor circulante din bilanţ va indica măsura în
care întreprinderea este preocupată pentru reducerea cheltuielilor de exploatare şi pentru
creşterea rentabilităţii. Determinarea NFCE pe seama cifrei de afaceri se justifică prin nevoia de
a recupera, cât mai rapid posibil, capitalurile avansate pentru procurarea activelor circulante.
Acesta se realizează prin cifra de afaceri şi reflectă preocuparea întreprinderii pentru creşterea
lichidităţii activelor circulante3.

9.1. Metodele analitice de determinare a necesarului de finanţare pentru exploatare


Metodele analitice permit determinarea NFCE pe fiecare categorie de activ circulant, în
special, stocuri şi produse expediate. În cadrul fiecărei categorii de stoc, calculul se realizează mai
analitic pe fiecare element de stoc (materii prime şi materiale consumabile, produse în curs de
execuţie, produse finite) şi pe fiecare tip de stoc (curent, de siguranţă, de condiţionare şi pentru

1
Vintilǎ G., Op. cit., p. 315.
2
Bucǎtaru D., Gestiunea financiarǎ a întreprinderii, Editura Universitǎţii „Al. I. Cuza” Iaşi, 2003, p. 114.
3
Stancu I., Finanţe, Ediţia a treia, Ed. Economicǎ, Bucureşti, 2002, p. 981.
124 Gestiunea financiar - contabilã a întreprinderii

transport intern). După cum se deduce, calculul NFCE prin metodele analitice este laborios şi
costisitor, fapt pentru care în practică aceste metode sunt recomandate doar atunci când se produc
modificări structurale considerabile în activitatea întreprinderii (înfiinţare, dezvoltare, fuzionare
etc.), în caz contrar se folosesc metodele sintetice.
Corespunzător metodelor analitice bazate pe costurile exploatării, punctele de plecare în
determinarea NFCE sunt reprezentate de cheltuielile de exploatare, timpul între două reconstituiri
succesive ale stocurilor de active circulante şi o serie de coeficienţi de corecţie (Fig. nr. 1.).
Cheltuieli medii
zilnice

Ch. de desfacere k=1

k=1

Ch.fabricaţie
Ch.materiale

k=0,5

k=1 k=1/2

Intervale de stocare,
tp, s, c i D Dst Ddec fabricaţie, decontare

Durata ciclului
Aprovizionare Producţie Desfacere Încasare de exploatare
Fig. nr. 3. Necesarul de finanţat al ciclului de exploatare
Elementele de cheltuieli care caracterizează fiecare fază a ciclului de exploatare.
În faza de aprovizionare predomină cheltuielile materiale ( Chm ), dependente de cantitatea
de materii prime şi materiale necesare realizării producţiei previzionate şi de preţul unitar de
aprovizionare. În faza de producţie sunt majoritare cheltuielile de fabricaţie ( Ch f ), care variază
în funcţie de: volumul materialelor date în consum pentru realizarea producţiei previzionate;
nivelul cheltuielilor cu salariile, întreţinerea şi funcţionarea utilajelor, inclusiv cheltuielile
generale ale secţiilor şi cheltuielile generale de administraţie. În faza de comercializare, nivelul
cheltuielilor ( Ch pf ) este în funcţie de volumul producţiei predate la magazie pentru a fi expediată,
de costul de producţie antecalculat al produselor finite şi de cheltuielile de livrare către
beneficiari. Cheltuielile anuale pe faze ale ciclului de exploatare, astfel determinate, se raportează
la 360 de zile pentru a obţine cheltuielile medii zilnice necesare formării unei unităţi de stoc.
 Timpul între două reconstituiri consecutive ale stocurilor exploatării.
Acest element constitutiv al NFCE se determină ca o medie aritmetică, simplă sau
ponderată, a duratelor efective de rotaţie a stocurilor între două reconstituiri succesive de stocuri,
înregistrate în perioada anterioară. Plecând de la aceste durate efective, se fac estimări cu privire
la duratele viitoare prevăzute în contractele de aprovizionare şi desfacere şi în fişele tehnologice
de fabricaţie a produselor. Pe faze ale ciclului de exploatare timpul între două reconstituiri
succesive are structură diferită4. Astfel, în faza de aprovizionare pentru cuantificarea lui se iau în
calcul: intervalul mediu pentru stocul curent de materii prime şi materiale ( i ); intervalul mediu

4
Vintilǎ G., Op. cit., p. 317.
Gestiunea financiar - contabilã a întreprinderii 125

pentru stocul de siguranţă ( s ); intervalul pentru stocul de condiţionare ( c ); intervalul de timp


pentru transportul intern (între depozitul central şi depozitele secţiilor de producţie) ( t p ). În faza
de producţie se ţine seama în calcul necesarului de finanţat de durata de fabricaţie ( D ), care se
corelează direct cu tehnologia de fabricaţie (timpul de pregătire a maşinilor; timpul pentru
prelucrarea propriu-zisă; timpul pentru controlul între fazele de producţie; timpul necesar predării
la magazie a produselor finite etc.). În faza de desfacere timpul reflectă durata medie de staţionare
în magazine a produselor finite (timpul de control tehnic de calitate; timpii pentru formarea
loturilor de produse, etichetare şi întocmire a documentelor de expediere) ( Dst ). În faza de
încasare se previzionează durata medie de încasare a produselor expediate, inclusiv timpul cerut
de deplasarea între întreprindere şi beneficiarii de produse livrate ( Ddec ).
 Coeficienţii de corecţie cu care se ajustează cheltuielile sunt diferenţiaţi în funcţie de
ritmul alocării capitalurilor pentru reconstituirea stocurilor sau în raport cu ritmul de
recuperare a cheltuielilor de exploatare prin darea în consum a stocurilor5.
Cheltuielile cu materialele pentru stocul curent se corectează cu un coeficient egal cu 0,5 datorită
consumării treptate a stocurilor materiale, de la nivelul maxim din prima zi a aprovizionării până
la nivelul minim din preziua unei noi aprovizionări. Cheltuielile de fabricaţie se ajustează cu un
coeficient cuprins între 0,5 şi 1, în funcţie de ritmul de alocare a resurselor băneşti pentru
formarea stocului de produse în curs de fabricaţie, pornind de la costul materialelor intrate în
ciclul de fabricaţie şi încheind cu costul antecalculat al produselor în curs.
Relaţia de calcul pentru necesarul de finanţare mediu anual, conform metodei analitice
Chexp
bazată pe costurile exploatării, este următoarea: NFCE   T  k  Ch z  T  k .
360

Ch z

în care: Ch z - cheltuielile medii zilnice de exploatare;


T - durata în zile a ciclului de exploatare;
k - coeficientul de corecţie specific pentru unele faze în care cheltuielile nu cresc uniform
sau nu rămân constante pe toată perioada imobilizării.
Potrivit reprezentării grafice anterioare, nevoia de finanţare a ciclului de exploatare este
suprafaţa alocărilor de capital de la darea în consum a materialelor până la încasarea produselor
vândute pe durata ciclului de exploatare. Metodele analitice se folosesc pentru determinarea
necesarului de finanţare pentru materialele şi produsele semnificative. Însă, pentru că de cele mai
multe ori nomenclatorul de materiale şi produse din întreprindere este foarte numeros, se
determină analitic numai nevoia de finanţare medie anuală, urmând ca necesarul trimestrial să fie
determinat după o metodă sintetică.
 Pentru stocurile de materiale semnificative, necesarul mediu anual de finanţare ( NF m ) se
N p i 
determină după relaţia: NF m  a a    s  c  ttp   Ch mz  t .
360
  2
Ch mz t
în care: - N a - necesarul anual din materialul considerat;
- p a - preţul unitar de aprovizionare;
- i - intervalul mediu pentru stocul curent;
-s - intervalul mediu pentru stocul de siguranţă;
-c - intervalul pentru stocul de condiţionare;
- t t - intervalul pentru transportul intern;
- t - intervalul între două aprovizionări succesive;

5
Stancu I., Finanţe, Ediţia a treia, Ed. Economicǎ, Bucureşti, 2002, p. 981.
126 Gestiunea financiar - contabilã a întreprinderii

` - Ch mz - cheltuielile materiale medii zilnice.


Intervalul mediu pentru stocul curent se corectează cu 1/2, deoarece stocul curent se
constituie instantaneu, iar trecerea în consum a materialelor are loc treptat până la epuizarea
totală, când are loc o nouă reconstituire a acestuia.
 Prin înmulţirea succesivă a cheltuielilor materiale medii zilnice cu fiecare interval de timp
din relaţia anterioară, de calculează necesarul mediu anual de finanţat pe tipuri de stocuri
materiale, astfel:
N p i
- pentru stocul curent: NF Scrt  a a 
360 2
N p
- pentru stocul de siguranţă: NF Ssig  a a  s
360
N p
- pentru stocul de condiţionare: NF Sc  a a  c
360
N p
- pentru stocul de transport intern: NF Stp  a a  ttp
360
NF m  NF Scrt  NF Ssig  NF Sc  NF Stp
 Pentru elementele de stocuri materiale nesemnificative (diverse) necesarul de mediu anual
Ch
de finanţare ( NF d ) se calculează astfel: NF d  d  NF m .
Chm
în care: - Chd - cheltuielile anuale pentru elementele nesemnificative (diverse) de stocuri
materiale;
- Chm - cheltuielile anuale cu stocurile materiale semnificative ( N a  pa );
- NF m - necesarul mediu anual de finanţare pentru stocurile materiale semnificative.
 Necesarul mediu anual de finanţare pentru stocurile de produse în curs de execuţie
Q c
( NF pc ) este calculat conform relaţiei următoare: NF pc  p a  k  D  Ch f  k  D .
360

Ch f

în care: - Q p - producţia anuală previzionată;


- c a - costul unitar antecalculat al producţiei în curs;
- k - coeficientul de corecţie specific ritmului de avansare a cheltuielilor de fabricaţie
(0,5-1);
- D - durata ciclului de fabricaţie;
- Ch f - cheltuielile de fabricaţie medii zilnice.
 Pentru stocurile de produse finite necesarul mediu anual de finanţare ( NF pf ) se
Q c
determină în acelaşi mod: NF pf  p apf  Dst  Ch p  Dst .
360
 
Ch p

în care: - capf - costul unitar antecalculat al produselor finite;


- Dst - durata medie de staţionare în magazie a produselor finite;
- Ch p - cheltuielile de producţie medii zilnice.
 Pentru stocul de produse expediate ( NF ex ) clienţilor, necesarul mediu anual de finanţare
Qa  capf
se determină astfel: NF ex   Ddec .
360
Gestiunea financiar - contabilã a întreprinderii 127

în care: - Ddec - durata de decontare.


Necesarul mediu anul de finanţare a ciclului de exploatare se determină prin însumarea
necesarurilor medii anuale de finanţat pe elemente de activ circulant, după relaţia de mai jos:
NFCE  NF m + NF d + NF pc + NF pf + NF ex
Necesarul trimestrial de finanţare a ciclului de exploatare ( NFCEtrim ) se determină ca
produs între cheltuielile de exploatare trimestriale ( Chexptrim ) şi durata trimestrială a ciclului de
Chexp trim NFCE  90
exploatare ( Ttrim ), după relaţiile care urmează: NFCEtrim   Ttrim şi Ttrim  .
90 Chexp
Necesarul trimestrial de finanţare pentru fiecare categorie de stoc şi pentru produsele
expediate se calculează în mod similar.
Metoda analitică bazată pe cifra de afaceri cuantifică NFCE în funcţie de cifra de afaceri
previzionată în bugetul vânzărilor ( CAp ) şi de duratele de rotaţie a elementelor de activ circulant
( Rc ). Duratele de rotaţie (ratele cinetice) sunt determinate pe baza informaţiilor din bilanţul şi
contul de profit şi pierdere din exerciţiul anterior, relative la soldurile de materii prime ( S m ),
produse în curs ( S pc ), produse finite ( S pf ), produse expediate( Sex ) şi cifra de afaceri ( CAa ).
Relaţiile de calcul pentru necesarul mediu anual de finanţare a ciclului de exploatare sunt:
CAp
NFCE   Rc
360
S CAp
- pentru materii prime: Rcm  m  360 ; NF m   Rcm
CAa 360
S pc CAp
- pentru produse în curs: Rc pc   360 ; NF pc   Rc pc
CAa 360
S pf CAp
- pentru produse finite: Rc pf   360 ; NF pf   Rc pf
CAa 360
S CAp
- pentru produsele expediate: Rcex  ex  360 ; NF ex   Rcex
CAa 360
NFCE  NF m + NF pc + NF pf + NF ex
Necesarul trimestrial de finanţare a ciclului de exploatare ( NFCEtrim ) după metoda
analitică bazată pe cifra de afaceri este apreciat după mdelele de calcul care urmează:
CAptrim
NFCEtrim   Rctrim
90
S CAptrim
- pentru stocul de materii prime: Rcm  m  90 ; NFmtrim   Rcm
CAa 90
S pc CAptrim
- pentru produse în curs: Rc pc   90 ; NF pctrim   Rc pc
CAa 90
S pf CAptrim
- pentru produse finite: Rc pf   90 ; NFpftrim   Rc pf
CAa 90
S CAptrim
- pentru produse expediate: Rcex  ex  90 ; NFextrim   Rcex
CAa 90
NFCEtrim  NFmtrim + NFpctrim + NFpftrim + NFextrim
128 Gestiunea financiar - contabilã a întreprinderii

Necesarul anual şi treimestrial de finanţare a ciclului de exploatare reprezintă o informaţie


utilă în procesul bugetării trezoreriei.

9.2. Metodele sintetice de determinare a necesarului de finanţare pentru exploatare

Metodele sintetice presupun determinarea NFCE, anual şi trimestrial, pe totalul activelor


circulante în funcţie de volumul previzionat al activităţii de exploatare şi de durata de rotaţie a
activelor circulante din exerciţiul anterior, care se consideră repetabilă în viitor. Aceste metode se
folosesc în perioade de stabilitate economică şi se bazează pe modificarea liniară şi proporţională
a elementelor de activ circulante în raport cu volumul de activitate. Din cauză că în realitate nu
totdeauna există o relaţie de liniaritate şi proporţionalitate directă între mărimea activelor
circulante şi volumul de activitate a întreprinderii, se folosesc şi metode neliniare (probabilistice).
Există metode sintetice bazate pe costurile exploatării şi pe cifra de afaceri.
Potrivit metodei sintetice bazată pe costurile exploatării, necesarul anual de finanţare a
ciclului de exploatare se calculează în funcţie de: producţia fizică previzionată în bugetul de
producţie ( Q p ), costul unitar antecalculat ( capf ) şi durata de rotaţie a activelor circulante ( Dr ),
Q p  capf S ac
astfel: NFCE   Dr şi Dr   360 .
360 Pmf
Durata de rotaţie a activelor circulante se calculează în funcţie de soldul activelor
circulante ( S ac ) şi producţia marfă (destinată vânzării) ( Pmf ) din anul precedent. Ea exprimă, în
număr de zile, intervalul necesar pentru reînnoirea activelor circulante prin intermediul
vânzărilor.
În mod similar se determină necesarul trimestrial de finanţare a ciclului de exploatare:
Q ptrim  capf S
NFCEtrim   Drtrim şi Drtrim  ac  90
90 Pmf
Metoda sintetică bazată pe cifra de afaceri se apropie foarte mult de metoda analitică
bazată pe cifra de afaceri, diferenţa constă în faptul că determinarea necesarului mediu anual de
finanţare se realizează global, pentru ansamblul activelor circulante. Pentru aceasta se ia în calcul
cifra de afaceri previzionată ( CAp ) şi durata de rotaţie a activelor circulante în cifra de afaceri
CAp Sac
( Rc ) din exerciţiul anterior, astfel: NFCR   Rc şi Rc 
 360 .
360 CAa
Necesarul trimestrial de finanţare a ciclului de exploatare se determină ca produs între
vânzările medii zilnice previzionate şi rata cinetică trimestrială, după relaţiile:
CAptrim S
NFCEtrim   Rctrim şi Rctrim  ac  90
90 CAa
6
Literatura de specialitate recomandă metodele sintetice de previzionare a necesarului de
finanţare a ciclului de exploatare, deoarece rezultatele obţinute prin aplicarea lor sunt foarte
apropiate de cele rezultate aplicând metodele analitice, în schimb prezintă avantajul unui cost mai
redus de aplicare.

 Aplicaţii
Aplicaţia nr. 1. Să se determine necesarul mediu anual şi trimestrial de finanţare a ciclului
de exploatare, utilizănd metodele analitice bazate pe costurile exploatării, cu ajutorul datelor din
Tabelul 1.
6
Vintilǎ G., Gestiunea financiarǎ a întreprinderii, Ed. Didacticǎ şi Pedagogicǎ, Bucureşti, 2005, p. 324.
Gestiunea financiar - contabilã a întreprinderii 129

Tabelul nr. 1. Elemente de calcul al necesarului de finanţare a ciclului de exploatare


Specificare Perioada I Perioada II
Producţia previzionată - Q p (buc.) 85000 70000
Consumul specific (norma de consum) - nc (kg/buc.) 0,4 0,8
Preţul de aprovizionare a materiilor prime - pa (lei/kg) 4 4
Costul de producţie unitar antecalculat - ca (lei/buc.) 6 8
Intervalul mediu pentru condiţionare - c (zile) 5 5
Intervalul mediu pentru transportul intern - t tp (zile) 2 2
Coeficienţii de corecţie - k 0,8 0,85
Durata de fabricaţie - D (zile) 11 10
Costul unitar antecalculat al produselor finite - capf (lei/buc.) 9 11
Durata de staţionare în magazie a produselor finite - Dst (zile) 6 5
Durata medie de decontare a facturilor - Ddec (zile) 10 10
Ch. previz. pt. stocurile diverse de materii prime Chd (lei) 214000 214000
Repartizarea pe trim. a elementelor necesare: Trim. I şi II - 24%; Trim. III. - 22%; Trim.IV. - 30%

Rezolvare:
1. Determinarea necesarului mediu anual de finanţare pentru stocul de materii
prime:
N a  pa  i 
 
2
NF m     s  c  ttp   Ch mz  t N a   Q p  nc  85000  0,4  70000  0,8  90000 kg
360
   2 n 1
Ch mz t
Pentru calculul intervalului mediu pentru stocul curent ( i ) şi a intervalului mediu pentru stocul de
siguranţă ( s ) se utilizeză datele din Tabelul 2.

i i i 
q  t 17000  70  20000  70  15000  60  18000  90  20000  55
 69
 qi 90000

s  qi  ta  415000  7,55  8 zile


 qi 55000
Tabelul nr. 2. Elemente de calcul ale intervalului mediu pentru stocul curent şi stocul de siguranţă
Intervalul de Cantitatea de Intervalul mediu Întârzieri în Cantităţi
pentru stocul
aprovizionare aprovizionat aprovizionare întârziate ( q j t j )
curent
t i - zile qi - kg t j  ti  i - zile q j - kg
i - zile
70 17000 69 1 17000 17000
70 20000 69 1 20000 20000
60 15000 69 - - -
90 18000 69 21 18000 378000
55 20000 69 - - -
Total 90000 - - 55000 415000
90000  4  69 
NF m     8  5  2   49500 lei
360  2 
2. Determinarea necesarului mediu anual de finanţare, pe categorii de stocuri de
materii prime:
N p i
- stocul curent: Scrt  a a   1000  34,5  34500 lei
360 2
N p
- stocul de siguranţă: S sig  a a  s  1000  8  8000 lei
360
N p
- stocul de condiţionare: Sc  a a  c  1000  5  5000 lei
360
130 Gestiunea financiar - contabilã a întreprinderii

N a  pa
- stocul pentru transport intern: Stp   ttp  1000  2  2000 lei
360
3. Determinarea necesarului de finanţare trimestrial pentru stocul de materii prime
Ch NFCE  90 49500  90
( NFmtrim ): NFmtrim  mtrim  ttrim ; ttrim    12,38 zile
90 Chm 90000  4
ChmI  ChmII  360000  24%  86400 lei; ChmIII  360000  22%  79200 lei
ChmIV  360000  30%  108000 lei
86400 79200
NFmI  NFmII   12,38  11884,80 lei; NFmIII   12,38  10894,40 lei
90 90
108000
NFmIV   12,38  14856 lei;  NFmtrim  NF m  49500 lei
90
4. Determinarea necesarului mediu anual de finanţare pentru elementele
nesemnificative (diverse) de stoc de materii prime:
Ch 214000
NF d  d  NF m   49500  29425 lei
Chm 360000
5. Determinarea necesarului trimestrial de finanţare pentru elementele de stoc de
Ch
materii prime nesemnificative: NFdt  dt  NF mt
Chmt
ChdI  ChdII  214000  24%  51360 lei; ChdIII  214000  22%  47080 lei
ChdIV  214000  30%  64200 lei
51360 47080
NFdI  NFdII   11884,80  7064,85 ; NFdIII   10894,4  6476,12
86400 79200
64200
NFdIV  14856  8831,07 ;  NFdtrim  NF d  29425 lei
108000
6. Determinarea necesarului mediu anual de finanţare pentru produsele în curs de
fabricaţie:
Q p  ca 85000  6 70000  8
NF pc   k  D ; NF pc   0,8 11   0,82 10  25222,23
360 360 360
7. Determinarea necesarului trimestrial de finanţare pentru producţia în curs de
Ch ftrim
fabricaţie: NFpctrim   k  Dtrim
90
NF pc  90 25222,23  90
Ch f  Qp  ca ; Dtrim    2,60 zile
Ch ftrim  k 872000
Ch fI  Ch fII  872000  24%  209280 lei; Ch fIII  872000  22%  191840 lei
Ch fIV  872000  30%  261600 lei
209280 191840
NFpcI  NFpcII   2,60  6045,87 lei; NFpcIII   2,60  5542,04 lei
90 90
261600
NFpcIV   2,60  7557,33 lei;  NFpctrim  NF pc  25222,23 lei
90
8. Determinarea necesarului mediu anual de finanţare pentru produsele finite:
Q p  capf 85000  9 70000 11
NF pf   Dst  6   5  23444,44 lei
360 360 360
Gestiunea financiar - contabilã a întreprinderii 131

9. Determinarea necesarului de finanţare trimestrial pentru produsele


Ch
finite: NFpftrim  ptrim  Dstrim ; Chp  Q p  capf
90
NF pf  90 23444,44  90
Dstrim    1,37 zile
Chp 1535000
ChpI  ChpII  1535000  24%  368400 lei; ChpIII  1535000  22%  337700 lei
ChpIV  1535000  30%  460500 lei
368400 337700
NFpfI  NFpfII   1,37  5607,87 lei; NFpfIII  1,37  5140,54 lei
90 90
460500
NFpfIV  1,37  7009,83 lei;  NFpftrim  NF p  23444,44 lei
90
10. Determinarea necesarului mediu anual de finanţare pentru produsele expediate:
Qa  capf 85000  9 70000  11
NF ex   Ddec   10   10  42638,89 lei
360 360 360
11. Determinarea necesarului de finanţare trimestrial pentru poducţia
Ch NF ex  90 42638,89  90
expediată: NFex  p  Ddec ; Ddec    2,5 zile
90 Ch p 1535000
368400 337700
NFexI  NFexII   2,5  10233,33 lei; NFexIII   2,5  9380,56 lei
90 90
460500
NFexIV   2,5  12791,67 lei;  NFextrim  NF ex  42638,89 lei;
90
Necesarul mediu anual de finanţare a activităţii de exploatare, determinat prin metoda
analitică bazată pe costurile exploatării, este:
NFCE  NF m  NF d  NF pc  NF pf  NF ex  170230,56 lei
Aplicaţia nr. 2. Determinaţi necesarul de finanţat, mediu anual şi trimesrial, prin metoda
analitică bazată pe cifra de afaceri, cunoscând că: cifra de afaceri din anul anterior este de 124422
mii lei, cifra de afaceri previzionată este de 182213 mii lei şi se repartizează pe trimestre după
aceleaşi procente de la aplicaţia anterioară, iar soldurile stocurilor de active circulante din
perioada precedentă sunt cele de mai jos: stocurile de materii prime: 10834 mii lei;stocurile de
produse în curs: 6231 mii lei; stocurile de produse finite: 15665 mii lei;creanţele clienţi: 40522
mii lei.

Rezolvare:
1. Determinarea necesarului mediu anual de finanţare pentru categoriile de activ
CAp
circulant, după relaţia: NFCE   Rc
360
S 10834
- pentru materii prime: Rcm  m  360   360  31,35 zile
CAa 124422
CAp 182213
NF m   Rcm   31,35  15867,72 mii lei
360 360
S pc 6231
- pentru produse în curs: Rc pc   360   360  18,03 zile
CAa 124422
CAp 182213
NF pc   Rc pc   18,03  9125,83 mii lei
360 360
132 Gestiunea financiar - contabilã a întreprinderii

S pf 15665
- pentru produse finite: Rc pf   360   360  45,32 zile
CAa 124422
CAp 182213
NF pf   Rc pf   45,34  22948,84 mii lei
360 360
S 40522
- pentru produsele expediate: Rcex  ex  360   360  117,25 zile
CAa 124422
CAp 182213
NF ex   Rcex   117,25  59346,09 mii lei
360 360
NFCE  NF m + NF pc + NF pf + NF ex = 107288,48 mii lei
2. Determinarea necesarului de finanţare trimestrial pentru elementele de activ
CAptrim
circulant, după relaţia: NFCEtrim   Rctrim
90
S 10834
- pentru stocul de materii prime: Rcm  m  90   90  7,84 zile
CAa 124422
CApI  CApII  182213  24%  43731,12 mii lei
CApIII  182213  22%  40086,86 mii lei; CApIV  182213  30%  54663,90 mii lei
CApI 43731,12
NFmI  NFmII   Rcmtrim   7,84  3809,47 mii lei
90 90
CApIII 40086,86
NFmIII   Rcmtrim   7,84  3492,02 mii lei
90 90
CApIV 54663,90
NFmIV   Rcmtrim   7,84  4761,83 mii lei
90 90
 NFmtrim  NF m  15872,79 mii lei
S pc 6231
- pentru produse în curs: Rc pc   90   90  4,50 zile
CAa 124422
CApI 43731,12
NFpcI  NFpcII   Rcmtrim   4,50  2186,56 mii lei
90 90
CApIII 40086,86
NFpcIII   Rcmtrim   4,50  2004,34 mii lei
90 90
CApIV 54663,90
NFpcIV   Rcmtrim   4,50  2733,20 mii lei
90 90
 NFpctrim  NF pc  9110,66 mii lei
S pf 15665
- pentru produse finite: Rc pf   90   90  11,33 zile
CAa 124422
CApI 43731,12
NFpfI  NFpfII   Rcmtrim  11,33  5505,26 mii lei
90 90
CApIII 40086,86
NFpfIII   Rcmtrim  11,33  5046,49 mii lei
90 90
CApIV 54663,90
NFpfIV   Rcmtrim  11,33  6881,58 mii lei
90 90
Gestiunea financiar - contabilã a întreprinderii 133

 NFpftrim  NF pf  22938,59 mii lei


Sex 40522
- pentru produse expediate: Rcex   90   90  29,31 zile
CAa 124422
CApI 43731,12
NFexI  NFexII   Rcmtrim   29,31  14241,77 mii lei
90 90
CApIII 40086,86
NFexIII   Rcmtrim   29,31  13054,95 mii lei
90 90
CApIV 54663,90
NFexIV   Rcmtrim   29,31  17802,21 mii lei
90 90
 NFextrim  NF ex  59340,70 mii lei
NFCEtrim  NFmtrim + NFpctrim + NFpftrim + NFextrim  107288,48 mii lei
Aplicaţia nr. 3. Folosind datele de la aplicaţia anterioară determinaţi necesarul mediu
anual şi trimestrial de finanţare prin metoda sintetică.

Rezolvare:
1. Determinarea necesarului mediu anual de finanţare a ciclului de
CAp 182213
exploatare: NFCR   Rc   211,95  107277,90 mii lei
360 360
S 73252
Rc  ac  360   360  211,95 zile
CAa 124422
2. Determinarea necesarului trimestrial de finanţare a ciclului de
S 73252
exploatare: Rctrim  ac  90   90  52,99 zile
CAa 124422
CApI 43731,12
NFCE I  NFCE II   Rcmtrim   52,99  25747,91 mii lei
90 90
CApIII 40086,86
NFCE III   Rcmtrim   52,99  23602,25 mii lei
90 90
CApIV 54663,90
NFCE IV   Rcmtrim   52,99  32184,89 mii lei
90 90
 NFCEtrim  NFCE  107277,90
LUCRARE DE VERIFICARE AFERENTĂ UNITĂŢII DE STUDIU 9.
A. Răspundeţi la întrebările de mai jos:
1. Ce exprimă necesarul de finanţare a ciclului de exploatare şi care sunt parametrii de care se ţine
seama în dimensionarea acestuia?
2. Care sunt elementele în funcţie de care se determină necesarul de finanţare a ciclului de exploatare
în cazul metodei analitice bazate pe costurile exploatării?
3. Care sunt elementele în funcţie de care se determină necesarul de finanţare a ciclului de exploatare
în cazul metodei analitice bazate pe cifra de afaceri?
4. Există diferenţe semnificative între metoda analitică bazată pe cifra de afaceri şi metoda sintetică
fundamentată pe cifra de afaceri?
Răspuns corect: a se vedea conţinutul Unităţii de Studiu 9.

B. Studiaţi şi evidenţiaţi avantajele şi dezavantajele metodelor de determinare a necesarului de


finanţare a ciclului de exploatare prin metodele sintetice şi analitice bazate pe costurile exploatării şi
pe cifra de afaceri.
134 Gestiunea financiar - contabilã a întreprinderii

Răspuns corect: a se vedea conţinutul Unităţii de Studiu 9.

Total: 100 puncte (câte 15 puncte pentru fiecare răspuns corect de la punctul A; 30 puncte pentru
răspunsul corect de la B; 10 puncte din oficiu.)

BIBLIOGRAFIE
1. Albouy, M., Décisions financière et création de valeur, 2e édition, Economica, Paris, 2003
2. Berk J., Dearzo P., Finance d’entreprise, Pearson Education, Paris, 2008
3. Bertonèche M., Bilan A., Bouzou N., ş.a., MBA Finance, Eyrolles Éditions d’Organisation, Paris,
2010
4. Conso P., Hemici F., Gestion financière de l’entreprise, 11e edition, Dunod, Paris 2005
5. Dallocchio, M., Salvi, A., Finanza d’azienda, EGEA, Milano, 2004
6. Dragotă, V., Dragotă, M., ş.a., Abordări practice în finanţele firmei, Editura Irecson, Bucureşti, 2005
7. Mironiuc, M., Gestiunea financiar contabilă a întreprinderii. Concepte. Politici. Practici, Editura
Sedcom Libris, Iaşi, 2007
8. Mironiuc, M., Fundamentele ştiinţifice ale gestiunii financiar-contabile a întreprinderii, Editura
Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, 2014
9. Pavarani, E., Tagliavini, G., Pianificazione finanziaria. La gestione della solvibilità e del valore, The
McGraw-Hill Companies, S.R.L., Publishing Group Italia, Milano, 2006
10. Ranson, G. Ph., Chesneau, D., Trésorerie, risque de marchés et gouvernement d’entreprise,
Economica, Paris, 2003
11. Stancu, I., Finanţe. Pieţe financiare şi gestiunea portofoliului. Investiţii reale şi finanţarea lor.
Analiza şi gestiunea întreprinderii, Ediţia a III-a, Editura Economicǎ, Bucureşti, 2002
12. Vernimmen P., Finance entreprise, Dalloz, Paris, 2011