Obiectul previziunii Economia nat moderna constituie un mecanism complex format dintro multitudine de ramuri si subramuri, unitati teritoriale

intre care eixsta legaturi de interdependenta urmare fireasca a diviziunii sociale a muncii. Pt ca o intreprindere sa-si poata desfasura o activitate este necesar ca alte intreprinderi sau ramuri sa-I furnizeze mijloacele de productie necesara si sa-i absoarba produsele, realizanduse astfel reproductia. Reproductia = reluarea unui nou ciclu de productie Tot astfel activitatile economice din localitati si judete sunt strans legate intre ele prin legaturi de schimb intreginduse astfel intrun proces complex ce cuprinde intreaga tara. Existenta acestor legaturi, interdependente intre unitati, ramuri si subramuri, unitat administrativ teritoriale, determina caracterul complex al economiei si impune asigurarea unor orientari, a unor ordonari ale fluxurilor economice la nivelul economiei nationale. Necesitatile sunt mari si intro continua crestere pe cand resursele snt limitate si apuizabile. Daca din resursele sociale alocam unei ramuri mai mult decat este nevoia ei reala, ponderea ei in cadrul produsului global brut va creste, vom avea o productie mai mare decat nevoia sociala inregistranduse stocuri, produse greu vandabile sau nevandabile paralel cu o risipa de resurse. Daca din resursele soc alocam unei ramuri de activitate mai putin decat este nevoia ei reala aceasta ramura va creste in ritmuri mai lente de cat ar fi fost necesar, ponderea ei in produsul global brut va scadea, productia va fi mai mica decat cea necesara, producanduse perturbari in aprovizionarea altor ramuri sau nitati daca respectiva ramura este de productie, iar daca este de bunuri de consum apar perturbari in aprovizionarea populatiei. A utiliza resursele in forma cea mai adecvata, a concepe si realiza un model eficient al raportului dintre resurse si nevoi, a prognoza evolutiei acestui raport si a gasi caile optimizarii lui este o stiinta, stiinta economica. Stiinta conducerii identifica si cerceteaza principiile generale ce stau la baza indrumarii, orientarii activit ec si soc elaborand un sistem de tehnici de lucru care sa permita utilizarea lor in practica. Conducerea a devenit o cerinta obiectiva in lumea conteporana care decurge din conditiile materiale ale productiei moderne: a) Revolutia tehnico-stiintifica exercita o puternica influenta asupra dezvoltarii factorilor de productie si asupra organizarii atat la nivel micro cat si la nivel macroeconomic.

b) Dezvoltarea impetuasa a fact de productie s-a produs ca urmare fireasca a evolutiei tehnico-stiintifice si implica adancirea diviziunii sociale a muncii, accentuarea procesului de specializare paralel cu cresterea concentrarii si cooperarii aspecte care multiplica si diversifica legaturile indisolubile ce exista pe linia aprovizionarii tehnico materiale si desfacem intre agentii economici ramuri, subramuri si unitati administrativ teritoriale. c) Necesitatea cresterii continue a eficientei activitatii economice Stiinta economica: este stiinta care studiaza comportamentul uman ca o relatie intre teluri si resursele rare care au intrebuintari alternative, modul in care decidem sa folosim resurse conductive rare cu intrebuintari alternative pt realizarea unui scop prevazut, iata asadar ce intelegem prin previziune (nivelul,ritmul,proportii,eficienta). Se actioneaza deci asupra unor mijloace existente in prezent in vederea realizarii unor dinamici (ritmuri) economico-sociale, convenabile in conformitate cu scopurile de perspectiva. Se elaboreaza principalele tendinte de evolutie si implicatiile acestora asupra viitorului. Se orienteaza eforturile in directiile considerate convenabile. Prin previziune (planuri, prognoze) se deduce traiectoria evenimentelor pe baza unei analize riguros stiintifice a realitatii. Curente si tendinte in previziunea economica Dpdv al scopurilor prioritare se disting 3 scoli principale: a) Scoala americana: trateaza problemele sociale in mod pasiv sub unghiul consecintelor pe care dezv tehnico economica le produce. Tipul american de cercetare prospectiv este pragmatic utilitarist si tehnologizat. Exista peste 100 de departamente de studii al viitorului de previziune. b) Scoala europeana: Tipul european de cercetare prospective conceptual si folozofic este axat pe structurile sociale. Peste 300 de institutii guvernamentale, neguvernamentale, si universitati sunt angajate in cercetari prospective. c) Scoala japoneza: este bazata pe traditiile culturale, pe conceptia de viata si pe cond noi ale soc industriale. Categorii si instrumente de previziune a) Futurologia: termen produs in 1943 de pshihologul german Ossip fletchein cu sensul initial de o oglinda a istoriei.

b) Conjunctura: instrument introdus de prof francez Bertrard de Juvenel, titularul primei catedre de studiul viitorului din lume (Sorbona) c) Prospectiva: concept introdus de Gastrom Berjer d) Prognoza si prognozarea: Pre = inainte; gnosis = cunoastere. Sunt concepte foarte complexe care reusesc sa acopere cel mai bine spatiul rar rezervat de societate, studiul sistematic al viitorului considerat camp de actiune. Se anticipeaza evolutia probabila a proceselor si fenomenelor pornind de la realizarile perioadei precedente, de la tendintele conturate si luand in considerare modificarile previzibil de a avea loc. Prognoza nu ofera certitudini asupra viitorului, ci solutii pe baza carora sa se poata stabilii operatiuni in prezent in perspectiva unui orizont delimitat lucid si relativ dezirabil. Comisia economica ONU pt Europa defineste prognoza drept evaluarea probabila stabilita in mod stiintific a evolutiei cantitative si calitative a unui anumit domeniu intrun interval de timp. Obiective principale: Descifreaza megatendintele dezvoltarii economico-sociale pe baza analizarii legaturilor obiective dintre fen si procese in conditii istorice date. Estimeaza implicatiile in perspectiva tendintelor de durata descifrata Identifica alternativele posibile de dezvoltare in perspectiva cu avantajele si dezavantajele corespc ale fiecareia oferind elemente de judecata pt ierarhizarea ratiunilor alternative in consecinta pt alegerea var optime Previziunile si prognozele se refera la un orizont mai apropiat sau mai indepartat, aria subiectelor luate in analiza este mai ingusta sau mai larga, iar gradul de credibilitate a prognozelor este in crestere sau scadere in fct de acesti 2 parametrii. Prognozele pot fi: Macromondiale (pe grupe de tari, zone ec, geografice etc) La nivel economic national La nivel de ramura si dom de activitate Pe unit administrativ teritoriale. Macroprognozele se elaboreaza pe probleme de sinteza cum ar fi evolutia fenomenelor ecologice, demografice etc. Prognozele mai pot fi: Stiintifico-tehnice care stau la baza tuturor celorlalte

Economice Sociale e) Programarea activitatii economico-sociale: consta in stabilirea unui interviu ce conduce la obiectul orit prin structurarea componentelor si ierarhizarea prioritatilor. Programul reprezinta un sistem de actiune sau lucrari esalonate in timp si avand fixate durate si resurse posibile pe fiecare secventa precum si distribuirea in spatiu a.i. sa conduca in conditii cat mai bune la realizarea obiectivului urmarit. Programele sunt:

Strategice: pe termen lung cu obiective de mare importanta pt tara Macroeconomice: cuprind in mod corelat principalele probleme ale dezvoltarii economicosociale la scara intregii tari - Sectoriale: pe domenii de activitate cum ar fi ramuri sau subramuri sau pe princip probleme(investitiile) - Teritoriale (regionale): au ca rol valorificarea complexa a res umane si materiale din fiecare zona, eliminarea ramanerii in urma a unora din aceste zone - De coordonare operativa si de masuri fol la niv microeconomic f) Adancirea continua a crizeri conducerii pana in dec 89 a reflectat incapacitatea dictaturii personale de a conduce viata economica si sociala a tarii. Planificare: componenta importanta a mecanismului economic ce s-a transformat treptat intro activitate birocratica excesiv centralizata: O planificare centralizata, extrem de detaliata cu sarcini impuse de sus in jos rupte de posibilitatile reale ale economiei Supraestimarea potentialului productiv existent al tarii. Stabilirea de sarcini de plan la un nr mare de indicatori pe termene f scurte Lipsa de interes a ag economici pt o activitate rentabila deorece cea mai mare parte a veniturilor unitatilor erau centralizate la stat si redistribuile in mare masura unor unitati nerentabile in loc sa ramana la unitati pt a-i stimula pe lucratori, a asigura modernizarea si dezvoltarea intreprinderii. Lipsa finalitatii sociale deoarece probabilitatea de crestere a nivelului de trai nu erau puse la baza planurilor de executie. Planificarea nu este un atribuit al economiei comuniste, ea este cea mai evidenta normalitate al fen economic. Este in firea lucrurilor ca ag economici sa fie vitali interesati de cunoasterea prealabila a evolutiei sau involutiei vietii economico-sociale ca si de orice posibilitate de influentare a acesteia intr-un sens sau altul.

Toate economiile de piata dpdv economic utiliezeaza instrumentele planului si prognoei, se vorbeste multe de secretariatul de stat al planului din Franta iar organisme similare cu rezultate chiar mai bune intalnim in tarile Scandinave, italia, Germania, Portugalia, Turcia, Brazilia, Chile, Venezuela, Argentina, in Japonia functioneaza cu rezultate deosebite agentia de planificare economica. A planifica nu inseamna a obliga ci a orienta, adica orizontul prefigurat dezvoltarii poate fi atins prin orientarea agentilor economici utilizand stimuli economici: preturi si tarife, taxe si impozite, credite si dobanzi, cursul valutar, comenzile de stat. Plan = instrument previzional, sistem de decizii sau orientari prin care se stabilesc nivelurile, ritmuri si proportii ale dezvoltarii viitoare pe baza studierii atente a cerintelor manifestate pe piata precum si a resurselor disponibile a.i sa se obtina o activitate intemeiata pe criterii de eficienta economica, tehnica, ecologice si sociale. Functii, principii, cadrul organizatoric si institutional al activitatii previzionale Functii: 1) De informare: rolul crescand al sist informational in fundamentarea deciziilor 2) De prevedere: se refera la insasi activitatea previzionara, la elaborarea de prognoze, planuri, proiecte etc. 3) De organizare, de sistematizare a unei activitati: consta in dispunerea sistemica a elem ce compun o actiune referitoare asiguranduse astfel o functionalitate optima in scopul obtinerii unei eficiente maxime. 4) De coordonare: sincronizarea tuturor factorilor implicati in ac supusa, proces de conducere, a.i. fiecare factor sa depinda functional de ceilalti si sa contribuie la realizarea scopului urmarit. 5) De antrenare: stimularea interesului ag econ si al angajatilor acestora in directia realizarii obiectivelor propuse cu ajutorul unui ansambul de parghii economice, financiare si sociale. 6) De control: evaluarea rez obtinute si compararea lor cu obiectivele stabilite initial Principii: Mentinerea planificarii si prognozarii intro econ libera, pluralista si bazata pe principiul rat. si eficientei, poate fi sintetizata astfel: a) Clarificarea orizontului de dezvoltare, prin desemnarea unor scenarii alternative capabile sa prefigureze cadrul general al dezvoltarii economice pe termen mediu si lung. - Rolul principal al acestor previziuni este de a fundamenta politicile si strategiile pe baza tendintelor observate in tara si pe plan mondial adoptanduse masuri cu rol de reglare indirecta care sa favorizeze fara riscuri majore autoreglare. b) Limitarea in cat mai mare masura a incertitudinii riscului.

c) Evaluarea pretului dezvoltarii prin studiul la nivel economic si social, nat si internat prezent si viitor, tehnic si ecologic al raportului esential, cost-eficienta. d) Toate previziunile la nivel macroeconomic pornesc de la cerintele exp pe piata e) Asigurarea coerentei si continuitatii dezvoltarii prin existenta unui scenariu-cadru general compatibil cu interesul national pe termen med si lung, expresie a unei strategii de consens democratic al tuturor factorilor antrenati in viata politica si economica f) Integrarea unui sistem de protectie sociala in cadrul previziunilor. Functii: Prin intermediul ministerelor, departam econom si sociale, comisia fundamenteaza strategia dezvoltarii economico-sociale, elaboreaza prognoze pe termen med si lung, planuri cu caracter orientativ pe care le pune la dispozitia executivului. Prin prognoze si planuri comisia defineste principalele orientari ale politicii economice: Verifica proiectele elaborate de ministere, departamente, institutii centrale, regiuni, asiguranduse compatibilitatea acestor proiecte cu obiectele de ansamblu Asigura urmarirea executiei planului. Au fost enumerate astfel cateva din principalele functii ale comisiei de informare, de previziune, de ajustare, de control. Este locul sa subliniem ca la noi fct cu rez deosebit: institutul de prognoza economica in cadrul instit nat de cercetare economica. Origanizarea activit de previzionare: I. Fundamentarea previziunii; diagnoza

Elaborarea unei previziuni incepe cu o analiza complexa cu caracter retrospectivm privind activitatea economico-sociala pana la momentul initial al previziunii ce se elaboreaza este diagnoza Aceasta analiza retrospectiva ce are caract unui bilant al niv dezvoltarii, diagnosticheaza atat aspectele cantitative ale evolutiei cat si pe cele calitative care pot fi pozitive. Diagnoza se bazeaza pe date statistice, certe pt perioada scursa pana la mom inceperii analizei si pe date preliminarii pt per cuprinsa intre momentul inceperii analizei si mom inceperii per de previziune. Pe baza datelor astfel obt se stab nivelul ce va fi atins la sf per de baza si care va constitui punctul de plecare, niv de referinta pt stabilirea evolutiei viitoare.

Putem spune ca diagnoza are rolul de a prezenta starea econ nationale la un mom dat, si de a pune in lumina anumite fenomene esentiale si persistente si care capatand caracter de tendinta pot influenta evolutia socio-economica. A fundamenta previziunea = a stabili fiecare elem al acesteia pe o baza de informatie sigura, suficienta, optima folosinduse studii si calcule riguroase cu luarea in consideratie a unei multitudini de interdependente, a evolutiilor previzibile asiguranduse totodata masuri de siguranta impotriva riscului si incertitudinii Efortul deosebit consta in stabilirea resurselor de care dispune econ nat pt perioada de previziune si repartizarea acestora in conformitate cu nevoia sociala Evident aici trb avut in vedere rolul deosebit al pietei, cunoasterea raportului cerere-oferta si cost-pret Etapele elabor previz Elab prog: a) b) c) d) e) f) Valor infor oferite de diagnoza Elab de studii perspect Elab prognoz priorit Elab prognoz sect Elab pronog terit Elab progn finale

Elab Planurilor: La niv ag econ este necesara desfas unei intense actiuni de planificare La niv econ nat planul se elab pe termen mediu (3-5 ani) sau pe termen scurt. Se porneste de la un prog si se au in ved o serie de scenarii alternative ce reflecta politica sociala si econ a guvernului: Elab unor prog econ cu caract de inform Urmeaza proiectul de treinal si cincinar Stab prog firmei Dezbaterea de plan in parlament Actualizarea planului

Capit de plan: reprez partea integrata a plan macroecon ce urmeaza a se realiz in per previzionata si se impart in: 1. Capitolele de ramura se ref la mai multe aspecte ale repro largite intro singura ramura 2. Capit de sinteza se ref la un singur aspect al reprod in mai multe sau toate ramurile econ nat

Profilul Planului: Profilul de ramura asigura o serie de echilibr la niv macroec Profilul departamental indica princip segm econ Profilul regional ce are in vedere amplasarea noilor obiect de invest in apropierea resurselor Profilul social are in vedere forme de proprietate

Activ previz in cond econ de piata: Rap cerere oferta Rap cost pret

Piata reuseste sa dea o serie de indicat producatorului dar dc mai multe ori sunt si insuficiente si tardice. De aceea se pune si un proces de regl constienta. Cele 2 mecanisme de regl Cel al pietei Al previziunii

Economiile bazate: Intro soc moderna previz este necesara dar sa nu fie contrapusa sau cons alternativ a pietei. Problema nu se pune in term sau plan ci si plan si piata.

Sistemul dpa al activ previz Siab reprez transmiterea si stoc infor realiz de personal care utilzi procedee metode mijloace si tehnici pt furniz in timp optim de previz si struct corespunz a infor necesare si suficiente pt desfas activ previz la toate nivel econ nat. Elementul princip este sist de indicator al acitv previz. Indicat rep expres nuimeric absol sau relativ cu ajut carora: Sunt caract obiect activ econ soc si fin dintro anum perioada Se stab mij de infapt al acest obiective Asig cant util eficient a resurselor

Functii: a) b) c) d) e) De reflectare a intregii ativ econ soc a previz De masura rig a fen soc econ De control De stim a tut ag econ si sporirea cantit si eficientei activ desfas De control asupra desfas activ econ soc

Clasificarea:

A. Dpdv a func pe care le au in ved previz a) soc ce au funct de a exprima si fundament ob fin ale aleger. b) indicat econ func de a defini B. dpdv al loc ocupat in procesul de productie a) indicat al res primare b) indicat prod ce exp niv si struct c) indicat ce ex proces repar in cele 2 mom d) indicat a schimb in piata interna si externa e) indic a consumului final f) indicat ai rez finali de prod C. dpdv de ved al cantit si calit a) indicat cantitativ ce cun val econ soc (ex pib) b) indicat ce caract calit economica D. indicat in expresie a) In xpresie naturala utilizati pt estimarea fen economice si sociale sub aspect fizic si indicat in expresie natural-conventionala dpdv al dimensiunilor,caract, tehnice, etc. Astfel productia se recalculeaza in unitati conventionale cu ajutorul unor coeficienti de transformare: b) Vagoane de cale ferata perosie sau de10tone Tractoare conventionale de 15 cai putere Combustibili Ingrasaminte chimice subst activa100& Indicat in expresie baneasca(valorica) sunt utilizati datorita faptului ca reproductia imbraca atat forma naturala cat si valorica dar si dat faptului ca aftfel nev sociale se realiz in urma formarii de venituri ale ag econ si consumatorilor c) Indicat ai fortei de munca ce exp procesul reproductiei fortei de munca. E. indicat ai fluctuatiilor ciclice - def ca fluctuatii in jurul unei norme care este o medie a cresterii economice, ciclurile afacerilor constau in cresterea simultana a nivelului majoritatii activitatii econ, urmata de o scadere generala a acestor niveluri si apoi de faza de expansiune a ciclului urmator. In vederea expr fluct ciclice si a previzionarii economico-sociale in cond dinamicii economicii oscilante, de o sit deosebita se bucura indicat fluct ciclice utilizati in oscilarea flct ciclice ale econ. 1. Metode de previziune

Elementul de baza al unei decizii care det atat continutul cat si realismul si eficienta acesteia il constituie fundamentarea stiintifica. Prin metoda de previziune intelegem o modalitate, un procedeu sau un ansamblu de procedee cu ajut caruia se realiz cercetarea, analiza, cunoasterii si descrierii relatiei obiective in scopul anticiparii initierii si organizarii unei actiuni viitoare bazate pe criterii de eficienta. Metoda are un caracter activ in sensul ca nu se refera la o cunoastere pasiva a realitatii ci arata care sunt cele mai bune cai de urmat, da orientari practice despre cum trb procedat. Totalitatea met utilizate in previzionare poarta denumirea de metodologii de previzionare Ea implica un astfel de sistem informational care sa-i asigure informatiile necesare suficiente si de calitate capabile sa reflecte fidel intreaga activitate econom-soc previzionata. 1) Metode fundamentale: a) Analiza si sinteza Analiza fen ec consta in: Observarea fen sau proc economice Descompunerea acestora in partile componente si studierea fiecaruia separat Comensurarea actiunii fiecarui factor Determinarea sst de legatura cauzale care exista intre acesti factori Gruparea fen si proc econ ce actioneaza in econ nationala Comparatia cu alte proc si fen similare din tara si peste hotare Stabilirea cncluziilor si masurilor ce trb luate pt atingerea obiectivelor propuse.

Se insapt analize prin experimentare ce constau in adaptarea unor masuri la scara redusa durata limitata a efectelor si numai dupa aceea se generalizeaza masurile luate. Sinteza reprez recompunerea intregului din elem analizate obtinanduse prin generalizarea aspectelor particulare simple ale activitatii, aspectele generale, si complexe ale acestei activitati. b) Interpretarea sistemica: are la baza ideea de sistem, de prezentare ordonata a unei multimi de elemente. 2) Metode de proiectare pe elemente a) Metoda extrapolarii: consta in preluginrea in viitor a evolutiilor constatate in trecut. Se porneste de la premiza ca se cunosc cauzele care det anumite relatii si ca existenta si in viitor ale acelorasi cauze va det aceleasi efecte, ca in evol fen analizat nu vor avea loc transformari esentiale care sa modifice aceasta evolutie. Metoda ofera numai o imagine orientativa asupra viitorului, fiind necesara utilizarea in paralel si a altor metode.

In afara extrapolarii mecanice (numai o prelungire) a telurilor trecute in viitor se utilizeaza si extrapolarea euristica in care porninduse de la analiza perioadei precedente se introduc anumite corecturi in curba evolutiei viitoare a genomenului in fct fie de modificarile previzibile ce pot apare fie de optiuni ale factorilor de decizie Extrapolarea Analitica: foloseste serii de date privind perioada precedenta analizandu-se relatiile cauzale care det datele ce configureaza evolutia din perioada viitoare. Extrapolarea cu ajutorul sporului mediu absolut anual Yt = Y0+t Yt = variabila extrapolata pt orizontul t al previziunii Y0 = valoarea variabilei in anul de baza = sporul mediu anual t = nr de ani dupa cel de baza pana la orizontul t In cadrul unei extrapolari euristice se modifica parametrul care devine * cu ajutorul produsului dintre sporul mediu si coeficientul K care indica extimarea specialistilor in privinta modificarii tendintei evolutiei Yt = Y0 + t k - >1 sau <1 Yt = Y0 + t * Extrapolarea cu ajutorul ritmului mediu anual Pt fen ce au tendinta de a evolua sub forma unei progresii geometrice

Yt = Y0 (1+Ry)la puterea t R la puterea t = ritmul mediu anual In cazul unei extrapolari euristice se utiliz coef K Yt = K Y0(1+Ry) la puterea t - <1 sau >1 Extrapolarea cu ajutorul functiei de corelatie In care variab dependenta Y se proiecteaza in corelatia cu evolutia vaiarb independente C fiind obligatoriu ca intre cele 2 variab sa existe efecte cauzale

Yt=f(x)

Extrapolare fenomenologica: analizeaza caract globale ale fen e baza interpret logice pe baza experientelor practice de durata: Se desprind anumite legi de variatie a fen urmarit in cond date Se pantrunde astfel in esenta desfas fenom relevanduse anumite legaturi cauzale si ipoteze ale evolutiei viitoare

Metoda da o imagine de ansamblu care trb ulterior precizata si eventual corectata prin alte metode. Extrapolare prin curba insafuratoare: descrie dinamica rezultantei unui proces complex format din mai multe elemente care intervin succesiv in evolutia de ansamblu a procesului, cu alte cuvinte ea consta in ajustarea unor secvente de curba secventionale. b) Metoda interpretarii: consta in stabilirea momentelor intermediare intre nivelul anului de baza si niv prevazut pt anul final al perioadei de previziune. Organele de previziune au la dispoz inform statistice pt per precedenta, cunosc niv anului de baza prin preliminare si al anului final, urmand a det nivelurile pt anii intermediari. Implementarea cu ajutorul ratiei medie anuale: Stabilite de cele 2 marimi cunoscute (Xo si Xt) si nu de nr de ani dintre ele.

R mediu = (Xt-X0)/n0 ce tinde la T Xt = X0 + R med ce tinde de la n0 la t R med = radia med anuala; Xt = variabila exogena pt anul final t; X0= variab in anul de baza; n0 ce tinde la T = nr de ani dintre anul de baza si anul final n0 ce tinde la t = nr de ani dintre anul de baza si un an oarecare t dintre anul de baza si cel final. Interpolarea cu ajutorul ritmurilor medii Stabilirea ritm med anual dintre per de baza si cel final al previziunii aplicandul din aproape in aproape la valorile absolute Xt = X0 (1+r) la puterea n0 ce tinde la t c) Metoda evenimentelor precursoare : stabileste legaturile cauzale intre 2 sau mai mlte tendinte si det gradul de invariabilitate a acestor legaturi in scopul definirii finale a tendintei conducatoare pt evolutia viitoare. - Se porneste de la premiza ca legaturile anterioare vor evolua in ac modin viitor

d) Metoda normarii: este utilizata in comensurarea eforturilor umane, materiale si financiare pe care le face un ag econ sau intreaga societate pt obtinerea unui efect determinat. Acesta fiind determinat rezulta medota nu se limiteaza la consumarea eforturilor facute ci reprez un instrument de reglare a utilizarii acestora. Normarea implica deci, determinarea cantit de munca vie si materializata, care urmeaza a fi cheltuita in perioada de previziune in conformitate cu obiectivele stabilite, cu tehnica utilizata, cu res de munca disponibile in acea perioada, rezulta ca distingem norme de munca, norme de utilizare a capacit de prod si norme de utilizare a obiectelor muncii. Astfel normele exp limite maxim admisibile pt utilizarea eforturilor in per de previziune si limite minime cand se refera la efecte pe care ag econ isi propun sa le obtina. e) Metoda sondajelor consta in consultarea unor colectivitati umane de catre persoane specializate folosinduse chestionare. Aceasta consultare se realiz prin sondaje, prin selectionarea unui esantion de persoane reprezentative pt fenomenul urmarit, este deci o metoda selectiva. Se urmareste ca pe baza unor date partiale, judicios alese, sa se poata formula o concluzie pt intreaga colectivitate. 3) Metode structurale a) Metoda aproximatiilor succesive: consta in determinarea din aproape in aproape a valorilor necunoscute porninduse de la valori stabilite intro prima aproximatie si corectanduse treptat aceste valori pana se ajunge la sol optima. Metoda are la baza continua ameliorare a primei solutii in cadrul unui dialog continuu intre factorii care elaboreaza si cei care realizeaza planul b) Metoda scenariilor: consta in constituirea succesiunii de evenimente prin care pornind de la prezent se construieste pas cu pas viitorul. Pornind de la anul de bza se apreciaza care vor fi directiile posibile de evolutie a fenomenului, directiile dorite de evolutie a acestuia, mijloacele necesare pt dezvoltare c) Metoda conparatiilor internationale: - Comparatia in timp si spatiu este utilizata in intreaga activitate de previzionare dar impreuna cu alte metode este considerata metoda de sine statatoare daca se fol in vederea unei proiectari analogice d) Metoda arborelui de pertinenta: consta in realizarea unei retele arborescente de elemente ce conditioneaza realizarea unui obiectiv urmarit ierarhizata sub forma de grafic. Principiile componente sunt:

Obiectivul principal urmarit (O) Caile de urmat (CU) Mijloacele ce trb folosite (Mj) Tuturor subdiviziunilor care deriva din Obiectul principal urmarit (O) li se acorda coef de importanta pe fiecare dreapta, suma lor fiind = 1.

In final se acorda note de pertinenta ce ilustreaza ponderea cu care contribuie diversele mijloace antrenate in realizarea obiectivului urmarit. 4) Metode intuitive a) Metoda anchetelor: consta in consultarea specialistilor prin intermediul unor chestionarea care se transmit in mai multe etape succesive peorninduse de la aspectele generale catre aprofundarea investigatiilor. - Este chestionat fiecare specialist, acestia netrebuind sa ia legatura unii cu ceilalti, ei sunt alesi din organisme sau intreprinderi care sa aiba legatura directa cu problemele puse in discutie. - Nr specialistilor nu tb sa fie prea mare sa se formeze un colectiv care conduce aceasta ancheta care elaboreaza chestionarul, centralizeaza si prelucreaza datele primite, elaboreaza concluzii. Metoda este ieftina, rapida simpla, deci eficienta. b) Metoda dezbaterilor euristice: are drept scop stimularea gandirii unui colectiv de specialisti pt gasirea de solutii in activitatea curenta. Are larga aplicare la niv microecoomic Ideile specialistilor exp intrun climat de colaborare

Evident calitatea rezultatelor depinde in mare masura de felul in care sunt conduse aceste discutii. 5) Metode de echilibrare Instrumentul principal cu ajut caruia se realiz echilibrele de la cele ale individului ale ag economici si pana la echilibre macroeconomice, este balanta. Fara a neglija rolul pietei, balantele sunt utiliz la realiz unor echilibre intre resurse si necesitati, prod si consum, intre venituri si chelt, intre cerere si oferta. Corelarea dinamica a resurselor si asa limitate, si a necesitatilor in continua crestere se realiz cu ajut ledantelor. Pornind de la premiza ca resursele ca si necesitatile si deci si echilibrele pe care ni le propune sunt matinale valorice, si de munca, in mod evident si instrumentele utilizate in utilizarea acestor echilibre sunt matinale, valorice si bilantele materiale.

A. Balantele materiale: sunt instrumente fundamentale (ex: materiale, combustibili prod finite etc) Necesitati: 1. Pt prod si exploatare Se calc fol metoda in multimi prod unit fizice, au norma de consum din materialul a carei balante se elaboreaza 2. Pt investitii Se calc pe baza met normarii. Cantit de material variaza in fct de specificul inv, tinanduse seama de documentatia tehnico-ecoon a viit invest. 3. Pt fondul pietei Are la baza aceeasi metoda si porneste de la previzionarea nr populatiei si a consumului mediu pe loc. 4. Pt export Are in vedere posibilit de prod ale ec, nevoile interne din acel produs, posibilt de desfacere pe piata externa, prevazute ca si necesitatea crearii unor rezerve valutare 5. Pt rezerva de stat Este destinata utilizarii numai in cazuri deosebite (calamitatii nat sau sociale) 6. Rezerva de plata Este det de necesit acoperirii ce apar in cazul nerealizarii planului cu unele unit fzoare 7. Stocul de la sf perioadei Asigura o desfas normala a proc de prod pe parcursul per de previz si este destinata in principal asigurarii reluarii prod la inceputul perioadei urmatoare, adica pana la vitoarea aproviz cu respectivul produs. Calculul sau are in vedere consumul med zilnic si nr de zile dintre 2 aproviz succesive.

Resursele se asigura in ordinea data in sch balantei Nu toate balantele au costuri de rezerve sau stocuri (ex balantele energiei electrice, termice, care inreg costuri de pierdere)

O balanta deficitara este echilibrata astfel: Prin micsorarea necesitatilor Prin cresterea resurselor Prin crearea de noi capacitati prin cresterea importului

Balanta excedentara se echilibreaza prin cresterea prod in ramurile ce consuma respectivul produs si prin cresterea cantit destinate fondului pietei, exportului etc. 8. Alte destinatii

B. Balantele valorice: reflecta in expresie baneasca o serie de proportii sintetice din econ nat. Balantele financiare: permit realizarea unor echilibre financiare: Bugetul de stat Balantele de ven si chelt banesti ale pop Planul de casa si planurile de credite

Balantele valutare: servers la infaptuirea echilibrului valutar si la fundamentarea planului rel econ nat. Acestea sunt: balanta comerc de comert exterior, balanta de conturi. Balanta comerc: reflecta vol valoric al tuturor importurilor&exporturilor de mf realiz de tara noastra in per de previziune. Se elaboreaza pe tari, grupe de tari, sau pe total mapamond: Poate fi activa Pasiva Echilibrata

Balanta de plati externe: are o serie de cuprindere mai mare decat cea comerciala, deoarece pe langa val operat de import-export de mf, ea include toate celelalte categ de incasari si plati cu strainatatea, scadente in per de previziune. Schema de principii este urmat: Balanta comerc a) Export de mf b) Import de mf II. Servicii a) Turism b) Transport si telecom c) Dobanzi d) Ven din investitii e) Alte serv III. Cont curent (I+II) IV. Cont capital (a+b+c) a) Credite pe t lung si med - Primite - Acordate b) Credite pe t scurt I.

Primite Acordate c) Investitii de capital - Erori si omisiuni V. ? VI. Sold balanta(3+4+5) VII. Miscorari monetare a) Devize convertibile b) Contul clearing c) Credite FMI d) Aur monetar Se elaboreaza pe tari, grupe de tari sau total mapamond; poate fi activa, pasiva sau echilibr. Balanta de conturi cuprinde aceleasi elemente ca si balanta de plati externe numai ca val inscrise aici exprima drepturile si oblig unei tari in care au fost contractate sau vor deveni scadente. PLANUL RELATIILOR ECONOMICE INTERNATIONALE: ale unei tari se fundamenteaza cu ajutorul acestor balante, dar si cu balanta materiala care cuprinde la necesitati exportul, iar la resurse importul si cu balanta legat dintre ramuri care cuprinde in cadranul 2 exportul si in cadranul 3 importul. C. Balanta fortei de munca: reflecta rap create in proc reproductiei largite a fortei de munca si a repartizarii pe ramuri si dom de activitate, pe medii, sexe si dom teritorial. In partea de res de f de munca se porneste de la pop in varsta sau peste varsta de munca si se scade pop in varsta de munca cu incapacit de munca. Partea a2-a a balantei se refera la repartizarea pop ocupate pe cele 2 sfere de ramuri ale acestora, pe forme de proprietate. Balanta cuprinde si o a3-a parte: rezervele de f de munca evidentiind in acest sens: elevi si studenti, in varsta de munca la invatamantul de zi, pop casnica, invarsta si apta de munca si somerii. Metode economico-matematice 1. Modelul input-output (BLR) 2. Modelul previzionat de simulare: consta in construirea de structuri matematice care reprez prin analogie caract esentiale ale fen sau proc investigat inlesnind testarea unui nr infinit de variante prin modificarea unor paramentrii de decizie, pana cand se obt sol cea mai convenabila. 3. Modele de optimizare a utilizarii unor resurse: fol la noi in tara in previzionarea la niv de ramura unde criteriul de optimizare poate fi in claritate exprimat.

Se utiliz programarea matematica de pilda in transporturi. F(x) = crit de minimizat reprez dist de transport C(t) = crit de minimizat reprez costul total de transport i = ia val de la 1-n si reprez nr expeditorilor j = ia val de la 1-n si reprez nr destinatarilor Dij = dist de transport de la i la j Cij = cost unitar de transp, costurile de transp a unei tone de mf de la i la j F(x) = Suma de la m la i=1 * suma de la n la j=1 * Dij * Xij C(t) = suma de la m la i=1 * suma de la n la j=1 * Cij * Xij Xij = vol total al mf transportat de la i la j 4. Functiile de productie: reprez legat exp functional intre rez unei activit de productie (PIB,VA,Q) si fact care o determina. Cea mai simpla fctie de prod are urmat formula: Q(t) = f(x1,x2,x3,...,xn) Fctia de prod Cobb Douglas Q(t) = A*K(t)*L(t)*e la puterea gama de t A = coef de proportionalitate in rel cu K si L K = capit fix med anual pana in t L= munca med anuala in t Gama = coef de elasticitate Beta = elasticitatea in fct de munca Gama med = rata prog tehnic T = nr de ani pt care se elab previziunea Q(t) = F( N(t)*S(t)*V(t) ) Fctia de prod Irwan Adermann

N = niv de utiliz a res nat in anul t S = f soc de cunostinte aplicate V = med socio-cultural in care se desfas activit de prod