Suport Curs Contabilitate - EUROASIA 2019

SUPORT CURS
CONTABIL COR: 343303
Ianuarie 2018 Page 1

I.CONTABILITATEA COMPONENTA A SISTEMULUI INFORMATIONAL
Sistemul informational se compune dintr-un ansamblu de fluxuri informationale

de informatii economice complexe care se obtin prin prelucrarea datelor furnizate de
anumite surse si care sunt necesare pentru organizarea , conducerea si desfasurarea
Un sistem este definit ca un ansamblu de oameni , masini, procedee , al carui tel
este de a furniza informatii .Principala functie este de a furniza informatiile necesare
cunoasterii activitatii economice in vederea luarii deciziilor pe toate treptele
organizatorice.Importanta sistemului informational consta in faptul ca organizarea si
conducerea activitatii economice presupune cunosterea permanenta a starii si a
functionalitatii unitatilor patrimoniale.Sistemul informational ne ajuta sa observam
modelul de utilizare al resurselor, sa sesizam si sa examinam deficientele existente, sa
punem in valoare efectele pozitive.
Clasificarea informatiilor economice:
1.Dupa continutul lor pot fi de planificare sau programare(informatii efective si de

control)
2.Dupa formele de prezentare pot fi: orale, scrise si audio-vizuale
3.Dupa etaloanele informationale pot fi: cantitative si valorice( exprima activitatea in
etalon banesc)
4.Dupa sfera de cuprindere pot fi: sintetice (care asigura cunoasterea generala de
ansamblu a activitatii economice) si analitice (care fac posibila cunoasterea detaliata a
activitatii desfasurate caracterizand amanuntit si complet activitatile din fiecare unitate
patrimoniala)
5.Dupa scopul utilizarii :informatii de conducere sau dirijare, de raportare si de reglare.
6.In functie de raportarea in timp sunt: informatii active culese in timpul desfasurarii
proceselor si fenomenelor economice , informatii pasive sau istorice si informatii
previzionale
Etalonul informational este o unitate de masura tip stabilita conventional si folosita la
masurarea , evaluarea si exprimarea cantitativa si valorica a patrimoniului economic
Etaloanele cantitative servesc pentru manevrarea si exprimarea cantitativa a
obiectelor in unitati de masura specifice proprietatilor fizico – chimice a acestora.
Etaloanele cantitative pot fi : etalon natural, natural-conventional, etalonul timp, etalonul
cantitativ complex.

Etaloane valorice – etalonul banesc este un etalon informational universal . Cu
ajutorul acestuia se stabilesc preturile bunurilor , tarifelor, lucrarilor si serviciilor ,
costurilor , salariilor obligatiilor unitatilor.Sistemul de prelucrare a datelor este un
ansamblu de procedee, de mijloace materiale si tehnice folosite in procesul de culegere ,
prelucrare , transmitere , folosire si pastrare a informatiilor economice. Circuitul
informational desemneaza drumul pe care-l parcurg informatiile intre emitator si
prelucrator si retur.
Surse de date si informatii economice
1.Planificarea economica care furnizeaza date de plan si prognoza economica .

2.Evidenta economica furnizeaza date efective. Evidenta economica reprezinta un sistem
unitar de inregistrare , urmarire si control documentar, cronologic si sistematic in
etaloane cantitative si valorice pe baza unor principii stabilite a fenomenelor si proceselor
economice in scopul cunoasterii activitatii desfasurate .
Obiectivele evidentei economice sunt :

-furnizarea informatiei necesare elaborarii planurilor si programelor de activitate
economica
-asigura urmarirea si controlul indeplinirii planurilor si programelor de activitate
economica prin inregistrarea curenta a operatiilor si proceselor .
-asigura pastrarea integritatii patrimoniului prin inregistrarea existentei , miscarii si
transformarii elementelor patrimoniale.
-permite determinarea costului productiei , a veniturilor , cheltuielilor si rezultatelor
financiare.
-asigura informatiile necesare caracterizarii complexe si multilaterale , a activitatilor
desfasurate in vederea elaborarii deciziilor.
Felurile evidentei economice:
A.Evidenta operativa
B.Contabilitatea
C. Statistica
A.EVIDENTA OPERATIVA

Evidenta operativa inregistreaza , urmareste si controleaza acele laturi ale
activitatii a caror cunoastere prezinta o importanta imediata , se numeste operativa pentru
ca obtinerea si folosirea informatiilor se efectueaza de regula in momentul si la locul
producerii fenomenelor si proceselor economice , este denumita si evidenta tehnico-
operativa pentru ca utilizeaza mijloacele tehnice de masurare si inregistrare automata a
datelor precum si datorita faptilui ca reflecta procese si operatii cu caracter tehnic
Caracteristici:
-reflecta o mare diversitate de fenomene si procese economice
-foloseste paralel toate tipurile de etaloane informationale spre deosebire de contabilitate
care utilizeaza cu precadere etalonul valoric sau banesc
-contin atat informatii de planificare cat si informatii efective . Nu are o metodologie
unitara de prelucrare utilizand o diversificare de mijloace si procedee
-inregistreaza, urmareste si controleaza numai partial anumite operatii si procese
-are un rol completativ in sensul ca se reflecta unele operatii si procese economice
care nu sunt cuprinse in obiectul celorlalte forme ale evidentei economice
-se realizeaza de lucratorii diverselor sectoare de activitate
B.CONTABILITATEA
Contabilitatea inregistreaza , urmareste si controleaza numai acele laturi ale activitatii
ce pot fi exprimate valoric
Conditiile contabilitatii sunt aceleasi ca la evidenta operativa :
-sa fie organizata pe baza unor principii si norme fundamentate stiintific
-sa fie atotcuprinzatoare incluzind toate sectoarele deactivitate
-sa fie unitara fiind organizata si condusa dupa o metodologie si pe baza acelorasi
principii la toate unitatile de acelasi fel
-sa asigure operativ si eficient informatiile necesare utilizatorilor
-sa fie simpla , clara, precisa, documentata si neintrerupta
Particularitatile contabilitatii
1.Contabilitatea inregistreaza numai operatiile economice efectuate.
2.Operatiile economice se inregistreaza numai pe baza de documentate justificative
3.Contabilitatea foloseste in principal etalonul banesc si numai ca o completare utilizeaza
etaloanele cantitative
4.Contabilitatea are un obiect propriu de cercetare deosebit de obiectul celorlalte stiinte
5.Contabilitatea foloseste o metoda proprie de cercetare a obiectului sau
Obiectivele contabilitatii
1.Sa furnizeze informatiile necesare elaborarii planurilor si programele de activitate

economica

2.Sa asigure urmarirea si controlul valoric al activitatilor desfasurate prin inregistrarea
cronologica a operatiilor economico-financiare si prelucrarea informatiilor cu privire la
situatia patrimoniului.
3.Sa asigure controlul integritatii patrimoniului prin inregistrarea existentelor si
miscarilor elementelor pe categorii , pe locuri de depozitare
4.Sa furnizeze informatii necesare intocmirii documentelor de sinteza contabila care dau
imaginea fidela a patrimoniului , a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute
Felurile contabilitatii
1.Contabilitatea curenta inregistreaza zilnic pe baza de documente justificative existenta,
miscarea si transformarea elementelor patrimoniale, precum si rezultatele financiare
Contabilitatea curenta poate fi centralizata sau descentralizata .
Contabilitatea curenta centralizata se caracterizeaza prin faptul ca toate lucrarile contabile
sunt concentrate si executate de compartimentul contabilitate al unitatii .
Contabilitatea curenta descentralizata se refera la faptul ca o parte din lucrarile contabile
sunt executate in cadrul sectiilor de productie al santierelor
2.Contabilitatea periodica se realizeaza la sfarsitul perioadelor de gestiune in cadrul
unitatilor macroeconomice sociale
Functiile contabilitatii
1.Functia de inregistrare si prelucrare a datelor consta in consemnarea potrivit unor

principii si reguli proprii a fenomenelor si proceselor economice exprimate valoric
2.Functia de informare consta in furnizarea informatiilor privind structura si dinamica
patrimoniului, a situatiei financiare si rezultatele obtinute in scopul fundamentarii
deciziilor
Contabilitatea permite cunoasterea eficientei economice prin reflectarea activitatilor
desfasurate
3.Functia de control gestionare consta in verificarea cu ajutorul informatiilor contabile, a
modului de pastrare si utilizare a valorilor materiale si banesti , de gospodarire a
resurselor , controlului respectarii disciplinei financiare
4.Functia juridica – datele din contabilitate si din documentele primare servesc ca mijloc
de proba in justie
5.Functia previzionala – informatiile contabile servesc la fundamentarea programelor , la
elaborarea bugetelor unitatilor patrimoniale .
Contabilitatea firmei poate fi asigurata in doua circuite :
contabilitatea financiara si contabilitatea de gestiune
Contabilitatea financiara are la baza norme generale , unitare de organizare pentru toate
unitatile patrimoniale.Are ca obiect inregistrarea operatiilor ce afecteaza patrimoniul
unitatii in vederea stabilirii rezultatelor financiare
Contabilitatea de gestiune are drept scop gestiunea interna a unitatii , calcularea
costurilor interne ale produselor , lucrari si sectoare de activitate

C.STATISTICA
Statistica inregistreaza, prelucreaza si furnizeaza informatii privitoare la
fenomene social economice de masa .Are o sfera de cuprindere mai mare decat celelalte
forme ale evidentei economice.Foloseste fie etaloane cantitative , fie etalonul banesc
separat, paralel sau simultan, dupa necesitati
II.OBIECTUL CONTABILITATII
Produs al unei activitati practice si teoretice îndelungate ,contabilitatea s-a
afirmat ca sistem de cunoastere si gestiune a resurselor economice ale societatii separate
patrimonial.
Prima definitie data contabilitatii apartine italianului Luca Paciolo,fiind
formulata în lucrarea sa Summa di arittmetica ,geometria,proportioni et proportionalita
care a aparut la Venetia în anul 1494.El analizeaza contabilitatea ca un ansamblu de
principii si reguli privind înregistrarea în partida dubla a averii ce apartine unui negustor
precum si toate afacerile acestuia ,în ordinea în care au avut loc .In conceptia sa ,partida
dubla este definita prin prisma ecuatiei de schimb dîntre avere si capital .
Referitor la obiectul contabilitatii exista trei conceptii
1.Conceptia Juridica – conform acesteia obiectul de studiu al contabilitatii îl constituie

patrimoniul - reprezinta totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare economica
apartinînd unei persoane fizice sau juridice precum si bunurile la care se refera
Deci contabilitatea este stiinta care elaboreaza procedeele de evidenta calcul,analiza si
controlul în expresie valorica a existentei, starii, miscarii si transformarii patrimoniului
Pentru ca un patrimoniu sa existe sunt necesare doua elemente :
• Subiectul de drepturi si obligatii ( persoana fizica sau juridica)
• Obiectele de drepturi si obligatii ( bunuri economice )
Bunurile economice în calitatea lor de obiecte de drepturi si obligatii formeaza
substanta materiala a patrimoniului .Valoarea unui bun este expresia baneasca a acestuia
Drepturile si obligatiile cu valoare economica ,exprimabile în bani ,exprima raportul
de proprietate în cadrul carora se procura si gestioneaza bunurile
Drepturile exista atunci când titularul de patrimoniu are calitatea de proprietar si ca
urmare nu trebuie sa acorde un echivalent pentru bunurile din posesia si folosinta
sa .Exista obligatii atunci când pentru bunurile care formeaza obiectul
patrimoniului ,titularul trebuie sa dea un echivalent valoric sau sa îndeplineasca o
anumita prestatie
Din cele de mai sus se desprinde concluzia ca echilibrul intern al patrimoniului este
expresia dublei determinari a valorilor economice separate patrimonial
(bunuri economice = drepturi +obligatii )
Patrimoniul este constituit din totalitatea bunurilor economice privite sub dublu aspect
Primul aspect (al componentei materiale )si al doilea al surselor de provenienta.
Patrimoniul este alcatuit din doua parti :

• Activ
• Pasiv
Patrimoniul se prezinta sub forma unui tablou având în stânga mijloacele sau bunurile
economice sub aspectul componentei materiale iar în dreapta mijloacele economice sub
aspectul surselor de provenienta
2.Conceptia Economica – considera ca obiectul contabilitatii îl constituie elaborarea si

aplicarea procedeelor de evidenta ,calcul,analiza si control în expresie valorica a
existentei starii ,miscarii si transformarii capitalului .Deci obiectul de studiu îl constituie
capitalul privit din doua puncte de vedere
• Al modului concret în care bunurile economice se investesc ,întrebuinteaza consuma si
se înlocuiesc
• Al modului de procurare si de dobândire al acestor bunuri
Dupa primul punct de vedere deosebim capital fix si capital circulant
Capitalul fix – este format din bunurile investite care participa la mai multe cicluri de
exploatare si care se înlocuiesc dupa un anumit numar de ani de utilizare .Activele
imobilizate se consuma treptat pe calea amortizarii
Capitalul circulant este format din bunuri economice care se consuma sau îsi schimba
forma de existenta si functionala dupa fiecare ciclu de exploatare finalizat
Dupa modul de dobândire ,procurare ,finantare deosebim :
Capital propriu dobândit de catre agentul economic prin efortul proprietarilor (asociati
sau actionari ) prin autofinantare (capitalizarea profitului ,amortizarilor si provizioanelor )
sau prin subventii primite
Capitalul propriu corespunde dreptului pe care îl au investitorii asupra unitatii
patrimoniale
Capital strain denumit si capital împrumutat si atras ,cuprinde datoriile pe termen
scurt ,mediu si lung fata de furnizori ,creditori ,salariati ,bugetul statului ,bugetul local etc.
BUNURI ECONOMICE = CAPITAL PROPRIU + OBLIGATII (CAPITAL

STRAIN)
CAPITAL PROPRIU = ACTIVE – DATORII
CAPITAL FIX + CAPITAL CIRCULANT = CAPITAL PROPRIU +CAPITAL
IMPRUMUTAT
3.Conceptia Financiara – considera ca obiectul de studiu al contabilitatii îl constitue

elaborarea si aplicarea procedeelor de evidenta ,calcul ,analiza si control în expresie
valorica a existentei starii miscarii si transformarii resurselor economice
Dupa modul de utilizare sau întrebuintare a resurselor deosebim :
• Utilizari durabile sau permanente sub forma bunurilor investite care
corespund activelor imobilizate
• Utilizari ciclice ,temporare care se consuma dupa fiecare ciclu de exploatare încheiat
( aprovizionare ,productie ,desfacere ) luand forma de bani ,stocuri ,creante .deci
corespund activelor circulante

Dupa originea si provenienta resurselor contabilitatea delimiteaza :
• Resurse permanente sau durabile , furnizate de catre proprietari (individual asociati sau
actionari ) rezultat prin acumularea profitului , a amortizarilor si provizioanelor sub
forma finantarilor sau imprumuturilor pe termen lung
• Resurse temporare asigurate de la terti (diversi) care urmeaza. in viitor sa
fie platiti (furnizori ,banci )si a caror scadenta este mai mica de un an
Pentru desemnarea provenientei , a surselor de finantare se utilizeaza in anumite
situatii si notiunea de fonduri .
Specific pentru contabilitate este faptul ca elaboreaza si aplica in practica procedeele cu

ajutorul carora se asigura evidenta calculul analiza si controlul in expresie baneasca a
existentei starii miscarii si transformarii patrimoniului – S.M.T.P
In calitate de stiinta a evidentei , contabilitatea elaboreaza o teorie si o metoda

proprie pe baza careia se asigura inregistrarea intr-o anumita ordine si pe baza unor
principii normative a SMTP
Ca stiinta a calculului economic ea masoara veniturile si cheltuielile determinand
rezulatele obtinute
REZULTATE=VENITURI – CHELTUIELI
Analizând circuitul valorilor economice contabilitatea descompune acest circuit

in elementele sale componente in vederea caracterizarii fiecarui element sau a fiecarei
operatiuni in parte si in vederea determinarii influentei fiecarui element asupra
rezultatelor .Controlul asupraoperatiunilor asigura integritatea elementelor
patrimoniale ,eficienta activitatii desfasurate ,atestând credibilitatea informatiilor
furnizate de contabilitate ,starea elementelor patrimoniale este cercetata sub aspectul
marimii elementelor patrimoniale .Miscarea si transformarea elementelor patrimoniale
este cercetata sub aspectul modificarilor cantitative si calitative care au loc in structura si
volumul patrimoniului .
III.CARACTERIZAREA PRINCIPALELOR ACTIVE PATRIMONIALE

Criteriul cel mai utilizat pentru structurarea activelor patrimoniale are in vedere
continutul ecomomic si natura activelor patrimoniale .Lichiditatea activelor patrimoniale
– vizeaza capacitatea fiecarui element de activ de a parcurge mai activ sau mai lent
întregul circuit de exploatare pana la transformarea lui in bani .
Activele imobilizate denumite si bunuri de imobile cuprind toate acele valori

economice de investitie a caror perioada de utilizare este mai mare de un an .Ele
alcatuiesc baza si mijloacele de actiune ale întreprinderii .Ca bunuri economice ,activele
fixe se caracterizeaza atat prin durabilitatea lor mai indelungata cat si prin repetata lor

participare la circiutul economic .Functia acestor bunuri este fixata in activitatea
economica si sociala a întreprinderii fara ca prin utilitatea lor sa se delimiteze ca bunuri
destinate direct comercializarii .In consecinta ele nu se consuma sau nu se inlocuiesc
dupa prima utilizare
Activele imobilizate se diferentiaza in 3 grupe :
A. Imobilizari necorporale
B. Imobilizari corporale
C. Imobilizari financiare
A.Imobilizarile necorporale cuprind toate acele valori economice care nu imbraca

fizic forma de bunuri materiale concrete (bunuri nepalpabile)
a)Cheltuieli de constituire cuprind cheltuielile cu infiintarea ,dezvoltarea si
fuziunea unitatilor patrimoniale ,cum sunt cele privind taxele si alte cheltuieli de
inregistrare si inmatriculare ,cheltuieli privind emiterea si vanzarea de actiuni ,cheltuieli
de prospectare a pietei si de publicitate Toate aceste cheltuieli sunt supuse amortizarii pe
cel mult cinci ani
b)Cheltuieli de cercetare si dezvoltare cuprind resursele economice alocate
pentru tehnologiile noi ,produsele noi si investitii ,utile si eficiente in raport cu activitatea
viitoare a unitatii patrimoniale .Aceste cheltuieli se amortizeaza in maximum cinci ani
c)Concesiuni , brevete ,licente , marci de fabrica si alte drepturi similare

cuprind toate cheltuielile efectuate pentru achizitionarea drepturilor de exploatare a unui
bun ,activitate sau serviciu ,in cazul concesiunilor ,a unui brevet , a unui know – how ,a
unei licente ,a unei marci de fabrica si alte drepturi similare de proprietate industriala si
intelectuala .Acest cheltuieli sunt amortizate pe toata durata cat întreprinderea a
achizitionat dreptul de exploatare sau utilizare a unor astfel de imobilizari
d)Fondul comercial reprezinta cheltuieli efectuate pentru mentinerea sau

dezvoltarea potentialului de activitate al întreprinderii ; exemplu clientela ,vadul
comercial,firma , segmente de piata ,emblema,concurenta si alte legaturi comerciale.
Marimea fondului comercial se amortizeaza pe toata durata in care aceasta
genereaza un plus de valoare întreprinderii cumparatoare.
B.Imobilizari corporale denumite active fixe tangibile ,cuprind bunurile

materiale de folosinta indelungata in activitatea unei întreprinderi .Ele se gasesc sub
forma de terenuri si mijloace fixe (cladiri, constructii speciale , masini,utilaje si instalatii
de lucru , aparate si instalatii de masurare , control si reglare ,mijloace de
transport,animale si plantatii ; unelte, dispozitive ,instrumente , mobilier si aparatura
birotica). Potrivit legislatiei din tara nostra sunt considerate mijloace fixe obiectul
singular sau complexul de obiecte ce se utilizeaza ca atare si indeplineste cumulativ doua

conditii : are o valoare mai mare decat limita stabilita de lege si o durata normala de
utilizare mai mare de un an .In cazul in care bunurile materiale procurate sau create de
întreprindere nu sunt terminate ele vor fi incluse in categoria imobilizarilor in curs sau
investitiilor in curs
Activele imobilizate corporale isi pierd in timp din valoare ca urmare a uzurii
determinata de utilizarea lor , de actiunea agentilor naturii si progresul tehnic Constatarea
contabila a pierderii de valoare suferita de imobilizarile corporale , cu exceptia terenurilor
si includerea sa in costuri , poarta numele de amortizare .Sunt supuse amortizarii numai
terenurile cu destinatie economica , dobandite de agenii economici prin acte de vanzare –
cumparare , sub forma de despagubiri in cazul exproprierilor.
C.Imobilizarile financiare denumite si investitii finaciare sau de portofoliu , cuprind

valorile financiare investite de întreprindere in patrimoniul altor sociateti sub forma
titlurilor de valoare ,creantelor atasate participantilor ,imprumuturi acordate si alte
imobilizari financiare ,a caror posesie durabila asigura realizarea unor venituri financiare
sub forma dividendelor si a dobanzilor .
a)Titluri de participare sau participatiile reprezinta titluri de valoare

sub forma de actiuni ,parti sociale si alte valori similare investite de titularul de
patrimoniu in capitalul altor societati .Detinerea acestor titluri de valoare permite
exercitarea unei anumite influente notabile sau a unui control in gestiunea societatilor
emitatoare de titlu Amortizarea participatiilor se realizeza sub forma
dividendelordistribuite din profitul obtinut de societatea emitatoare de titluri de
participatie
b)Creantele drepturile generate de operatia de acordare de

imprumuturi pe termen lung sau mediu întreprinderilor asociate sau societatilor de grup
cu care întreprinderea are o relatie de participare .Imprumuturile acordate pe termen lung
sau mediu reprezinta sumele acordate unor terti in baza contractelor de imprumut si
pentru care se primesc dobanzi .Alte creante imobilizate – cuprind garantiile si cautiunile
depuse de unitatea patrimoniala la terti in vederea garantarii bunei executii a unei
obligatii
c)Titlurile dobandite pentru a realiza la scadenta ,pe un termen lung sau scurt , o anumita
rentabilitate , fara interventii in gestiunea societatii unde sunt detinute ,reprezinta titlurile
imobilizate ale activitatii de portofoliu
d)Alte imobilizari finaciare cuprind in special depozitele pe termen lung sub forma

disponibilitatilor in conturi bancare sau in alte institutii financiare si forma
disponibilitatilor acumulate pentru efectuarea unor plati importante prevazute in
perioadele urmatoare.
Activele circulante denumite si active curente ,cuprind toate valorile economice sub
forma stocurilor si productiei in curs de executie ,creantelor ,valorilor imobiliare de
plasament si disponibilitatilor banesti . Din punct de vedere economic si
financiar ,activele circulante se afla intr-o continua fluenta valorica ,ele isi schimba forma
materiala si utilitatea (marfa,creanta,bani) in cadrul circuitului economic al
patrimoniului .Cu ocazia finalizarii ciclului de exploatare diferite elemente ale activelor
circulante sunt inlocuite continuu cu elemente de aceeasi natura.Sub aspectul
lichiditatii ,caracteristica de baza a activelor circulante este aceea ca perioada de rotatie
este mai mica de un an .
Stocurile si productia in curs de executie reprezinta acele valori economice care prin
natura si destinatia lor sunt folosite ca materii prime si materiale consumabile ,productia
in curs de executie ,produse finite si semifabricate ,marfuri si ambalaje aflate in depozite
spre vanzare etc. .Ele intervin in ciclu deexploatare al unitatii patrimoniale pentru afi
consumate in primele faze de fabricatie ca materii prime si materiale
consumabile ,vandute, in situatia in care au starea de marfa sau de produse finite , in curs
de executie ,daca au calitatea de productie neterminata .In sfera stocurilor sunt incluse si
obiectele de inventar si baracamente a)Obiectele de inventar – sunt bunuri cu valoare mai
mica decat limita prevazuta de lege pentru a fi considerate mijloace fixe ,indiferent de
durata lor de serviciu sau cu durata mai mica de un an ,indiferent de valoarea lor ,precum
si bunurile asimilate acestora (echipament de protectie,echipament de lucru,scule
imbracaminte speciala ,instrumentele,macanismele,dispozitivele si verificatoarele cu
destinatie speciala ,modelele,stantele,si matritele si alte obiecte de asimilate)
b)Baracamentele – sunt bunuri achizitionate sau construite de unitatea patrimoniala
pentru executarea lucrarilor si prestatiilor de constructii (baraci,podete etc) din care prin
demintare sau demolare se recupereaza materiale
Creantele sau valorile in curs de decontare – reprezinta valorile economice avansate

temporar de titularul de patrimoniu altor persoane fizice sau juridice si pentru care
urmeaza sa primeasca un echivalent valoric .Acest echivalent poate reprezenta o suma de
bani o lucrare sau un serviciu .Toate persoanele fizice sau juridice care au beneiciat de
valoarea avansata urmand sa dea echivalentul corespunzator ,poarta denumirea de
debitori
Clienti – reprezinta creantele fata de terti determinate de vanzarea pe credit a bunurilor
materiale , lucrarilor si serviciilor care fac obiectul activitatii întreprinderii .In cadrul
acestei forme de vanzare decontarea dîntre întreprindere si clienti intervine ulterior.
Efecte comerciale de primit – reprezinta titlurile de valoare negociabile care atesta

existenta unei creante in cadrul relatiilor comerciale ce poate fi decontata imediat sau pe
termen scurt ,sunt creante asimilate clientilor Unitatea patrimoniala care vinde produse
catre un client daca doreste sa aiba o certitudine mai mare in ceea ce priveste incasarea
echivlentului valoric solicita clientului sau sa semneze un efect de comert (cambie)
Cambia imbraca doua forme : - Trata este un inscris prin care creditorul (tragatorul) da
ordin debitorului (trasul) sa achite la o anumita data (scadenta) unei atreia persoane
numita beneficiar sau la ordinul acesteia o suma de bani determinata .Tragatorul dupa
obtinerea acceptului din partea trasului remite trata catre beneficiar .Beneficiarul are
posibilitatea
sa pastreze efectul comercial pana la scadenta cand il reprezinta trasului
pentru incasare
sa transfere altei persoane dreptul de creanta asupra trasului .Acets
transfer se face prin andosare (gir) adica prin inscrierea pe spatele tratei a mentiunii
“platiti lui ……….” sau “platiti la ordinul lui……….”dupa care urmeaza semnatura
semnatura andosantului (cel care semneaza dreptul de creanta )
sa sconteze imediat (sa vanda) trata la o banca ,in acest caz banca retine
scontul (echivalentul dobanzii care se cuvine bancii pentru achitarea anticipata a tratei ) si
comisionul necesar pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de operatiile de scontare
Biletul la ordin este tot un titlu de credit prin care se constata angajarea emitentului
(semnatarului) de a plati el insusi beneficiarului sau la ordinul acestuia o suma de bani la
o anumita data .bilete la ordin pot fi pastrate pana la scadenta ,pot fi transferate altei
persoane ca drept de creanta sau pot fi scontate ,vandute imediat la o banca .in acest cz
banca devine proprietara efectului si va incasa la scadenta creanta de la emitent .
Toate creantele sau drepturile ,altele dacat cele asupra clientilor sunt separate prin
structurile :
avansuri acordate furnizorilor
decontari cu asociatii pentru aportul in natura si/sau in bani al acestora datorat la
constituirea capitalului social
creante generate de relatiile de decontare cu personalul ,bugetul statului si alte
organisme publice ,asigurarile sociale si fondul de somaj
creantele privind decontarile in cadrul grupului pentru fondurile avansate direct sau
indirect pe termen scurt de catre societati ,întreprinderilor asociative sau in relatie de
participare
debitori diversi pentru creantele determinate de cesiunea (vanzarea ) titlurilor de
plasament ,cesiunea activelor imobilizate ,garantiile depuse ,reclamatii ,pagube
materiale creante reactivate si alte creante
In afara creantelor pot fi incluse si valorile si dobanzile de incasat .Acestea cuprind
creantele privind cecurile de incasat , efectele de incasat ,cupoanele de incasat detasabile
din titlurile de valoare privind drepturile la dividende sau dobanzi ,precum si celelalte
dobanzi neexpirate la inchiderea exercitiului
Titlurile de plasament si disponibilitatile banesti denumite si valori financiare sau

valori de trezorerie cuprind toate valorile economice care imbraca forma sau indeplinesc
functia de bani ,avand cel mai inalt grad de lichiditate .

Titlurile de plasament sunt titluri de valoare achizitionate in vederea realizarii
unui castig pe termen scurt .Ele cuprind actiunile si obligatiunile dobandite pe termen
scurt in vederea realizarii unui castig sau unui plus de valoare in momentul vanzarii
lor .Plusul se realizeaza prin diferenta dîntre pretul de vanzare mai mare si pretul de
cumparare mai mic. Instrumentele de trezorerie achizitionate cu scopul de a proteja
diponibilitatile banesti sau de a realiza actiuni speculative .Protejarea sau acoperirea
disponibilitatilor banesti se face raport cu fenomenul inflationist ,variatia puterii de
cumparare a monedei (riscul de schimb )si riscul dobanzii .Sunt generatoare de dobanzi
pentru întreprinderea care le detine in activul sau.
Disponibilitatile banesti in lei si devize se delimiteaza sub forma numerarului din
casieria societatii , depozitele la banca in conturile curente sau de disponibil si prin alte
valori financiare care , datorita naturii lor ,sunt convertibile imediat in disponibilitati
banesti .Disponibilitatile sau depozitele create pot functiona la vedere sau la termen Daca
nu actioneaza la vedere este recomandabil sa se utilizeze tehnica contului curent .Prin
acest cont se inregistreaza toate operatiunile banesti între întreprindere si banca .in
situatia in care incasarile sunt mai mari decat platile soldul contului reprezinta
disponibilitatile banesti iar in situatie inversa ,soldul exprima creditele acordate de banca .
Din categoria disponibilitatilor banesti fac parte si carnetele de cecuri cu limita
de suma ,acreditivele si avansurile de trezorerie .
carnetele de cecuri cu limita de suma – exprima diponibilitatile banesti sub
forma documentelor-valoare folosite pentru efectuarea platii unor categorii de prestari
servicii sau achizitionari de marfuri .disponibilitatile banesti imobilizate in carneturi de
cecuri se rezerva la banca intr-un cont separat
acreditivul reprezinta lichiditatile pastrate la banca intr-un cont distinct la
dispozitia furnizorului din care urmeaza a se efectua platile catre acesta pe
masura livrarii marfurilor ,executarii lucrarilor si prestarii de servicii
Structura patrimoniala denumita alte valori financiare sau de trezorerie se
individualizeaza sub forma timbrelor fiscale si postale ,tichetelor si biletelor de calatorie
biletelor de tratament si odihna.
Activele de regularizare si rectificative

Activele rectificative corecteaza prin adunare sau scadere valoarea celorlalte elemente
patrimoniale
a)Amortizarile – mijloacele fixe folosite in mai multe cicluri de productie isi pierd
treptat din valoare ,se depreciaza .se deosebesc doua categorii de deprecieri :
depreciere reversibila apare cand are loc o scadere a valorii de utilitate a mijloacelor
fixe pretul lor de piata este mai mic decat valoarea lor de intrare (inregistrare).Aceasta
determinare se face la sfarsitul exercitiului financiar cu ocazia inventarierii si in acest caz
se constituie provizioane pentru depreciere

depreciere ireversibila , are loc ca urmare a uzurii fizice si morale a mijloacelor fixe .in
acest caz recuperarea treptata a valorii se face prin amortizare ,adica prin includerea ei in
cheltuieli .Amortizarea se calculeaza pe toata durata de utilizare a mijlocului fix pana la
recuperarea integrala a valorii lui.
Exista 3 tipuri de amortizare :

Amortizarea lineara – presupune includerea unor cote fixe egale, din valoarea
mijloacelor fixe in cheltuielile de exploatare,stabilite proportional cu numarul de
ani ai duratei normate de utilizare
Timpul se ia in considerare din ziua punerii in functiune a mijlocului fix si poate fi
exprimat in ani ,luni sau zile
Amortizarea degresiva – presupune amplificarea cotelor de amortizare lineara cu
coeficienti de majorare care pot varia functie de durata de folosire
• 1,5 daca durata normata de utilizare a mijlocului fix de amortizat este între 2 – 5 ani
• 2 daca durata este între 5 - 10ani
• 2,5 pentru o durata mai mare de 10 ani
Metodologia de calcul a amortismentelor este:
pentru primul an de folosire a mijlocului fix ,amortismentele se calculeaz si-n varianta
precedenta cu deosebirea ca procentul de amortizare se multiplica cu coeficientul
corespunzator duratei de utilizare normata pentru ceilalti ani amortizarea anuala se
calculeaza inmultind valoarea neta contabila cu procentul de amortizare multiplicat .
in ultimii ani cand prin impartirea valorii nete contabile la numarul de ani de parcurs se
obtine un rezultat mai mare decat anuitatea amortizarii se trece la metoda lineara pentru
anii ramasi
Amortizarea accelerata – consta in includerea ,in primul an de functionare ,in

cheltuielile de exploatare ale societatii a unei amortizari de pana la 50% din valoarea
ramasa de amortizat ,dupa regimul linear ,prin raportare la numarul de ani ramasi de
parcurs
Amortizarea ,indiferent de regimul de amortizare utilizat de unitatea
patrimoniala ,nu genereaza plati pentru activitatea de trezorerie ,ci reprezinta o sursa de
autofinantare a activitatii
b)Provizioanele pentru deprecieri se constituie cand se constata o diminuare a valorii
unor elemente care compun activul patrimonial .Provizioanele in general reprezinta acea
parte din rezultatul financiar care este pusa deoparte pentru a face fata ulterior fie unei
deprecieri sau pierderi a elementelor de activ fie unor cheltuieli care nu sunt inca efective
dar care sunt probabile .Se calculeaza ca diferenta între valoarea de intrare a bunului in
întreprindere si valoarea sa comerciala actuala (la inventarul anual ) .Valoarea comerciala
anuala este data de pretul presupus a fi acceptat de catre cumparator
c)Diferentele de pret - sunt reprezentate ca active patrimoniale rectificative care

corecteaza prin scadere valoarea de intrare a stocurilor .Ele apar in cazul in care
evaluarea si inregistrarea stocurilor se face la preturi prestabilite sau standard , cu
exceptia diferentelor de pret la marfuri.
Activele de regularizare
a)Cheltuieli in avans ,cuprind cheltuieli ocazionate in exercitiul curent dar care
privesc rezultatele ,exercitiilor viitoare :chiriile,abonamentele ,taxele de locatie .primele
de asigurare platite anticipat
b)Diferentele de conversie activ acestea se determina ca diferente dîntre valoarea de
intrare a creantelor mai mare si valoarea convertibila mai mica la cursul de schimb de la
data inchiderii exercitiului financiar
IV.CARACTERIZAREA PRINCIPALELOR PASIVE PATRIMONIALE

Pasivul reprezinta sursele de finantare a bunurilor economice .Prin componenta
sa delimiteaza clasificarea surselor de finantare in functie de modul de constituire
(finantare proprie sau finantare straina ) si exigibilitatea lor (termenul de decontare mai
mare sau mai mic de un an ) .Finantarea proprie este facuta direct de titularul de
patrimoniu prin contributia sa materiala sub forma de capital social .Finantarea straina
este asigurata de terte persoane in raport cu titularul de patrimoniu .Exigibilitatea surselor
de finantare se refera la termenul lor de decontare
In raport cu exigibilitatea surselor de finantare ,pasivele se grupeaza in :
Capital permanent format din capitaluri proprii ,provizioane pentru riscuri
si cheltuieli si datorii pe termen lung
Datorii pe termen scurt sau curent ,formate din datoriile cu termen de decontare
mai mic sau egal cu an
Capitalurile proprii – denumite si fonduri proprii corespund finantarii proprii a
bunurilor economice aflate in circuitul patrimonial al societatii In structura capitalului
propriu capitalul social are un caracter avansabil .
Capitalul social –se constitue la infiintarea societatii ,fiind o conditie de functionare si
existenta a acesteia .Capitalul social se diferentiaza in :
1. Capital subscris varsat (depus) – reprezinta partea din capitalul suscris care a fost
fizic depusa de catre proprietarii întreprinderii la dispozitia unitatii patrimoniale
2. Capital subscris nevarsat(nedepus) – este capitalul pe care proprietarii întreprinderilor
s-au angajat sa-l puna la dispozitia unitatii patrimoniale cu ocazia infiintarii acesteia
Capitalul se poate majora prin emisiunea de actiuni noi ,aporturi in bani sau/si natura,
incorporarea de rezerve, capitalizarea profitului exercitiului precedent, transformarea de
obligatiuni in actiuni etc.Reducerea capitalului se efectueaza prin :
-rambursarea catre actionari sau asociati a unei parti din acesta , atunci cind reduce
investitiile dintr-un sector sau ramura de activitate
-acoperirea pierderilor inregistrate in decursul exercitiilor anterioare
Capitalul social nu poate fi folosit pentru distribuirea de dividende
Primele de capital sunt determinate de operatii de crestere a capitalului prin noi
aporturi in natura sau fuziuni .Primele de emisiune reprezinta diferenta dîntre pretul de

emisiune al noilor actiuni (mai mare) si valoarea nominala a actiunilor (mai mica ).
Primele de fuziune apar in cazul fuziunii a doua sau mai multe societati si reprezinta
diferenta dintre valoarea contabila (intrinseca) a actiunilor si valoarea nominala
Rezervele se caracterizeaza prin faptul ca ele se constituie si se datoreaza in raport cu
cotele retinute din rezultatul exercitiului financiar .Structural rezervele se impart
in:legale,statutare si alte rezerve.Rezervele legale se constituie anual intr-o anumita
proportie din profitul brut sau din primele legate de capital fiind destinate protejarii
capitalului , in cazul in care exercitiul financiar se incheie cu pierderi Rezervele statutare
se constituie potrivit statutului societatii si contractului dîntre asociati sau actionari.Alte
rezerve sunt constituite din din profitul net prin hotarirea actionarilor in anul cind sunt
obtinute rezultate financiare bune.Aceste rezerve sunt destinate pentru finantarea unor
investitii in imobilizari corporale, acordarea de dividende si-n anii de exercitiu financiar
care se incheie cu pierderi, pentru rascumparea propriilor actiuni in vederea anularii lor si
reducerea capitalului social
Rezultatul reportat , nerepartizat este reprezentat de partea din rezultatele anilor
precedenti care nu au fost inca repartizate de AGA. Rezultatul reportat consta din profitul
anilor precedenti care urmeaza a fi repartizat pe destinatii sau din pierderea din anii
precedenti care urmeaza a fi acoperita din rezerve sau alte surse.
Fondurile sunt incadrate in categoria capitalurilor proprii , avand o destinatie bine
determinata . Fondul de dezvoltare – se constituie din amortizarea activelor imobilizate ,
din profitul net al societatilor comerciale si alte surse fiind destinat finantarii cheltuielilor
privind investitiile.Fondul de participare la profit se creeaza pe seama profitului net si
este destinat finantarii premiilor din profit acordate salariatilor .
Subventiile pentru investitii sunt obtinute de la buget sau de la alte întreprinderi
interesate, fiind destinate achizitionarii sau crearii activelor imobilizate sau de a finanta
activitati pe termen lung .
Provizioanele reglementate sunt fonduri create pe seama cheltuielilor ,fiind destinate
acoperirii fluctuatiilor privind rata dobanzii,de curs valutar si de preturi ,precum si pentru
reglarea amortizarii derogatorii . Se contabilizeaza numai pe baza unor dispozitii legale
deoarece ele au un regim fiscal propriu . Prin constituirea acestor provizioane pe seama
cheltuielilor se realizeaza temporar un avantaj fiscal pentru ca se reduce profitul
impozabil Ulterior cand preturile se stabilizeaza se revine asupra acestor provizioane
fiind virate la venituri ceea ce determina o crestere a profitului
Datoriile exprima capitalurile furnizate de terti pentru care unitatea trebuie sa acorde
o prestatie sau un echivalent valoric .Este vorba despre creditele contactate de la banci
sau alte institutii financiare,imprumuturile din emisiunea de obligatiuni ,precum si
datoriile create in cadrul relatiilor de decontare ale unitatilor patrimoniale cu alte
persoane fizice sau juridice Datoriile ca sursa de finantare sunt prezente si functioneaza
din momentul nasterii obligatiilor fata de terti si pana in momentul rambursarii(in cazul
creditelor) si platii lor (in cazul datoriilor generate de relatiile de decontare).
Datoriile pot fi :
financiare,comerciale,fiscale,salariale si sociale,datoriile privind relatiile de decontare cu
asociatii si creditorii diversi.
Provizioanele pentru riscuri si cheltuielisunt fonduri constituite la inchiderea
exercitiului pe seama cheltuielilor ,pentru acele elemente de patrimoniu a caror realizare
sau plata este probabila ,ori pentru cheltuieli care devin exigibile in perioadele urmatoare.
Pasive de regularizare:
– Venituri inregistrate in avans cuprind toate veniturile provenite din
incasarea anticipata a unor lucrari si servicii
Diferente de conversie pasiv beneficii latente ,diferente favorabile de curs valutar între
data intrarii in patrimoniu a creantelor si obligatiunilor exprimate in devize si
data inchiderii exercitiului financiar
Decontari din operatiuni in curs de clarificare cuprind operatiunile care nu pot fi
inregistrate direct pe un element patrimonial de pasiv deoarece necesita cercetari si
lamuriri suplimentare
V.STRUCTURA CHELTUIELI - VENITURI

Este caracteristica obiectului contabilitatii desemnând transformarile cantitative si
calitative in masa patrimoniului ca urmare a proceselor interne
Destinatia cheltuielilor determina clasificarea lor in cheltuieli de exploatare, financiare, si
exceptionale.
Cheltuielile de exploatare sunt generate de realizarea obiectului de activitate al unitatii
patrimoniale :fabricarea de produse, executarea de lucrari, prestarea de servicii
comercializarea de marfuri ,etc. Ele constau in consum de materiale, salarii datorate
personalului ,contributia la asigurarile sociale, la protectia sociala, servicii prestate de
terti etc.
Cheltuielile financiare privesc sconturile acordate clientilor (reduceri de pret,pentru
incasarea creantelor inainte de termenul de scadenta ),diferentele nefavorabile de curs
valutar,dobanzile la credite etc.
Cheltuielile exceptionale se refera la amenzile si penalitatile achitate ,prerezervele
create pentru riscuri si cheltuieli, amortismente si reduceri exceptionale de valoare.
Finantarea tuturor acestor cheltuieli se efectueaza din veniturile unitatii , adica din sume
ce
revin titularului de patrimoniu ca rezultat al activitatii sale .
Clasificarea veniturilor se face functie de sursa acestora, ca urmare veniturile pot
fi :venituri
din activitatea de exploatare,financiare,exceptionale
Veniturile din activitatea de exploatare provin din vanzarea de produse finite sau
marfuri, executarea de lucrari ,prestarea de servicii
Venituri financiare sunt reprezentate de sconturi primite de la furnizori ,diferentele
favorabile de curs valutar ,dobanzile la disponibilul banesc ,etc.
Veniturile exceptionale rezulta din amenzile si penalitatile incasate ,recuperarile de
amortismente si reducerile de valoare ,recuperarile din rezerve pentru riscuri si
cheltuieli ,etc. Veniturile care depasesc cheltuielile societatii reprezinta profituri, iar
cheltuielile care nu pot fi acoperite din venituri, pierderi
Rezultatele financiare se impart la fel ca cheltuielile si veniturile, in rezultate din
activitatea de exploatare (diferenta între veniturile din exploatare si cheltuielile

corespunzatoare), rezultate din operatii financiare (diferenta dîntre veniturile financiare
si cheltuielile financiare), rezultate exceptionale (calculate ca diferenta între veniturile
exceptionale si cheltuielile exceptionale).Daca din rezultatul total (suma algebrica a celor
trei rezultate )se scade impozitul pe profit se determina rezultatul final (profit net sau
pierdere )
VI.PRINCIPIILE CONTABILITATII
Pentru ca cifrele sa fie reale, faptele evaluate corect, iar imaginea asupra unitatii
economico-sociala fidela ,trebuie respectate o serie de principii si anume :
1.Fixitatea capitalului social
Este un principiu mai mult juridic decât contabil. Capitalul unei societati este
limita responsabilitatii sale vis-à-vis de creatierii sociali.Sumele sale nu pot fi modificate
fara formalitati si publicitate.
2.Principiul regularitatii
Documentele trebuie întocmite si prezentate conform regulilor legale reglementate sau
profesionale .Acest principiu determina necesitatea aparitiei unui ghid al profesiunii .
3.Principiul sinceritatii
Deoarece o activitate absoluta nu este posibila, contabilitatea trebuie sa respecte
sinceritatea: probitatea inventarului material , evaluarea, conformitatea documentelor
publicate si a conturilor, claritatea, actualitatea în estimarea activelor la închiderea
exercitiului
4.Principiul noncompensatiei (necompensarii)
Determina evitarea pierderii de informatii .Conform lui nu se compenseaza doua
miscari in sens opus ,în acelasi cont; nu se compenseaza o cheltuiala cu un venit; nu se
compenseaza o crestere cu o diminuare de valoare si nici un post de activ cu unul de
pasiv
5.Principiul unicitatii sau intangibilitati bilantului
Pentru exercitiu dat, o unitate economica-sociala nu poate întocmi oficial si
piblica decât un singur bilant .El este purtatorul legitim al unitatii asupra punctelor de
vedere privind criteriul de evaluare, metoda folosita, etc. Datele bilantului de închidere a
exercitiului devin date ale bilantului de deschidere pentru exercitiul urmator. Rezulta
identitatea situatiei la sfârsitul unui exercitiu si începutul celui urmator .
6.Principiul independentei exercitiilor
Timpul este impartit in perioade egale, numite exercitii, care sunt, în principiu,
riguros independente unele de altele. Aceste perioade sunt de 12 luni; la sfârsitul fiecareia
se stabilesc rezultatele financiare, iar la sfârsitul celei de-a 12a se procedeaza la
închiderea exercitiului.
Potrivit acestui principiu, cheltuielile si veniturile aferente activitatii unitatii
patrimoniale se delimiteaza în timp. Deci ele se trec la rezultatul exercitului financiar la
care se refera.
7.Principiul permanentei metodelor sau al continuitatii

Se refera la aplicarea acelorasi metode, reguli si procedee în cursul unui exercitiu.
Presupune în acelasi timp, prezentarea contului de rezultate si a bilantului sub aceeasi
forma, dupa aceeasi tehnica si criterii evaluare. Permanenta metodelor permite comparatii
între exercitii
8.Principiul prudentei
Este legat de functia juridica a contabilitatii .Intre doua eventualitati posibile se
înregistreaza cea favorabila , rezultând o diminuare a rezultatului. Diminuarile de valori
trebuie înregistrate când apar ca probabilitati pentru viitor, în schimb cresterile de valori
nu se înregistreaza pâna nu devin certe si definitive prin obiectul si suma lor.
9.Principiul continuitatii activitatii

Potrivit acestuia se presupune ca unitatea patrimoniala îsi continua în mod
normal functionarea într-un viitor previzibil, fara a intra în stare de lichidare sau de
reducere sensibila a activitatii.
10.Principiul costului istoric

Orice valoare economicain contabilitate este bazata pe costul de intrare consemnat în
documentele justificative
11.Principiul dublei înregistrari

Are în vedere faptul ca orice operatiune creeaza un raport valoric de echivalenta
între intrari si iesiri, între mijloace si resurse, asigurând raportul de echilibru între venituri,
cheltuieli si rezultate sau între stocurile initiale si intrari pe de o parte si iesiri si stocuri
finale pe de alta parte.
12.Principiul patrimoniului închis

Conform caruia operatiunile economice sunt analizate si reflectate în contabilitate
numai din punct de vedere al unui singur titular care gestioneaza patrimoniul respectiv .
VII.PROCEDEELE SI INSTRUMENTELE CONTABILITATII

Procedeul indica cum trebuie lucrat pentru atingerea unui scop iar instrumentul indica
mijlocul cu ajutorul caruia se realizeaza procedeul respectiv
Metoda contabilitatii poate fi definita si prin suma procedeelor si instrumentelor
utilizate pentru studierea obiectului ei.
Procedeele metodei contabile sunt :
1.Generalizarea si sintetizarea informatiilor. Instrumentele utilizate de aceasta metoda:
a) Bilantul contabil
b) Contul de profit si pierderi
2.Gruparea si ordonarea informatiilor culese. Instrumentele utilizate pentru aceasta
metoda:
a) Contul
b) Sistemul de conturi
c) Balanta conturilor

Procedeele comune mai multor discipline economice utilizate de contabiliate sunt:
In activitatea practica aceste procedee si instrumente sunt utilizate într-o succesiune
logica astfel :
a) Observarea fenomenelor si proceselor referitoare la patrimoniu si consemnarea lor
în documente
b) Operatiunile consemnate în documente trebuie sa fie evaluate adica exprimate în
unitati monetare
c) Calculatia presupune utilizarea unui algoritm de calcul pe care se bazeaza toate
procedeele metodei contabilitatii
d) Operatiunile sunt supuse gruparii si ordonarii dupa criterii diferite în conturi
e) Centralizarea si verificarea operatiunilor consemnate în conturi cu ajutorul balantei
de verificare
f) Inventarierea pentru constatarea faptica a existentei si starii elementelor
patrimoniale si pentru punerea de acord a informatiilor din contabilitate
g) Generalizarea si sintetizarea informatiilor cu ajutorul documentelor contabile de
sinteza denumite “bilantul contabil” si “contul de profit si pierderi”
Observatie. Bilantul este instrumentul prin care se încheie un ciclu de înregistrari
contabile dintr-o perioada de gestiune si în acelasi timp pe baza informatiilor din bilant se
demareaza noul ciclu de prelucrare a datelor (se deschide noul exercitiu financiar)
VIII.DOCUMENTAREA OPERATIUNILOR ECONOMICE
Documentarea ca procedeu al metodei contabilitatii este actiunea de culegere si

consemnare în documentele economice a datelor privitoare la operatiile economice dintr-
o unitate patrimoniala în momentul si la locul efectuarii lor.
Documentele economice sunt acte scrise în care se consemneaza operatii în momentul
si de regula la locul efectuarii lor si ca baza a înregistrarii lor în contabilitate.
Documentele constituie suportul material principal al datelor privitoare la operatii
economice cu ajutorul carora se realizeaza:
*consemnarea informatiilor
*culegerea datelor
*prelucrarea datelor sau a informatiilor
*circulatia datelor
*sintetizarea informatiilor contabile
*pastrarea (arhivarea) datelor
Continutul documentelor se concretizeaza în elemente obligatorii care trebuie sa
asigure reflectarea clara si completa a operatiilor economice pentru care se întocmesc.
Conform ORDIN Nr. 2634/2015 din 5 noiembrie 2015 privind documentele
financiar-contabile:
ART. 4 (1) Modelele documentelor financiar-contabile sunt cuprinse în anexa nr.
3*).
2) Fiecare entitate poate adapta, în funcţie de necesităţi, modelele documentelor
financiarcontabile.
(3) Circuitul documentelor financiar-contabile şi numărul de exemplare al
acestora se stabilesc prin proceduri proprii privind organizarea şi conducerea
contabilităţii, aprobate de administratorul entităţii, ordonatorul de credite sau altă
persoană care are obligaţia gestionării entităţii respective.
ART. 5 Se aprobă documentele financiar-contabile care se păstrează timp de 5
ani, cu începere de la data încheierii exerciţiului financiar în cursul căruia au fost
întocmite, în arhiva persoanelor prevăzute la art. 1 alin. (1) - (4) din Legea contabilităţii
nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cuprinse în anexa nr. 4.
ART. 6 Persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) - (4) din Legea nr. 82/1991, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, care desfăşoară activităţi specifice anumitor
domenii de activitate pentru care legislaţia aplicabilă prevede folosirea şi a altor
documente, aplică în mod corespunzător şi reglementările specifice.
Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate
angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat şi aprobat, precum şi a celor
care le-au înregistrat în contabilitate.
Documentele justificative provenite din tranzacţii/operaţiuni de cumpărare a unor
bunuri de la persoane fizice, pe bază de borderou de achiziţie/carnet de comercializare,
pot fi înregistrate în contabilitate numai în cazul în care se face dovada intrării în gestiune
a bunurilor respective.
Documentele justificative trebuie să cuprindă următoarele elemente principale: -
denumirea documentului; - denumirea/numele şi prenumele şi, după caz, sediul persoanei
juridice/adresa persoanei fizice care întocmeşte documentul; - numărul documentului şi
data întocmirii acestuia; - menţionarea părţilor care participă la efectuarea operaţiunii
economico-financiare (când este cazul); - conţinutul operaţiunii economico-financiare şi,
atunci când este necesar, temeiul legal al efectuării acesteia; - datele cantitative şi
valorice aferente operaţiunii economico-financiare efectuate, după caz; - numele şi
prenumele, precum şi semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea operaţiunii
economico-financiare.
Documentele contabile (registre, jurnale, fişe, note etc.) care servesc la
prelucrarea, centralizarea şi înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor economico-
financiare consemnate în documentele justificative, întocmite manual sau prin utilizarea
sistemelor informatice de prelucrare automată a datelor, trebuie să cuprindă elemente cu
privire la: - denumirea entităţii; - data întocmirii documentului contabil; - felul, numărul
şi data documentului justificativ; - sumele corespunzătoare operaţiunilor efectuate; -

conturile sintetice şi analitice debitoare şi creditoare; - semnătura persoanei responsabile
cu întocmirea documentelor contabile.
În condiţiile în care documentele financiar-contabile (documentele justificative şi
documentele contabile) sunt întocmite şi preluate în contabilitate prin utilizarea
sistemelor informatice de prelucrare automată a datelor, semnătura nu constituie element
obligatoriu. În astfel de situaţii trebuie să se stabilească prin proceduri proprii modalităţi
de identificare a persoanelor care au iniţiat, dispus şi aprobat, după caz, efectuarea
operaţiunilor respective.
În documentele financiar-contabile nu sunt admise ştersături, modificări sau alte
asemenea procedee, şi nici lăsarea de spaţii libere între operaţiunile înscrise în acestea sau
file lipsă
Distingem urmatoarele elemente comune tuturor categoriilor de documente:
1. denumirea documentelor (factura,chitanta, aviz de expediere....)
2. denumirea unitatii emitente, adresa sau compartimentul si sectorul care a întocmit

documentul,codul fiscal, numarul de înregistrare la Registrul comertului
3. numarul si data documentului
4. partile participante la efectuarea operatiei economice
5. continutul operatiei si justificarea efectuarii ei
6. datele cantitative si/sau valorice aferente operatiei economice efectuate
7. semnaturile persoanelor participante la efectuarea operatiilor economiceconsemnate, a
celor care au întocmit documentele si a persoanelor care raspund pentru executarea,
continutul, legalitatea, oportunitatea, necesitatea si realitatea operatiilor.
Alte elemente menite sa asigure consemnarea completa a operatiei în documente
sunt elemente care difera de la o categorie de documente la alta si asigura detalierea
operatiilor consemnate având un rol completativ.
În vederea înregistrării în jurnale, fişe şi în celelalte documente contabile a
operaţiunilor economico-financiare consemnate în documentele justificative, potrivit
formelor de înregistrare în contabilitate utilizate de entităţi, se poate face contarea
documentelor justificative, indicându-se simbolurile conturilor sintetice şi analitice,
debitoare şi creditoare, în conformitate cu planul de conturi aplicabil.
Entităţile vor asigura un regim intern de numerotare a documentelor financiar-
contabile, astfel: - persoanele care răspund de organizarea şi conducerea contabilităţii vor
desemna, prin decizie internă scrisă, o persoană sau mai multe, după caz, care să aibă
atribuţii privind alocarea şi gestionarea numerelor aferente; - fiecare document va avea un
număr de ordine sau o serie, după caz, număr sau serie ce trebuie să fie secvenţial(ă),
stabilit(ă) de entitate. În alocarea numerelor se va ţine cont de structura organizatorică,
respectiv gestiuni, puncte de lucru, sucursale etc.; - entităţile vor emite proceduri proprii
de stabilire şi/sau alocare de numere ori serii, după caz, prin care se va menţiona, pentru

fiecare exerciţiu financiar, care este numărul sau seria de la care se emite primul
document.
Factura este document justificativ care stă la baza înregistrării în contabilitate a
operaţiunilor economice. Pentru operaţiunile economice pentru care, conform
prevederilor Codului fiscal, nu există obligaţia întocmirii facturii, înregistrarea în
contabilitate a acestora se efectuează pe baza contractelor încheiate între părţi şi a
documentelor financiar-contabile sau bancare care să ateste acele operaţiuni, cum sunt:
aviz de însoţire a mărfii, chitanţă, dispoziţie de plată/încasare, extras de cont bancar, notă
de contabilitate etc., după caz.
Toate operaţiunile privind factura (întocmire, utilizare, arhivare, corectare,
reconstituire) se efectuează conform prevederilor Codului fiscal şi ale Normelor
metodologice de aplicare a acestuia.
Ordinul MFP nr. 2634/2015 analizat astăzi aprobă modelele documentelor utilizate
în activitatea financiar-contabilă, ce intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2016, dată
când se abrogă OMFP nr. 3512/2008 privind documentele financiar-contabile.
Desigur, fiecare entitate își poate adapta modelele documentelor în funcție de activitatea
desfășurată, iar circuitul și numărul de exemplare al documentelor financiar-contabile se
stabilesc prin proceduri proprii.
Ordinul detaliază și documentele financiar-contabile care se păstrează timp de 5 ani, cu

începere de la data încheierii exercițiului financiar în cursul căruia au fost întocmite.
După cum se cunoaște, toate operațiunile economico-financiare se consemnează în
momentul efectuării lor în documente justificative ce stau la baza înregistrărilor în
contabilitate.
Actul normativ precizează ce elemente principale trebuie să cuprindă documentele

justificative, după cum urmează:
 denumirea documentului;
 denumirea și adresa persoanei juridice/fizice ce emite documentul;
 numărul și data întocmirii;
 menționarea părților care participă la efectuarea operațiunii;
 conținutul operației economice;
 date cantitative și valorice;
 numele și semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea operațiunii.
Documentele justificative provenite din tranzacții de achiziții de bunuri de la persoane
fizice ce au la bază ca document Borderoul de achiziție sau Carnetul de comerciant, pot fi
înregistrate în contabilitate numai dacă se face dovada intrării în gestiune a bunurilor.
Pentru prestările de servicii efectuate de persoanele fizice impuse pe bază de normă de
venit, este necesară existența de contracte sau convenții civile, precum și de documentele

prin care se face dovada plății cum sunt: chitanță, ordin de plată, dispoziție de plată,
dispoziție de încasare etc..
Contabilitatea se ține în limba română și în monedă națională, iar contabilitatea
operațiunilor efectuate în valută se ține atât în moneda națională, cât și în valută.
Din punctul de vedere al numerotării documentelor, entitățile își asigură un regim intern
de numerotare, cu respectarea următoarelor reguli:
 se va desemna prin decizie internă scrisă o persoană sau mai multe, după caz, care
să aibă atribuții privind alocarea și gestionarea numerelor;
 fiecare document va avea un număr și o serie;
 se vor emite proceduri proprii de stabilire și alocare de numere sau serii prin care
se va menționa pentru fiecare exercițiu care esre numărul sau seria de la care se emite
primul document.
Factura este documentul justificativ care stă la baza înregistrării în contabilitate. Pentru
situațiile în care nu există obligația emiterii facturii, înregistrarea se face pe bază de
contracte sau alte documente, cum sunt avize, chitanțe, extras de cont etc.
Actul normativ precizează și termenele de păstrare a documentelor financiar-contabile,
după cum urmează:
 ștatele de salarii se păstează 50 de ani;
 registrele și celelalte documente financiar-contabile se păstrează 10 ani;
 se precizează un număr de 25 de documente pentru care termenul de păstrare este
de 5 ani, dintre care amintim: NIR – ul, bonul de consum, Fișa de magazie, Lista de
inventariere, Ordinul de deplasare, Angajamentul de plată etc.
Se păstrează ca registre de contabilitate obligatorii:
 Registrul jurnal;
 Registrul inventar;
 Cartea mare.
Ca și forme de înregistrare în contabilitate, se păstrează principalele forme, și anume:
 forma de înregistrare pe jurnale;
 forma de înregistrare maestru-șah;
 forma de înregistrare combinată mastru-șah cu jurnale.
Ordinul permite desigur și utilizarea sistemelor informatice pentru activitatea financiar-
contabilă și stabilește cerințele minime care sunt necesare pentru aceste programe, iar
entitatea trebuie să asigure arhivarea corespunzătoare a documentelor.
Păstrarea şi arhivarea registrelor de contabilitate şi a celorlalte documente

financiar-contabile
. Entităţile au obligaţia păstrării în arhiva lor a registrelor de contabilitate, a
celorlalte documente contabile, precum şi a documentelor justificative care stau la baza
înregistrărilor în contabilitate a operaţiunilor economico-financiare. Păstrarea
documentelor justificative, a registrelor de contabilitate şi a celorlalte documente
financiar-contabile se face, după caz, la domiciliul fiscal, la sediul social sau la sediile
secundare, pe hârtie sau pe suport electronic. În cazul păstrării pe suport electronic a
documentelor financiar-contabile, inclusiv a celor care au fost convertite din format hârtie
în format electronic, nu este obligatorie aplicarea prevederilor Legii nr. 135/2007 privind
arhivarea documentelor în formă electronică, republicată. În cazul în care evidenţa
contabilă este ţinută cu ajutorul programelor informatice, documentele financiar-
contabile se pot păstra pe suporturi tehnice, pe durata termenelor prevăzute de legislaţia
în vigoare, cu condiţia să poată fi listate în orice moment, în funcţie de necesităţile
entităţii sau la cererea organelor de control.
Documentele financiar-contabile se pot păstra, în baza unor contracte de prestări
de servicii, cu titlu oneros, şi de către operatori economici autorizaţi, potrivit legii, în
prestarea de servicii arhivistice. Şi în acest caz răspunderea privind păstrarea
documentelor financiar-contabile revine administratorului, ordonatorului de credite sau
altei persoane care are obligaţia gestionării entităţii beneficiare. Cu ocazia controalelor
efectuate de organele abilitate, entităţile trebuie să prezinte, la cererea acestora,
documentele solicitate.
Termenul de păstrare a statelor de salarii este de 50 de ani, iar termenul de
păstrare a registrelor şi a celorlalte documente financiar-contabile este de 10 ani, cu
începere de la data încheierii exerciţiului financiar în cursul căruia au fost întocmite, cu
excepţia celor prevăzute la pct. 39 şi 40.
Documentele prevăzute în anexa nr. 4 la ordin se păstrează pe o perioadă de 5
ani în condiţiile în care necesităţile proprii ale entităţii nu impun păstrarea acestora pe o
perioadă de timp mai mare.
Documentele financiar-contabile care atestă provenienţa unor bunuri cu durată
de viaţă mai mare de 5 ani se păstrează pe perioada corespunzătoare duratei de viaţă utilă
a acestora.
În caz de încetare a activităţii societăţilor, documentele financiar-contabile se
păstrează în conformitate cu prevederile Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, sau se predau la arhivele statului, în conformitate
cu prevederile legale în materie, după caz.
Arhivarea documentelor financiar-contabile în format hârtie se face în
conformitate cu prevederile legale şi cu respectarea următoarelor reguli generale: -
documentele se grupează în dosare, numerotate şi şnuruite; - gruparea documentelor în
dosare se face cronologic şi sistematic, în cadrul fiecărui exerciţiu financiar la care se
referă acestea. Dosarele astfel arhivate se păstrează în spaţii amenajate în acest scop,
asigurate împotriva degradării, distrugerii sau sustragerii, dotate cu mijloace de prevenire
a incendiilor. Evidenţa documentelor în arhivă se ţine cu ajutorul Registrului de evidenţă,
potrivit Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, republicată, în care sunt consemnate
dosarele şi documentele intrate în arhivă, precum şi mişcarea acestora în decursul
timpului.
Eliminarea din arhiva entităţii a documentelor financiar-contabile, al căror
termen de păstrare prevăzut în prezentele norme a expirat, se face de către o comisie
constituită potrivit procedurilor proprii ale entităţii. În această situaţie se întocmeşte un

proces-verbal şi se consemnează scăderea documentelor eliminate din Registrul de
evidenţă al arhivei.
Registrele de contabilitate obligatorii pentru entităţile care conduc evidenţa
contabilă pe baza regulilor contabilităţii în partidă dublă
Potrivit prevederilor legii contabilităţii, registrele de contabilitate obligatorii sunt:
Registruljurnal (cod 14-1-1), Registrul-inventar (cod 14-1-2) şi Cartea mare (cod 14-1-3).
Registrele de contabilitate se utilizează în strictă concordanţă cu destinaţia acestora şi se
prezintă în mod ordonat şi completate astfel încât să permită în orice moment
identificarea şi controlul operaţiunilor contabile efectuate. Registrele de contabilitate se
pot prezenta sub formă de registre, foi volante sau listări informatice, după caz.
Numerotarea paginilor registrelor se face în ordine crescătoare, iar volumele se
numerotează în ordinea completării lor
Functiile documentelor
a) de consemnare letrica si cifrica ,cantitativa si valorica a operatiilor economice
b) de acte justificative care stau la baza inregistrarii in contabilitatea curenta a operatiilor
economice
c) verificarea activitatilor desfasurate ,urmarind activitatea economica si financiara incele
mai mici detalii
d) asigurarea integritatii patrimoniului ,pe baza lor stabilindu-se si angajându-se
raspunderi ,drepturi si obligatii cu privire la miscarile de valori
e) de calculare corecta a costului productiei obtinute
f) cu ajutorul lor stabilindu-se drepturile si obligatiile banesti ale unitatilor patrimoniale
servind ca baza in cercetarea organelor judiciare
Intocmirea documentelor economice

Pe formulare tip în care sunt tiparite datele referitoare la elementele invariabile ,iar
pentru datele variabile se lasa locuri libere
Marimea , continutul si formatul documentelor variaza în functie de:
*natura operatiilor economice
*modul de întocmire
*mijloacele de prelucrare
Intocmirea documentelor se face manual sau cu mijloace tehnice
-Intocmirea manuala a documentelor se realizeaza cu cerneala ,pasta sau creion
chimic
-Intocmirea cu mijloace tehnice a documentelor – cu masini de scris,cu masini
de facturat sau contabilizat , cu calculatoare electronice
Formele de înregistrare în contabilitate

Formele de înregistrare în contabilitate reprezintă sistemul de registre, formulare şi
documente contabile corelate între ele, care servesc la înregistrarea cronologică şi
sistematică în contabilitate a operaţiunilor economico-financiare efectuate pe parcursul
exerciţiului financiar.

Principalele forme de înregistrare în contabilitate a operaţiunilor economico-financiare în
cazul unităţilor care conduc contabilitatea în partidă dublă sunt: "pe jurnale", "maestru-
şah" şi forma combinată "maestru-şah cu jurnale".
În cadrul formei de înregistrare în contabilitate "pe jurnale", principalele registre şi
formulare care se utilizează sunt:
- Registrul-jurnal (cod 14-1-1);
- Registrul-inventar (cod 14-1-2);
- Cartea mare (cod 14-1-3); - jurnale auxiliare;
- Balanţa de verificare.
Registrul-jurnal (cod 14-1-1) se utilizează pentru înregistrarea cronologică a tuturor
operaţiunilor economico-financiare consemnate în documentele justificative.
Pentru operaţiunile care nu au la bază documente justificative se întocmeşte Nota de
contabilitate (cod 14-6-2/A).
Notele de contabilitate au la bază note justificative sau note de calcul şi se înregistrează
în mod cronologic în Registrul-jurnal. Entităţile pot utiliza jurnale auxiliare pe feluri de
operaţiuni, cum sunt: operaţiuni de casă şi bancă, operaţiuni privind decontările cu
furnizorii, situaţia încasării-achitării facturilor, operaţiuni privind salariile şi contribuţia
pentru asigurări sociale, protecţia socială a şomerilor şi asigurările de sănătate, alte
operaţiuni. Lunar sau la altă perioadă prevăzută de lege, în fiecare jurnal auxiliar se
stabilesc totalurile sumelor debitoare sau creditoare înregistrate în cursul lunii (perioadei),
totaluri care se înscriu în Registrul-jurnal.
Contabilitatea analitică se poate ţine fie direct pe aceste jurnale (pentru unele conturi), fie
cu ajutorul altor formulare comune (fişa de cont analitic pentru valori materiale, fişa de
cont pentru operaţiuni diverse etc.) sau specifice, folosite în acest scop. Înregistrările în
jurnale se fac în mod cronologic în tot cursul lunii (perioadei) sau numai la sfârşitul lunii
(perioadei), fie direct pe baza documentelor justificative, fie pe baza documentelor
centralizatoare întocmite pentru operaţiunile aferente lunii (perioadei) respective, care
sunt consemnate cronologic în acestea.
Cartea mare (cod 14-1-3) este documentul de sistematizare contabilă care cuprinde toate
conturile sintetice şi reflectă, la un moment dat, existenţa şi mişcarea tuturor elementelor
de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii. Cartea mare serveşte la stabilirea
rulajelor lunare şi a soldurilor conturilor şi stă la baza întocmirii balanţei de verificare.
Pentru stabilirea rulajelor, în Cartea mare se preia rulajul creditor din jurnalul contului
respectiv, iar rulajul debitor se stabileşte prin totalizarea sumelor preluate din coloanele
de conturi corespondente ale jurnalelor. Soldul debitor sau creditor al fiecărui cont se
stabileşte în funcţie de rulajele debitoare şi creditoare ale contului respectiv, ţinându-se
seama de soldul de la începutul anului, care se înscrie pe rândul destinat în acest scop.
Balanţa de verificare este documentul contabil utilizat pentru verificarea înregistrării
corecte în contabilitate a operaţiunilor efectuate şi controlul concordanţei dintre
contabilitatea sintetică şi cea analitică, precum şi principalul instrument pe baza căruia se
întocmesc situaţiile financiare anuale şi raportările contabile stabilite potrivit legii. 53. În
cadrul formei de înregistrare "maestru-şah", principalele registre şi formulare care se
utilizează sunt:
- Registrul-jurnal (cod 14-1-1);
- Registrul-inventar (cod 14-1-2);

- Cartea mare (şah - cod 14-1-3/a);
- Balanţa de verificare.
Registrul-jurnal (cod 14-1-1) se utilizează pentru înregistrarea cronologică a tuturor
operaţiunilor economico-financiare consemnate în documentele justificative, la fel ca în
cazul formei de înregistrare "pe jurnale". Cartea mare (şah - cod 14-1-3/a) este
documentul de sistematizare a înregistrărilor contabile în conturile sintetice. La sfârşitul
lunii (perioadei), pentru fiecare cont sintetic din Cartea mare (şah) se stabilesc totaluri ale
rulajului contului debitor sau creditor şi ale conturilor corespondente. Totalul sumelor
conturilor corespondente trebuie să fie egale cu rulajul debitor sau creditor al contului
respectiv. Contabilitatea analitică se ţine cu ajutorul formularelor comune (fişa de cont
pentru operaţiuni diverse, fişa de cont analitic pentru valori materiale) sau cu ajutorul
formularelor specifice folosite în acest scop. Balanţa de verificare se întocmeşte pe baza
totalurilor preluate din Cartea mare (şah), respectiv din fişele deschise distinct pentru
fiecare cont sintetic. Pentru verificarea înregistrărilor în contabilitatea analitică se pot
întocmi balanţe de verificare analitice. 54. În cazul utilizării formei de înregistrare
combinată "maestru-şah cu jurnale", pe lângă formularele menţionate la forma de
înregistrare "maestru-şah", se utilizează jurnalele auxiliare specifice formei de
înregistrare "pe jurnale". În Cartea mare (şah), pentru fiecare cont sintetic, totalurile
lunare stabilite în jurnal se înscriu atât în coloana destinată rulajului debitor sau creditor,
cât şi în coloanele conturilor corespondente.
Clasificarea documentelor
Criterii de clasificare
a)Dupa natura operatiilor documentele pot fi:
-documente privind activitatea financiar contabila (în care se consemneaza activele -
imobilizate,activele circulante,salariile,pasivele,rezultatele financiare)
-documente pentru alte activitati care nu constituie acte justificative pentru inregistrarile
contabile
b)Dupa functia pe care o indeplinesc documentele pot fi:
-de dispozitie –prin care se ordona a se executa o operatie economica;
-dispozitii de plata,dispozitii de livrare ,ordinul de plata ,comanda .
Aceste documente nu fac dovada executarii efective a operatiei respective
de executie(justificative) cuprind date cu privire la executarea operatiilor
economice. Ele servesc ca baza pentru inregistrarea operatiilor economice
mixte sau combinate –reunesc trasaturile documentelor de dispozitie si a
celor justificative .Aceste documente sunt initial documente de dispozitie,
iar prin completarea lor cu date referitoare la execuatrea operatiilor
respective ele devin documente justificative
c)Dupa numarul operatiilor economice documentele pot fi :
documente singulare – contin date privitoare la o singura operatie ;chitanta bon de
consum, factura documente cumulative sau centralizatoare contin date privind mai multe
operatii economice de acelasi fel
d)Dupa momentul intocmirii si rolul in cadrul procesului informational
documente primare intocmite de regula in momentul si la locul efectuarii operatiilor
(indeplinesc rolul de documente justificative)
documente secundare intocmite pe baza documentelor primare sau concomitent,
asigurând pregatirea datelor in vederea prelucrarii lor
e)Dupa sfera de aplicare pot fi:
documente generale sau comune , utilizate in toate unitatile patrimoniale documente
specifice utilizate in anumite ramuri ale economiei
f)Dupa forma de prezentarepot fi:
documente tipizate intocmite pe formulare tip strict determinate a caror folosire este
obligatorie documente netipizate intocmite pe formulare specifice , pe hartie simpla
g)Dupa locul unde se intocmesc si circula pot fi:
documente interne intocmite in cadrul unitatii documente externe intocmite in afara
unitatii facturi, furnizori
h)Dupa regimul de tiparire si folosire
-documente intocmite pe formulare cu regim special ,cu un regim special de tiparire,
numerotare,gestionare, evidenta,folosire si pastrare :chitante si chitante fiscale, CEC-uri,
avize de insotire a marfii, facturile, foile de parcurs ,buletinele de cantarire –analiza
pentru valori materiale, cartele si bonuri de masa ,borderouri de achizitii
-documente intocmite pe formulare cu reglementari exprese de tiparire,gestionare,folosire
si justificare (marci postale ,timbre fiscale, bilete de calatorie ,certificate medicale,
carnete de munca, autorizatiile defunctionare , certificate de inmatriculare ,permise de
calatorie ) documente intocmite pe formulare cu regim uzual , nu sunt supuse anumitor
restrictii privind tiparirea,numerotarea si justificarea lor
Tipizarea documentelor
Consta in elaborarea unor formulare de documente unitare (ca marime ,continut si
destinatie) de un format strict determinat care simplifica intocmirea documentelor
Scopurile urmarite : - reducerea cheltuielilor de imprimare eliminarea paralelismelor in
intocmirea si circulatia documentelor cuprinderea in continutul lor a indicatorilor strict
necesari procesului informational proiectarea unor tipuri de documente care sa
corespunda necesitatilor de prelucrare cu echipamente tehnice satisfacerea cerintelor de
informare a tuturor formelor evidentei economice
Verificarea documentelor economice

Inainte de a se inregistra in contabilitate documentele economice trebuiesc
supuse unei verificari minutioase cu scopul descoperirii eventualelor erori, asigurându-se
exactitatea datelor contabile

Verificarea formei consta in controlul intocmirii documentelor pe formulare
corespunzatoare naturii operatiilor economice, completarea tuturor rubricilor ,existenta
tuturor semnaturilor persoanelor imputernicite sa vizeze ,verificarea unor stersaturi sau
corecturi fara a fi certificate
Verificarea aritmetica consta in controlul preluarii corecte in documente a datelor ,
stabilirea sau efectuarea corecta a calculelor aritmetice.
Verificarea de fond consta in controlul realitatii ,necesitatii, oportunitatii si legalitatii
operatiilor economice consemnate in documentul respectiv.
a) verificarea realitatii operatiei economice are ca scop sa descopere daca operatia
economica s-a efectuat la data,locul si-n conditiile prevazute in document
b) necesitatea operatiei consta in aprecierea daca operatia inscrisa in document este utila
activitatii unitatii si are o justificare economica
c) verificarea oportunitatii urmareste daca momentul ales si locul stabilit pentru
executarea unei operatii economice sunt eficiente pentru unitate
d) legalitatea operatiei se aprecieaza prin raportarea ei la actele normative care
reglementeaza genul respectiv de operatii economice (operatiile economice nu
trebuie sa contravina legislatiei in vigoare)
Circulatia documentelor
Prin circulatia documentelor se intelege miscarea succesiva a acestora prin
diferitele verigi ale unitatilor patrimoniale, din momentul intocmirii lor sau intrarii in
unitate si pana la predarea lor la arhiva.
Circulatia documentelor trebuie sa se faca intr-o ordine dinainte stabilita, nefiind
permisa retinerea documentelor in mod nejustificat de catre un compartiment sau altul.
Necesitatea circulatiei documentelor deriva din faptul ca datele din acelasi
document sunt necesare mai multor compartiment si personale din unitate si nu se poate
asigura cate un exemplar pentru fiecare utilizator
Conditiile impuse de circulatia documentelor :
-miscarea documentelor sa se faca pe caile cele mai scurte ,printr-un numar redus de
verigi organizatorice (asigura operativitatea utilizarii informatiilor )
-in miscarea documentelor trebuie sa existe continuitate
-rezolvarea problemelor de prelucrare a datelor din documente trebuie sa se faca
complet si in termenul prevazut
Organizarea circulatiei se face pe baza graficelor de circulatie.Graficul trebuie sa
cuprinda :
-documentele care se intocmesc
-lucrarile de prelucrare in fiecare etapa a circulatiei
-termenele de executare
-persoanele care raspund
-compartimentele la care se transmit
Cerintele graficului de circulatie : -sa cuprinda toate lucrarile de evidenta, incepand cu

intocmirea documentelor primare, inregistrarea lor in contabilitatea analitica si sintetica
-sa stabileasca toti lucratorii care participa la intocmirea si prelucrarea documentelor
-sa respecte normele cu privire la intocmirea documentelor.
Intocmirea graficelor de circulatie a documentelor se face prin:

-descrierea si analiza drumului parcurs de acestea
-folosirea textului sau folosirea diferitelor tehnici de reprezentare grafica
Graficele de circulatie pot fi :
grafice individuale ce cuprind operatiile si lucrarile contabile pe care le executa fiecare
salariat,termenele de executare a acestora si compartimentele sau persoanele carora li se
transmit.
-graficul pe compartimente sau de structura cuprinde toate lucrarile de evidenta ale unui
anumit sector sau compartiment de activitate ,documentele care se intocmesc,termenele si
executanti, compartimentele carora li se transmit.
-graficele generale sau sintetice cuprind toate operatiile necesare unei anumite lucrari cu
ungrad mai ridicat de complexitate
Clasarea si pastrarea documentelor

Faza finala a circulatiei documentelor constituie clasarea lor la dosar dupa rezolvarea
completa si definitorie a acestora
Prin clasare se întelege aranjarea documentelor într-o anumita ordine strict
determinata în scopul asigurarii, pastrarii lor în bune conditii si pentru a fi usor gasite în
vederea obtinerii informatiilor necesare
O clasare rationala si eficienta trebuie sa asigure posibilitatea gasirii cu usurinta a
oricarui document, sa fie simpla, precisa, elastica (sa se poata utiliza la un numar mai
mare de
documente) sa fie potrivita specificului documentelor
Criterii de clasare
1.Criteriul cronologic – consta in gruparea documentelor in ordinea intocmirii lor
(calendaristic)
2.Criteriul alfabetic – impune clasarea in acelasi dosar a documentelor tinând seama
de denumirea unitatii la care se refera documentelor
3.Criteriul geografic – asigura gruparea documentelor dupa judetul,municipiul sau
orasul unde isi au sediul unitatile corespondente
4.Criteriul dupa obiect sau pe grupe de operatii economice – consta in aranjarea
documentelor pe categorii de probleme (mijloace fixe, active circulante banesti, livrarea
marfii)
Cel mai frecvent se foloseste o combinatie intre criteriul cronologic si criteriul pe
grupe de operatii economice.
Pastrarea documentelor trebuie sa asigure integritatea acestora si se poate face in doua
moduri:-pentru anul curent, organizata in arhiva curenta a fiecarui sector sau
compartiment
-pentru anii precedenti, organizata in arhiva generala a unitatii
Consultarea, folosirea si eliberarea de copii si extrase de pe documentele din
arhiva se pot face numai in conditiile stabilirii prin acte normative in vigoare .In locul
documentului eliberat se introduce copia certificata de pe documentul original , procesul
verbal incheiat, aprobarea de eliberare a documentului si semnatura persoanei care a
ridicat originalul
Termenele de pastrare a documentelor sunt stabilite prin acte normative :
-10 ani de la data incheierii exercitiului :registrele de contabilitate si documentele
justificative care stau la baza inregistrarii
-50 ani de la data incheierii exercitiului :state de salarii si bilantul contabil
Dupa expirarea termenului de pastrare documentele se scot din arhiva generala si se
predau la arhivele statului daca mai prezinta importanta sau interes sau se dau la topit
daca numai prezinta utilitate practica.
Reconstituirea documentelor pierdute, sustrase sau distruse se face in termen de 30 zile
de la constatare.In afara clasarii si arhivarii documentelor si registrelor contabile se
organizeaza si clasarea si pastrarea altor purtatori de informatii :microfilme, benzi
magnetice,dischete,discuri
Datele consemnate în documentele justificative sunt înregistrate în ordine

cronologică şi grupate în registrele contabile. Acestea se prezintă sub forma unor registre
legate, fişe şi situaţii ale căror conţinut şi formă corespund scopului pentru care se ţin.
Principalele registre ce se folosesc, obligatoriu, în contabilitate sunt: Registrul-jurnal,
Cartea-mare şi Registrul-inventar.
Registrul-jurnal
Registrul-jurnal (cod 14-1-1) este un document contabil obligatoriu în care se
înregistrează cronologic toate operaţiunile economico-financiare efectuate de entitate.
Operaţiunile de aceeaşi natură, realizate în acelaşi loc de activitate (atelier, secţie etc.),
pot fi recapitulate într-un document centralizator, denumit jurnal auxiliar, care stă la baza
înregistrării în Registrul-jurnal. Entităţile pot utiliza jurnale auxiliare pentru: operaţiunile
de casă şi bancă, decontările cu furnizorii, situaţia încasării-achitării facturilor etc.
Înregistrările din Registrul-jurnal trebuie să cuprindă elemente cu privire la: felul,
numărul şi data documentului justificativ, explicaţii privind operaţiunile respective şi
conturile sintetice debitoare şi creditoare în care s-au înregistrat sumele corespunzătoare
operaţiunilor efectuate. Entităţile care utilizează jurnale auxiliare pot înregistra în
Registrul-jurnal sumele centralizate pe conturi, preluate din aceste jurnale. Registrul-
jurnal se editează la cererea organelor de control şi pentru necesităţile entităţii.
Orice inregistrare in Registrul-jurnal trebuie sa cuprinda informatii despre:
 felul, numarul si data documentului justificativ;

 explicatii privind operatiunile efectuate, precum si conturile sintetice debitoare si
creditoare in care s-au inregistrat sumele corespunzatoare respectivelor operatiuni.

Registrul-jurnal se intocmeste lunar prin inregistrarea cronologica a documentelor in
care se reflecta miscarea elementelor de activ si de pasiv ale unitatii. Tot lunar se
totalizeaza sumele debitoare si sumele creditoare.
Unitatile care utilizeaza jurnale auxiliare pot inregistra in Registrul-jurnal totalul lunar
al fiecaruia dintre jurnalele auxiliare.
Cartea mare (cod 14-1-3) este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează
lunar şi sistematic, prin regruparea conturilor, mişcarea şi existenţa tuturor elementelor de
natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, la un moment dat. Acesta este un
document contabil de sinteză şi sistematizare şi conţine simbolul contului şi al conturilor
corespondente (debitoare sau creditoare), rulajul debitor şi creditor, precum şi soldul
contului. Registrul Cartea mare poate conţine câte o filă pentru fiecare cont sintetic
utilizat de entitate. Acest registru stă la baza întocmirii balanţei de verificare. Registrul
Cartea mare poate fi înlocuit cu Fişa de cont pentru operaţiuni diverse. Listarea
registrului Cartea mare se efectuează la cererea organelor de control, precum şi pentru
necesităţile entităţii.
Acesta este un document contabil de sinteza si sistematizare, care cuprinde toate conturile
sintetice si contine:
 simbolul contului debitor si al conturilor creditoare corespondente;

 rulajul debitor si creditor;
 soldul contului.
a) Registrul Cartea mare poate contine cate o fila pentru fiecare cont sintetic utilizat
de unitate. De asemenea, documentul poate fi inlocuit cu Fisa de cont pentru
operatiuni diverse.
Atentie! Cartea mare sta la baza intocmirii balantei de verificare.

Important! Atat Registrul-jurnal, cat si Registrul-inventar si Registrul Cartea
mare se pastreaza in unitate timp de 10 ani de la data incheierii exercitiului
financiar in cursul caruia au fost intocmite, iar in caz de pierdere, sustragere
sau distrugere, trebuie reconstituite in termen de maximum 30 de zile de la
constatare.
Registrul-inventar
Registrul-inventar (cod 14-1-2) este un document contabil obligatoriu în care se

înregistrează elementele de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii,
grupate în funcţie de natura lor, inventariate de entitate, potrivit legii. Registrul-
inventar se completează pe baza inventarierii faptice a fiecărui cont de activ şi de
pasiv. Elementele de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii înscrise în
Registrul-inventar au la bază listele de inventariere sau alte documente care

justifică natura acestor elemente existente la sfârşitul exerciţiului financiar. În
cazul în care inventarierea are loc pe parcursul anului, în Registrul-inventar se
înregistrează soldurile existente la data inventarierii, la care se adaugă rulajele
intrărilor şi se scad rulajele ieşirilor de la data inventarierii până la data încheierii
exerciţiului financiar.
Registrul-inventar se intocmeste, pe baza inventarierii faptice,in mai multe
situatii:
 la infiintarea unitatii;
 cel putin o data pe an pe parcursul functionarii unitatii;
 cu ocazia fuziunii, divizarii sau incetarii activitatii;
 alte situatii prevazute de lege.
b) In acest registru se inscriu, intr-o forma recapitulativa, elementele inventariate

dupa natura lor, suficient de detaliate pentru a putea justifica continutul fiecarui
post al bilantului. Documentul se intocmeste intr-un singur exemplar, dupa ce a
fost numerotat, snuruit, parafat si inregistrat in evidenta unitatii.
c) Acest registru se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil, impreuna cu
documentele justificative care au stat la baza intocmirii lui.
Registrul-inventar este un document foarte important, pe baza lui si a balantei de

verificare de la 31 decembrie intocmindu-se bilantul care face parte din situatiile
financiare anuale.
Registrul de casa
Registrul de casa (Cod 14-4-7A si Cod 14-4-7bA) serveste ca:
 document de inregistrare operativa a incasarilor si platilor in numerar, efectuate

prin casieria unitatii, pe baza actelor justificative;
 document de stabilire, la sfarsitul fiecarei zile, a soldului de casa;
 document de inregistrare in contabilitate a operatiunilor de casa.
Acesta se intocmeste zilnic, in doua exemplare, de catre persoanele care au calitatea

de casier, pe baza actelor justificative de incasari si plati. Un exemplar este arhivat la
casierie, iar al doilea exemplar, la compartimentul financiar-contabil pentru o perioada
de 10 ani.
Din punct de vedere al informatiilor pe care le contine, registrul de casa trebuie sa

cuprinda cel putin:
 denumirea unitatii;

 denumirea si data (ziua, luna, anul) intocmirii formularului;
 numarul curent;
 numarul actului de casa;
 explicatii;
 incasari;
 plati;
 report/sold ziua precedenta;
 semnaturi: casier si compartiment financiar-contabil. Casierul semneaza pentru
confirmarea inregistrarii operatiunilor efectuate, iar persoana din compartimentul
financiar-contabil semneaza pentru verificarea exactitatii datelor inscrise, pentru
primirea exemplarului 2 al Registrului si a actelor justificative anexate.
Registrul general de evidenta a salariatilor.

Conform Codului Muncii Art.34
(1) Fiecare angajator are obligatia de a infiinta un registru general de evidenta a

salariatilor.
(2) Registrul general de evidenta a salariatilor se va inregistra in prealabil la
autoritatea publica competenta, potrivit legii, in a carei raza teritoriala se afla
domiciliul, respectiv sediul angajatorului, data de la care devine document oficial.
(3) Registrul general de evidenta a salariatilor se completeaza si se transmite
inspectoratului teritorial de munca in ordinea angajarii si cuprinde elementele de
identificare ale tuturor salariatilor, data angajarii, functia/ocupatia conform
specificatiei Clasificarii ocupatiilor din Romania sau altor acte normative, tipul
contractului individual de munca, salariul, sporurile si cuantumul acestora, perioada si
cauzele de suspendare a contractului individual de munca, perioada detasarii si data
incetarii contractului individual de munca.
(4) Registrul general de evidenta a salariatilor este pastrat la domiciliul, respectiv
sediul angajatorului, urmand sa fie pus la dispozitie inspectorului de munca sau
oricarei alte autoritati care il solicita, in conditiile legii.
(5) La solicitarea salariatului sau a unui fost salariat, angajatorul este obligat sa
elibereze un document care sa ateste activitatea desfasurata de acesta, durata
activitatii, salariul, vechimea in munca, in meserie si in specialitate.
(6) In cazul incetarii activitatii angajatorului, registrul general de evidenta a
salariatilor se depune la autoritatea publica competenta, potrivit legii, in a carei raza
teritoriala se afla sediul sau domiciliul angajatorului, dupa caz.
(7) Metodologia de intocmire a registrului general de evidenta a salariatilor,
inregistrarile care se efectueaza, precum si orice alte elemente in legatura cu
intocmirea acestora se stabilesc prin hotarare a Guvernului.

Conform HG nr. 905/14.12.2017 privind registrul general de evidenţă a salariaţilor
, Fiecare angajator are obligatia de a infiinta si transmite la inspectoratul teritorial de
munca un registru general de evidenta a salariatilor si de a-l prezenta inspectorilor de
munca, la solicitarea acestora.
Registrul se intocmeste in forma electronica.

(2) Registrul se completeaza in ordinea angajarii si cuprinde urmatoarele elemente:
a) elementele de identificare a tuturor salariatilor: numele, prenumele, codul numeric
personal – CNP, cetatenia si tara de provenienta – Uniunea Europeana – UE, non-UE,
Spatiul Economic European – SEE;
b) data angajarii;
c) perioada detasarii si denumirea angajatorului la care se face detasarea;
d) functia/ocupatia conform specificatiei Clasificarii Ocupatiilor din Romania (COR) sau
altor acte normative;
e) tipul contractului individual de munca;
f) durata normala a timpului de munca si repartizarea acestuia;
g) salariul, sporurile si cuantumul acestora;
h) perioada si cauzele de suspendare a contractului individual de munca, cu exceptia
cazurilor de suspendare in baza certificatelor medicale;
i) data incetarii contractului individual de munca.
Registrul se transmite la inspectoratul teritorial de munca in format electronic, prin

utilizarea uneia dintre urmatoarele modalitati:
a) prin completarea on-line a bazei de date existente pe portalul Inspectiei Muncii;
b) prin e-mail, pe baza de semnatura electronica;
c) prin depunerea la sediul inspectoratului teritorial de munca in format electronic, insotit
de o adresa de inaintare semnata de angajator.
Registrul unic de control are ca scop evidentierea tuturor controalelor desfasurate la

unitate de catre toate organele de control specializate, in domeniile : financiar-fiscal,
inspectia muncii, sanitar, protectia consumatorului, protectia impotriva incediilor, precum
si in alte domenii prevazute de lege .
Registrul de evidenta fiscala are ca scop inscrierea tuturor informatiilor care au stat la
determinarea profitului impozabil si a calculului impozitului pe profit cuprins in
declaratia privind obligatiile de plata la bugetul general consolidat.
Informatiile din Registrul de evidenta fiscala sunt inregistrate in ordine cronologica si
corespund cu operatiunile fiscale si cu datele privind impozitul pe profit din declaratia
privind obligatiile de plata la bugetul general consolidat. Registrul de evidenta fiscala
se pastreaza la sediul fiscal al societatii , in cadrul serviciului Financiar-Contabilitate ,
unde se fac si inregistrarile in acesta.
Registrul de evidenta fiscala este unul dintre registrele obligatorii pentru societatile
comerciale. Se intocmeste de catre contribuabilii care sunt inregistrati ca platitori
de impozit pe profit.

Codul fiscal prevede obligativitatea contribuabililor platitori de impozit pe profit sa
evidentieze in registrul de evidenta fiscala veniturile impozabile realizate din orice sursa,
intr-un an fiscal, precum si cheltuielile efectuate in scopul realizarii acestora. Astfel, se
vor inscrie:
 veniturile impozabile realizate de contribuabil
 cheltuielile efectuate in scopul realizarii acestor cheltuieli,
 orice informatie cuprinsa in declaratia fiscala, obtinuta in urma unor prelucrari ale
datelor furnizate de inregistrarile contabile.
 pierderea fiscala
Documentul se patreaza la domiciliul fiscal al contribuabilului si trebuie prezentat
organelor de inspectie fiscala de cate ori este nevoie.
Registrul de evidenta fiscal poate fi tinut sub forma scrisa sau electronica.
Pentru determinarea impozitului pe profit, contribuabilii, înregistrai ca platitori de

impozit pe profit, sunt obligai sa întocmeasca Registrul de evidenta fiscala.
Registrul de evidenta fiscala are ca scop înscrierea tuturor informaitilor care au stat la
determinarea profitului impozabil si a calculului impozitului pe profit cuprins în
formularul 100 „Declaratie privind obligaitile de plat la bugetul de stat”. Utilizarea
Registrului de eviden fiscal se face în strict concordanta cu destinatia acestuia si se
completeaz astfel încât s permit în orice moment identificarea si controlul operatiunilor
efectuate pentru determinarea impozitului pe profit cuprins în declaraia privind
obligaiile de plat la bugetul de stat. Înregistrarile în Registrul de evidena fiscala se vor
face pentru fiecare perioada pentru care contribuabilul are obligatia de a declara
impozitul pe profit. Registrul de evidena fiscala se elibereaza contra cost de unitatile
fiscale din raza teritoriala în care contribuabilul îsi are declarat domiciliul fiscal, pe
baza copiei certificatului de înregistrare emis de Oficiul Naional al Registrului
Comerului, astfel : -contribuabilii nou-înfiinai, declarai pltitori de impozit pe profit, vor
achiziiona Registrul de eviden fiscal în termen de 30 de zile de la data înregistrarii. -
contribuabilii care nu mai îndeplinesc condiiile de platitor de impozit pe veniturile
microîntreprinderilor vor achiziiona Registrul de eviden fiscal în termen de 30 de zile
de la data la care au devenit platitori de impozit pe profit. Contribuabilii, platitori de
impozit pe profit, au obligaia de a prezenta Registrul de eviden fiscal organelor de
inspecie fiscal competente. Nerespectarea obligaiilor privind prezentarea Registrului de
evidenta fiscala ctre organele fiscale competente potrivit Ordonantei Guvernului
nr.92/2003 privind Codul de procedur fiscal constituie contravenie si se sancioneaz cu
amend. Temei legal : - pct.15 din Normele Metodologice de aplicare a prevederilor
Titlului II “Impozitul pe profit” din Codul fiscal aprobate prin H.G. nr.44/2004, cu
modificrile si completrile ulterioare - OMFP nr. 870/2005 privind Registrul de eviden
fiscal, cu modificrile si completrile ulterioare - art. 56 alin.(1), art.219 alin.(1) lit.c),
alin.(2) lit.a) din Ordonana Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedur fiscal, cu
modificrile si completrile ulterioare
4. Sistemul de documente privind organizarea contabilităţii imobilizarilor.

Evidenta operativa a imobilizarilor corporale intrate si iesite din unitatea
patrimoniala ,in functie de categoria din care fac parte si locul unde se afla, se tine cu
ajutorul registrului numerelor de inventar. Fiecarui mijloc fix i se acorda un numar de
inventar , in ordine cronologica, pe baza documentelor primite.Este intocmit de seviciul
Financiar-Contabilitate , pe grupe de mijloace fixe, prin inregistrarea cronologica a
mijloacelor fixe intrate in unitate.
a) Fisa mijlocului fix serveste ca document pentru evidenta analitica a mijloscelor
fixe. Se intocmeste de serviciul Financiar-Contabilitate , intr-un exemplar, pentru
ficare mijloc fix.
b) Bonul de miscare a mijlocului fix serveste ca :
 Document justificativ de predare-primire a mijloacelor fixe intre
doua locuri de folosinta ale unitatii( DEPARTAMENT ; PUNCT
DE LUCRU)
 Document de insotire a mijloacelor fixe pe timpul transportului de
la o sectie sau subunitate (DEPARTAMEN ; PUNCT DE LUCRU)
la alta.
 Document justificativ de inregistrare in evidenta tinuta de
responsabilul cu mijloacele fixe la locurile de folosinta si in
contabilitate.
Circula la : persoana care aproba miscarea mijlocului fix in cadrul unitatii ; la CP-
ul ,DEPARTAMENTUL , PUNCTUL DE LUCRU predator , pentru semnarea de
predare de catre responsabilul cu mijloace fixe si pentru semnare de primire de catre
delegatul CP-ului , DEPARTAMENTULUI , PUNCTULUI DE LUCRU , primitor. ;
la serviciul Financiar-Contabilitate pentru inregistrarea miscarii mijlocului fix .
c) Procesul-verbal de punere in functiune a mijlocului fix se intocmeste pentru
utilajele si instaltiile care necesita montaj si probe tehnologice , precum cladirile
si constructile speciale care deservesc procese tehnologice, acestea considerandu-
se puse in functiune la terminarea probelor tehnologice.Se intocmeste de catre
secretarul comisiei numite pentru receptionarea obiectivului de investitii , in
prezenta membrilor comisiei care este formata din : presedinte, specialisti-
consultanti,asistenti la receptie.
d) Procesul-verbal de scoatere din functiune a mijloculi fix serveste ca :

 Document de constatre a indeplinirii conditiilor scoaterii din
functiune a mijloscelor fixe, de scoatere din uz .
 Document de consemnare a scoaterii efective din functiune a
mijloacelor fixe.
 Document justificativ de inregistrare in evidenta magaziilor
(depozitelor )si in contabilitate.
5. Sistemul de documente privind organizarea contabilităţii materialelor.
a) N.I.R.-ul serveste ca : document pentru receptia bunurilor aprovizionate,

document justificativ pentru incarcare in gestiune, act de proba in litigiile cu

furnizorii, pentru diferentele constatate la receptie, document justificativ de
inregistrare in contabilitate si este emis automat de programul de contabilitate
Pionier.
Circula la gestiune, pentru incarcarea in gestiune a bunurilor materiale receptionate , la
compartimentul financiar-contabil, pentru intocmirea formelor privind reglementarea
diferentelor constatate , precum si pentru inregistrarea in contabilitatea sintetica si
analitica , atasata la documentele de livrare(factura sau avizul de insotire a marfii).Se
arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.
b) Bonul de consum
Serveste ca:
- document de eliberare din magazie pentru consumul materialelor
- document justificativ de scadere din gestiune;
- document justificativ de înregistrare în evidenta magaziei si în contabilitate
Se întocmeste în doua exemplare, pe masura lansarii, respectiv eliberarii
materialelor din magazie pentru consum.
Circula:
- la persoanele autorizate sa semneze pentru acordarea vizei de necesitate –
(ambele exemplare);
- la magazia de materiale, pentru eliberarea cantitatilor prevazute, semnandu-se de
predare de catre gestionar si de primire de catre delegatul care primeste
materialele (ambele exemplare);
- la compartimentul financiar-contabil, pentru efectuarea inregistrarilor in
contabilitatea sintetica si analitica (ambele exemplare).
Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.
c) Aviz de insotire a marfii :

Avizul de însoţire a mărfii este un document financiar-contabil cu o utilizare
complexă, care, contrar denumirii, nu se limitează la însoţirea mărfurilor în cadrul
operaţiunilor de vânzare, ci include, în anumite situaţii, şi însoţirea bunurilor expediate
în diverse alte scopuri, pe timpul transportului acestora.
Circula la :
o furnizor ;
o la delegatul unitatii care face transportul sau al clientului , pentru semnare
de primire (ex. 1) ;
o la compartimentul financiar-contabil , atasat la factura(ex. 3) ;
o la cumparator ;
o la magazie , pentru incarcarea de gestiune a produselor, marfurilor sau
altor valori materiale primite, dupa efectuarea receptiei de catre comisia de
receptiesi dupa consemnarea rezultatelor(ex.1) ;
o la compartimentul financiar-contabil, pentru inregistrarea in contabilitate
sintetica si analitica, atasat la factura (ex.1 ) ;
d) Fise de magazie
Serveste ca:
- document de evidenta la locul de depozitare a intrarilor, iesirilor si stocurilor de
valori materiale;

- sursa de informatii pentru controlul operativ curent si contabil al stocurilor de
valori materiale.
Se întocmeste într-un exemplar, separat pentru fiecare fel de material, si se
completeaza de gestionarul unitatii, care completeaza coloanele privitoare la intrari, la
iesiri si stoc.
Fisele de magazie se tin la fiecare loc de depozitare a valorilor materiale, pe feluri
de materiale ordonate pe grupe, eventual subgrupe, sau în ordine alfabetica.
Pentru valori materiale primite spre prelucrare de la terti sau în custodie se
întocmesc fise distincte care se tin separat de cele ale valorilor materiale proprii.
Înregistrarile în fisele de magazie se fac document cu document. Stocul se poate
stabili dupa fiecare operatiune înregistrata, dar în mod obligatoriu zilnic.
6. Sistemul de documente privind organizarea contabilităţii mijoacelor banesti.
a) Foaia de varsamant (formular tipizat, specific fiecarei banci ,cu ajutorul caruia
se depun la banca banii care depasesc plafonul zilnic stabilit de lege . Se
intocmeste de catre departamentul contabil in doua exemplare , unul insoteste
banii la banca iar celalalt (vizat de banca ) ramane la registrul de casa.
b) CEC-ul de numerar . Este CEC-ul cu ajutorul caruia se ridica banii din banca
pentru efectuarea diferitelor plati (salarii, furnizori , avansuri de trezorerie etc).Se
completeaza de casiera si cu aprobarea (semnatura directorului economic si
stampila unitatii) Directorului Economic se prezinta la banca pentru ridicarea de
numerar.
c) Dispozitia de plata / incasare .Este un formular tipizat cu ajutorul caruia se
ridica sau se depun banii in casierie . Se intocmeste de contabilul care tine
evidenta Avansurilor de trezorerie pe baza unui REFERAT semnat in prealabil de
directorul economic sau in urma decontului de cheltuieli (ordinului de deplasare).
Se inregistreaza intr-un registru de numere (cu evidenta avansurilor de trezorerie)
si se semneaza de contabilul care l-a intocmit, de contabilul sef si directorul
economic. In baza documentului astfel intocmit casiera elibereaza – plateste
sumele de bani ( Dispozitia de plata) sau elibereaza chitanta pentru sumele de
bani incasate (dispozitia de incasare) .Acestea raman la Registrul de casa ca
documente justificative.
d) Chitanta .Se elibereaza de casiera in momentul in care incaseaza sume de bani ,
se semneaza de casiera si se stampileaza cu stampila casieriei .Cu ajutorul
chitantei se platesc sume de bani catre furnizori (in acest caz chitanta este emisa
de furnizor).
e) Registrul de casa lei si valuta. Este un formular tipizat cu ajutorul caruia se tine
evidenta incasarilor si platilor zilnice , in numerar(lei sau valuta).Se intocmeste de
casiera , zilnic, in doua exemplare : un exemplar ramane la casierie iar celalalt se
arhiveaza in compartimentul financia-contabil unde se si opereaza inregistrarile in
evidenta contabila a unitatii.
7. Sistemul de documente privind organizarea contabilităţii drepturilor salariale.

a) stat de salarii lichidare (sub forma de fluturas). Se semneaza de persoana care-l
intocmeste si Directorul Economic si se arhiveaza 50 de ani.Acest fluturas se
distribuie salariatilor.
b) lista de avans chenzinal ( sub forma de fluturas) .Se semneaza de persoana care-l
intocmeste si Directorul Economic si se arhiveaza 50 de ani.
c) stat de salarii –lichidare- cu toate datele conform legii .
Un exemplar se semneaza de persoana care-l intocmeste si Directorul Economic
si se arhiveaza 50 de ani .
d) stat de concedii de odihna. Se semneaza de persoana care-l intocmeste si
Directorul Economic si se trimite la casieria unitatii pentru plata , unde ramane ca act
justificativ pentru inregistrarea in registrul de casa.
Ordin de deplasare(delegatie)
Serveste ca :
a. Dispozitie catre persoana delegata sa efectueze deplasarea,
b. Document pentru decontarea de catre titularul de avans a cheltuielilor
efectuate,
c. Document pentru stabilirea diferentelor de primit sau de restituit de
titularul de avans,
d. Document justificativ de inregistrare in contabilitate.
Se intocmeste de persoana care urmeaza a efectua deplasarea , intr-un exemplar , se
semneaza de seful departamentului(daca este nevoie de avans de deplasare se semneaza si
de directorul economic care aproba eliberarea din casierie a respectivei sume). La
justificarea avansurilor acordate in vederea procurarii de valori materiale sau a deplasarii ,
ordinul de deplasare se semneaza si de catre directorul economic.
8. Sistemul de documente privind organizarea contabilităţii cheltuielilor şi

veniturilor.
a) Jurnal de vanzari
Formulat tipizat fara regim special.
Serveste ca :
 Jurnal auxiliar pentru inregistrarea vanzarilor de valori materiale sau a
prestarilor de servicii,
 Document de stabilire lunara a taxei pe valoarea adaugata colectata,
 Document de control a unor operatii de inregistrare in contabilitate,
Se intocmeste intr-un singur exemplar , in care se inregistreaza zilnic elementele
necesare pentru determinarea TVA colectata datorata. Acest document se emite de
progarmul de contabilitate si are la baza facturile emise si borderoul de vanzare zilnic, de
la casele de marcat.
Circula la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea sumelor inscrise in
conturi si a respectarii dispozitiilor legale referitoate la taxa pe valoarea adaugata . Se
arhiveaza la compartimentul financiar-contabil si sta la baza intocmirii Decontului de
TVA.

b) Jurnal de cumparari
Formulat tipizat fara regim special.
Serveste ca :
 Jurnal auxiliar pentru inregistrarea cumpararilor de valori materiale sau a
prestarilor de servicii,
 Document de stabilire lunara a taxei pe valoarea adaugata deductibila,
 Document de control a unor operatii de inregistrare in contabilitate,
Se intocmeste intr-un singur exemplar , in care se inregistreaza zilnic elementele
necesare pentru determinarea TVA deductibila. Acest document se emite de progarmul
de contabilitate si are la baza facturile de la furnizori (facturi cu care s-au achizitionat
valori materiale sau prestari de servicii).
Circula la compartumentul financiar-contabil pentru verificarea sumelor inscrise in
conturi si a respectarii dispozitiilor legale referitoate la taxa pe valoarea adaugata . Se
arhiveaza la compartimentul financiar-contabil si sta la baza intocmirii Decontului de
TVA.
c) Factura(furnizor / client)
Serveste ca :
 Document de baza caruia se intocmeste instrumentul de decontare a produselor si
marfurilor , a lucrarilor executate sau a serviciilor prestate ;
 Document de insotire a marfii pe timpul transportului ;
 Document de incarcare in gestiunea primitorului ;
 Document justificativ de inregistrare in contabilitatea furnizorului si a
cumparatorului.
In cadrul unei societati facturile sunt intocmite de Departamentul vanzari in trei
exemplare (exemplarul albastru merge la client , cel verde in contabilitate iar cel rosu
ramane la gestiunea care l-a emis).–. o firma platitoare de TVA foloseste factura fiscala
cod 14-4-10/A.
Se arhiveaza : la furnizor ; la departamentul vanzari(ex. 2) ; la compartimentul
financiar-contabil(ex. 1) ; la cumparator ; la compartimentul financiar-contabil(ex. 3) .
Atunci cand factura nu se poate intocmi in momentul livrarii, datorita unor conditii
obiective si cu totul exceptionale, produsele si marfurile livrate sunt insotite , pe timpul
transportului de avizul de insotire a marfii. Pentru bunurile livrate cu aviz de insotire a
marfii , factura fiscala trebuie emisa in termen de cel mult 5 zile lucratoare de la data
livrarii, fara a depasi finele lunii in care a avut loc livrarea.
ATENTIE !!!!!!
Noul Codul fiscal, Legea nr. 227/2015, actualizat în data de Ianuarie.2018

actualizare prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2017 din
8 noiembrie 2017

Factura este, foarte probabil, cel mai des întalnit document contabil, fie că vorbim de
persoane fizice autorizate (PFA), întreprinderi mici şi mijlocii sau mari contribuabili.
Noul Cod fiscal, în vigoare de la 1 ianuarie, stabileşte la art. 319, că sunt considerate
facturi acele documente sau mesaje, pe suport hârtie sau în format electronic, care
îndeplinesc condiţiile stabilite de actul normativ citat şi care cuprind, în mod obligatoriu,
următoarele informaţii:
 numărul de ordine, în baza uneia sau a mai multor serii, care identifică factura în
mod unic;
 data emiterii facturii;
 data la care au fost livrate bunurile/prestate serviciile sau data încasării unui
avans, în măsura în care această dată este anterioară datei emiterii facturii;
 denumirea/numele, adresa şi codul de înregistrare în scopuri de TVA sau, după
caz, codul de identificare fiscală ale persoanei impozabile care a livrat bunurile
sau a prestat serviciile;
 denumirea/numele furnizorului/prestatorului care nu este stabilit în România şi
care şi-a desemnat un reprezentant fiscal, precum şi denumirea/numele, adresa şi
codul de înregistrare în scopuri de TVA, ale reprezentantului fiscal;
 denumirea/numele şi adresa beneficiarului bunurilor sau serviciilor, precum şi
codul de înregistrare în scopuri de TVA sau codul de identificare fiscală al
beneficiarului, dacă acesta este o persoană impozabilă ori o persoană juridică
neimpozabilă;
 denumirea/numele beneficiarului care nu este stabilit în România şi care şi-a
desemnat un reprezentant fiscal, precum şi denumirea/numele, adresa şi codul de
înregistrare prevăzut la art. 316 ale reprezentantului fiscal;
 denumirea şi cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor prestate, precum şi
particularităţile prevăzute în definirea bunurilor, în cazul livrării intracomunitare
de mijloace de transport noi;
 baza de impozitare a bunurilor şi serviciilor ori, după caz, avansurile facturate,
pentru fiecare cotă, scutire sau operaţiune netaxabilă, preţul unitar, exclusiv taxa,
precum şi rabaturile, remizele, risturnele şi alte reduceri de preţ, în cazul în care
acestea nu sunt incluse în preţul unitar;
 indicarea cotei de taxă aplicate şi a sumei taxei colectate, exprimate în lei, în
funcţie de cotele taxei;
 în cazul în care factura este emisă de beneficiar în numele şi în contul
furnizorului, menţiunea "autofactură";
 în cazul în care este aplicabilă o scutire de taxă, trimiterea la dispoziţiile aplicabile
din prezentul titlu ori din Directiva 112 sau orice altă menţiune din care să rezulte
că livrarea de bunuri ori prestarea de servicii face obiectul unei scutiri;
 în cazul în care clientul este persoana obligată la plata TVA, menţiunea "taxare
inversă";
 în cazul în care se aplică regimul special pentru agenţiile de turism, menţiunea
"regimul marjei - agenţii de turism";

 dacă se aplică unul dintre regimurile speciale pentru bunuri second-hand, opere de
artă, obiecte de colecţie şi antichităţi, una dintre menţiunile "regimul marjei -
bunuri second-hand", "regimul marjei - opere de artă" sau "regimul marjei -
obiecte de colecţie şi antichităţi", după caz;
 în cazul în care exigibilitatea TVA intervine la data încasării contravalorii
integrale sau parţiale a livrării de bunuri ori a prestării de servicii, menţiunea
"TVA la încasare";
 o referire la alte facturi sau documente emise anterior, atunci când se emit mai
multe facturi ori documente pentru aceeaşi operaţiune.
Potrivit Codului Fiscal, orice persoană înregistrată în scopuri de TVA, care efectuează o
livrare sau o prestare de servicii pentru care se deduce TVA, trebuie să emită o factură
către fiecare beneficiar, cel târziu până în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în
care ia naştere faptul generator al taxei.
De asemenea, persoana impozabilă este obligată să emită o factură către fiecare

beneficiar şi pentru suma avansurilor încasate în legătură cu o livrare de bunuri sau o
prestare de servicii, cel târziu până în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care a
încasat avansurile.
Dacă beneficiarul nu este stabilit în România și și-a desemnat un reprezentant fiscal,

factura trebuie să mai conțină, pe lângă numele beneficiarului, și datele de identificare
ale reprezentantului fiscal (numele, adresa și codul de înregistrare fiscală).
Normele metologice de aplicare a Codului Fiscal precizează că, în cazul

furnizorilor/prestatorilor cu sediul activității economice în România, care au sedii
secundare fără personalitate juridică pe teritoriul României, pe facturile emise se va
înscrie adresa sediului activității economice a persoanei juridice și, opțional, se poate
înscrie și adresa sediului secundar prin care au fost livrate bunurile și/sau au fost prestate
serviciile.
În cazul furnizorilor/prestatorilor cu sediul activității economice în afara României, care

au sedii fixe pe teritoriul României, pe facturile emise se va înscrie adresa sediului fix din
România care a realizat livrarea de bunuri și/sau prestarea de servicii.
De asemenea, potrivit Legii societăților nr. 31/1990, pe orice factură întocmită de o

societate trebuie să se menționeze și denumirea, forma juridică, sediul social, numărul
din registrul comerțului și codul unic de înregistrare. În cazul societăților cu răspundere
limitată, facturile vor conține și capitalul social, iar pe facturile emise de societățile pe
acțiuni trebuie menționate capitalul social subscris, dar și cel vărsat.

Factura în format electronic
Pe lângă emiterea facturilor pe suport hârtie, persoanele impozabile au posibilitatea să

opteze pentru emiterea acestora în format electronic, cu condiţia îndeplinirii unui cumul
de trei condiţii.
Mai exact, legislaţia fiscală stabileşte că facturile electronice au trei elemente specifice,
după cum urmează:
 autenticitatea originii – respectiv identitatea furnizorului sau a emitentului

facturii;
 integritatea continutului – respectiv faptul că elementele obligatorii din
conţinutul facturii nu au suferit modificări din momentul în care factura a plecat
de la furnizor şi până la expirarea celor zece ani în care trebuie păstrată factura;
 lizibilitatea facturii – respectiv formatul facturii asigură citirea acesteia de către
om; astfel, în cazul în care avem o factură criptată, există şi o cheie de decriptare
pe toată perioada în care trebuie păstrată factura.
De altfel, elementele prezentate anterior, fie că vorbim despre factură pe suport hârtie sau
în format electronic, trebuie garantate de la momentul emiterii până la sfârşitul perioadei
de stocare a facturii.
Factura cuprinde în mod obligatoriu următoarele informaţii:
a) numărul de ordine, în baza uneia sau a mai multor serii, care identifică factura în mod
unic;
b) data emiterii facturii;
c) data la care au fost livrate bunurile/prestate serviciile sau data încasării unui avans, în
măsura în care această dată este anterioară datei emiterii facturii;
d) denumirea/numele, adresa şi codul de înregistrare în scopuri de TVA sau, după caz,

codul de identificare fiscală ale persoanei impozabile care a livrat bunurile sau a prestat
serviciile;

e) denumirea/numele furnizorului/prestatorului care nu este stabilit în România şi care şi-
a desemnat un reprezentant fiscal, precum şi denumirea/numele, adresa şi codul de
înregistrare în scopuri de TVA, conform art. 316, ale reprezentantului fiscal;
f) denumirea/numele şi adresa beneficiarului bunurilor sau serviciilor, precum şi codul de

înregistrare în scopuri de TVA sau codul de identificare fiscală al beneficiarului, dacă
acesta este o persoană impozabilă ori o persoană juridică neimpozabilă;
g) denumirea/numele beneficiarului care nu este stabilit în România şi care şi-a desemnat

un reprezentant fiscal, precum şi denumirea/numele, adresa şi codul de înregistrare
prevăzut la art. 316 ale reprezentantului fiscal;
h) denumirea şi cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor prestate, precum şi

particularităţile prevăzute la art. 266 alin. (3) în definirea bunurilor, în cazul livrării
intracomunitare de mijloace de transport noi;
i) baza de impozitare a bunurilor şi serviciilor ori, după caz, avansurile facturate, pentru
fiecare cotă, scutire sau operaţiune netaxabilă, preţul unitar, exclusiv taxa, precum şi
rabaturile, remizele, risturnele şi alte reduceri de preţ, în cazul în care acestea nu sunt
incluse în preţul unitar;
j) indicarea cotei de taxă aplicate şi a sumei taxei colectate, exprimate în lei, în funcţie de
cotele taxei;
k) în cazul în care factura este emisă de beneficiar în numele şi în contul furnizorului,

menţiunea "autofactură;"
l) în cazul în care este aplicabilă o scutire de taxă, trimiterea la dispoziţiile aplicabile din
prezentul titlu ori din Directiva 112 sau orice altă menţiune din care să rezulte că livrarea
de bunuri ori prestarea de servicii face obiectul unei scutiri;
m) în cazul în care clientul este persoana obligată la plata TVA, menţiunea "taxare
inversă";
n) în cazul în care se aplică regimul special pentru agenţiile de turism, menţiunea

"regimul marjei - agenţii de turism";
o) dacă se aplică unul dintre regimurile speciale pentru bunuri second-hand, opere de
artă, obiecte de colecţie şi antichităţi, una dintre menţiunile "regimul marjei - bunuri
second-hand", "regimul marjei - opere de artă" sau "regimul marjei - obiecte de colecţie
şi antichităţi", după caz;
p) în cazul în care exigibilitatea TVA intervine la data încasării contravalorii integrale sau
parţiale a livrării de bunuri ori a prestării de servicii, menţiunea "TVA la încasare";

r) o referire la alte facturi sau documente emise anterior, atunci când se emit mai multe
facturi ori documente pentru aceeaşi operaţiune.
De asemenea, tot pe prima pagina a facturii este obligatoriu sa fie

mentionat numarul de pagini pe care le contine factura si numarul total de
pozitii cuprinse in factura respectiva.
"Pe facturile emise si achitate pe baza de bonuri fiscale emise

conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia
agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale,
republicata, cu modificarile ulterioare, nu este necesara mentionarea bunurilor
livrate sau a serviciilor prestate, fiind suficienta mentiunea "conform bon
fiscal nr./data", explica normele de aplicare a Codului fiscal.
9. Sistemul de documente privind organizarea contabilităţii generale.

a) Balanta de verificare
In cadrul unei societati care foloseste un soft contabil , este emisa de programul de
contabilitate si raspunde de exactitatea inregistrarilor seful contabil..
Serveste la :
 Verificarea exactitatii inregistrarilor
 Controlul concordantei dintre contabilitatea sintetica si analitica
 Intocmirea situatiilor financiare
Nu ,circula fiind document de sinteza.
Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.
10. Sistemul de documente privind organizarea inventarierii patrimoniului.
Inventarierea este un procedeu al metodei contabilitatii , comun si altor stiinte

economice , care reprezinta ansamblul operatiunilor prin care se constata existenta
cantitativa si valorica sau numai valorica , dupa caz , a elementelor de activ si de pasiv
aflate in patrimoniul unitatii la data la care aceasta se efectueaza.
Principalele documente utilizate in activitatea de inventariere a elementelor patrimoniale
de activ si de pasiv sunt :
a) Decizia de inventariere ;
Decizia de inventariere este emisa de seful contabil cu acordul scris al conducerii
compartimentului financiar-contabil – Directorul Economic. Se emit astfel de decizii o
singura data pe an pentru toate gestiunile (de regula la sfarsitul anului) , in cazul
schimbarii gestionarului si ori de cate ori este nevoie in cursul anului.
b) Declaratia de inventar ;
Serveste ca declaratie scrisa a gestionarului raspunzator de gestionarea valorilor materiale
si banesti, pe care o prezinta comisiei de inventariere.Se intocmeste intr-un exemplar, de
gestionar, dupa sigilarea locurilor de pastrare a valorilor materiale si banesti de care
raspunde gestionarul respectiv, sau, acolo unde este posibil acest lucru, inainte de
inceperea operatiei de inventariere, si se semneaza de acesta
c) Lista de inventariere ;
Serveste ca :
 document pentru inventarierea bunurilor aflate in gestiunile societatii,
 document pentru stabilirea lipsurilor si plusurilor de bunuri,
 document justificativ de intregisrare in evidenta magaziilor si in
contabilitate a plusurilor si minisurilor constatte,
 document pentru intocmirea registrului jurnal,
 document centralizator al operatiunilor de inventariere
Se listeaza din programul de contabilitate , listele de inventariere fara cantitati(doar cu
simbolul si denumirea ). Aceste liste se completeaza cu nr. De bucati gasite in timpul
inventarului , « faptic » in gestiune si la sfarsit se constata plusurile si minusurile. Listele
sunt semnate pe fiecare fila de catre gestionar si comisia de inventariere si impreuna cu
Delaratia de inventar si Procesul verbal (intocmit de comisia de inventariere cu
concluziile inventarului) se predau la compartimentul financiar-contabil pentru
inregistrarea in contabilitate si arhivare.
d) Decizia de imputare ;
Serveste ca :
 Document de imputare a valorii pagubei produse de persoanele incadrate in
munca,
 Titlu executoriu in momentul comunicarii,
 Document de inregistrare in contabilitate.
Se intocmeste de catre serviciul Personal , pe baza documentatiei prezentate de contabilul
sef (in cazul lipsurilor in gestiune rezultate in urma inventarierii ) .se intocmeste in trei
exemplare : exemplarul 1 pentru compartimentul financiar-contabil pentru punerea in
aplicare (retinerea pe stat), exemplarul 2 pentru salariat si exemplarul 3 la dosarul de
personal al salariatului.
e) Angajamentul de plata ;
Acest document serveste ca :
 angajament e plata , a unei sume ce reprezinta o paguba adusa unitatii
patrimoniale,
 titlu executoriu pentru recuperarea pagubelor ,
 titlu executoriu pentru executarea silita , in caz de nerespectarea angajamentului.
Se intocmeste intr-un exemplar , de persoana care isi ia angajamentul(in urma unui
proces verbal sau a unui referat din care rezulta paguba adusa societatii) si se arhiveaza in
compartimentul financiar-contabil. Acest angajament se da in fata juristului societatii ,
care are sarcina de a respecta legile si al semna.
f) Registrul-inventar :
Acest registru in cadrul firmei se completeaza odata pe an avand la baza liste de
inventariere intocmite in fiecare gestiune(materii prime , materiale auxiliare, marfuri si
produse) si in fiecare departament(mijloacele fixe si obiectele de inventar).

11. Gestionarea, folosirea şi evidenţa formularelor cu regim special.
In cadrul unei societati , evidenta formularelor cu regim special se tine la
gestiunea de materiale folosind pentru fiecare tip de formular “Fise de magazie a
formularelor cu regim special”. De gestionarea si folosirea acestor formulare
raspunde contabilul sef . Nu se elibereaza din gestiune asemenea formulare pana nu
se prezinta contabilului sef un raport in care se consemneaza cum s-au folosit
formularele ridicate anterior.
IX.CONTUL SI SISTEMUL DE CONTURI

Definim contul ca un model de evidenta si calcul în expresie valorica si uneori
cantitativa a starii si miscarii elementelor patrimoniale, ca un model de înregistrare
cronologica a evolutiei acestora.
Orice cont deschis in contabilitatea curenta are un anumit continut economic
determinat de insasi elementul patrimonial care se evidentiaza cu ajutorul sau si care
poate fi : bun economic de o anumita destinatie ca de exemplu: mijloc fix, materie prima ,
produs finit, marfa, numerar in casieria unitatii, disponibil la banca etc.
sursa de finantare in functie de modul de provenienta a bunurilor economice , ca de
exemplu: capital social, credite bancare pe termen lung, mediu, scurt, datorii fata de
furnizori, fata de bugetul statului etc.
proces economic care antreneaza venituri si cheltuieli pe fazele circuitului economic, ca
de exemplu: aprovizionarea cu marfuri si materiale, productia de bunuri materiale, lucrari
si servicii, vanzarea produselor si marfurilor
rezultat financiar care se prezinta sub forma de profit sau pierdere
Dupa inregistrarea in conturi distincte a existentului de bunuri economice, surse de
finantare sau procese economice la inceputul exercitiului financiar si a modificarilor
acestora pe parcursul perioadei respective , se intocmeste la sfarsit pe baza datelor
inregistrate in ele, bilantul contabil care reflecta situatia economica si financiara a unitatii
patrimoniale in totalitatea ei .Aceasta inseamna ca obiectul contabilitatii se realizeaza nu
prin intocmirea a cate unui bilant dupa fiecare operatie economica si financiara in parte ,
ci prin inregistrarea completa si neintrerupta in conturi, pe baza de documente, a tuturor
operatiilor economice si financiare respective, urmand ca bilantul sa se intocmeasca la
sfarsitul exercitiului financiar pentru generalizarea datelor din conturi .Pentru a da
posibilitatea acestei generalizari contabilitatea foloseste la inregistrarea operatiilor
economice si financiare in conturi, exprimarea valorica (etalonul banesc sau monetar )
In scopul controlului integritatii elementelor patrimoniale aflate in proprietatea
intreprinderii atat sub aspect valoric cat si din punct de vedere cantitativ, la inregistrarea
operatiilor economice si financiare respective in conturi se foloseste alaturi de etalonul

monetar si etalonul natural.Spre deosebire insa de inregistrarile curente in conturi , la
generalizarea periodica facuta cu ajutorul bilantului, nu se foloseste exprimarea
cantitativa.
Totalitatea conturilor folosite de contabilitatea curenta pentru reflectarea obiectului sau
de studiu constituie sistemul conturilor .
Ca elemente distincte ale sistemului de conturi si ca intrumente curente de lucru
ale contabilitatii conturile trebuie sa raspunda tuturor cerintelor acesteia , indeplinind
anumite functii , dintre carea cele mai importante sunt urmatoarele:
functia economica consta in aceea ca fiecare cont reflecta un anumit bun
economic, sursa de finantare , proces economic, sau rezultat financiar , care determina
insasi continutul economic al contului respectiv .
functia statistica rezida in aceea ca datele si informatiile furnizate de
conturi stau la baza unor indicatori statistici, cum ar fi cei cu privire la volumul productiei
globale, al productiei marfa etc
functia de calcul se intalneste la toate conturile si pe baza ei se calculeaza
situatia tuturor elementelor patrimoniale in diferite momente ale activitatii economice , se
calculeaza costul efectiv al productiei , rezultatele financiare etc.
functia de control, pe care o indeplinesc conturile , consta in folosirea
datelor si informatiilor furnizate de ele la controlul integritatii patrimoniului unitatii ,
controlul nivelului cheltuielilor de aprovizionare, de productie, de desfacere a produselor
finite si marfurilor etc.
functia de grupare este indeplinita de toate conturile prin aceea ca in ele se
inregistreaza bunurile economice, sursele de finantare si procese economice pe elemente
omogene reflectindu-se in fiecare cont toate operatiile care se refera la un anume element
functia de sistematizare este realizata de fiecare cont in cadrul sau, prin
inregistrarea distincta a operatiilor economice si financiare care provoaca modificari in
sensul cresterii , majorarii, de acelea care determina scaderi , micsorari ale aceluiasi
element .
functia contabila a conturilor consta intr-un anumit mod de inregistrare in cadrul lor a
cresterilor si micsorarilor determinate de operatiile economice si financiare cu elementele
patrimoniale la care se refera in raport cu continutul economic al conturilor respective.
Deci functia contabila este determinata de continutul economic al conturilor si in baza ei
se asigura exercitarea de catre acestea , a tuturor celorlalte functii enumerate mai sus .
Structura contului
Elementele componente ale contului formeaza structura acestuia care este:

denumirea sau titlul contului
explicatia operatiei economice inregistrate in cont
debitul si creditul contului
rulajul contului
total sume
soldul contului
1. Denumirea sau titlul contului
Pentru a se putea identifica din totalitatea conturilor , fiecare cont are o denumire
stabilita cat mai aproape sau , daca este posibil sa se identifice cu denumirea elementului
patrimonial pentru care se deschide
2. Explicatia operatiei economice inregistrate in cont

Operatiile economice care au loc sunt consemnate in documente justificative, iar pe
baza acestora se inregistreaza in conturi . Fiecare inregistrare este explicata fie descriptiv,
fie contabil. Explicatia descriptiva presupune redarea pe scurt a operatiei economice
inregistrate in cont .Explicatia contabila presupune ca in dreptul fiecarei sume inregistrate
in cont , sa se inscrie simbolul contului corespondent
3. Debitul si Creditul contului

Debitul este partea sau situatia din stanga a oricarui cont. Denumirea de debit vine de
la latinescul “debere” – a datora.
Creditul este partea sau situatia din dreapta a oricarui cont .Denumirea de credit vine
de la latinescul “ credere” – a avea incredere
Continutul economic al debitului si creditului este diferit in functie de continutul
economic al contului .Astfel daca conturile sunt deschise pentru active si cheltuieli
debitul reprezinta existentele si cresterile de active si cheltuieli , iar creditul reprezinta
micsorarile de active si cheltuieli , pe o anumita perioada de timp.
Daca conturile sunt deschise pentru pasive si venituri , debitul reprezinta
micsorari de pasive si venituri , iar creditul reprezinta existente si cresteri de pasive si
venituri , pe o anumita perioada de timp. A inscrie o suma in debitul unui cont , inseamna
a debita acel cont iar a inscrie o suma in creditul unui cont , inseamna credita acel cont.
4.Rulajul contului
Totalitatea sumelor inscrise in cont , intr-o perioada de timp fara existentele initiale
formeaza rulajul contului. Avem rulaj debitor si rulaj creditor .Continutul economic al
rulajului contului este diferit , in functie de continutul economic al contului .Astfel , daca
conturile sunt deschise pentru active si cheltuieli , rulajul debitor reprezinta cresteri de
active si cheltuieli , iar rulajul creditor reprezinta micsorari de active si cheltuieli , pe o
perioada de timp. Daca conturile sunt deschise pentru pasive si venituri , rulajul debitor
reprezinta micsorari de pasive si venituri , iar rulajul creditor reprezinta cresteri de pasive
si venituri , pe o perioada de timp .
5.Total sume
Totalitatea sumelor inscrise in cont intr-o perioada de timp , formate din
existentele initiale si rulaje , reprezinta elementul contului numit total sume. Avem total

sume debitoare si total sume creditoare. Continutul economic al elementului contului
“Total sume” este diferit in functie de continutul economic al contului
In cazul conturilor deschise pentru active , total sume debitoare se obtine
insumind wexistentele initiale cu rulajul debitor si reprezinta cresteri.Total sume
creditoare se identifica cu rulajul creditor si reprezinta micsorari de active, pe o perioada
de timp
In cazul conturilor deschise pentru pasive , total sume debitoare se identifica cu
rulajul debitor si reprezinta micsorari de pasive , pe o perioada de timp .Total sume
creditoare se obtine insumind existentele initiale cu rulajul creditor si reprezinta cresteri
de pasive,pe o perioada de timp
In cazul conturilor deschise pentru cheltuieli si venituri , total sume se identifica cu
rulajele conturilor deoarece nu au existente initiale .
Reguli de functionare a conturilor

Pentru inregistrarea operatiilor economice in conturi trebuie sa se cunoasca
regulile de functionare a conturilor .Se cunoaste ca in procesul de instruire in domeniul
contabilitatii exista doua metode si anume :
pornind de la bilant la cont
pornind de la cont la bilant
Prima regula de functionare a conturilor:

-conturile de activ incep sa functioneze prin debitare si se debiteaza cu existentele initiale
de active , preluate din activul bilantului initial
-conturile de pasiv incep sa functioneze prin creditare si se crediteaza cu existentele
initiale de pasive , preluate din pasivul bilantului initial
A doua regula de functionare a conturilor:
-conturile de activ se mai debiteaza cu cresterile de active si cheltuieli, determinate de
operatiile economice, consemnate in documentele justificative
-conturile de pasiv se mai crediteaza cu cresterile de pasive si venituri , determinate de
operatiile economice , consemnate in documentele justificative
A treia regula de functionare a conturilor:
-conturile de activ se crediteaza cu micsorarile de cative si cheltuieli determinate de
operatiile economice,consemnate in documentele justificative
-conturile de pasiv se debiteaza cu micsorarile de pasive si venituri determinate de
operatiile economice , consemnate in documente justificative
A patra regula de functionare a conturilor :
-conturile de activ pot prezenta numai sold debitor si reprezinta existentele de activ la un
moment dat
-conturile de pasiv pot prezenta numai sold creditor si reprezinta existentele de pasiv la
un moment dat
Dubla inregistrare si corespondenta conturilor

Inregistrarea corecta a operatiilor economice si financiare in conturi necesita
cunoasterea nu numai a regulilor de functionare a conturilor ci si altor probleme
determinate de trasaturile specifice ale metodei contabilitatii asa cum ar fi dubla
inregistrare si corespondenta conturilor.
Reflectarea operatiilor economice si financiare cu ajutorul bilantului contabil s-a
facut prin modificarea a cel putin doua posturi , fie de aceeasi parte a bilantului , fie din
ambele parti ale bilantului , concomitent cu aceeasi suma . Cum posturilor din bilant le
corespund in contabilitatea curenta conturile aceasta inseamna ca reflectarea operatiilor
respective in contabilitatea curenta se face cu ajutorul a cel putin doua conturi , fie de
activ, fie de pasiv, fie unul de activ si celalalt de pasiv .Deci orice inregistrare economica
sau financiara producand o dubla modificare de bilant se va reflecta in contabilitatea
curenta printr-o dubla inregistrare in conturi , concomitent si cu aceeasi suma
Rezulta ca dubla inregistrare consta in inregistrarea concomitenta si cu aceeasi
suma a unei operatii economice sau financiare in doua conturi si anume in debitul unui
cont si in creditul celuilalt cont
Inregistrarea tuturor operatiilor economice si financiare in contabilitatea curenta
pe baza dublei inregistrari , determina o legatura stransa intre conturile utilizate de
aceasta , reunindu-le pe toate intr-un sistem coerent , astfel incit se creeaza posibilitatea
reflectarii intergrale si ca un tot unitar a obiectului sau
Legatura reciproca creata intre debitul unui cont si creditul altui cont stabilita cu
ocazia inregistrarii operatiilor economice si financiare in contabilitatea curenta pe baza
dublei inregistrari poarta denumirea de corespondenta conturilor , iar conturile intre care
se stabileste o astfel de legatura se numesc conturi corespondente.
Stabilirea corecta a conturilor corespondente pentru operatiile economice si
financiare care fac obiectul inregistrarilor in contabilitatea curenta prezinta importanta
deosebita , intrucat din corespondenta lor se poate deduce continutul economic al fiecarei
operatii in parte fara a mai apela la documentele justificative si totodata se asigura
intocmirea unor bilanturi reale
In raport cu modificarile pe care le produc operatiile economice si financiare in
bilant corespondenta conturilor se poate stabili fie numai intre conturile de activ , cand se
produc modificari numai in activul bilantului, fie numai intre conturile de pasiv , cand se
produc modificari numai in pasivul bilantului , fie intre conturile de activ si cele de pasiv,
atunci cand operatia economica sau financiara produce modificari concomitente si cu
aceeasi suma in ambele parti ale bilantului.
Analiza contabila a operatiunilor economice si financiare

Analiza contabila consta in cercetarea pe baza de documente a fiecarei operatii
economice sau financiare in parte prin descompunerea ei in elementele componente in
scopul stabilirii conturilor corespondente si a partii acestora – debit sau credit – in care
urmeaza sa se inregistreze operatia respectiva concomitent si cu aceeasi suma
Efectuarea analizei contabile a operatiilor economice si financiare in vederea
inregistrarii lor in conturi , parcurge in general urmatoarele etape :
a)Stabilirea naturii si , respectiv a continutului operatiei economice sau financiare
supusa analizei, adica ce se intelege prin operatia in cauza, la care se refera ea

b)Determinarea modificarilor pe care le produce operatia economica sau financiara in
bilant , respectiv a elementelor de activ si de pasiv care se modifica , a sensului
modificarilor in cauza si a continutului economic al acestora
c)Stabilirea pe baza elementelor din bilant modificate , a conturilor corespondente in
care urmeaza sa se inregistreze operatia economica sau financiara analizata
d)Aplicarea regulilor de functionare a conturilor in vederea stabilirii partii conturilor
corespondente – debit sau credit- in care urmeaza sa se inregistreze operatia analizata,
adica a formulei contabile.
Formula contabila
Reprezinta egalitatea valorica a sumelor inscrise in conturile corespondente si
cuprinde urmatoarele componente :
-contul corespondent debitor , scris intotodeauna in partea stanga a egalitatii
-contul corespondent creditor , scris intotdeauna in partea dreapta a egalitatii
-semnul “=”care reprezinta egalitatea valorica dintre sumele inscrise in conturile
corespondente
-sumele inscrise in conturile corespondente
Daca la elementele formulei contabile de mai sus se adauga si alte componente cum
sunt: data la care a avut loc operatia economica , documentul care sta la baza operatiei
economice si explicatia descriptiva a operatiei economice obtinem articolul contabil
Formulele contabile se pot clasifica din doua puncte de vedere diferite astfel:
a) In functie de numarul conturilor corespondente sunt:
-formule contabile simple
-formule contabile complexe
-formule contabile compuse
Formulele contabile simple se intalnesc ori de cate ori se inregistreaza in
contabilitate operatii economice care se genereaza modificari numai in doua elemente
patrimoniale numite simple
Formulele contabile complexe se intalnesc atunci cand se inregistreaza in
contabilitate operatii economice care genereaza modificari in mai mult decat doua
elemente patrimoniale. Ele se prezinta in doua variante :
-Cu un singur cont corespondent debitor si doua sau mai multe conturi corespondente
creditoare
-cu un singur cont corespondent creditor si doua sau mai multe conturi corespondente
debitoare
Formule contabile compuse au doua sau mai multe conturi corespondente
debitoare si doua sau mai multe conturi corespondente creditoare .Aceste formule nu sunt
agreate in toate cazurile deoarece nu se regasesc conturile corespondente cu sumele
adecvate.
b) Dupa scopul pentru care se intocmesc
formule contabile intocmite conform normelor si instructiunilor de aplicare
a planului de conturi , deci normale , corecte
formule contabile de corectare numite si de stornare
Formulele contabile de corectare sau de stornare pot fi :
1)de stornare in negru
2)de stornare in rosu
1)Formulele de stornare in negru presupun inversarea formulei contabile eronat

intocmite si intocmirea formulei contabile corecte
2)Formulele de stornare in rosu presupun intocmirea unei noi formule contabile eronate,
dar cu sumele scrise cu o culoare rosie sau in lipsa acesteia cu sumele inscrise in
chenar .Acest lucru se explica prin faptul ca orice suma inscrisa in cont cu culoare rosie
sau chenar se scade, fiind cu semnul minus si prin aceasta se anuleaza rulajele ireale .
Conturile sintetice si analitice

In contabilitate pentru a se putea oglindi toate elementele patrimoniale din cadrul
intreprinderii in totalitatea lor si pe partile componente, se folosesc doua feluri de conturi
conturi sintetice si conturi analitice.
Conturile sintetice sunt conturile de baza ale contabilitatii, cu ajutorul carora se

reflecta bunurile economice, procesele economice si sursele de finantare a acestora in
unitatea lor , grupate dupa caracteristicile generale, iar conturile analitice sunt folosite
pentru a reflecta concomitent , partile componente ale elementelor patrimoniale
inregistrate in conturile sintetice , dupa insusirile lor specifice.
Conturile sintetice se folosesc din necesitatea generalizarii datelor referitoare la
existenta si miscarea elementelor patrimoniale. Aceasta determina faptul ca toate
operatiile economice si financiare inregistrate in aceste conturi trebuie sa fie exprimate in
etalon monetarSpre deosebire de conturile sintetice care inregistreza elementele
patrimoniale grupate
dupa caracteristicile lor generale, conturile analitice inregistreaza elementele respective
individualizate dupa insusirile specifice .Deci ele permit detalierea , adancirea,
dezvoltarea conturilor sintetice , fiind socotite conturi detaliate ale conturilor sintetice
Numarul conturilor analitice pe care le poate dezvolta un cont sintetic este
determinat de natura bunurilor economice , a proceselor economice si a surselor de
finantare reflectate in contul sintetic respectiv si de necesitatile de detaliere a cunoasterii
continutului economic al acestora cu ajutorul informatiilor contabile.
In fiecare unitate patrimoniala functioneaza in paralel si in strinsa legatura
contabilitatea sintetica si contabilitatea analitica . Orice operatie economica sau
financiara inregistrata in contabilitatea analitica este necesar a fi reflectata si in cea
sintetica .

Conturile analitice functioneaza dupa aceleasi regulidupa care functioneaza si
contul sintetic de care apartin , deoarece in ambele categorii de conturi se inregistreaza
aceleasi elemente patrimoniale si deci au acelasi continut economic. Cu toate acestea
reflectarea operatiilor economice si finaciare in conturile analitice prezinta unele
particularitati fata de conturile sintetice. Astfel spre deosebire de conturile sintetice in
care elementele patrimoniale se inregistreaza numai valoric , in conturile analitice
elementele respective se pot reflecta fie numai valoric ca si in conturile sintetice – asa
cum este cazul bunurilor economice nemateriale , procelor economice si surselor de
finantare – fie cantitativ si valoric in functie de natura elementelor respective – ca in
cazul bunurilor economice materiale , imobilizarilor corporale si stocurilor
Utilizarea conturilor analitice prezinta o importanta deosebita pentru activitatea
unitatii patrimoniale intrucat creeaza posibilitatea efectuarii controlului gestionar prin
urmarirea existentului si miscarii fiecarui element patrimonial in parte pe partile
componente , contribuind astfel la asigurarea integritatii patrimoniului. Aceasta intrucat
se reflecta pe elemente patrimoniale distincte , intrarile,iesirile si stocurile, cantitativ si
valoric, in cadrul fiecarui depozit, magazin sau sectie de productie a intreprinderii . De
asemenea pe baza datelor din conturile analitice se pot stabili cu exactitate drepturile si
obligatiile unitatii patrimoniale fata de alte persoane juridice si fizice, separat pentru
fiecare dintre acestea , se determina costul productiei , separat pentru fiecare sectie atelier
sau faza de fabricatie si in cadrul acestora pe produse , comenzi , lucrari si servicii
Importanta conturilor analitice consta si in adancirea procesului de sistematizare
a informatiilor contabile , inceput cu ajutorul bilantului si continuat cu ajutorul conturilor
sintetice. Aceasta sistematizare se concretizeaza in adancirea detalierii cunoasterii
distincte a tuturor elementelor obiectului contabilitatii .Generalizarea informatiilor
contabile se realizeaza prin centralizarea datelor din conturile sintetice cu ajutorul
balantei de verificare si in final in cadrul bilantului unde apar numai soldurile conturilor
sintetice
Atat sistematizarea cat si generalizarea informatiilor contabile sunt posibile datorita
legaturilor reciproce care exista intre conturile sintetice si conturile analitica
Tehnici de inregistrare in conturi

Crearea si folosirea conturilor ca modele de evidenta si calcul a circuitului
economic al patrimoniului se pot realiza in conditiile folosirii mai multor tehnici de
inregistrare cum sunt :
a) Tehnica inregistrarii directe – reprezinta regula in construirea conturilor necesare
reflectarii circuitului patrimonial .Potrivit acestei tehnici exista o congruenta intre
miscarea reala economica sau financiara si oglindirea ei in conturi. Cele doua conturi

corespondente care se debiteaza si se crediteaza corespund celor doua elemente
patrimoniale intre care se stabileste raportul de echivalenta specific miscarii de valoare
economica.
b) Tehnica inregistrarii indirecte – este folosita pentru reflectarea pe o cale intermediara a
miscarii economice sau financiare .In acest scop sunt utilizate conturi distincte de cele
care s-ar putea asocia direct elementelor patrimoniale modificate
c) Tehnica inregistrarii desfasurate -presupune folosirea unui numar mai mare de
conturi corespondente decat cel implicat de miscarea economica sau financiara
d)Tehnica inregistrarii in doua circuite - este determinata in special de comenzile
informationale pe care trebuie sa le asigure sistemul de conturi in gestiunea interna a
patrimoniului .Primul circuit denumit deev identa sau gestiune financiara furnizeaza
informatia de decontare a patrimoniului , iar cel de-al doilea , denumit
operativ sau intern de gestiune asigura informatia de reflectare si control privind
activitatea interna transformatoare
e) Tehnica inregistrarii de lichidare sau inchidere – se foloseste pentru operatiile de calcul
si inchidere a soldului unor conturi care apar in cadrul inregistrarilor desfasurate. Pe
aceasta cale se pune in evidenta soldul unui cont care se transfera in continuare altui
cont .Ele nu sunt expresia sau nu corespund unor miscari reale economice sau financiare.
f) Tehnica inregistrarii prin contragere – utilizeaza un numar mai mic de inregistrari in
conturi , ca rezultat al suprapunerii a doua miscari de valori economice efectuate simultan,
fie prin inlocuirea lor partiala sau totala cu diverse aranjamente financiare.
Evidenta cronologica
Pentru a se putea inregistra in contabilitate , operatiile economice trebuie sa fie
consemnate in documente primare , numite si documente justificative. Aceste documente
primare se pot prelucra in contabilitate , fie document cu document, fie se centralizeaza
pe anumite perioade de timp. Prelucrarea in contabilitate presupune mai intii , dupa
parcurgerea etapelor analizei contabile , intocmirea formulelor contabile fie direct pe
fiecare document , fie pe centralizatoare, operatie numita contare
In practica contabila se intalnesc situatii cand trebuie sa se faca formulele
contabile fara a avea la baza un document. Asa este cazul stornarilor a inchiderii
conturilor de cheltuieli si venituri .in asemenea cazuri contarea se face pe un document
tipizat numit “Nota de Contabilitate”.
Dupa ce s-a realizat contarea pe documentele primare, centralizatoare sau note de
contabilitate, fiecare formula contabila se inscrie in ordine strict cronologica avand in
vedere data la care au loc operatiile economice in documentul “Registru Jurnal” . Acest
registru se prezinta sub forma legata, foi volante sau listari informatice in cazul
prelucrarii automate a datelor. Unitatile patrimoniale pot utiliza un singur registru jurnal
daca au un volum mai mic de operatiuni.Iar cele care au un volum mai mare de operatiuni
pot utiliza pentru detaliere registre-jurnal auxiliare cum ar fi : operatii de casa, de banca,
decontari cu furnizorii, vanzari etc.Aceste unitati inregistreaza sumele centralizate din
registrele auxiliare in Registrul-Jurnal general periodic , chiar lunar.
Registru jurnal se numeroteaza si se parafeaza de catre organele in drept , la
inceperea activitatii , la incetarea activitatii unitatii, precum si ori de cate ori este cazul.se
arhiveaza de catre unitatea care este obligata sa-l pastreze impreuna cu documentele
justificative care au stat la baza intocmirii lui. Operatiile economice inregistrate in
registru jurnal primesc un numar de inregistrare , incepand cu 1 ianuarie sau cu data
inceperii activitatii
Evidenta cronologica sta la baza inregistrarii sistematice a operatiilor
economice.Daca in evidenta cronologica , operatiile economice se inscriu in ordinea in
care au loc , indiferent de felul operatiilor economice, in evidenta sistematica se separa
informatiile economice dupa natura lor (dupa continutul economic).Evidenta sistematica
se realizeaza cu ajutorul registrului “Cartea –Mare”
Clasificarea conturilor
Clasificarea conturilor se poate face avand in vedere mai multe criterii , fiecare din ele
da posibilitatea sa cunoastem trasaturile caracteristice si comune ale acestora Principalele
criterii in functie de care se pot clasifica conturile sunt : a) Dupa functia economica
– conturi de activ
conturi de pasiv
b) Dupa sfera de cuprindere :
Conturi sintetice sunt utilizate pentru grupe sau categorii omogene ale elementelor
patrimoniale , din punct de vedere a continutului lor.Pentru agentii economici din
Romania, exista conturi sintetice de gradul I si conturi sintetice de gradul II.
Conturi sintetice de gradul I si conturi sintetice de gradul II.
Conturile sintetice de gradul I sunt simbolizate cu trei cifre si sunt utilizate de catre
unitatile patrimoniale mici si mijlocii
Conturile sintetice de gradul II sunt simbolizate cu patru cifre si sunt utilizate obligatoriu
de catre agentii economici mari
conturi analitice sunt detalieri ale conturilor sintetice si nu au un caracter de obligativitate.
Deci ele se deschid facultativ , diferit de la unitate la unitate , in functie de necesitatile de
informare ale factorilor de decizie
c) Dupa continutul economic
- conturi bilantiere (de situatie)
-conturi deschise pentru active
-conturi deschise pentru pasive
- conturi de rezultate
-conturi de cheltuieli
-conturi de venituri
- conturi de gestiune
- conturi in afara bilantului

X.BALANTA DE VERIFICARE
Balanta de verificare sau balanta conturilor este un procedeu specific al metodei

contabilitatii care asigura verificarea exactitatii inregistrarii operatiilor economice in
conturi , legatura dintre conturile sintetice si bilant , legatura dintre conturile sintetice si
conturile analitice, precum si centralizarea datelor contabilitatii curente.
Balanta de verificare se prezinta sub forma unei situatii tabelare , in care se inscriu
datele valorice preluate din conturi.
In cadrul balantei de verificare se obtin anumite egalitati structurale si globale proprii
dublei inregistrari si corespondentei conturilor .Aceste egalitati exprima un echilibru
permanent intre aceste date , de unde provine si denumirea de balanta.
Balanta de verificare contine toate conturile folosite de o unitate patrimoniala , fiecare
cont fiind inscris cu soldul initial , rulajele perioadei curente , totalul sumelor si soldul
final de la sfarsitul lunii pentru care se incheie balanta respectiva
Functiile balantei
A. Functia de verificare a exactitatii inregistrarii operatiilor economice in conturi -
consta in controlul si identificarea erorilor de inregistrare in conturi , prin
intermediul diferitelor egalitati valorice care trebuie sa existe in cadrul balantei de
verificare , precum si prin intermediul unor corelatii valorice stabilite cu ajutorulei.
B. Functia de legatura dintre conturile sintetice si bilant – balanta de verificare
concentreaza informatiile din toate conturile folosite in contabiliattea curenta a
unitatii .Aceasta legatura se concretizeaza in faptul ca datele din bilantul anual
reprezinta soldurile finale ale conturilor , preluate din balanta de verificare,
prelucrate si grupate conform necesitatilor de intocmire a bilantului.
C. Functia de legatura intre conturile sintetice si conturile analitice – consta in
intocmirea unor balante de verificare ale conturilor analitice pentru fiecare cont
sintetic care se desfasoara pe conturi analitice. Cu ajutorul acestor balante se
controleaza concordanta care trebuie sa existe intre datele inregistrate in contul
sintetic si conturile sale analitice.
D. Functia de centralizare a existentelor , miscarilor si transformarilor elementelor
patrimoniale – gruparea si centralizarea datelor inregistrate in conturi cu ajutorul
balantei de verificare ofera conducerii unitatilor posibilitatea de a cunoaste totalul
modificarilor intervenite in volumul si structura patrimoniului economic,
rezultatele financiare obtinute in urma activitatilor desfasurate.Balanta de

verificare asigura compararea datelor de la inceputul unei perioade de gestiune cu
cele de la sfarsitul ei si cu alte perioade de gestiune expirate
E. Functia de analiza a activitatii economice – are un rol deosebit de important in
analiza situatiei economico-financiare pe perioade scurte de timp, si in intervalul
dintre doua bilanturi , fiind astfel singurul instrument care furnizeaza informatiile
necesare conducerii operative a unitatilor patrimoniale.
Clasificarea balantelor de verificare

Balantele de verificare se clasifica dupa mai multe criterii :
1. Dupa natura contuirlor pe care le contine
-balante de verificare ale conturilor sintetice, se intocmesc pe baza datelor preluate
din conturile sintetice si cuprind toate conturile sintetice folosite in contabilitatea curenta
a unei unitati patrimoniale, intr-o perioada de gestiune
-balante de verificare ale conturilor analitice se intocmesc inaintea elaborarii
balantei conturilor sintetice pe baza datelor preluate din conturile analitice. Balantele de
verificare analitice se intocmesc pentru fiecare cont sintetic care afost desfasurat pe
conturi analitice
2. Dupa numarul de egalitati pe care le cuprind :
-Balanta de verificare cu o singura egalitate, se prezinta in doua variante fie ca o balanta a
sumelor, fie ca o balanta a soldurilor
Totalul sumelor debitoare = Totalul sumelor creditoare
Sau
Totalul soldurilor finale debitoare = Totalul soldurilor finale creditoare
-Balanta conturilor cu doua egalitati , denumita si balanta sumelor si soldurilor
rezulta din combinarea sumelor cu balanta soldurilor.Ea cuprinde patru coloane, doua
pentru totalul sumelor debitoare si creditoare si doua coloane pentru soldurile finale,
debitoare si creditoare.Egalitatile ei sunt :
si
-Balanta de verificare cu trei egalitati, se caracterizeaza prin separarea soldurilor
n itiale de rulajele lunii curente. Ea se intocmeste in doua variante:
-balanta tabelara
-balanta de verificare sah
Egalitatile ei sunt:
si
Totalul rulajelor debitoare = Totalul rulajelor creditoare
si

Cu ajutorul acestei balante de verificare se poate stabili si urmatoarea
corelatie :totalul rulajelor din balanta de verificare trebuie sa fie egal cu totalul rulajelor
din evidenta cronologica(din Registrul Jurnal) .Desi reda volumul valoric al activitatii
desfasurate intr-o perioada de gestiune, nu reflecta natura operatiilor efectuate.Pentru
inlaturarea acestui neajuns se foloseste balanta de verificare cu trei egalitati in forma sah.
Aceasta permite si redarea corespondentei conturilor in care s-au inregistrat
operatiile economice in functie de continutul lor economic
-balanta de verificare cu patru egalitati, este o combinare a balantei de sume
si solduri cu balanta de rulaje lunare cu solduri initiale .De aceea ea mai poarta denumirea
de balanta cu rulaje lunare cu sume precedente .Cu ajutorul ei se obtin urmatoarele
egalitati
Totalul sumelor debitoare dinbalanta (perioada)precedenta
Totalul rulajelor debitoare alelunii curente
Totalul sumelor debitoare la dataintocmirii balantei
Totalul soldurilor finale debitoare
Totalul sumelor creditoare dinbalanta (perioada)precedenta
Totalul rulajelor creditoare alelunii curente
Totalul sumelor creditoare ladata intocmirii balantei
Totalul soldurilor finalecreditoare
Balanta de verificare cu patru egalitati se intocmeste in doua variante, care iau nastere
din continutul diferit al primelor coloane ,astfel :
a)in cazul lunii ianuarie , balanta de verificare cu patru egalitati cuprinde soldurile initiale
debitoare si creditoare iar egalitatea se stabileste intre aceste totaluri ale soldurilor initiale
debitoare si creditoare
b)la sfarsitul celorlalte luni ale anului primele doua coloane contin date privind totalul
sumelor precedente debitoare si creditoare
Intocmirea balantei de verificare

Balantele de verificare se intocmesc lunar si ori de cate ori este necesar, in scopul
verificarii exactitatii inregistrarii operatiilor economice in conturi si pentru intocmirea
bilantului contabil
In vederea intocmirii balantei de verificare se efectueza urmatoarele lucrari :
Se trec toate operatiile din evidenta cronologica (Registrul-Jurnal) in evidenta
sistematica(Registrul Cartea Mare), pana la data cand urmeaza a se intocmi balanta
de verificare.
Se totalizeaza sumele din debitul si creditul conturilor deschise si se determina
soldul lor
Se transpun datele din conturi in formularul de balanta de verificare
Se aduna coloanele balantei conturilor si se verifica egalitatile dintre coloanele
perechi
Identificarea erorilor de inregistrare contabila cu ajutorul balantelor de verificare

Erorile de inregistrare contabila dupa posibilitatile de identificare se impart in doua
categorii:
A. Erorile de inregistrare contabila care se pot identifica prin lipsa unor egalitati
valorice din cadrul balantelor de verificare tabelare ale conturilor sintetice.Din aceasta
grupa de erori fac parte :
Erori de intocmire a balantelor de verificare se grupeaza in
a)erori ce se produc cu ocazia adunarii coloanelor balantei de verificare si care
se identifica prin repetarea calculelor
b)erori ce apar cu ocazia transcrierii sumelor , rulajelor si soldurilor conturilor
din Registrul Cartea Mare in formularul de balanta .Aceste erori se identifica prin
punctare
adica prin confruntarea tuturor elementelor valorice transcrise in balanta de verificare cu
cele din evidenta sistematica
Erori de stabilire a elementelor valorice ale conturilor se datoreaza unor
calcule gresite , efectuate cu ocazia stabilirii rulajelor, totalului sumelor si soldurilor
conturilor.Identificarea si corectarea acestor erori se face prin repetarea calculelor din
cadrul fiecarui cont in parte
Erori de inregistrare in evidenta sistematica se datoreaza transcrierii gresite
a unor sume din Registrul Jurnal in Cartea Mare .Identificarea lor se realizeaza prin
punctarea intre cele doua registre
Erori de stabilire a sumelor in formulele contabile din evidenta cronologica
se datoreaza adunarii gresite a sumelor in cadrul formulelor contabile complexe in
evidenta cronologica.Aceste erori se identifica prin refacerea calculelor formulelor
contabile complexe si prin punctarea acestor inregistrari cu documentele care au stat la
baza lor.
Identificarea si inlaturarea acestor erori se face in ordine inversa celei in care s-au
desfasurat lucrarile de intocmire a balantei de verificare .
B. Erorile de inregistrare contabila care se pot identifica prin lipsa unor corelatii
valorice din cadrul balantei de verificare sah a conturilor sintetice si a balantelor de
verificare ale conturilor analitice. Principalele categorii de erori sunt :
Omisiunile de inregistrarea contabila constau in faptul ca anumita operatii
economice au ramas neinregistrate in contabilitatea curenta .Astfel de erori se identifica
prin:
punctarea documentelor care stau la baza inregistrarilor, fie ca urmare a reclamatiilor
primite de la corespondentii unitatii in legatura cu operatiile economice
respective.datorita acestor erori apar anumite anomalii in conturi cum ar fi :
-solduri debitoare la conturi de pasiv sau solduri creditoare la conturi de activ
-drepturi de creanta neincasate sau datorii banesti neachitate in termenele stabilite
Erorile de compensatie se datoreaza transcrierii gresite a unor sume din
documente in Registrul Jurnal sau din acesta in Registrul Cartea Mare .Identificarea
acestor erori este posibila datorita soldurilor nefiresti ce apar la unele conturi analitice,
precum si in urma reclamatiilor primite de la terti
Erorile de imputatie se datoreaza transcrierii unor sume exacte ca marime
din evidenta cronologica in evidenta sistematica atat in debit cat si in credit , insa nu in
conturile la care trebuiau sa fie trecute ci in alte conturi care nu corespund continutului
economic al operatiei respective.Aceste erori se identifica ca in cazul precedent
Erorile de inregistrare in evidenta cronologica se produc datorita
oarelor cauze : -stabilirea gresita a unor conturi corespondente
-inregistrarea unei operatii economice de doua ori
-inversarea formulei contabile
-intocmirea corecta a formulei contabile dar cu alta suma
Aceste erori pot fi identificate cu ajutorul balantei de verificare sah , care pe langa
unele egalitati valorice, reda si corespondenta conturilor.
XI.EVALUAREA PATRIMONIULUI IN CONTABILITATE
Evaluarea reprezinta un procedeu al metodei contabile care consta in

cuantificarea si exprimarea valorica in etalon banesc a existentei miscarii si transformarii
patrimoniului economic pentru a-l reflecta in contabilitate. Sunt evaluate astfel: bunurile
materiale, creantele, obligatiile, cheltuielile si veniturile, rezultatele financiare, folosindu-
se in acest scop preturile si tarifele. Fara eveluare nu se poate realiza contabilitatea
unitatilor patrimoniale.
Continutul evaluarii consta in inmultirea elementelor patrimoniale supuse evaluarii
exprimate cantitativ cu elementele banesti concretizate in preturi, tarife pentru costuri.
Principiile evaluarii
a) Principiul stabilirii obiectului evaluarii
Obiectul evaluarii reprezinta totalitatea elementelor supuse evaluarii, delimitate in
timp si spatiu.
b) principiul valorii reale conform caruia elementele patrimoniale se evalueaza la
valoarea reala in vederea asigurarii unui bilant real. Valoarea reala este valoarea de
utilitate a bunului in momentul respectiv care se stabileste prin luarea in considerare a
starii fizice, pretului de piata al bunurilor asemanatoare, amplasarea si utilitatea lor.
In cazul creantelor si datoriilor valoarea de utilitate se determina
tinandu-se seama de valoarea probabila care se va incasa, respectiv care trebuie platita
c) Principiul alegerii formei de evaluare conform caruia evaluarea operatiunilor din
categoria curenta se face la costuri de productie efective.
d) Principiul prudentei conform caruia la evaluarea elementelor patrimoniale se tine
seama de deprecieri, riscuri si pierderi posibile de inregistrare
e) Principiul permanentei metodelor care presupune continuitatea in aplicarea normelor si
regulilor utilizate in tot cursul exercitiului financiar si de la un exercitiu la altul pentru
asigurarea comparabilitatii informatiilor.

PRETURILE SI IMPLICATIILE LOR IN CONTABILITATE
I. COSTURILE sunt formate din totalitatea cheltuielilor efectuate in vederea obtinerii
produselor, lucrarilor sau serviciilor. Costurile se folosesc atat pentru evaluarea bunurilor
achizitionate din afara unitatii (cost de achizitie). Se mai utilizeaza si notiunea de COST
COMPLET sau COMERCIAL la care se evalueaza bunurile obtinute din productie
proprie si vandute in afara unitatii.
COSTUL DE ACHIZITIE (al materiei prime si materialelor) include:

1. pretul de cumparare – negociat si inscris in factura primita de la furnizor
2. eventualele cheltuieli de transport, depozitare, manipulare suportate de cumparatori
3. unele cheltuieli accesorii efectuate in vederea punerii in stare de functionare a
anumitor bunuri (mijloace fixe)
4. eventuale taxe nedeductibile
COSTUL DE PRODUCTIE se compune din

1. costul de achizitie al materiei prime si materialelor consemnate
2. cheltuieli de prelucrare a materiei prime in vederea transformarii in produs finit (salarii
directe, aditionale la salrii directe, amortizarea capitalului fix si cota din cheltuielile
indirecte ce revin produsului respectiv)
3. cheltuieli generale ale sectiei
COSTUL COMPLET (costul de desfacere sau comercial) cuprinde:

1. costul de productie al bunurilor livrate beneficiarilor
2. cheltuieli de desfacere pentru bunurile livrate si cheltuielile generale ale
intreprinderii
II. PRETURILE reprezinta suma sau valoarea care se incaseaza pentru bunurile vandute.
Pentru furnizori ele sunt preturi de vanzare iar pentru cumparatori ele reprezinta preturi
de cumparare sau achizitie.
PRETURILE CU RIDICATA sunt preturi la care se vand bunurile intre agentii
economici. Se compun din:
1. pretul producatorului care include:
1.1.costul complet al bunurilor vandute
1.2 profitul producatorului
2. pretul de livrare care include:
2.1 accize pentru unele bunuri
2.2 taxa pe valoarea adaugata (TVA deductibila)
2.3 comision
PRETURILE CU AMANUNTUL sunt preturile la care se vand marfurile catre

consumatorul final (populatie) si se compun din:
1. pretul cu ridicata
2. adaosul comercial – care trebuie sa acopere cheltuielile de circulatie si profitul
unitatii comerciale
3. TVA colectata
Adaosul comercial declarat de unitatea care desface bunurile este destinat
acoperirii cheltuielilor de circulatie ale acestora si realizarea unei rate a profitului in
conditii de concurenta.
Bunurile se mai pot evalua la pretul pietei adica suma la care se poate procura bunul in
ziua evaluarii in functie de formarea preturilor pe baza cererii si ofertei.
Mai intalnim in practica financiaro-contabila pretul de facturare, livrare pentru
furnizare sau de achizitie pentru cumparatori si pret efectiv sau antecalculat de productie.
III TARIFELE sunt elemente banesti asemanatoare preturilor cu ajutorul carora se

evalueaza lucrarile executate si serviciile prestate, precum si munca depusa de salariati.
Tarifele se formeaza asemanator cu preturile dar se porneste de la costurile de productie
si nu de la cel complet deoarece lucrarile si serviciile nu necesita cheltuieli de desfacere.
IV VALORILE au acelasi continut si rol in evaluare ca si preturile dar ele tin seama de
pretul pietei la un moment dat.
Principiul general de evaluare a elementelor patrimoniale in vederea evaluarii in
contabilitate curenta consta in evaluarea la cost istoric denumit si valoare contabila.
Momentele si formele de evaluare a elementelor patrimoniale

Evaluarea elementelor patrimoniale se face in diferite momente ale desfasurarii
activitatii economice:
- la intrarea bunurilor in patrimoniu
- la iesirea lor din patrimoniu
- la inventariere
- cu ocazia inchiderii exercitiului economico-financiar.
Evaluarea la intrarea in patrimoniu se realizeaza in functie de modul de dobandire:

a) bunurile aduse ca aport in natura cu ocazia constituirii sau fuziunii unor unitati
patrimoniale, se evalueaza la valoarea prevazuta in actul de evaluare, valoare determinata
prin expertiza tehnica numita valoare de aport.
b) bunurile dobandite prin titlul gratuit sau prin donatie se evalueaza la valoarea de
utilitate in functie de pretul pietii. starea sau amplasarea bunurilor. Valoarea de utilitate
reprezinta pretul presupus ca il accepta un client in functie de utilitatea bunurilor pentru
unitatea respectiva.
c) bunuri dobandite cu titlu oneros (contra plata se avalueaza la costul de achizitie)
d) bunuri obtinute din productie proprie – se inregistreaza la cost de productie efectiv
e) creantele si datoriile sunt evaluate si inregistrate la valoarea nominala inscrisa in
documentele justificative in care se consemneaza dreptul de creanta sau datoriile

Aceste valori cu care se inregistreaza bunurile la intrare in patrimoniu se numesc
valori de intrare sau valori de inregistrare contabila sau costul istoric.
Evaluarea la iesirea din patrimoniu sau la trecerea in consum
Bunurile iesite din unitate sau din depozite (vandute sau consumate) se evalueaza si se
inregistreaza, se scad din gestiune, la valoare lor de intrare denumita si valoare de intrare;
deoarece preturile unitare si implicit valoarea de intrare pentru acelasi bun pot diferi de la
o intrare la alta, apar dificultati la stabilirea valorii de intrare pentru bunurile iesite intru
cat ordinea iesirilor poate sa difere de ordinea intrarilor si deci se pune problema alegerii
preturilor unitare care sa fie utilizate pentru evaluarea acestora.
In acest scop se poate utiliza una din urmatoarele metode:
a) Metoda primei intrari – primei iesiri FIFO potrivit careia costul unitar de
achizitie al primei intrari lot se atribuie primei iesiri; dupa epuizarea primului lot
evaluarea se face la costul de achizitie al celui de-al doilea lot intrat s.a.m.d.
Metoda prezinta dezavantajul ca in perioada de inflatie apare un profit brut mai mare
decat cel real si unitatea va plati impozit pe profit mai mare.
b) Metoda ultimului intrat – primul iesit LIFO adica pentru iesiri se atribuie
costurile de achizitie in ordine inversa intrarilor. Primele cantitati iesite se evalueaza la
pretul de achizitie al ultimei intrari si dupa epuizarea lotului se face la preturile lotului
achizitie inaintea acestuia s.a.m.d.
Dezavantaj al metodei: in perioade de infaltie are loc micsorarea profitului brut al
unitatii.c) Metoda costului unitar mediu ponderat CUMP calculat dupa fiecare intrare cu
formula:
valoarea stocului initial + valoarea intrarilor
CUMP =-------------------------------------------------------------
cantitatea din stocul initial + cantitatea intrata
CUMP x cantitatea iesita = valoarea materialelor iesite

d) Metoda costului standard presupune stabilirea unui pret unic de inregistrare a
iesirilor de obicei pretul ce corespunde sursei principale de aprovizionare.
Diferentele intre pretul real si cel standard se inregistreaza in contabilitate intr-un cont
separat. Pentru a calcula la valoarea reala se adauga la costul standard diferentele aferente.
Evaluarea elementelor patrimoniale la inventariere

Cu ocazia inventarierii elementelor patrimoniale se evalueaza la valoarea actuala
de utilitate denumita si valoare de inventar. Valoarea de intrare (valoarea contabila sau
costul istoric) se pune de acord cu rezultatele inventarierii. In acest scop valoarea de
intrare se compara cu valoarea de utilitate stabilita. Din comparatie pot rezulta plusuri sau
minusuri de valoare. Aceste diferente se solutioneaza diferit pentru active respectiv
pasive.

A. Cazul elementelor de activ
a) diferentele constatate in plus nu se inregistreaza iar activele se mentin inregistrate in
contabilitatea curenta la valoare lor de intrare sau cost istoric
b) diferentele constatate in minus intre valoarea de inventariere si cea de intrare
reprezinta o depreciere care poate fi:
- ireversibila si atunci se inregistreaza ca amortizare iar imobilizarile depreciate se
mentin la valoarea lor de intrare
- reversibila (specifica stocurilor de active circulante in materiale). Pentru acestea se
constituie provizioane, stocurile raman inregistrate in contabilitate la valoarea lor de
intrare.
B. Cazul elementelor de pasiv

a) diferentele constatate in plus se inregistreaza prin constituirea unui provizion iar
pasivele respective se mentin in contabilitatea curenta la valoarea lor de intrare
b) diferentele constatate in minus nu se inregistreaza.
Evaluarea la inchiderea exercitiului economico-financiar

La sfarsitul perioadelor de gestiune, cu ocazia inchiderii exercitiului financiar,
evaluarea prin bilant a elementelor patrimoniale se face astfel incat la valoarea de intrare
nominala si valoarea contabila pusa de acord cu rezultatul inventarierii:
a) diferentele constatate in plus sau minus pe teren fata de situatia faptica se
inregistreaza in contabilitate pentru punerea de acord cu realitatea
b) diferente valorice se inregistreaza conform evaluarii la inventarieie
Reevaluarea patrimoniului economic

Reevaluarea elementelor de activ si pasiv se face pe baza unei dispozitii legale in
acest sens, de regula o hotarare a guvernului. Cu acest prilej valoarea de intrare a
bunurilor se modifica astfel: valoarea de intrare se inlocuieste cu valoarea
actuala.Diferentele dintre aceste valori se inregistreaza in contabilitate sub forma
diferentei din reevaluare. Aceste diferente influienteaza diferite surse economice in
masura si proportiile prevazute de actul normativ.
XII.CALCULATIA CA PROCEDEU AL METODEI CONTABILITATII
Calculatia ca procedeu al metodei contabilitatii reprezinta un ansamblu de

operatii matematice utilizate pe tot parcursul ciclului de prelucrare a datelor si
informatiilor furnizate de contabilitate, incepand cu prelucrarea documentelor primare si

incheind cu prelucrarea cu calculul rezultatelor financiare si al indicatorilor de eficienta
economicadin unitatile patrimoniale
Clasificarea calculatiilor
A.Din punct de vedere al momentului elaborarii calculatiilor in raport de procesele si

fenomenele economice la care se refera , acestea sunt de doua feluri :
Antecalculatiile sunt acelea care se elaboreaza inainte de desfasurarea proceselor

si fenomenelor economice la care se refera .Scopul fiind previzionarea unor
indicatori care stau la baza adoptarii deceziilor privind desfasurarea proceselor si
fenomenelor respective.in categoria antcalculatiilor sunt cuprinse : calculatii de proiect,
de deviz, de buget, etc.
Postcalculatii sunt acelea care se elaboreaza dupa desfasurarea proceselor si

fenomenelor economice la care se refera .Acestea au drept scop determinarea
indicatorilor efectivi cu privire la fenomenele si procesele economice la care se
refera pentru a controla modul si masura in care s-au realizat previziunile
prevazute in antecalculatii.Post calculatiile pot fi la randul lor: calculatii
contabile, calculatii statistice si calculatii de analiza si control ale activitatii
economico-financiare a unitatii patrimoniale in cauza.
B.Dupa sfera de cuprindere a elementelor structurale ale indicatorilor economico

financiari in continutul acestora :
Calculatii totale sunt acelea care iau in considerare la stabilirea indicatorilor

economico – financiari toate elementele structurale ale acestora, motiv pentru
care se mai numesc si calculatii complete .
Calculatii partiale sunt acelea care iau in considerare la determinarea

indicatorilor economico-financiari numai o parte dintre elementele structurale ale
acestora , limitind deci continutul lor numai la anumite elemente , in functie de scopul
urmarit
C.Din punct de vedere al intervalului de timp la care se intocmesc po fi:

Periodice sunt acelea care se intocmesc la intervale de timp egale
Neperiodice sunt acelea care se intocmesc la intervale inegale de timp
Principiile calculatiei
1.Principiul determinarii obiectului calculatiei – reprezinta punctul de plecare in
organizarea calculatiei si este delimitat prin elementul pentru care se efectueaza calculatia.
Cunoasterea obiectului calculatiei are importanta deosebita in scopul determinarii
volumului cheltuielilor pe care le ocazioneaza o anumita entitate pentru care se
calculeaza costul.

2.Principiul alegerii metodei de calculatie – datorita marii diversitati a
indicatorilor economico-financiari care se calculeaza in contabilitate si metodele de
calculatie prin care se determina indicatorii in cauza sunt diferite. Astfel pnetru calculul
costului productiei fabricate , de exemplu se pot utiliza diverse metode in functie de
particularitatile tehnologiei si organizarii productiei , de continutul costului unitar al
productiei , de obiectivele urmarite in activitatea de conducere a procesului de productie
3.Organizarea calculatiei contabile in concordanta cu celelalte forme de
calculatie economica (previzionala si statistica) – potrivit acestui principiu datele
furnizate de diferitele componente ale sistemului informational economic se pot
centraliza pentru calculul , analiza si controlul indicatorilor respectivi pe intreprinderi ,
ramuri si pe intreaga economie nationala pentru ca ele se determina in mod unitar in
cadrul fiecareia dintre componentele mentionate si la nivelul fiecarei structuri
organizatorice a economiei nationale
4.Delimitarea pe feluri de activitati a indicatorilor economico-financiari care fac
obiectul calculatiei - potrivit acestui principiu este necesar ca datele si informatiile
furnizate de contabilitate sa fie delimitate si localizate pe feluri de activitati , iar
urmarirea si determinarea indicatorilor economico-financiari sa se faca in aceeasi
structura .Astfel indicatorii respectivi trebuie sa contina date care se refera la o anumita
activitate .
5.Delimitarea in timp a datelor si informatiilor pe baza carora se calculeaza
indicatorii economico-financiari sau pe exercitii financiare – potrivit acestui principiu
datele si informatiile care stau la baza calcularii unui anumit indicator trebuie sa provina
numai din perioada la care se refera indicatorul in cauza pentru a caracteriza cu
exactitate fenomenele la care se refera
6.Delimitarea in spatiu sau pe locuri de cheltuieli a datelor si informatiilor care

stau la baza calcularii indicatorilor economico-financiari - consta in delimitarea datelor si
informatiilor pe principalele procese la care se refera corespunzator sectoarelor de
activitate in care se realizeaza functiile de baza ale intreprinderii.
XIII.INVENTARIEREA PATRIMONIULUI
Inventarierea reprezinta procedeul de constatare faptica la o anumita data a

existentei elementelor patrimoniale, din punct de vedere cantitativ, calitativ si valoric.
Importanta inventarierii: contribuie la stabilirea corecta a indicatorilor de calcul si
evidenta , contribuie la infaptuirea controlului asupra integritatii si corectei gestionari a

patrimoniului unitatii, contribuie la mobilizarea rezervelor interne, accelerarea vitezei de
rotatie a mijloacelor circulante si respectarea disciplinei financiare etc.
Clasificarea inventarierii
A.Dupa sfera de cuprindere
-inventariere generala care cuprinde intreg patrimoniul intreprinderii precum si bunurile
apartinind altor unitati luate spre prelucrare de unitatea inventariata
-inventarierea partiala cuprinde o parte a patrimoniului intreprinderii
B.Dupa intervalul de timp la care se efectueaza
-inventariere anuala in vederea stabilirii reale a elementelor patrimoniale
pentru a fi trecute in bilant
-inventariere periodica care are loc in cursul anului sau la intervale mai mari de
1an se efectueaza pentru verificarea existentei anumitor elemente patrimoniale
-inventariere ocazionala se efectueaza in cursul anului fiind determinata de imprejurari
speciale cum ar fi predare-primire de gestiune
-inventariere inopinanta se efectueaza in cursul anului de catre conducerea unitatii
Pregatirea inventarierii consta in stabilirea obiectului inventarierii si stabilirea
sferei de cuprindere a inventarului. Din comisia de inventariere nu pot face parte
gestionarii, contabilii care tin evidenta gestiunii inventariate .Comisia de inventariere are
obligatia sa sigileze locurile si caile de acces cu exceptia locului unde a inceput
inventarierea, sa solicite o declaratie scrisa in care sa se mentioneze urmatoarele:
-dace in gestiune exista plusuri sau bunuri apartinind tertilor
-daca au fost efectuate operatiuni fara respectarea normelor legale
-daca au documente neinregistrate in evidenta etc
Inventarierea propriu zisa – reprezinta etapa care marchiaza inceperea efectiva a

inventarierii , continutul ei il reprezinta constatarea faptica , descrierea si evaluarea
elementelor supuse inventarierii .Constatarea reprezinta stabilirea pe cale directa si
concreta a existentei elementelor patrimoniale, a marimii si starii in care se gasesc ele la
data cand are loc inventarierea .Existenta elementelor de activ se constata practic prin
numerare , masurare, cantarire. De la aceasta regula fac exceptie bunurile aflate in
ambalaje industriale cum ar fi lichidele a caror constatare se face prin
sondaj .Inventarierea mijloacelor banesti aflate in conturi la banci se efectueaza prin
urmarirea extraselor de cont ale bancilor, prin compararea acestora cu soldurile conturilor
din evidenta proprie.
Pe baza constatarilor facute elementele inventariate se trec in listele de
inventariere in care alaturi de cantitate si valoare se trec si caracteristicile proprii
elemenetelor inventariate.Urmeaza confruntarea documentelor faptice cu constatarile di
evidenta contabila proprie pentru a se afla rezulatatele inventarierii. Listele de inventar se
semneaza de catre toti membrii comisiei de inventariere precum si de gestionarii carora li
s-a efectuat inventarierea. Pe ultima fila a listelor de inventariere gestionarul trebuie sa
mentioneze daca bunurile inventariate se afla in pastrarea sa.Daca exista bunuri care nu
se pot inventaria valoric vor fi puse pe liste de inventariat cantitativ.
Stabilirea si regularizarea rezultatelor inventarierii este ultima etapa care se
inregistreaza in urma stabilirii diferentelor dintre constatarile faptice si inregistrarile din
evidenta contabila. In cazul in care diferenta apare mai mare in urma constatarilor faptice
fata de inscrisuri acestea se numesc plusuri in inventar care deobicei se inregistreaza,
daca diferenta este nefavorabila atunci cand constatarile faptice sunt mai mici decat
inregistrarile avem de-a face cu un minus in inventar , acesta lipsa fiind imputabila.
In urma inventarierii se pot efectua regularizari prin compensari numai din punct
de vedere cantitativ a plusurilor cu minusurile cu conditia ca diferentele sa apara la
acelasi gestionar .
Plusurile se inregistreza ca intrari in gestiune prin debitarea conturilor care indica
plusul respectiv si creditarea conturilor de cheltuieli pe locuri de constatare a plusurilor
respective
Pentru inregistrarea minusurilor in contabilitate exista urmatoarele situatii :
-daca vina apartine gestionarului se imputa acestuia la pretul cu amanuntul,
diferenta dintre pretul de inregistrare a bunurilor constatate lipsa si pretul cu amanuntul
se vireaza la bugetul statului
-in cazul in care la inventariere pentru lipsa constatata nu s-au stabilit cauzele ,
lipsurile respective se inregistreaza in creditul conturilor de bunuri prin debitul contului
decontari in curs de lamurire
Acest din urma cont se inchide in momentul in care s-a stabilit cauza, cand nu
este o persoana vinovata lipsa se trece pe cheltuieli , pe locuri de constatare a acesteia,
cand este o persoana vinovata aceasta devine debitor si i se imputa in consecinta.
In caz de calamitati naturale lipsurile se trec in debitul contului profit si pierderi .
XIV.DOCUMENTELE CONTABILE DE SINTEZA
Exercitiul financiar incepe la 1 ianuarie si se incheie la 31 decembrie. In acest

scop se intocmesc documentele contabile de sinteza prin care se determina situatia
patrimoniului, situatia financiara si rezultatul obtinut.
Documentul oficial folosit pentru finalizarea incheierii exercitiului financiar este
bilantul contabil. Pe baza lui se asigura atat cunoasterea patrimoniului si a situatiei
financiare, cat si a rezultatului exercitiului. In modelul de contabilitate din Romania,
bilantul contabil in formatia sa completa este alcatuit din bilant, contul de profit si
pierderi, anexa la bilant si raportul de gestiune care formeaza un tot indivizibil.
In Romania s-au instrumentat doua modele de bilant contabil , sistem de baza si sistem
simplificat .Modelul de baza se intocmeste de catre intreprinderile mari iar cel
simplificat se intocmeste de catre intreprinderile mici si mijlocii. Bilantul contabil in
sistem de baza se prezinta astfel :

1. Bilant
2. Contul de profit si pierderi
3. Anexa
3.1 Situatia activelor imobilizate
3.2 Situatia stocurilor si productiei in curs
3.3 Situatia creantelor si datoriilor
3.4 Situatia provizioanelor
3.5 Determinarea rezultatului fiscal
3.6 Repartizarea rezultatului exercitiului
3.7 Alte informatii privind regulile si metodele contabile si date complementare
In varianta simplificata bilantul se prezinta astfel:
1. Bilant
2 Contul de profit si pierderi
3 Anexa
3.1 Situatia activelor imobilizate
3.2 Situatia stocurilor si productiei in curs
3.3 Situatia creantelor si datoriilor
3.4 Situatia provizioanelor
3.5 Informatii complementare relative
3.6 Alte informatii privind regulile si metodele contabile si date complementare
Lucrari contabile de inchidere a exercitiului financiar
Intocmirea bilantului si a documentelor de sinteza reprezinta un proces complex de

agregare a datelor in vederea construirii indicatorilor economico-financiari privind
situatia patrimoniului si rezultatele obtinute. Derularea acestui proces se concretizeaza
intr-o suita de lucrari dintre care unele cu caracter preliminar , iar altele referitoare la
redactarea sau completarea propriu-zisa a bilantului.Lucrarile preliminare sunt denumite
lucrari contabile de inchidere a exercitiului fiind structurate astfel:
1.Stabilirea balantei conturilor inainte de inventariere – pentru centralizarea si

controlul exactitatii datelor inregistrate in conturi se intocmeste balanta de verificare
inainte de inventarierea patrimoniului. Relatiile de control proprii balantei sunt cele dintre
debitul si creditul conturilor, inregistrarea cronologica si sistematica, inregistrarea
sintetica si analitica. Dintre acestea cea care ofera informatia de control privind
inregistrarea in conturi a tuturor documentelor justificative este aceea ca totalul rulajului
debitor sau creditor din balanta trebuie sa fie egal cu totalul rulajului calculat in registrul
jurnal general
2.Inventarierea generala a patrimoniului – reprezinta lucrarea preliminara prin
care se stabileste situatia reala a patrimoniului .Relatia proprie inventarului prin care se
determina situatia reala a patrimoniului la un moment dat este de forma :
SNP = Activul inventariat la valoarea actuala – Datoriile inventariate la valoarea
actuala
3.Contabilitatea operatiilor de regularizare – o data stabilite rezultatele
inventarierii , plusurile si minusurile de inventar, se procedeaza la inregistrarea si
decontarea lor gestionara. A efectua aceasta operatie inseamna a regulariza rezultatul
inventarierii. In principiu plusurile se inregistreaza ca intrari in patrimoniu intreprinderii ,
iar minusurile se imputa.
Amortizarea activelor imobilizate reprezinta, in principiu, o cheltuiala calculata
si inregistrata la inchiderea exercitiului financiar . In acest scop amortizarea calculata in
planul de amortizare sau fisa mijloacelor fixe se compara cu deprecierea determinata in
listele de inventariere ca diferenta intre valoarea contabila de intrare si valoarea de
inventar
Provizioanele pentru deprecieri vizeaza acele elemente de activ neamortizabile a
caror valoare de inventar la data inchiderii exercitiului este mai mica decat valoarea
contabila de intrare. In situatia in care deprecierea calculata pe baza inventarului
(valoarea contabila –valoarea de inventar) este superioara provizionului constituit se
constituie un provizion suplimentar iar inregistrarea in principiu este:
Conturi de cheltuieli cu amortizarile si provizioanele = Conturi de provizioane
pentru deprecieri
In cazul in care deprecierea constatata pe baza inventarului este inferioara
provizionului constituit, se diminueaza provizionul constituit cu diferenta
corespunzatoare, facandu-se inregistrarea de principiu
Conturi de provizioane pentru deprecieri = Conturi de venituri din provizioane

Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli se constituie pentru finantarea acelor
cheltuieli si pierderi a caror realizare sau plata este incerta, ori pentru cheltuieli care
devin
exigibile in perioadele urmatoare.
Pentru a stabili corect rezultatul exercitiului este necesara separarea in timp a
cheltuielilor si veniturilor inregistrate. Operatiile de regularizare a cheltuielilor si
veniturilor
genereaza urmatoarele tipuri de inregistrari contabile :
a)cheltuieli constatate la inchiderea exercitiului ca fiind aferente exercitiului urmator
sau de repartizat pe parcursul mai multor exercitii :
Cheltuieli inregistrate in avans = Conturi de cheltuieli

b)cota scadenta de cheltuieli preluate in exercitiul curent din exercitiul precedent,
inregistrare efectuata pe baza scadentelor
Conturi de cheltuieli = Cheltuieli inregistrate in avans
c)venituri inregistrate in avans direct in conturile de venituri si transferate lainchidere a
exercitiului asupra conturilor de regularizare
Conturi de venituri = Venituri inregistrate in avans
d)Cota scadenta din venituri preluate in exercitiul curent din exercitiul precedent,
inregistrare efectuata pe baza de scadenta
Venituri inregistrate in avans = Conturi de venituri
In sfera delimitarilor in timp mai intra si contabilizarea diferentelor de conversie
la cursul zilei (31XII) a creantelor si datoriilor in devize, diferentele de curs valutar
favorabile sau nefavorabile privind lichiditatile in devize calculate la cursul zilei (31XII)
Stabilirea balantei conturilor dupa inventariere
Pentru a pregati informatia necesara inchiderii conturilor de bilant si a celor de
venituri si cheltuieli se intocmeste balanta conturilor dupa inventariere. Aceeasi balanta
furnizeaza si informatia necesara completarii bilantului contabil .
Determinarea rezultatului exercitiului
Pentru a stabili rezultatul exercitiului se procedeaza la inchiderea conturilor de
cheltuieli si venituri
Folosind datele inregistrate in conturile de venituri si cheltuieli , inchiderea conturilor
se prezinta astfel:
a)inchiderea conturilor de cheltuieli
Profit si pierderi = Conturi de cheltuieli
b)inchiderea conturilor de venituri
Conturi de venituri = Profit si pierdere
c)se calculeaza si se plateste impozitul pe profit
Rezultatul impozabil = rezultatul contabil inainte de impozitare-deducerile fiscale-
nededucerile fiscale
-Impozitul datorat
Cheltuieli cu impozitul pe profit = Impozitul pe profit
-Inchiderea contului de cheltuieli
Profit si pierdere = cheltuieli cu impozitul pe profit
-Plata impozitului pe profit
Impozit pe profit = conturi curente la banci
Distribuirea profitului sau finantarea pierderii
Potrivit prevederilor in vigoare din Romania , profitul bilantier se distribuie pe
urmatoarele destinatii: acoperirea pierderilor din exercitiile anterioare; constituirea
rezervelor legale, constituirea fondului de participare a salariatilor la profit; constituirea
fondului de dezvoltare destinat modernizarii, retehnologizarii, si cresterii surselor proprii
de finantare ; dividende de plata sau varsaminte la buget in functie de forma de
proprietate; alte rezerve prevazute de lege si report pentru noul exercitiu :

Inregistrarea contabila este:
Repartizarea profitului = %Rezerve
Fondul de participare la profit
Fondul de dezvoltare
Dividende de plata
Finantarea pierderilor se face in ordine, din profitul exercitiilor financiare
urmatoare, din rezervele legale constituite si in ultima instanta , numai daca nu exista o
alta solutie din capitalul social
.
Redactarea(completarea) bilantului contabil
Lucrarile de completare a bilantului si contului de rezultate reprezinta, prin

continutul lor in cea mai mare parte , operatii de prelucrare si transcriere a datelor din
bilantul precedent si din balanta conturilor. Prin structura lor operatiile de prelucrare a
datelor privind exercitiul curent constau din selectarea , gruparea si insumarea soldurilor
din balanta conturilor
Analiza pe baza de bilant contabil
Analiza pe baza de bilant contabil are ca obiectiv degajarea informatiei contabile
privind situatia financiara si rezultatul obtinut. In acest scop se procedeza la regruparea si
restructurarea pozitiilor din bilant , contul de rezultate si anexa la bilant.Pe baza datelor
din bilant se intocmeste tabloul de finantare si contul de rezultate cu solduri
intermediare. Primul serveste la analiza echilibrului financiar, lichiditatii si solvabilitatii ,
iar cel de-al doilea la analiza rezultatelor.
Analiza echilibrului financiar – o asemenea analiza este centrata pe indicatorul
denumit Fond de rulment, el exprima sursele permanente (mai mari de un an)
pentru finantarea activelor circulante.
Fond de rulment = capitalul permanent – activele imobilizate(la valoarea neta bilantiera)
Capital permanent = capitaluri proprii + Datoriile pe termen lung
Trezoreria = Necesarul in fond de rulment – Fondul de rulment
Trezoreria =disponibilitati – datorii financiare pe termen scurt(credite bancare pe termen
scurt)
Necesarul de fond de rulment = activul circulant – datoriile financiare pe termen scurt
Analiza rezultatului financiar – se procedeaza la regruparea si restructurarea
pozitiilor din contul “Profit si pierdere”
XV.PRINCIPALELE FORME DE CONTABILITATE
Formele de contabilitate se deosebesc prin modul de prelucrare a datelor si prin

structura registrelor folosite pentru inregistrarea cronologica si sistematica.
Forma de contabilitate pe jurnale
Caracteristica esentiala a formei de contabilitate pe jurnale este inregistrarea
succesiva a informatiilor financiar contabile, mai intîi cronologic in registrul-jurnal si
apoi sistematic in registrul cartea mare , fara ca rulajele sa fie dezvoltate pe conturi
corespondente . In acest caz registrul cartea-mare, poate fi constituit din Fise de cont
pentru operatii diverse.
In cadrul acestei forme de inregistrare se deschid fise de cont pentru operatii
diverse pentru fiecare cont utilizat in care se preiau din registrul jurnal, toate sumele cu
care respectivul cont s-a debitat si s-a creditat, cu indicarea simbolului conturilor
corespondente si stabilirea soldului dupa fiecare operatie reportata.
Forma de contabilitate pe jurnale se poate practica in doua variante:
1. forma clasica sau cu jurnal unic – este recomandabila pentru intreprinderile mici unde
volumul operatiilor ce pot fi inregistrate zilnic este limitat. Aceasta forma utilizeaza intr-
o forma corelata urmatoarele registre de contabilitate: registru inventar, registru jurnal si
registru cartea mare sub forma fiselor de cont pentru operatii diverse
2. forma evoluata sau cu jurnale multiple – se caracterizeaza prin folosirea unui sistem de
jurnale auxiliare, denumite si analitice, pentru fiecare tip de operatii economico-
financiare repetitive, cum ar fi: jurnalul operatiilor de casa si banca, jurnalul decontarilor
cu furnizorii, jurnalul operatiilor diverse, jurnalul vanzarilor si altor iesiri. Lunar totalul
inregistrarilor din registrele jurnal auxiliare se reporteaza in registrul-jurnal general.
Forma de contabilitate maestru –sah

Caracteristica de baza a formei de contabilitate maestru-sah este reportarea cronologica a
tuturor sumelor din registrul – jurnal unic sau din registrele jurnal auxiliare in fisele
sintetice cartea mare (sah) deschise separat pentru debitul si creditul fiecarui cont utilizat
cu defalcare pe conturi corespondente.
Lunar pe baza fiselor sintetice cartea-mare (sah) se intocmeste registrul cartea
mare(propriu-zisa) sub forma fiselor de cont pentru operatii diverse sau direct balanta de
verificare a conturilor contabile sintetice
Forma de contabilitate jurnal cartea-mare

Forma de contabilitate jurnal cartea mare se bazeaza pe principiul inregistrarii
unilaterale a operatiilor economice adica numai in creditul conturilor pentru care se
deschid jurnale, in corespondenta cu conturile corespondente debitoare , dupa schema-
sah , imbinindu-se evidenta cronologica cu evidenta sistematica, in cadrul fiecarui jurnal
Documentele reprezentative ale acestei forme de contabilitate sunt jurnalele
deschise pentru creditul fiecarui cont, astfel construite incat creditul fiecarui cont utilizat
se afla intr-un singur jurnal de unde se reporteaza lunar , intr-o singura pozitie, in
registrul cartea mare. Debitul fiecarui cont utilizat se regaseste in jurnalele diferitelor
conturi creditoare cu care are corespondenta , din care se preiau in coloane distincte din
registrul cartea mare astfel incat prin insumarea acestora se formeaza pentru fiecare cont
utilizat , rulajul debitor .Astfel in

registrul cartea mare comparand rulajele debitoare cu cele creditoare si tinand seama si de
eventualele solduri precedente se pot stabili lunar soldurile finale , a tuturor conturilor
contabile sintetice utilizate.
Alte forme de contabilitate

Programele de calcul computerizat permit prelucrarea datelor ciclului contabil, in
urma unei singure introduceri a acestora in baza de date, de regula pe baza articolului sau
formulei contabile redactata fie direct pe documentele justificative ( primare sau
centralizatoare) fie pe un document tipizat specializat “NOTA de CONTABILITATE”
In functie de maniera de organizare a inregistrarii si prelucrarii computerizate a
datelor in cadrul ciclului contabil in vederea realizarii diferitelor categorii de evidenta ,
respectiv, cronologice si sistematice, sintetice si analitice , pot fi identificate trei tipuri de
prelucrari computerizate a informatiilor financiar contabile si anume:
1.Prelucrarea paralela – in cadrul careia pornind de la introducerea datelor in
sistem , pe baza Notei de contabilitate, softurile (programele) informatice definitiveaza
prelucrarea acestora in fluxuri informationale paralele care asigura obtinerea
concomitenta atat a evidentelor cronologice si sistematice cat si a celor sintetice si
analitice
2.Prelucrarea succesiva – in cadrul careia softurile informatice asigura
transformarea evidentelor cronologice, si respectiv, analitice, in surse de date pentru
validarea evidentelor sistematice, si respectiv, sintetice.
3. Prelucrarea integrata – in cadrul careia categoriile perechi de evidente :
cronologico-sistematica; sintetico-analitica si sintetico-sistematica (analitica si
cronologica) se realizeaza concomitent prin transcopiere.
CONTABILITATEA DECONTARILOR CU TERTII
1.DELIMITARI SI STRUCTURI PRIVIND DECONTARILE CU TERTII
Ca urmare a activitatii desfasurate de orice societate aceasta intra in relatii cu

persoane fizice sau juridice.
Prin categoria de decontari cu tertii sunt delimitate toate datoriile si creantele fata de
terte persoane, cu termen de decontare pe termen scurt..
De asemenea sunt incluse in categoria decontarilor cu tertii si decontarile intre

exercitiile financiare determinate de valorile de regularizare de la un exercitiu la altul.
Nu sunt incluse in categoria decontarilor cu tertii datoriile si creantele financiare

determinate de creditele pe termen scurt primite respectiv acordate de intreprindere.

2. EVALUAREA DATORIILOR SI CREANTELOR
Evaluarea datoriilor si creantelor se face in momentul aparitiei lor la valoarea

nominala astfel:
- la data aparitiei datoriilor
- la data aparitiei creantelor
Valoarea nominala a datoriilor si creantelor este data de suma inscrisa in documentele

care consemneaza aparitia lor.
Creantele si datorile in devize se inregistreaza in contabilitate in lei, la cursul de

schimb in vigoare la date efectuarii operatiilor prin care acestea s-au constituit.
Pe parcursul lichidarii, deci a platii datoriilor si a incasarii creantelor, diferentele de

curs valutar intre data inregistrarii si data incasarii respectiv platii se inregistreaza ca
venituri sau cheltuieli financiare.
Daca la sfarsitul exercitiului financiar datoriile si creantele in valuta nu sunt lichidate

se face conversia lor in functie de cursul valutar existent la finele anului si se
inregistreaza in conturile de diferente de conversie activ pt diferente nefavorabile si pasiv
pt diferentele favorabile.
Ele se reiau la inceputul exercitiului urmator.
3.CONTABILITATEA OPERATIILOR PRIVIND DECONTARILE CU

FURNIZORII
Dupa natura cumpararilor efectuate distingem 2 categorii de datorii la furnizori:

- pt cumparari de bunuri si servicii destinate activitatii de exploatare
- pt cumparari de imobilizari
Dupa modalitatea stingerii datoriilor:
- datorii din cumparari pe credit comercial cand decontarea se face pe baza

de instrumente obisnuite cum ar fi factura
- datorii din cumparari pe credit cambial de genul tratei sau biletului la ordin.
Pentru decontarile cu furnizorii se utilizeaza urmatoarele conturi:
D 401 C
- plata datoriei fata de furnizor - datorii create fata de furnizor in momentul

achizitiei
SC=valoarea datoriei ramase fata de furnizor
CONTUL 403 EFECTE DE PLATIT Pasiv
- se tine evidenta obligatiilor de plata stabilite pe baza de efecte comerciale
D 403 C
- valoarea acceptata a cambiilor sau a
- platile efectuate la scadenta pe baza BO subscrise 401
de efecte comerciale512
SC = valoarea efectelor de platit
CONTUL 404 FURNIZORI DE IMOBILIZARI

- cont de pasiv
- se tine evidenta obligatiilor de plata fata de furnizorii de imobilizari corporale sau
necorporale
- aceeasi functiune ca 401 fZ
CONTUL 405 EFECTE DE PLATIT PT IMOBILIZARI

- PASIV
- se tine evidenta obligatiilor de plata fata de fz de imob stabilite pe baza de efecte
comerciale
- la fel ca 403
CONTUL 408 FURNIZORI FACTURI NESOSITE
- se tine evidenta decontarilor cu fz pt aproviz de bunuri, lucrari executate si

prestari de servicii, pt care nu s-au intocmit facturi
- pasiv
D 408 C
- valoarea facturilor sosite 401 - valoarea bunurilor aprovizionate a
lucrarilor executate sau serviciilor
prestate de catre fz
SC = sumele datorate fz pt care nu s-au

primit facturi
CONTUL 409 FURNIZORI DEBITORI -activ
- se tine evidenta avansurilor acordate fz pt livrari de bunuri, executari de lucrari si

prestari de servicii
D 409 C
- valoarea avansurilor achitate in contul - valoarea avansurilor regularizate cu
unor livrari de bunuri, prestari de fz la primirea bunurilor, lucrarilor sau
servicii sau executari de lucrari serviciilor 401
512,531 valoarea ambalajelor care circula in
sistem de restituire inapoiate fz,
- valoarea ambalajelor care circula in precum si inreg degradarilor de
sistem de restituire facturate la fz401 ambalaje 401,608
SD = avansuri acordate fz nedecontate
4. CONTABILITATEA CLIENTILOR
Vanzarea de bunuri, lucrari si servicii fata de clienti genereaza creante fata de acestia,
considerate din operatiuni comerciale.
Pt decontarile cu clientii si operatii asimilate se utilizeaza urmatoarele conturi:
CONTUL 411 CLIENTI - ACTIV

- se tine evidenta decontarilor cu clientii interni si externi pt produse, semifabricate,
materiale, marfuri etc vandute, lucrari executate si servicii prestate pe baza de
facturi
D 411 C
- valoarea la pret de vanzare a mf, prod, - sumele incasate de la clienti in
semifabric, livrate, lucrarilor efectuate conturile de disponibilitati bancare
si serviciilor prestate, precum si tva sau numerar 512,531
colectata aferenta 701-708,4427,4428
- diferentele nefav de curs valutar
- valoarea bunurilor livrate sau aferente creantelor exprimate in
serviciilor prestate evidentiate anterior devize 665
in ct 418 Clienti fact de intocmit
- valoarea cecurilor si efectelor
comerciale acceptate 511,413
- valoarea sconturilor acordate

clientilor 667
- sumele datorate de clientii incerti,
dubiosi, rau platnici sau aflati in
litigiu 4118
- decontarea avansurilor incasate de la

clienti 419
SD = sumele datorate de clienti
CONTUL 413 EFECTE DE PRIMIT -activ
- tine evidenta drepturilor de creanta stabilite pe baza de efecte comerciale

D 413 D
- sumele datorate de clienti - efectele comerciale primite de la
reprezentand valaorea efectelor clienti 511
comerciale acceptate411
-
SD = valoarea efectelor comerciale de primit
CONTUL 418 CLIENTI FACTURI DE INTOCMIT
- se tine evidenta livrarilor de bunuri, prestarilor de servicii sau executarilor de

lucrari inclusiv tva pt care nu s-au intocmit facturi
- activ
D 418 C
- valoarea livrarilor de bunuri, lucrari - valoarea facturilor intocmite catre
exec, sau serv prestate catre clienti, clienti411
aferente exercitiului in curs, pt care nu -
s-au intocmit facturi, inclusiv tva
aferenta 4428,701-708
-
SD = valoarea bunurilor livrate, a serviciilor
prestate sau a lucrarilor executate pt care nu
s-au intocmit facturi
CONTUL 419 CLIENTI CREDITORI - pasiv
- se tine evidenta clientilor- creditori reprezentand avansurile incasate de la clienti

D 419 C
- decontarea avansurilor incasate de la - sumele incasate de la clienti
clienti 411 reprezentand avansuri pt livrari de
- bunuri, prestari de servicii sau
executari de lucrari512,531
-
SC = sumele datorate clientilor
--------------------------
5. CONTABILITATEA OPERATIILOR PRIVIND DECONTARILE CU
PERSONALUL
In categoria conturilor care evidentiaza decontarile cu tertii un loc distinct il detin

conturile care asigura inregistrarea operatiilor determinate de drepturile cuvenite
personalului angajat.
Decontarile cu personalul au ca obiect calculul, inregistrarea la cheltuieli si

decontarea salariilor cuvenite angajatilor.
Structural salariile sunt formate din salariul de baza cuvenit angajatilor, sporurile si
adaosurile pt conditii deosebite de munca si pentru rezultatele obtinute.
Sunt incluse in fondul de salarii si indemnizatiile platite personalului ce lucreaza pe

baza de contracte de prestari servicii sau conventii civile in masura in care sunt prevazute
a fi suportate din acesta.
Mai sunt incluse in categoria decontarilor cu personalul si ajutotoarele materiale si de

protectie sociala sub forma de ajutoare de boala pt incapacitate temporara de munca, cele
pt ingrijirea copilului, ajutoare de deces si alte ajutoare acordate de intreprindere care se
suporta din contributia pt asig soc.
Sunt contabilizate in sfera decontarilor cu personalul si premiile acordate din

beneficii si participarile la profit.
Salariul cuprinde
- salariul de baza
- adaosurile la salariu
- sporuri la salariu
- alte drepturi banesti
Salariul de baza se stabileste pt fiecare salariat in raport de calificarea, competenta

profesionala sau complexitatea lucrarilor.

Salariul de incadrare se imparte la numarul de ore stabilit ca timp de munca sau la
numarul de zile lucratoare si se inmulteste cu numarul de ore stabilit ca timp de munca.
Adaosurile la salarii se refera la indemnizatiile de conducere, prime si alte adaosuri.
Sporurile la salarii se acorda pt conditii deosebite de munca, pt ore prestate in timpul

noptii, pt ore suplimentare de munca, pt vechime in munca etc.
In categoria de alte drepturi intra indexarile de salariu, compensarea cresterilor de

preturi, indemnizatii pt concediile de odihna.
Retinerile din salariu pot fi:

- retineri pt pagube ale salariatilor la unitatea la care lucreaza
- retineri reprezentand impozit pe salarii, asig sociale, pensie suplimentara, fond
somaj alte datorii.
Obligatiile generate de plata salariilor se impart in 2 categorii:

- ale societatii comerciale
- ale salariatilor
1. Contributii sociale valabile incepand cu 01.01.2018:
Contribuții sociale 2018 angajat și angajator: Ce cote oficiale se achită la salariu,

după reorganizarea contribuțiilor
Guvernul a redus, la 1 ianuarie 2018, numărul de contribuții sociale obligatorii pe care

trebuie să le plătească angajatorii pentru propriii salariați, conform unui act normativ
publicat în noiembrie 2017 în Monitorul Oficial. Concret, au rămas contribuția la pensii
(CAS) și contribuția la sănătate (CASS), ce sunt suportate în totalitate de salariat, plus
contribuția asiguratorie pentru muncă (CAM), ce este suportată doar de angajator.
Din acest an există doar trei contribuții sociale obligatorii, față de șase, câte erau
până la finele anului 2017, reiese din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2017
pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Documentul a
fost publicat în noiembrie 2017 în Monitorul Oficial, astfel că se aplică de la 1 ianuarie
2018.
Mai exact, este vorba de următoarele contribuții obligatorii:

 contribuția la pensii pentru condiții normale de muncă, în cotă de 25%, ce este
în totalitate în sarcina salariatului;
o dacă este vorba de condiții deosebite de muncă, angajatorul are în
sarcină o cotă suplimentară de 4%(deci 29% în total, salariat + angajator);
o dacă este vorba de condiții speciale de muncă, angajatorul are în sarcină
o cotă suplimentară de8% (deci 33% în total, salariat + angajator);
 contribuția la sănătate, în cotă de 10%, ce este în totalitate în sarcina salariatului;
 contribuția asiguratorie pentru muncă, în cotă de 2,25%, ce este în totalitate în
sarcina angajatorului.
Concret, pentru salariații care lucrează în condiții normale, se datorează CAS de 25%,
însă dacă este vorba de condiții mai grele de muncă, se datorează CAS de 29% sau 33%.
Cu alte cuvinte, angajatorul datorează CAS, împreună cu salariatul, numai când vine
vorba de condiții mai grele de muncă.
Referitor la CAM, aceasta înglobează celelalte patru contribuții sociale existente până
luna trecută. Mai precis, contribuția asiguratorie pentru muncă este formată din fostele
contribuții pentru șomaj, concedii medicale, riscuri profesionale și creanțe salariale.
Banii strânși din contribuția asiguratorie pentru muncă (2,25%) sunt împărțiți după cum
urmează:
 15% se duce la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale;

 20% se duce la bugetul pentru șomaj;
 5% se duce la Sistemul de asigurare pentru accidente de muncă și boli
profesionale;
 40% se duce la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate pentru plata
concediilor medicale;
 20% se duce la bugetul de stat, într-un cont distinct.
În esență, asta înseamnă că, în mod normal, doar salariatul datorează CAS și CASS,
dar că angajatorul se ocupă de calcularea, reținerea și plata lor către stat.
Apoi, contribuția asiguratorie pentru muncă este exclusiv în sarcina angajatorilor.
Până zilele trecute, în afară de contribuția la șomaj, ce era suportată în mod egal de
salariat și angajator, contribuțiile pentru concedii medicale, riscuri profesionale și creanțe
salariale cădeau numai în sarcina angajatorului.
Din 2018, angajatorul datorează pentru un salariat un total minim de 37,25% (condiții
normale de muncă), față de 39,25%, cât era totalul minim până la finele lui 2017. Pentru
condiții mai grele de muncă, totalul ajunge la 41,25% sau la 45,25%.

ART. 139 Cod fiscal 2018 - Baza de calcul al contribuției de asigurări sociale în
cazul persoanelor fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor
(1) Baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale, în cazul persoanelor

fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, o reprezintă câștigul brut
realizat din salarii și venituri asimilate salariilor, în țară și în alte state, cu respectarea
prevederilor legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a
acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte, care
include: Norme metodologice
a) veniturile din salarii, în bani și/sau în natură, obținute în baza unui contract
individual de muncă, a unui raport de serviciu sau a unui statut special prevăzut de lege.
în situația personalului român trimis în misiune permanentă în străinătate, veniturile
asupra cărora se datorează contribuția sunt cele prevăzute la art. 145 alin. (1) lit. a);
b) indemnizațiile din activități desfășurate ca urmare a unei funcții de demnitate

publică, stabilite potrivit legii;
c) indemnizațiile din activități desfășurate ca urmare a unei funcții alese în cadrul

persoanelor juridice fără scop patrimonial; Norme metodologice
d) remunerația administratorilor societăților, companiilor/societăților naționale și

regiilor autonome, desemnați/numiți în condițiile legii, precum și sumele primite de
reprezentanții în adunarea generală a acționarilor și în consiliul de administrație; Norme
metodologice
e) remunerația obținută de directorii cu contract de mandat și de membrii

directoratului de la societățile administrate în sistem dualist și ai consiliului de
supraveghere, potrivit legii, precum și drepturile cuvenite managerilor, în baza
contractului de management prevăzut de lege;
f) sumele primite de membrii comisiei de cenzori sau comitetului de audit, după caz,
precum și sumele primite pentru participarea în consilii, comisii, comitete și altele
asemenea;
g) sumele din profitul net cuvenite administratorilor societăților, potrivit legii sau
actului constitutiv, după caz, precum și participarea la profitul unității pentru managerii
cu contract de management, potrivit legii;
h) sumele reprezentând participarea salariaților la profit, potrivit legii;
i) sume reprezentând salarii/diferențe de salarii, stabilite în baza unor hotărâri

judecătorești rămase definitive și irevocabile/hotărâri judecătorești definitive și
executorii;

j) indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, altele decât cele acordate pentru
acoperirea cheltuielilor de transport și cazare, primite de salariați, potrivit legii, pe
perioada delegării/detașării, după caz, în altă localitate, în țară și în străinătate, în
interesul serviciului, pentru partea care depășește plafonul neimpozabil stabilit astfel:
(i) în țară, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizație, prin hotărâre a Guvernului
pentru personalul autorităților și instituțiilor publice;
(ii) în străinătate, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru diurnă prin hotărâre a Guvernului
pentru personalul român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter
temporar;
k) indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, altele decât cele acordate pentru
acoperirea cheltuielilor de transport și cazare, primite de salariații care au stabilite
raporturi de muncă cu angajatori din străinătate, pe perioada delegării/detașării, după caz,
în România, în interesul serviciului, pentru partea care depășește plafonul neimpozabil
stabilit la nivelul legal pentru diurna acordată personalului român trimis în străinătate
pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, prin hotărâre a Guvernului,
corespunzător țării de rezidență a angajatorului, de care ar beneficia personalul din
instituțiile publice din România dacă s-ar deplasa în țara respectivă, cu respectarea
prevederilor legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a
acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte;
l) indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, altele decât cele acordate pentru
acoperirea cheltuielilor de transport și cazare primite pe perioada deplasării, în altă
localitate, în țară și în străinătate, în interesul desfășurării activității, astfel cum este
prevăzut în raportul juridic, de către administratorii stabiliți potrivit actului constitutiv,
contractului de administrare/mandat, de către directorii care își desfășoară activitatea în
baza contractului de mandat potrivit legii, de către membrii directoratului de la societățile
administrate în sistem dualist și ai consiliului de supraveghere, potrivit legii, precum și de
către manageri, în baza contractului de management prevăzut de lege, pentru partea care
depășește plafonul neimpozabil stabilit astfel:
(i) în țară, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizație, prin hotărâre a Guvernului
pentru personalul autorităților și instituțiilor publice;
(ii) în străinătate, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru diurnă prin hotărâre a Guvernului
pentru personalul român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter
temporar;
m) indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, altele decât cele acordate
pentru acoperirea cheltuielilor de transport și cazare, primite pe perioada deplasării în
România, în interesul desfășurării activității, de către administratori sau directori, care au
raporturi juridice stabilite cu entități din străinătate, astfel cum este prevăzut în raporturile
juridice respective, pentru partea care depășește plafonul neimpozabil stabilit la nivelul

legal pentru diurna acordată personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea
unor misiuni cu caracter temporar, prin hotărâre a Guvernului, corespunzător țării de
rezidență a entității, de care ar beneficia personalul din instituțiile publice din România
dacă s-ar deplasa în țara respectivă; Norme metodologice
n) remunerația primită de președintele asociației de proprietari sau de alte persoane,

în baza contractului de mandat, potrivit Legii nr. 230/2007, cu modificările și
completările ulterioare; Norme metodologice
o) indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate suportate de angajator sau din

Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, potrivit legii, primite pe perioada în
care persoanele fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor
beneficiază de concedii medicale și de indemnizații de asigurări sociale de sănătate,
pentru care baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale este suma
reprezentând 35% din câștigul salarial mediu brut, prevăzut la art. 143 alin. (2),
corespunzător numărului zilelor lucrătoare din concediul medical;
p) sumele primite de reprezentanții în organisme tripartite, potrivit legii;
q) veniturile reprezentând plăți compensatorii suportate de angajator potrivit

contractului colectiv sau individual de muncă.
(2) *** A B R O G A T *** .
(3) *** A B R O G A T *** .
(4) Sumele prevăzute la alin. (1) lit. d) și f) intră în baza lunară de calcul al
contribuției de asigurări sociale, indiferent dacă persoanele respective sunt din cadrul
aceleiași entități ori din afara ei, pensionari sau angajați cu contract individual de muncă.
ART. 140 - Baza de calcul al contribuției de asigurări sociale datorate de angajatori

sau persoane asimilate acestora
Pentru persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate
acestora, baza lunară de calcul pentru contribuția de asigurări sociale o reprezintă suma
câștigurilor brute prevăzute la art. 139, realizate de persoanele fizice care obțin venituri
din salarii sau asimilate salariilor asupra cărora se datorează contribuția, pentru activitatea
desfășurată în condiții deosebite, speciale sau în alte condiții de muncă.
ART. 141 - Excepții specifice contribuțiilor de asigurări sociale
Se exceptează de la plata contribuțiilor de asigurări sociale următoarele venituri:
a) prestațiile suportate din bugetul asigurărilor sociale de stat, potrivit legii;

b) veniturile din salarii și asimilate salariilor realizate de către persoanele fizice
asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale, din activități pentru care există obligația
asigurării în aceste sisteme potrivit legii;
c) veniturile acordate, potrivit legii, personalului militar în activitate, polițiștilor și

funcționarilor publici cu statut special care își desfășoară activitatea în instituțiile din
sectorul de apărare, ordine publică și securitate națională, pentru care se datorează
contribuție individuală la bugetul de stat potrivit Legii nr. 223/2015 privind pensiile
militare de stat.
d) ajutoarele/sumele acordate potrivit legii, în cazul decesului personalului din cadrul

instituțiilor publice de apărare, ordine publică și securitate națională, decedat ca urmare a
participării la acțiuni militare, și indemnizațiile lunare de invaliditate acordate
personalului ca urmare a participării la acțiuni militare.
ART. 142 - Venituri din salarii și venituri asimilate salariilor care nu se cuprind în
baza lunară de calcul al contribuțiilor de asigurări sociale
Nu se cuprind în baza lunară de calcul al contribuțiilor de asigurări sociale

următoarele:
a) sumele primite de membrii fondatori ai societăților comerciale constituite prin

subscripție publică;
b) ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru bolile grave și incurabile, ajutoarele

pentru dispozitive medicale, ajutoarele pentru naștere, ajutoarele pentru pierderi produse
în gospodăriile proprii ca urmare a calamităților naturale, veniturile reprezentând cadouri
în bani și/sau în natură oferite salariaților, cele oferite pentru copiii minori ai acestora,
inclusiv tichetele cadou, contravaloarea transportului la și de la locul de muncă al
salariatului, acordate de angajator pentru salariații proprii sau alte persoane, precum și
contravaloarea serviciilor turistice și/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada
concediului, acordate de angajator pentru salariații proprii și membrii de familie ai
acestora, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă.
Cadourile în bani și în natură oferite de angajatori angajaților, cele oferite în

beneficiul copiilor minori ai acestora, inclusiv tichetele cadou, cu ocazia Paștelui, zilei de
1 iunie, Crăciunului și a sărbătorilor similare ale altor culte religioase, precum și
cadourile în bani și în natură oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie nu sunt
cuprinse în baza lunară de calcul, în măsura în care valoarea acestora pentru fiecare
persoană în parte, cu fiecare ocazie din cele de mai sus, nu depășește 150 lei.
Nu sunt incluse în baza lunară de calcul al contribuțiilor veniturile de natura celor

prevăzute mai sus, realizate de persoane fizice, dacă aceste venituri sunt primite în baza
unor legi speciale și finanțate din buget; Norme metodologice

c) contravaloarea folosinței locuinței de serviciu, potrivit repartiției de serviciu,
numirii conform legii sau specificității activității prin cadrul normativ specific
domeniului de activitate, precum și compensarea diferenței de chirie, suportată de
persoana fizică, conform legilor speciale;
d) cazarea și contravaloarea chiriei pentru locuințele puse la dispoziția persoanelor cu

rol de reprezentare a interesului public, a angajaților consulari și diplomatici care
lucrează în afara țării, în conformitate cu legislația în vigoare;
e) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecție și

de lucru, a alimentației de protecție, a medicamentelor și materialelor igienico-sanitare, a
altor drepturi privind sănătatea și securitatea în muncă, precum și a uniformelor
obligatorii și a drepturilor de echipament, ce se acordă potrivit legislației în vigoare;
f) contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul între localitatea în care

angajații își au reședința și localitatea unde se află locul de muncă al acestora, pentru
situațiile în care nu se asigură locuință sau nu se suportă contravaloarea chiriei, conform
legii;
g) indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, primite de salariați, potrivit

legii, pe perioada delegării/detașării, după caz, în altă localitate, în țară și în străinătate, în
interesul serviciului, în limita plafonului neimpozabil stabilit la art. 76 alin. (2) lit. k),
precum și cele primite pentru acoperirea cheltuielilor de transport și cazare;
h) indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, primite de salariații care au

stabilite raporturi de muncă cu angajatori din străinătate, pe perioada delegării/detașării,
după caz, în România, în interesul serviciului, în limita plafonului neimpozabil stabilit
la art. 76 alin. (2) lit. l), precum și cele primite pentru acoperirea cheltuielilor de transport
și cazare;
i) indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, primite pe perioada deplasării,

în altă localitate, în țară și în străinătate, în interesul desfășurării activității, astfel cum
este prevăzut în raportul juridic, de către administratorii stabiliți potrivit actului
constitutiv, contractului de administrare/mandat, de către directorii care își desfășoară
activitatea în baza contractului de mandat potrivit legii, de către membrii directoratului de
la societățile administrate în sistem dualist și ai consiliului de supraveghere, potrivit legii,
și de către manageri, în baza contractului de management prevăzut de lege, în limita
plafonului neimpozabil stabilit la art. 76 alin. (2) lit. m), precum și cele primite pentru
acoperirea cheltuielilor de transport și cazare. Plafonul zilnic neimpozabil se acordă
numai dacă durata deplasării este mai mare de 12 ore, considerându-se fiecare 24 de ore
câte o zi de deplasare în interesul desfășurării activității;
j) indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, primite pe perioada deplasării în

România, în interesul desfășurării activității, de către administratori sau directori, care au
raporturi juridice stabilite cu entități din străinătate, astfel cum este prevăzut în raporturile

juridice respective, în limita plafonului neimpozabil stabilit la art. 76 alin. (2) lit. n),
precum și cele primite pentru acoperirea cheltuielilor de transport și cazare.
Plafonul zilnic neimpozabil se acordă numai dacă durata deplasării este mai mare de
12 ore, considerându-se fiecare 24 de ore câte o zi de deplasare în interesul desfășurării
activității;
k) indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură primite de persoanele fizice care
desfășoară o activitate în baza unui statut special prevăzut de lege pe perioada deplasării,
respectiv delegării și detașării, în altă localitate, în țară și în alte state, în limitele
prevăzute de actele normative speciale aplicabile acestora, precum și cele primite pentru
acoperirea cheltuielilor de transport și cazare;
l) sumele primite, potrivit dispozițiilor legale, pentru acoperirea cheltuielilor de

mutare în interesul serviciului;
m) indemnizațiile de instalare ce se acordă o singură dată, la încadrarea într-o unitate

situată într-o altă localitate decât cea de domiciliu, în primul an de activitate după
absolvirea studiilor, în limita unui salariu de bază la angajare, precum și indemnizațiile de
instalare și mutare acordate, potrivit legilor speciale, personalului din instituțiile publice,
potrivit legii;
n) cheltuielile efectuate de angajatori/plătitori pentru pregătirea profesională și

perfecționarea angajaților, administratorilor stabiliți potrivit actului constitutiv,
contractului de administrare/mandat și directorilor care își desfășoară activitatea în baza
contractului de mandat potrivit legii, astfel cum este prevăzut în raporturile juridice
respective, pregătire legată de activitatea desfășurată de persoanele respective pentru
angajator/plătitor;
o) costul abonamentelor telefonice și al convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele

telefonice, efectuate în vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu;
p) avantajele sub forma dreptului la stock options plan, la momentul acordării și la

momentul exercitării acestuia;
q) diferența favorabilă dintre dobânda preferențială stabilită prin negociere și dobânda

practicată pe piață, pentru credite și depozite;
r) tichetele de masă, voucherele de vacanță, tichetele cadou și tichetele de creșă,

acordate potrivit legii; Norme metodologice
s) următoarele avantaje primite în legătură cu o activitate dependentă:
1. utilizarea în scop personal a vehiculelor pentru care cheltuielile sunt deductibile în

cota de 50%, prevăzute la art. 76 alin. (4) lit. ț);

2. cazarea în unități proprii;
3. hrana și drepturile de hrană acordate potrivit legii;
4. hrana acordată de angajatori angajaților, în cazul în care potrivit legislației în

materie este interzisă introducerea alimentelor în incinta unității;
5. permisele de călătorie pe orice mijloc de transport, acordate în interes de serviciu;
6. contribuțiile la un fond de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006, cu

modificările și completările ulterioare, și cele reprezentând contribuții la scheme de
pensii facultative, calificate astfel în conformitate cu legislația privind pensiile facultative
de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, administrate de către entități autorizate
stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic
European, precum și primele de asigurare voluntară de sănătate și serviciile medicale
furnizate sub formă de abonament, conform Legii nr. 95/2006, republicată, cu
modificările și completările ulterioare, suportate de angajator pentru angajații proprii,
astfel încât la nivelul anului să nu se depășească limitele prevăzute la art. 76 alin. (4) lit.
ș) și t) pentru veniturile neimpozabile, precum și primele aferente asigurărilor de risc
profesional;
ș) veniturile acordate la momentul disponibilizării, venitul lunar de completare sau

plățile compensatorii, suportate din bugetul asigurărilor de șomaj, potrivit actelor
normative care reglementează aceste domenii.
t) remunerația brută primită pentru activitatea prestată de zilieri, potrivit legii;
ț) veniturile obținute de către persoanele fizice care desfășoară activități în cadrul

misiunilor diplomatice, oficiilor consulare și institutelor culturale românești din
străinătate, în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (1) din cap. IV secțiunea a 3-a al
anexei nr. IV la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din
fonduri publice.
ART. 143 - Baza de calcul al contribuției de asigurări sociale datorate pentru

persoanele fizice care beneficiază de drepturi bănești lunare ce se suportă din
bugetul asigurărilor pentru șomaj, potrivit legii
(1) Pentru persoanele fizice care beneficiază de drepturi bănești lunare ce se suportă
din bugetul asigurărilor pentru șomaj prevăzute la art. 136 lit. d), baza lunară de calcul al
contribuției de asigurări sociale datorate bugetului asigurărilor sociale de stat o reprezintă
cuantumul drepturilor bănești lunare ce se suportă din bugetul asigurărilor pentru șomaj,
potrivit legii, respectiv indemnizația de șomaj, cu excepția situațiilor în care potrivit
dispozițiilor legale se prevede altfel.

(2) În situația în care totalul veniturilor prevăzute la alin. (1) este mai mare decât
valoarea a de 5 ori câștigul salarial mediu brut, contribuția de asigurări sociale se
calculează în limita acestui plafon. Câștigul salarial mediu brut este cel utilizat la
fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului
asigurărilor sociale de stat.
(3) Contribuția de asigurări sociale pentru șomerii care beneficiază de indemnizație

de șomaj se suportă integral din bugetul asigurărilor pentru șomaj la nivelul cotei stabilite
pentru condiții normale de muncă.
(4) Pe perioada în care șomerii beneficiază de concedii medicale și de indemnizații de

asigurări sociale de sănătate, cu excepția cazurilor de accident de muncă sau boală
profesională, baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale datorate bugetului
asigurărilor sociale de stat este suma reprezentând 35% din câștigul salarial mediu brut,
prevăzut la alin. (2), corespunzător numărului zilelor lucrătoare din concediul medical, iar
contribuția de asigurări sociale se suportă la nivelul cotei stabilite pentru condiții normale
de muncă.
(5) Contribuția de asigurări sociale pentru persoanele care beneficiază de plăți

compensatorii acordate potrivit legii din bugetul asigurărilor pentru șomaj se suportă din
bugetul asigurărilor pentru șomaj, potrivit legii, la nivelul cotei contribuției de asigurări
sociale prevăzute la art. 138 lit. a), cu excepția cazurilor în care, potrivit prevederilor
legale, se dispune altfel.

persoanele fizice care beneficiază de indemnizații de asigurări sociale de sănătate
Pe perioada în care persoanele fizice prevăzute la art. 136 lit. e) beneficiază de

concedii medicale și de indemnizații de asigurări sociale de sănătate, baza lunară de
calcul al contribuției de asigurări sociale datorate bugetului asigurărilor sociale de stat
este suma reprezentând 35% din câștigul salarial mediu brut, prevăzut la art. 143 alin. (2),
corespunzător numărului zilelor lucrătoare din concediul medical.

persoanele fizice prevăzute la art. 136 lit. f)
(1) Pentru persoanele fizice prevăzute la art. 136 lit. f), baza lunară de calcul al
contribuției de asigurări sociale datorate bugetului asigurărilor sociale de stat o
reprezintă:
a) câștigul salarial brut lunar în lei, corespunzător funcției în care personalul român
trimis în misiune permanentă în străinătate, de către persoanele juridice din România, este
încadrat în țară;

b) ultimul salariu avut înaintea plecării, care nu poate depăși plafonul de 3 salarii de
bază minime brute pe țară, în cazul soțului/soției care însoțește personalul trimis în
misiune permanentă în străinătate și căruia/căreia i se suspendă raporturile de muncă sau
raporturile de serviciu;
c) totalitatea drepturilor salariale corespunzătoare funcției de încadrare în cazul

membrilor corpului diplomatic și consular al României, cărora li se suspendă raporturile
de muncă ca urmare a participării la cursuri ori alte forme de pregătire în străinătate, pe o
durată care depășește 90 de zile calendaristice, precum și în cazul categoriilor de personal
trimise în misiune temporară sau permanentă în străinătate, prevăzute prin hotărâre a
Guvernului.
(2) Prevederile art. 143 alin. (2), referitoare la plafonarea bazei de calcul al
contribuției de asigurări sociale, se aplică și în cazul persoanelor prevăzute la art. 136 lit.
f), excepție fiind în cazul soțului/soției care însoțește personalul trimis în misiune
permanentă în străinătate, pentru care plafonarea bazei de calcul al contribuției de
asigurări sociale se face la 3 salarii de bază minime pe țară.
(3) *** A B R O G A T ***
SECȚIUNEA a 4-a - Stabilirea, plata și declararea contribuțiilor de asigurări sociale

în cazul persoanelor fizice și juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate
acestora, instituțiilor prevăzute la art. 136 lit. d) - f), precum și în cazul persoanelor
fizice care realizează în România venituri din salarii sau asimilate salariilor de la
angajatori din alte state
ART. 146 - Stabilirea și plata contribuțiilor de asigurări sociale
(1) Persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate
acestora au obligația de a calcula și de a reține la sursă contribuția de asigurări sociale
datorată de către persoanele fizice care obțin venituri din salarii sau asimilate salariilor.
Instituțiile prevăzute la art. 136 lit. d) - f), precum și persoanele fizice și juridice care au
calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora au obligația de a calcula contribuția de
asigurări sociale pe care o datorează potrivit legii, după caz.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică și în cazul persoanelor fizice care realizează în
România venituri din salarii sau asimilate salariilor de la angajatori din state care nu intră
sub incidența legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a
acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte.
(3) Contribuția de asigurări sociale calculată și reținută potrivit alin. (1) se plătește la
bugetul asigurărilor sociale de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei
pentru care se plătesc veniturile sau până la data de 25 inclusiv a lunii următoare
trimestrului pentru care se datorează, după caz, împreună cu contribuția angajatorului ori
a persoanelor asimilate angajatorului datorată potrivit legii.

(4) Prin excepție de la prevederile alin. (1), persoanele fizice care realizează în
România venituri din salarii sau asimilate salariilor de la angajatori care nu au sediu
social, sediu permanent sau reprezentanță în România și care datorează contribuțiile
sociale obligatorii pentru salariații lor, potrivit prevederilor legislației europene aplicabile
în domeniul securității sociale, precum și acordurilor privind sistemele de securitate
socială la care România este parte, au obligația de a calcula contribuția de asigurări
sociale datorată de către acestea și, după caz, pe cea datorată de angajator, precum și de a
le plăti lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc
veniturile, numai dacă există un acord încheiat în acest sens cu angajatorul.
(5) Calculul contribuției de asigurări sociale datorate de către persoanele fizice care
obțin venituri din salarii sau asimilate salariilor, precum și de către instituțiile prevăzute
la art. 136 lit. d) - f) se realizează prin aplicarea cotei prevăzute la art. 138 lit. a) asupra
bazelor lunare de calcul prevăzute la art. 139, art. 143 - 145, după caz, în care nu se
includ veniturile prevăzute la art. 141 și 142.
(51) Contribuția de asigurări sociale datorată de către persoanele fizice care obțin
venituri din salarii sau asimilate salariilor, în baza unui contract individual de muncă cu
normă întreagă sau cu timp parțial, calculată potrivit alin. (5), nu poate fi mai mică decât
nivelul contribuției de asigurări sociale calculate prin aplicarea cotei prevăzute la art.
138 lit. a) asupra salariului de bază minim brut pe țară în vigoare în luna pentru care se
datorează contribuția de asigurări sociale, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din
lună în care contractul a fost activ.
(52) Prevederile alin. (51) nu se aplică în cazul persoanelor fizice aflate în una dintre
următoarele situații:
a) sunt elevi sau studenți, cu vârsta până la 26 de ani, aflați într-o formă de
școlarizare;
b) sunt ucenici, potrivit legii, în vârstă de până la 18 de ani;
c) sunt persoane cu dizabilități sau alte categorii de persoane cărora prin lege li se
recunoaște posibilitatea de a lucra mai puțin de 8 ore pe zi;
d) au calitatea de pensionari pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii, cu

excepția pensionarilor pentru limită de vârstă care beneficiază de pensii de serviciu în
baza unor legi/statute speciale, precum și a celor care cumulează pensia pentru limită de
vârstă din sistemul public de pensii cu pensia stabilită în unul dintre sistemele de pensii
neintegrate sistemului public de pensii;
e) realizează în cursul aceleiași luni venituri din salarii sau asimilate salariilor în baza
a două sau mai multe contracte individuale de muncă, iar baza lunară de calcul cumulată
aferentă acestora este cel puțin egală cu salariul de bază minim brut pe țară.

(53) În aplicarea prevederilor alin. (52), angajatorul solicită documente justificative
persoanelor fizice aflate în situațiile prevăzute la alin. (52) lit. a), c) și d), iar în cazul
situației prevăzute la alin. (52) lit. e), procedura de aplicare se stabilește prin ordin al
ministrului finanțelor publice.
(6) Pentru persoanele prevăzute la art. 136 lit. d) - f), în cazul în care din calcul
rezultă o bază lunară de calcul mai mare decât valoarea a de 5 ori câștigul salarial mediu
brut, prevăzut la art. 143 alin. (2), cota contribuției de asigurări sociale se aplică asupra
echivalentului a de 5 ori câștigul salarial mediu brut, pe fiecare loc de realizare al
venitului.Norme metodologice
(7) Calculul contribuției de asigurări sociale datorate de persoanele fizice și juridice

care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora se realizează prin aplicarea
cotelor corespunzătoare prevăzute la art. 138 lit. b) și c) asupra bazei de calcul prevăzute
la art. 140, în care nu se includ veniturile prevăzute la art. 141 și 142.
(8) Calculul contribuției de asigurări sociale datorate de persoanele prevăzute la alin.

(2) se realizează de către acestea conform prevederilor alin. (5) - (53) și (7), după caz.
Contribuția se plătește până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se plătesc
veniturile.
(9) În cazul în care au fost acordate sume reprezentând salarii sau diferențe de salarii,
stabilite în baza unor hotărâri judecătorești rămase definitive și irevocabile/hotărâri
judecătorești definitive și executorii, precum și în cazul în care prin astfel de hotărâri s-a
dispus reîncadrarea în muncă a unor persoane, în vederea stabilirii prestațiilor acordate de
sistemul public de pensii, sumele respective se defalcă pe lunile la care se referă și se
utilizează cotele de contribuții de asigurări sociale care erau în vigoare în acea perioadă.
Contribuțiile de asigurări sociale datorate potrivit legii se calculează, se rețin la data
efectuării plății și se plătesc până la data de 25 a lunii următoare celei în care au fost
plătite aceste sume.
(91) Prevederile alin. (9) se aplică și în cazul sumelor reprezentând salarii sau
diferențe de salarii stabilite prin lege, acordate pentru perioade anterioare.
(10) În cazul în care au fost acordate cumulat sume reprezentând indemnizații de

șomaj, în vederea stabilirii prestațiilor acordate de sistemul de asigurări sociale, sumele
respective se defalcă pe lunile la care se referă și se utilizează cotele de contribuții de
asigurări sociale care erau în vigoare în acea perioadă. Contribuțiile de asigurări sociale
datorate potrivit legii se calculează, se rețin la data efectuării plății și se plătesc până la
data de 25 a lunii următoare celei în care au fost plătite aceste sume. Norme metodologice
(11) Prevederile alin. (10) se aplică și în cazul indemnizațiilor de asigurări sociale de

sănătate dacă aceste sume sunt acordate în termenul prevăzut la art. 40 din Ordonanța de
urgență a Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.
399/2006, cu modificările și completările ulterioare. Norme metodologice

Ordin nr. 3706/2016 din 27 decembrie 2016 pentru aprobarea Procedurii de înregistrare a
acordurilor încheiate de angajatori nerezidenți care nu au sediu social, sediu permanent
sau reprezentanță în România și care datorează contribuțiile sociale obligatorii pentru
salariații lor, potrivit prevederilor legislației europene aplicabile în domeniul securității
sociale, precum și ale acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România
este parte, precum și a altor aspecte procedurale
ART. 147 - Depunerea Declarației privind obligațiile de plată a contribuțiilor

sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate
(1) Persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate
acestora, instituțiile prevăzute la art. 136 lit. d) - f), precum și persoanele fizice care
realizează în România venituri din salarii sau asimilate salariilor de la angajatori din state
care nu intră sub incidența legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale,
precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte
sunt obligate să depună lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru
care se plătesc veniturile, Declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale,
impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate.
(2) *** A B R O G A T ***
(3) În cazul în care au fost acordate sume de natura celor prevăzute la art. 146 alin.
(10) și (11), sume reprezentând salarii sau diferențe de salarii, stabilite în baza unor
hotărâri judecătorești rămase definitive și irevocabile/hotărâri judecătorești definitive și
executorii, precum și în cazul în care prin astfel de hotărâri s-a dispus reîncadrarea în
muncă a unor persoane, în vederea stabilirii prestațiilor acordate de sistemul public de
pensii, contribuțiile de asigurări sociale datorate potrivit legii se declară până la data de
25 a lunii următoare celei în care au fost plătite aceste sume, prin depunerea declarațiilor
rectificative pentru lunile cărora le sunt aferente sumele respective.
(31) Prevederile alin. (3) se aplică și în cazul sumelor reprezentând salarii sau
diferențe de salarii stabilite prin lege, acordate pentru perioade anterioare.
(4) Prin excepție de la prevederile alin. (1), plătitorii de venituri din salarii și
asimilate salariilor prevăzuți la art. 80 alin. (2), în calitate de angajatori sau de persoane
asimilate angajatorului, depun trimestrial Declarația privind obligațiile de plată a
contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate
aferentă fiecărei luni a trimestrului, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare
trimestrului.
(5) Depunerea trimestrială a declarației prevăzute la alin. (1) constă în completarea și

depunerea a câte unei declarații pentru fiecare lună din trimestru.
(6) Numărul mediu de salariați se calculează ca medie aritmetică a numărului de

salariați din declarațiile prevăzute la alin. (1) depuse pentru fiecare lună din anul anterior.

(7) Pentru persoanele și entitățile prevăzute la alin. (4), venitul total se stabilește pe
baza informațiilor din situațiile financiare ale anului anterior.
(8) Persoanele și entitățile prevăzute la alin. (4) pot opta pentru depunerea Declarației
privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența
nominală a persoanelor asigurate în condițiile alin. (1), dacă depun declarația privind
opțiunea până la data de 31 ianuarie inclusiv.
(9) Persoanele și entitățile prevăzute la alin. (4) care au optat pentru depunerea
declarației în condițiile alin. (1) pot trece la regimul de declarare prevăzut la alin. (4)
începând cu luna ianuarie a anului pentru care s-a depus opțiunea.
(10) Persoanele și entitățile prevăzute la art. 80 alin. (2) lit. b) și c) care se înființează
în cursul anului aplică regimul trimestrial de declarare începând cu anul înființării dacă,
odată cu declarația de înregistrare fiscală, declară că în cursul anului estimează un număr
mediu de până la 3 salariați exclusiv și, după caz, urmează să realizeze un venit total de
până la 100.000 euro.
(11) Ori de câte ori în cursul trimestrului persoanele fizice care realizează venituri din
salarii sau asimilate salariilor beneficiază de concedii și indemnizații de asigurări sociale
de sănătate sau le încetează calitatea de asigurat, plătitorii de venituri din salarii și
asimilate salariilor prevăzuți la art. 80 alin. (2), în calitate de angajatori ori de persoane
asimilate angajatorului, depun declarația prevăzută la alin. (1) până la data de 25 inclusiv
a lunii următoare celei în care a intervenit concediul medical sau încetarea calității de
asigurat. în acest caz, declarația/declarațiile aferentă/aferente perioadei rămase din
trimestru se depune/se depun până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului. în
cazul în care încetarea calității de asigurat are loc în luna a doua a trimestrului, se vor
depune atât declarația pentru prima lună a trimestrului, cât și cea pentru luna a doua,
urmând ca după încheierea trimestrului să se depună numai declarația pentru luna a treia.
(12) Persoanele fizice care obțin venituri sub formă de salarii ca urmare a activității
desfășurate la misiunile diplomatice și posturile consulare acreditate în România, precum
și la reprezentanțele din România ale persoanelor juridice străine depun declarația
prevăzută la alin. (1) și achită contribuțiile sociale obligatorii în cazul în care misiunile și
posturile, precum și reprezentanțele respective nu optează pentru îndeplinirea obligațiilor
declarative și de plată a contribuțiilor sociale.
(13) Persoanele fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, care
își desfășoară activitatea în România și obțin venituri sub formă de salarii de la angajatori
care nu au sediu social, sediu permanent sau reprezentanță în România și care datorează
contribuțiile sociale obligatorii pentru salariații lor, potrivit prevederilor legislației
europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și ale acordurilor privind
sistemele de securitate socială la care România este parte, au obligația să depună
declarația prevăzută la alin. (1) numai dacă există un acord încheiat în acest sens cu
angajatorul.

(14) Angajatorii prevăzuți la alin. (13) au obligația să transmită organului fiscal
competent informații cu privire la acordul încheiat cu angajații.
(15) Dacă între angajatorii prevăzuți la alin. (13) și persoanele fizice care realizează
venituri din salarii sau asimilate salariilor nu au fost încheiate acorduri, obligația privind
plata contribuțiilor sociale datorate de angajatori, reținerea și plata contribuțiilor sociale
datorate de persoanele fizice respective, precum și depunerea declarației prevăzute la
alin. (1) revine angajatorilor.
Ordin nr. 3249/2016 din 03 noiembrie 2016 privind modificarea și completarea Ordinului
președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 3698/2015 pentru aprobarea
formularelor de înregistrare fiscală a contribuabililor și a tipurilor de obligații fiscale care
formează vectorul fiscal
(16) Declarația prevăzută la alin. (1) se depune prin mijloace electronice de

transmitere la distanță, pe portalul e-România, iar declarația privind opțiunea prevăzută la
alin. (8) se depune pe suport hârtie, la sediul organului fiscal competent.
(17) Modelul, conținutul, modalitatea de depunere și de gestionare a declarației

prevăzute la alin. (1) sunt reglementate prin ordin comun al ministrului finanțelor publice,
al ministrului muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice și al ministrului
sănătății.
Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1024/2017, ordinul ministrului muncii și

justiției sociale nr. 1582/2017, ordinul ministrului sănătății nr. 934/2017 pentru aprobarea
modelului, conținutului, modalității de depunere și de gestionare a "Declarației privind
obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a
persoanelor asigurate".
(18) Evidența obligațiilor de plată a contribuției de asigurări sociale datorate de

angajatori și asimilații acestora se ține pe baza codului de identificare fiscală, iar cea
privind contribuția de asigurări sociale datorată de persoanele fizice care au calitatea de
angajați sau pentru care există obligația plății contribuției de asigurări sociale, potrivit
prezentei legi, pe baza codului numeric personal sau pe baza numărului de identificare
fiscală, după caz.
(19) Declarația prevăzută la alin. (1) va cuprinde cel puțin:
a) date de identificare a persoanei fizice sau juridice care depune declarația;
b) codul numeric personal sau numărul de identificare fiscală atribuit de organul

fiscal, după caz;
c) numele, prenumele și datele privind calitatea de asigurat;

d) date referitoare la raporturile de muncă și activitatea desfășurată;
e) date privind condițiile de muncă;
f) date privind venituri/indemnizații/prestații.
(20) Datele cu caracter personal cuprinse în declarația prevăzută la alin. (1) sunt
prelucrate în condițiile prevăzute de Legea nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu
privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, cu
modificările și completările ulterioare.
(21) Ministerul Afacerilor Interne, prin structurile competente, furnizează gratuit date
cu caracter personal necesare punerii în aplicare a prezentului titlu, actualizate, pentru
cetățenii români, cetățenii Uniunii Europene și ai statelor membre ale Spațiului Economic
European, Confederației Elvețiene și pentru străinii care au înregistrată rezidența/șederea
în România.
(22) Conținutul, modalitățile și termenele de transmitere a informațiilor prevăzute la

alin. (20) se stabilesc prin protocoale încheiate, în termen de 90 de zile de la data intrării
în vigoare a prezentei legi, între beneficiarii acestora și Direcția pentru Evidența
Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date sau Inspectoratul General pentru Imigrări,
după caz.
Ordin nr. 3706/2016 din 27 decembrie 2016 pentru aprobarea Procedurii de înregistrare a
acordurilor încheiate de angajatori nerezidenți care nu au sediu social, sediu permanent
sau reprezentanță în România și care datorează contribuțiile sociale obligatorii pentru
salariații lor, potrivit prevederilor legislației europene aplicabile în domeniul securității
sociale, precum și ale acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România
este parte, precum și a altor aspecte procedurale
Deducere personal
ART. 77 Cod Fiscal- Actualizat 2018 - Deducere personală
(1) Persoanele fizice prevăzute la art. 59 alin. (1) lit. a) și alin. (2) au dreptul la
deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub formă de deducere personală,
acordată pentru fiecare lună a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la
locul unde se află funcția de bază.
(2) Deducerea personală se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut
de până la 1.950 lei inclusiv, astfel:

(i) pentru contribuabilii care nu au persoane în întreținere - 510 lei;
(ii) pentru contribuabilii care au o persoană în întreținere - 670 lei;
(iii) pentru contribuabilii care au două persoane în întreținere - 830 lei;
(iv) pentru contribuabilii care au trei persoane în întreținere - 990 lei;
(v) pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane în întreținere - 1.310
lei.
Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii cuprinse între
1.951 lei și 3.600 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive față de cele de mai sus
și se stabilesc potrivit următorului tabel:
Pentru evidenta decontarilor cu personalul se folosesc conturile din grupa 42 Personal

si conturi asimilate si anume:
Calculator deduceri
Venit lunar
brut Pers. in intretinere
3 si 4 4 si
de la …… la Fara pers 1 pers 2 pers pers peste
1 1950 510 670 830 990 1310

1951 2000 495 655 815 975 1295
2001 2050 480 640 800 960 1280
2051 2100 465 625 785 945 1265
2101 2150 450 610 770 930 1250
2151 2200 435 595 755 915 1235
2201 2250 420 580 740 900 1220
2251 2300 405 565 725 885 1205

2301 2350 390 550 710 870 1190
2351 2400 375 535 695 855 1175
2401 2450 360 520 680 840 1160
2451 2500 345 505 665 825 1145
2501 2550 330 490 650 810 1130
2551 2600 315 475 635 795 1115
2601 2650 300 460 620 780 1100
2651 2700 285 445 605 765 1085
2701 2750 270 430 590 750 1070
2751 2800 255 415 575 735 1055
2801 2850 240 400 560 720 1040
2851 2900 225 385 545 705 1025
2901 2950 210 370 530 690 1010
2951 3000 195 355 515 675 995
3001 3050 180 340 500 660 980
3051 3100 165 325 485 645 965
3101 3150 150 310 470 630 950
3151 3200 135 295 455 615 935
3201 3250 120 280 440 600 920
3251 3300 105 265 425 585 905
3301 3350 90 250 410 570 890
3351 3400 75 235 395 555 875
3401 3450 60 220 380 540 860
3451 3500 45 205 365 525 845
3501 3550 30 190 350 510 830
3551 3600 15 175 335 495 815
Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 3.600 lei nu
se acordă deducerea personală.

(3) Persoana în întreținere poate fi soția/soțul, copiii sau alți membri de familie, rudele
contribuabilului sau ale soțului/soției acestuia până la gradul al doilea inclusiv, ale cărei
venituri, impozabile și neimpozabile, nu depășesc 510 lei lunar, cu excepția veniturilor
prevăzute la art. 62 lit. o), w) și x) și/sau a pensiilor de urmaș cuvenite conform legii,
precum și a prestațiilor sociale acordate potrivit art. 58 din Legea nr. 448/2006 privind
protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările
și completările ulterioare.
Norme metodologice
(4) În cazul în care o persoană este întreținută de mai mulți contribuabili, suma
reprezentând deducerea personală se atribuie unui singur contribuabil, conform înțelegerii
între părți. Pentru copiii minori ai contribuabililor, suma reprezentând deducerea
personală se atribuie fiecărui contribuabil în întreținerea căruia/cărora se află aceștia.
(5) Copiii minori, în vârstă de până la 18 ani împliniți, ai contribuabilului, sunt

considerați întreținuți.
(6) Suma reprezentând deducerea personală se acordă pentru persoanele aflate în

întreținerea contribuabilului, pentru acea perioadă impozabilă din anul fiscal în care
acestea au fost întreținute. Perioada se rotunjește la luni întregi în favoarea
contribuabilului.
(7) Nu sunt considerate persoane aflate în întreținere persoanele fizice care dețin terenuri
agricole și silvice în suprafață de peste 10.000 m2 în zonele colinare și de șes și de peste
20.000 m2 în zonele montane.
(8) Deducerea personală determinată potrivit prezentului articol nu se acordă personalului

trimis în misiune permanentă în străinătate, potrivit legii.
Contul 421 Personal remuneratii datorate tine evidenta salariilor de baza si

suplimetare(sporuri, prime, concedii de odihna) si este un cont de pasiv.
D 421 C
- retinerea avansului acordat in cursul lunii - se crediteaza cu salariile si alte drepturi
personalului 425 asimilate datorate personalului 641
- impozitul pe salariu retinut 444
- contributia pt pensia suplimentara 4312
- sumele datorate de salariati tertilor 427

- sumele neridicate de personal, In termenul
legal 426
- salarii nete achitate personalului 5311

SC = sumele datorate de unitate personalului sau
reprezentand salarii si alte venituri asimilate
acestora
Contul 425 Avansuri acordate personalului este un cont de activ si reflecta

creantele unitatii fata de angajatii sai pt avansurile acordate in cursul lunii in contul
remuneratiei.
D 425 C
- avansuri neridicate 426 - sumele retinute pe statele de salarii
reprezentand avansuri acordate 421
- avansurile platite personalului conform
contractului de munca5311
SD = avansurile acordate personalului, respectiv
creantele intreprinderii fata de salariatii sai, sub
forma de avansuri acordate, si care urmeaza a se
retine din drepturile totale salariale
Drepturile de personal neridicate in termen de 3 zile se inregistreaza intr-un cont

distinct si anume 426 Drepturi de personal neridicate.
Sumele raman inregistrate in acest cont pana la achitarea lor celor in drept sau pana la
prescrierea acestor drepturi.
Creantele privind sumele datorate de catre personal, reprezentand chirii si consumuri

care se fac venit la intreprindere, precum si eventualele sume datorate privind debite,
remuneratii sporuri sau adaosuri necuvenite, ajutoare de boala necuvenite se inreg in
debitul contului 4282 Alte creante in legatura cu personalul si in creditul conturilor dupa
caz 758 Alte venituri din exploatare, 706 Venituri din redevente, locatii de gestiune si
chirii si 708 Venituri din activitati diverse, 4427 TVA colectata, 438 Alte datorii si
creante sociale.

Monografia contabila aferenta concediilor medicale suportate de catre unitate sau din
suportat din FNUASS ( Fondul National Unic de Sanatate).
Pentru indemnizatia aferenta unui concediu medical pentru incapacitate temporara de
munca se fac urmatoarele inregistrari contabile:
Incepand cu 31 ianuarie 2018, pentru statul de plata aferent lunii ianuarie, in baza
modificarilor legislative si a transferului de contributii sociale de la angajator la
angajat, nota contabila o sa arate asa:
641 = 421 cu suma salariilor brute (fondul de salarii din luna in baza statului si a
centralizatorului )
421 = 444 cu valoarea impozitului pe veniturile din salarii 10%
421 = 4312 cu 25 % aplicat la suma salariilor brute (CAS angajat);
421 = 4314 cu 10 %% aplicat la suma salariilor brute (CASS angajat);
Daca avem retineri, avansuri, CM

421 = 427 in cazul in care sunt retineri datorate tertilor ( de exemplu pensie alimentare,
poprire pe salar etc )
421 = 425 in cazul in care se acorda avansuri
438″alte datorii si creante sociale”analitic = 423 concedii medicale
Mai avem de inregistrat contributia asiguratorie pentru munca sa vedem legea 227/2015 ,
cod fiscal, actualizata 2018:
ART. 2203 – Cota contribuției asiguratorie pentru muncă
Cota contribuției asiguratorie pentru muncă este de 2,25%.
ART. 2204 – Baza de calcul al contribuției asiguratorii pentru muncă
(1) Baza lunară de calcul al contribuției asiguratorii pentru muncă o reprezintă suma
câștigurilor brute realizate din salarii și venituri asimilate salariilor, în țară și în
străinătate, cu respectarea prevederilor legislației europene aplicabile în domeniul
securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care
România este parte, care include…..
ART. 2205 – Excepții specifice contribuției asiguratorii pentru muncă

Contribuția asiguratorie pentru muncă nu se datorează pentru prestațiile suportate din
bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru șomaj, precum și din
Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate.
Ce destinatie are suma de 2.25% ?
4) Din contribuția asiguratorie pentru muncă încasată la bugetul de stat se distribuie

lunar, până la sfârșitul lunii în curs, o cotă de:
a) 15%, care se face venit la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale
constituit în baza Legii nr. 200/2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de
garantare pentru plata creanțelor salariale, cu modificările ulterioare;
b) 20%, care se face venit la Bugetul asigurărilor pentru șomaj;
c) 5%, care se face venit la Sistemul de asigurare pentru accidente de muncă și boli
profesionale;
d) 40%, care se face venit la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de
sănătate pentru plata concediilor medicale;
e) 20%, care se face venit la bugetul de stat într-un cont distinct.
Pe mine ca angajator ma intereseaza cum repartizeaza statul banii? NU , pentru mine

reprezinta o taxa asa ca propunem urmatoarea inregistrare:
635 „Cheltuieli cu alte impozite, = 447 „Fonduri speciale – taxe si varsaminte

asimilate taxe si varsaminte asimilate” analitic CAM”
6.DATORII LEGATE DE BUGETUL STATULUI, FONDURI SPECIALE SI

OPERATIUNI ASIMILATE
In acesta grupa de datorii sunt cuprinse datoriile cu impozitul pe profit, TVA,

impozitul pe salarii si alte impozite pe care societatea le datoreaza.

A. Impozitul pe profit
In cazul impozitului pe profit putem vorbi de profitul brut sau contabil si profitul
fiscal.
Profitul contabil= Venituri – Cheltuieli
Profitul fiscal = Profit brut + Chelt neded- venituri neimpozabile
Impozitul pe profit se determina prin aplicarea unei cote de 16% asupra profitului
fiscal.
.Plata impozitului se face trimestrial pana la data de 25 inclusiv a primei luni din
trimestrul urmator.
Pentru evidentierea in contabilitate a impozitului pe profit se utilizeaza contul 441

Impozit pe profit care este un cont bifunctional
In creditul contului se inregistreaza sumele datorate de societate catre bugetul statului

iar in debitul contului se inreg sumele platite catre bug de stat
Soldul creditor reprezinta sumele datorate catre buget iar soldul debitor arata sumele
varsate in plus.
Calculul profitului impozabil
Cod Fiscal 2018 TITLUL II - Impozitul pe profit
DEROGARE: Legea nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activități

ART. 1 - Prin derogare de la prevederile titlului II din Legea nr. 227/2015 privind Codul
fiscal, cu modificările și completările ulterioare, prezenta lege reglementează impozitul
specific pentru persoanele juridice române care desfășoară activități corespunzătoare
codurilor CAEN: 5510 - "Hoteluri și alte facilități de cazare similare", 5520 - "Facilități
de cazare pentru vacanțe și perioade de scurtă durată", 5530 - "Parcuri pentru rulote,
campinguri și tabere", 5590 - "Alte servicii de cazare", 5610 - "Restaurante", 5621 -
"Activități de alimentație (catering) pentru evenimente", 5629 - "Alte servicii de
alimentație n.c.a.", 5630 - "Baruri și alte activități de servire a băuturilor".

Ordinul comun al ministrului turismului și al ministrului finanțelor publice
nr.264/464/2017 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii
nr.170/2016 privind impozitul specific unor activități
CAPITOLUL I - Dispoziții generale
ART. 13 - Contribuabili
(1) Sunt obligate la plata impozitului pe profit, conform prezentului titlu, următoarele
persoane, denumite în continuare contribuabili :
a) persoanele juridice române, cu excepțiile prevăzute la alin. (2); Norme metodologice
b) persoanele juridice străine care desfășoară activitate prin intermediul unui sediu
permanent/mai multor sedii permanente în România; Norme metodologice
c) persoanele juridice străine care au locul de exercitare a conducerii efective în

România;
d) persoanele juridice străine care realizează venituri astfel cum sunt prevăzute la art. 12
lit. h);
e) persoanele juridice cu sediul social în România, înființate potrivit legislației europene.
(2) Nu intră sub incidența prezentului titlu următoarele persoane juridice române:
a) Trezoreria Statului;
b) instituția publică, înființată potrivit legii, cu excepția activităților economice

desfășurate de aceasta;
c) Academia Română, precum și fundațiile înființate de Academia Română în calitate de

fondator unic, cu excepția activităților economice desfășurate de acestea;
d) Banca Națională a României;
e) Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, constituit potrivit legii;
f) Fondul de compensare a investitorilor, înființat potrivit legii;
g) Fondul de garantare a pensiilor private, înființat potrivit legii;
g1) Fondul de garantare a asiguraților, constituit potrivit legii;

h) persoana juridică română care plătește impozit pe veniturile microîntreprinderilor, în
conformitate cu prevederile titlului III;
i) fundația constituită ca urmare a unui legat; Norme metodologice
j) entitatea transparentă fiscal cu personalitate juridică;
k) asociațiile de proprietari constituite ca persoane juridice și asociațiile de locatari

recunoscute ca asociații de proprietari, cu excepția celor care obțin venituri din
exploatarea proprietății comune, potrivit legii.
ART. 14 - Sfera de cuprindere a impozitului
Impozitul pe profit se aplică după cum urmează:
a) În cazul persoanelor juridice române, al persoanelor juridice străine având locul de

exercitare a conducerii efective în România, precum și al persoanelor juridice cu sediul
social în România, înființate potrivit legislației europene, asupra profitului impozabil
obținut din orice sursă, atât din România, cât și din străinătate;
b) În cazul persoanelor juridice străine care desfășoară activitate prin intermediul unui
sediu permanent/mai multor sedii permanente în România, asupra profitului impozabil
atribuibil sediului permanent, respectiv asupra profitului impozabil la nivelul sediului
permanent desemnat să îndeplinească obligațiile fiscale;
c) În cazul persoanelor juridice străine care realizează venituri astfel cum sunt prevăzute
la art. 12 lit. h), asupra profitului impozabil aferent acestora.
ART. 15 - Reguli speciale de impozitare
(1) În cazul următoarelor persoane juridice române, la calculul rezultatului fiscal sunt
considerate venituri neimpozabile următoarele tipuri de venituri:
a) pentru cultele religioase, veniturile obținute din producerea și valorificarea obiectelor

și produselor necesare activității de cult, potrivit legii, veniturile obținute din chirii,
veniturile obținute din cedarea/înstrăinarea activelor corporale, alte venituri obținute din
activități economice sau de natura celor prevăzute la alin. (2), veniturile din despăgubiri,
în formă bănească, obținute ca urmare a măsurilor reparatorii prevăzute de legile privind
reconstituirea dreptului de proprietate, cu condiția ca sumele respective să fie utilizate, în
anul curent și/sau în anii următori, pentru întreținerea și funcționarea unităților de cult,
pentru lucrări de construcție, de reparație și de consolidare a lăcașurilor de cult și a
clădirilor ecleziastice, pentru învățământ, pentru furnizarea, în nume propriu și/sau în
parteneriat, de servicii sociale, acreditate în condițiile legii, pentru acțiuni specifice și alte
activități nonprofit ale cultelor religioase, potrivit Legii nr. 489/2006 privind libertatea
religioasă și regimul general al cultelor, republicată;

b) pentru unitățile de învățământ preuniversitar și instituțiile de învățământ superior,
particulare, acreditate, precum și cele autorizate, veniturile obținute și utilizate, în anul
curent sau în anii următori, potrivit reglementărilor legale din domeniul educației
naționale;
c) pentru asociațiile de proprietari constituite ca persoane juridice și asociațiile de locatari

recunoscute ca asociații de proprietari, veniturile obținute și utilizate, în anul curent sau
în anii următori, pentru îmbunătățirea utilităților și a eficienței clădirii, pentru întreținerea
și repararea proprietății comune, potrivit legii;
d) pentru Societatea Națională de Cruce Roșie din România, veniturile obținute și

utilizate, în anul curent sau în anii următori, potrivit Legii Societății Naționale de Cruce
Roșie din România nr. 139/1995, cu modificările și completările ulterioare.
Norme metodologice
(2) În cazul organizațiilor nonprofit, organizațiilor sindicale, organizațiilor patronale, la

calculul rezultatului fiscal, următoarele tipuri de venituri sunt venituri neimpozabile:
a) cotizațiile și taxele de înscriere ale membrilor;
b) contribuțiile bănești sau în natură ale membrilor și simpatizanților;
c) taxele de înregistrare stabilite potrivit legislației în vigoare;
d) veniturile obținute din vize, taxe și penalități sportive sau din participarea la competiții
și demonstrații sportive;
e) donațiile, precum și banii sau bunurile primite prin sponsorizare/mecenat;
f) veniturile din dividende, dobânzi, precum și din diferențele de curs valutar aferente
disponibilităților și veniturilor neimpozabile;
g) veniturile din dobânzi obținute de casele de ajutor reciproc din acordarea de

împrumuturi potrivit legii de organizare și funcționare;
h) veniturile pentru care se datorează impozit pe spectacole;
i) resursele obținute din fonduri publice sau din finanțări nerambursabile;
j) veniturile realizate din acțiuni ocazionale precum: evenimente de strângere de fonduri

cu taxă de participare, serbări, tombole, conferințe, utilizate în scop social sau
profesional, potrivit statutului acestora;

k) veniturile rezultate din cedarea activelor corporale aflate în proprietatea organizațiilor
nonprofit, altele decât cele care sunt sau au fost folosite într-o activitate economică;
l) veniturile obținute din reclamă și publicitate, veniturile din închirieri de spații

publicitare pe: clădiri, terenuri, tricouri, cărți, reviste, ziare, realizate de organizațiile
nonprofit de utilitate publică, potrivit legilor de organizare și funcționare, din domeniul
culturii, cercetării științifice, învățământului, sportului, sănătății, precum și de camerele
de comerț și industrie, organizațiile sindicale și organizațiile patronale; nu se includ în
această categorie veniturile obținute din prestări de servicii de intermediere în reclamă și
publicitate;
m) sumele primite ca urmare a nerespectării condițiilor cu care s-a făcut

donația/sponsorizarea, potrivit legii, sub rezerva ca sumele respective să fie utilizate de
către organizațiile nonprofit, în anul curent sau în anii următori, pentru realizarea
scopului și obiectivelor acestora, potrivit actului constitutiv sau statutului, după caz;
n) veniturile realizate din despăgubiri de la societățile de asigurare pentru pagubele

produse la activele corporale proprii, altele decât cele care sunt utilizate în activitatea
economică;
o) sumele primite din impozitul pe venit datorat de persoanele fizice, potrivit prevederilor
titlului IV;
p) sumele colectate de organizațiile colective autorizate, potrivit legii, pentru îndeplinirea

responsabilităților de finanțare a gestionării deșeurilor.
(3) În cazul organizațiilor nonprofit, organizațiilor sindicale, organizațiilor patronale,

pentru calculul rezultatului fiscal sunt neimpozabile și alte venituri realizate, până la
nivelul echivalentului în lei a 15.000 euro, într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din
veniturile totale neimpozabile prevăzute la alin. (2). Aceste organizații datorează impozit
pe profit pentru partea din profitul impozabil care corespunde veniturilor, altele decât
cele considerate venituri neimpozabile, potrivit alin. (2) sau potrivit prezentului alineat,
asupra căreia se aplică cota prevăzută la art. 17 sau 18 , după caz.
Norme metodologice
(4) Formele asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetație forestieră, pășunilor

și fânețelor, cu personalitate juridică, aplică pentru calculul rezultatului fiscal prevederile
alin. (2) și (3).
(5) Prevederile prezentului articol se aplică cu respectarea legislației în materia ajutorului

de stat.
ART. 16 - Anul fiscal

(1) Anul fiscal este anul calendaristic.
(2) Când un contribuabil se înființează sau încetează să mai existe în cursul unui an fiscal,
perioada impozabilă este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a
existat.
(3) Când un contribuabil se înființează în cursul unui an fiscal, perioada impozabilă

începe:
a) de la data înregistrării acestuia în registrul comerțului, dacă are această obligație

potrivit legii;
b) de la data înregistrării în registrul ținut de instanțele judecătorești sau alte autorități

competente, dacă are această obligație, potrivit legii;
c) pentru sediul permanent, de la data la care persoana juridică străină începe să își
desfășoare, integral sau parțial, activitatea în România, potrivit art. 8, cu excepția sediului
care, potrivit legii, se înregistrează în registrul comerțului, pentru care perioada
impozabilă începe la data înregistrării în registrul comerțului.
(4) Când un contribuabil încetează în cursul unui an fiscal, perioada impozabilă se

încheie:
a) În cazul fuziunilor sau divizărilor care au ca efect juridic încetarea existenței

persoanelor juridice absorbite/divizate prin dizolvare fără lichidare, la una dintre
următoarele date:
1. la data înregistrării în registrul comerțului/registrul ținut de instanțele judecătorești

competente sau de alte autorități competente a noii persoane juridice ori a ultimei dintre
ele, în cazul constituirii uneia sau mai multor persoane juridice noi;
2. la data înregistrării hotărârii ultimei adunări generale care a aprobat operațiunea sau de
la altă dată stabilită prin acordul părților în cazul în care se stipulează că operațiunea va
avea efect la o altă dată, potrivit legii;
3. la data înmatriculării persoanei juridice înființate potrivit legislației europene, în cazul

în care prin fuziune se constituie asemenea persoane juridice;
b) În cazul dizolvării urmate de lichidarea contribuabilului, la data încheierii operațiunilor

de lichidare, dar nu mai târziu de data depunerii situațiilor financiare la organul fiscal
competent;
c) În cazul încetării existenței unui sediu permanent, potrivit art. 8, la data radierii
înregistrării fiscale.

(5) Prin excepție de la prevederile alin. (1) și (2), contribuabilii care au optat, în
conformitate cu legislația contabilă în vigoare, pentru un exercițiu financiar diferit de
anul calendaristic pot opta ca anul fiscal să corespundă exercițiului financiar. Primul an
fiscal modificat include și perioada anterioară din anul calendaristic cuprinsă între 1
ianuarie și ziua anterioară primei zi a anului fiscal modificat, acesta reprezentând un
singur an fiscal. Contribuabilii comunică organelor fiscale competente opțiunea pentru
anul fiscal modificat, în termen de 15 zile de la data începerii anului fiscal modificat sau
de la data înregistrării acestora, după caz.
Ordin nr. 1546/2017 din 17 mai 2017 pentru aprobarea modelului și conținutului
formularului (014) "Notificare privind modificarea anului fiscal"
(51) Contribuabilii prevăzuți la alin. (5) care își modifică exercițiul financiar, potrivit
reglementărilor contabile, pot opta ca anul fiscal modificat să corespundă cu exercițiul
financiar. Pentru stabilirea anului fiscal modificat se aplică următoarele reguli:
a) dacă anul fiscal modificat redevine anul fiscal calendaristic, ultimul an fiscal modificat
include și perioada cuprinsă între ziua ulterioară ultimei zile a anului fiscal modificat și
31 decembrie a anului respectiv; declarația anuală de impozit pe profit aferentă ultimului
an fiscal modificat se depune până la data de 25 martie inclusiv a anului următor;
b) dacă se modifică perioada anului fiscal modificat, primul an nou fiscal modificat
include și perioada cuprinsă între ziua ulterioară ultimei zile a anului fiscal modificat și
ziua anterioară primei zile a noului an fiscal modificat.
Contribuabilii comunică organelor fiscale competente modificarea perioadei anului fiscal

astfel:
a) contribuabilii care modifică anul fiscal potrivit lit. a), până la data de 25 a celei de-a
treia luni inclusiv, de la data la care s-ar fi închis anul fiscal modificat;
b) contribuabilii care modifică anul fiscal potrivit lit. b), în termen de 15 zile de la data
începerii noului an fiscal modificat.
Ordin nr. 1546/2017 din 17 mai 2017 pentru aprobarea modelului și conținutului
formularului (014) "Notificare privind modificarea anului fiscal"
(52) Contribuabilii prevăzuți la alin. (5) care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 47
depun declarația privind impozitul pe profit aferentă anului anterior aplicării sistemului
de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, pentru perioada cuprinsă între data
începerii anului modificat și 31 decembrie, până la data de 25 martie a anului fiscal
următor.
(6) Prin excepție de la prevederile alin. (1) și (5), în cazul contribuabililor care se dizolvă
cu lichidare, perioada cuprinsă între prima zi a anului fiscal următor celui în care a fost

deschisă procedura lichidării și data închiderii procedurii de lichidare se consideră un
singur an fiscal.
(7) În cazul contribuabililor prevăzuți la alin. (5), dreptul organului fiscal de a stabili
impozitul pe profit se prescrie în termen de 5 ani începând cu data de întâi a lunii
următoare celei în care se împlinesc 6 luni de la încheierea anului fiscal pentru care se
datorează obligația fiscală.
ART. 17 - Cota de impozitare
Cota de impozit pe profit care se aplică asupra profitului impozabil este de 16%.
ART. 18 - Regimul special pentru contribuabilii care desfășoară activități de natura

barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor
Contribuabilii care desfășoară activități de natura barurilor de noapte, cluburilor de

noapte, discotecilor sau cazinourilor, inclusiv persoanele juridice care realizează aceste
venituri în baza unui contract de asociere, și în cazul cărora impozitul pe profit datorat
pentru activitățile prevăzute în acest articol este mai mic decât 5% din veniturile
respective, sunt obligați la plata impozitului în cotă de 5% aplicat acestor venituri
înregistrate.
Evidentiereain contabilitate a impozitului pe profit :

691=441 cu suma reprezentand impozitul pe profit
Plata impozitului pe microintreprinderi
Modificari legislative pentru an 2018-Cod Fiscal
ART. 49 - Aria de cuprindere a impozitului
Impozitul stabilit prin prezentul titlu, denumit impozit pe veniturile

microîntreprinderilor, se aplică asupra bazei impozabile determinate potrivit art. 53.
ART. 50 - Anul fiscal
(1) Anul fiscal al unei microîntreprinderi este anul calendaristic.

(2) În cazul unei microîntreprinderi care se înființează sau își încetează existența, anul
fiscal este perioada din anul calendaristic în care persoana juridică a existat. Norme
metodologice
ART. 51 - Cotele de impozitare
(1) Cotele de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor sunt:
a) 1% pentru microîntreprinderile care au unul sau mai mulți salariați;
b) *** A B R O G A T *** ;
c) 3% pentru microîntreprinderile care nu au salariați.
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), pentru persoanele juridice române nou-
înființate, care au cel puțin un salariat și sunt constituite pe o durată mai mare de 48 de
luni, iar acționarii/asociații lor nu au deținut titluri de participare la alte persoane juridice,
cota de impozitare este 1% pentru primele 24 de luni de la data înregistrării persoanei
juridice române, potrivit legii. Cota de impozitare se aplică până la sfârșitul trimestrului
în care se încheie perioada de 24 de luni. Prevederile prezentului alineat se aplică dacă, în
cadrul unei perioade de 48 de luni de la data înregistrării, microîntreprinderea nu se află
în următoarele situații:
- lichidarea voluntară prin hotărârea adunării generale, potrivit legii;
- dizolvarea fără lichidare, potrivit legii;
- inactivitate temporară, potrivit legii;
- declararea pe propria răspundere a nedesfășurării de activități la sediul social/sediile

secundare, potrivit legii;
- majorarea capitalului social prin aporturi efectuate, potrivit legii, de noi

acționari/asociați;
- acționarii/asociații săi vând/cesionează/schimbă titlurile de participare deținute.
Condiția privitoare la salariat se consideră îndeplinită dacă angajarea se efectuează în

termen de 60 de zile inclusiv de la data înregistrării persoanei juridice respective.
Norme metodologice
(3) În cazul în care persoana juridică română nou-înființată nu mai are niciun salariat
în primele 24 de luni, aceasta aplică prevederile alin. (1) începând cu trimestrul în care s-
a efectuat modificarea. Pentru persoana juridică cu un singur salariat, al cărui raport de
muncă încetează, condiția prevăzută la alin. (2) se consideră îndeplinită dacă în cursul
trimestrului respectiv este angajat un nou salariat.
(4) În sensul prezentului articol, prin salariat se înțelege persoana angajată cu

contract individual de muncă cu normă întreagă, potrivit Legii nr. 53/2003 - Codul
muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Condiția se consideră
îndeplinită și în cazul microîntreprinderilor care:
a) au persoane angajate cu contract individual de muncă cu timp parțial dacă

fracțiunile de normă prevăzute în acestea, însumate, reprezintă echivalentul unei norme
întregi;
b) au încheiate contracte de administrare sau mandat, potrivit legii, în cazul în care

remunerația acestora este cel puțin la nivelul salariului de bază minim brut pe țară
garantat în plată.
(5) În cazul în care, în cursul anului fiscal, numărul de salariați se modifică, cotele de
impozitare prevăzute la alin. (1) se aplică în mod corespunzător, începând cu trimestrul în
care s-a efectuat modificarea, potrivit legii. Pentru microîntreprinderile care au un salariat
și care aplică cota de impozitare prevăzută la alin. (1) lit. a), al căror raport de muncă
încetează, condiția referitoare la numărul de salariați se consideră îndeplinită dacă în
cursul aceluiași trimestru este angajat un nou salariat cu respectarea condiției prevăzute la
alin. (6).
(6) Pentru microîntreprinderile care nu au niciun salariat, în situația în care angajează

un salariat, în scopul modificării cotelor de impozitare prevăzute la alin. (1), noul salariat
trebuie angajat cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată sau pe durată
determinată pe o perioadă de cel puțin 12 luni.
ART. 52 - Reguli de ieșire din sistemul de impunere pe veniturile

microîntreprinderii în cursul anului
(1) Dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai mari de
1.000.000 euro, aceasta datorează impozit pe profit, începând cu trimestrul în care s-a
depășit această limită.
(2) Limita fiscală prevăzută la alin. (1) se verifică pe baza veniturilor înregistrate
cumulat de la începutul anului fiscal. Cursul de schimb pentru determinarea
echivalentului în euro este cel valabil la închiderea exercițiului financiar precedent.
(3) Calculul și plata impozitului pe profit de către microîntreprinderile care se

încadrează în prevederile alin. (1) se efectuează luând în considerare veniturile și
cheltuielile realizate începând cu trimestrul respectiv.
Norme metodologice

ART. 53 - Baza impozabilă
(1) Baza impozabilă a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor o constituie

veniturile din orice sursă, din care se scad:
a) veniturile aferente costurilor stocurilor de produse;
b) veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuție;
c) veniturile din producția de imobilizări corporale și necorporale;
d) veniturile din subvenții;
e) veniturile din provizioane, ajustări pentru depreciere sau pentru pierdere de

valoare, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil sau au fost
constituite în perioada în care persoana juridică română era supusă impozitului pe
veniturile microîntreprinderilor;
f) veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobânzi și/sau penalități de
întârziere, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil;
g) veniturile realizate din despăgubiri, de la societățile de asigurare/reasigurare,

pentru pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii;
h) veniturile din diferențe de curs valutar;
i) veniturile financiare aferente creanțelor și datoriilor cu decontare în funcție de

cursul unei valute, rezultate din evaluarea sau decontarea acestora;
j) valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturării, înregistrate în contul

"709", potrivit reglementărilor contabile aplicabile;
k) veniturile aferente titlurilor de plată obținute de persoanele îndreptățite, potrivit

legii, titulari inițiali aflați în evidența Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor
sau moștenitorii legali ai acestora;
l) despăgubirile primite în baza hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului;
m) veniturile obținute dintr-un stat străin cu care România are încheiată convenție de
evitare a dublei impuneri, dacă acestea au fost impozitate în statul străin.
(2) Pentru determinarea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, la baza

impozabilă determinată potrivit alin. (1) se adaugă următoarele:

a) valoarea reducerilor comerciale primite ulterior facturării, înregistrate în contul
"609", potrivit reglementărilor contabile aplicabile;
b) în trimestrul IV sau în ultimul trimestru al perioadei impozabile, în cazul

contribuabililor care își încetează existența, diferența favorabilă dintre veniturile din
diferențe de curs valutar/veniturile financiare aferente creanțelor și datoriilor cu decontare
în funcție de cursul unei valute, rezultate din evaluarea sau decontarea acestora, și
cheltuielile din diferențe de curs valutar/cheltuielile financiare aferente, înregistrate
cumulat de la începutul anului;
c) rezervele, cu excepția celor reprezentând facilități fiscale, reduse sau anulate,

reprezentând rezerva legală, rezerve din reevaluarea mijloacelor fixe, inclusiv a
terenurilor, care au fost deduse la calculul profitului impozabil și nu au fost impozitate în
perioada în care microîntreprinderile au fost și plătitoare de impozit pe profit, indiferent
dacă reducerea sau anularea este datorată modificării destinației rezervei, distribuirii
acesteia către participanți sub orice formă, lichidării, divizării, fuziunii contribuabilului
sau oricărui altui motiv;
d) rezervele reprezentând facilități fiscale, constituite în perioada în care

microîntreprinderile au fost și plătitoare de impozit pe profit, care sunt utilizate pentru
majorarea capitalului social, pentru distribuire către participanți sub orice formă, pentru
acoperirea pierderilor sau pentru oricare alt motiv. în situația în care rezervele fiscale sunt
menținute până la lichidare, acestea nu sunt luate în calcul pentru determinarea bazei
impozabile ca urmare a lichidării.
(3) În cazul în care o microîntreprindere achiziționează case de marcat, valoarea de

achiziție a acestora se deduce din baza impozabilă, în conformitate cu documentul
justificativ, în trimestrul în care au fost puse în funcțiune, potrivit legii
Norme metodologice
ART. 54 - Reguli de determinare a condițiilor de aplicare a sistemului de impunere

pe veniturile microîntreprinderii
Pentru încadrarea în condițiile privind nivelul veniturilor prevăzute la art. 47 alin. (1)
lit. c) și art. 52 se vor lua în calcul aceleași venituri care constituie baza impozabilă
prevăzută la art. 53.
ART. 541 - Reguli tranzitorii
Intră sub incidența art. 47 și microîntreprinderile care au optat să aplice

prevederile art. 48 alin. (5) și (52) până la data de 31 decembrie 2017 inclusiv, precum și
persoanele juridice române care desfășoară activitățile care nu au intrat sub incidența
prevederilor prezentului titlu aplicabil până la data de 31 decembrie 2017 inclusiv.

ART. 55 - Termenele de declarare a mențiunilor
(1) Persoanele juridice care se înființează în cursul unui an fiscal, precum și

microîntreprinderile care intră sub incidența prevederilor art. 52 comunică organelor
fiscale competente aplicarea/ieșirea din sistemul de impunere pe veniturile
microîntreprinderilor, potrivit prevederilor Codului de procedură fiscală.
(2) Persoanele juridice române plătitoare de impozit pe profit comunică organelor

fiscale competente aplicarea sistemului de impunere pe veniturile microîntreprinderilor,
până la data de 31 martie inclusiv a anului pentru care se plătește impozitul pe veniturile
microîntreprinderilor.
(3) În cazul în care, în cursul anului fiscal, una dintre condițiile impuse la art. 47 alin.
(1) lit. d) și e) nu mai este îndeplinită, microîntreprinderea comunică organelor fiscale
competente ieșirea din sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, până la
data de 31 martie inclusiv a anului fiscal următor.
ART. 56 - Plata impozitului și depunerea declarațiilor fiscale
(1) Calculul și plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor se efectuează

trimestrial, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se
calculează impozitul.
(2) Microîntreprinderile au obligația de a depune, până la termenul de plată a

impozitului, declarația de impozit pe veniturile microîntreprinderilor.
(3) Persoanele juridice care se dizolvă cu lichidare, potrivit legii, în cursul aceluiași
an în care a început lichidarea au obligația să depună declarația de impozit pe veniturile
microîntreprinderilor și să plătească impozitul aferent până la data depunerii situațiilor
financiare la organul fiscal competent.
(4) Persoanele juridice care, în cursul anului fiscal, se dizolvă fără lichidare au
obligația să depună declarația de impozit pe veniturile microîntreprinderilor și să
plătească impozitul până la închiderea perioadei impozabile.
(5) Impozitul reglementat de prezentul titlu reprezintă venit al bugetului de stat.
ART. 57 - Prevederi fiscale referitoare la amortizare și impozitul pe dividende
(1) Microîntreprinderile sunt obligate să țină evidența amortizării fiscale, potrivit art.
28 al titlului II.
(2) Pentru declararea, reținerea și plata impozitului pe dividendele plătite către o

persoană juridică română, microîntreprinderile sunt obligate să aplice prevederile art.
43 al titlului II.

TVA-Taxa pe valoarea adaugata
TVA reprezinta un impozit indirect aplicat operatiunilor privind livrarile de bunuri,

transferul proprietatii bunurilor imobile, importul de bunuri, prestarile de servicii si alte
operatiuni asimilate.
Operatiunile cuprinse in sfera de aplicare a TVA se clasifica din punct de vedere al

regulilor de impozitare dupa cum urmeaza:
- operatiuni impozabile obligatoriu pentru care taxa se calculeaza asupra sumelor

obtinute din vanzari de bunuri la fiecare stadiu al circuitului economic pana la
consumatorul final
- operatiuni scutite de TVA care sunt reglementate prin lege iar furnizorii nu au
dreptul la deducerea taxei aferente
In Romania se aplica urmatoarele cote de TVA

Conform COD FISCAL 2018
ART. 291 - Cotele
(1) Cota standard se aplică asupra bazei de impozitare pentru operațiunile impozabile
care nu sunt scutite de taxă sau care nu sunt supuse cotelor reduse, iar nivelul acesteia
este:
a) 20% începând cu data de 1 ianuarie 2016 și până la data de 31 decembrie 2016;
b) 19% începând cu data de 1 ianuarie 2017. Norme metodologice

(2) Cota redusă de 9% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele
prestări de servicii și/sau livrări de bunuri:
a) livrarea de proteze și accesorii ale acestora, definite prin normele metodologice

conform legislației specifice, cu excepția protezelor dentare scutite de taxă conform
art. 292 alin. (1) lit. b); Norme metodologice
b) livrarea de produse ortopedice; Norme metodologice
c) livrarea de medicamente de uz uman și veterinar;
d) cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcție similară, inclusiv

închirierea terenurilor amenajate pentru camping; Norme metodologice
e) livrarea următoarelor bunuri: alimente, inclusiv băuturi, cu excepția băuturilor

alcoolice, destinate consumului uman și animal, animale și păsări vii din specii
domestice, semințe, plante și ingrediente utilizate în prepararea alimentelor, produse
utilizate pentru a completa sau înlocui alimentele. Prin normele metodologice se
stabilesc codurile NC corespunzătoare acestor bunuri; Norme metodologice
f) serviciile de restaurant și de catering, cu excepția băuturilor alcoolice, altele decât

berea care se încadrează la codul NC 22 03 00 10;
g) livrarea apei potabile și a apei pentru irigații în agricultură. Norme metodologice
h) livrarea de îngrășăminte și de pesticide utilizate în agricultură, semințe și alte

produse agricole destinate însămânțării sau plantării, precum și prestările de servicii
de tipul celor specifice utilizate în sectorul agricol, prevăzute prin ordin comun al
ministrului finanțelor publice și al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale.

Ordinul comun al ministrului finanțelor publice și al ministrului agriculturii și
dezvoltării rurale nr. 1155/868/2016 privind aplicarea cotei reduse de TVA de 9%
pentru livrarea de îngrășăminte și de pesticide utilizate în agricultură, semințe și alte
produse agricole destinate însămânțării sau plantării, precum și pentru prestările de
servicii de tipul celor specifice utilizate în sectorul agricol.
(3) Cota redusă de 5% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele livrări
de bunuri și prestări de servicii:
a) manuale școlare, cărți, ziare și reviste, cu excepția celor destinate exclusiv sau în
principal publicității; Norme metodologice
b) serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale,

monumente istorice, monumente de arhitectură și arheologice, grădini zoologice și
botanice, târguri, expoziții și evenimente culturale, evenimente sportive,
cinematografe, altele decât cele scutite conform art. 292 alin. (1) lit. m);
c) livrarea locuințelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt

construite. Terenul pe care este construită locuința include și amprenta la sol a
locuinței. în sensul prezentului titlu, prin locuință livrată ca parte a politicii sociale se
înțelege:
1. livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi

utilizate drept cămine de bătrâni și de pensionari;
2. livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi

utilizate drept case de copii și centre de recuperare și reabilitare pentru minori cu
handicap;

3. livrarea de locuințe care au o suprafață utilă de maximum 120 m2, exclusiv anexele
gospodărești, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depășește
suma de 450.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziționate de orice
persoană necăsătorită sau familie. Suprafața utilă a locuinței este cea definită prin
Legea locuinței nr. 114/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Anexele gospodărești sunt cele definite prin Legea nr. 50/1991 privind autorizarea
executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările
ulterioare. Cota redusă se aplică numai în cazul locuințelor care în momentul vânzării
pot fi locuite ca atare și dacă terenul pe care este construită locuința nu depășește
suprafața de 250 m2, inclusiv amprenta la sol a locuinței, în cazul caselor de locuit
individuale. în cazul imobilelor care au mai mult de două locuințe, cota indiviză a
terenului aferent fiecărei locuințe nu poate depăși suprafața de 250 m2, inclusiv
amprenta la sol aferentă fiecărei locuințe. Orice persoană necăsătorită sau familie
poate achiziționa o singură locuință cu cota redusă de 5%, respectiv:
(i) În cazul persoanelor necăsătorite, să nu fi deținut și să nu dețină nicio locuință în

proprietate pe care au achiziționat-o cu cota de 5%;
(ii) În cazul familiilor, soțul sau soția să nu fi deținut și să nu dețină, fiecare sau
împreună, nicio locuință în proprietate pe care a/au achiziționat-o cu cota de 5%;
4. livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, către primării în

vederea atribuirii de către acestea cu chirie subvenționată unor persoane sau familii a
căror situație economică nu le permite accesul la o locuință în proprietate sau
închirierea unei locuințe în condițiile pieței. Norme metodologice
(4) Cota aplicabilă este cea în vigoare la data la care intervine faptul generator, cu
excepția cazurilor prevăzute la art. 282 alin. (2), pentru care se aplică cota în vigoare
la data exigibilității taxei.

(5) În cazul operațiunilor supuse sistemului TVA la încasare, cota aplicabilă este cea
în vigoare la data la care intervine faptul generator, cu excepția situațiilor în care este
emisă o factură sau este încasat un avans, înainte de data livrării/prestării, pentru care
se aplică cota în vigoare la data la care a fost emisă factura ori la data la care a fost
încasat avansul.
(6) În cazul schimbării cotei se va proceda la regularizare pentru a se aplica cota în

vigoare la data livrării de bunuri sau prestării de servicii, pentru cazurile prevăzute la
art. 282 alin. (2), precum și în situația prevăzută la alin. (5). Norme metodologice
(7) Cota aplicabilă pentru importul de bunuri este cota aplicabilă pe teritoriul
României pentru livrarea aceluiași bun.
(8) Cota aplicabilă pentru achiziții intracomunitare de bunuri este cota aplicată pe
teritoriul României pentru livrarea aceluiași bun și care este în vigoare la data la care
intervine exigibilitatea taxei.
TVA este evidentiata in planul de conturi prin contul sintetic de gr I 442 TVA care se
detaliaza in urmatoarele conturi sintetice de gr II
4423 TVA de plata care este un cont de pasiv si reprezinta TVA-ul datorat catre stat.
Contul se crediteaza in momentul aparitia datoriei si se debiteaza in momentul platii
4424 TVA de recuperat – activ care arata valoarea creantei pe care societatea o are
asupra bugetului. Contul de debiteaza in momentul inregistrarii acestei creante si se
crediteaza in momentul recuperarii de la bugetul de stat pe baza cererii de rambursare
sau cand se compenseaza in perioadele urmatoare cu TVA de plata.
4426 TVA deductibila activ- care inregistreaza in debit TVA aferenta intrarilor de
bunuri si servicii si in credit compensarea la sf lunii cu TVA aferenta iesirilor de
bunuri.

4427 TVA colectata –pasiv- care se crediteaza cu TVA aferent vanzarii de bunuri si
se debiteaza la sf lunii prin compensarea cu TVA deductibil.
Din compensarea la sf lunii a TVA deductibil cu TVA colectata rezulta TVA de

recuperat sau de plata astfel:
- daca TVA ded > TVA colect = TVA de recuperat
- daca TVA ded < TVA colect = TVA de plata
4428 TVA neexigibila bifunctional care inreg in credit:
- TVA aferent livrarilor de bunuri cu plata in rate
- TVA aferent livrarilor de bunuri pt care nu s-au intocmit facturi
- TVA aferenta marfurilor din unitatile comerciale cu amanuntul
In debitul contului se inreg:
- TVA aferenta facturilor nesosite
- TVA aferenta cumpararilor cu plata in rate
- TVA aferenta vanzarilor de marfuri in unitatile comerciale cu amanuntul
Soldul final = TVA neexigibila la sf lunii
Sistemul TVA la incasare se modifica incepand anul 2015.
Precizam astfel ca sistemul TVA la incasare este optional si consta in faptul ca:
- exigibilitatea TVA se amana pana la data incasarii contravalorii integrale/partiale a

livrarii de bunuri/prestarii de servicii, iar
- dreptul de deducere a TVA este amanat pana la data la acre TVA aferenta
bunurilor/serviciilor a fost platita furnizorului/prestatorului.
(1) Persoanele impozabile eligibile pentru aplicarea sistemului TVA la încasare,

prevăzute la art. 282 alin. (3) din Codul fiscal, care optează pentru aplicarea sistemului
trebuie să aplice prevederile art. 324 alin. (12) din Codul fiscal.
(2) În situația în care o persoană impozabilă optează pentru aplicarea sistemului TVA
la încasare prevăzut la art. 282 alin. (3) - (8) din Codul fiscal, aceasta trebuie să aplice

sistemul TVA la încasare pentru toate operațiunile realizate, cu excepția operațiunilor
care nu au locul livrării/prestării în România conform prevederilor art. 275 și 278 din
Codul fiscal, precum și a operațiunilor prevăzute la art. 282 alin. (6) lit. a) - d) din Codul
fiscal, pentru care se aplică regulile generale privind exigibilitatea TVA prevăzute la art.
282 alin. (1) și (2), art. 283, 284 și 285 din Codul fiscal.
(3) Potrivit prevederilor art. 319 alin. (20) lit. p) din Codul fiscal, pe facturile emise
de persoanele care aplică sistemul TVA la încasare este obligatorie mențiunea TVA la
încasare, cu excepția operațiunilor pentru care persoanele respective au obligația să aplice
regulile generale de exigibilitate prevăzute la alin. (2).
(4) La determinarea cifrei de afaceri care servește drept referință pentru calculul
plafonului de 2.250.000 lei, prevăzută la art. 282 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal, se au în
vedere baza de impozitare înscrisă pe rândurile din decontul de taxă prevăzut la art. 323
din Codul fiscal corespunzătoare operațiunilor taxabile și/sau scutite de TVA conform
art. 292, 294, 295 și 296 din Codul fiscal, operațiunilor rezultate din activități economice
pentru care locul livrării/prestării se consideră ca fiind în străinătate conform prevederilor
art. 275 și 278 din Codul fiscal, precum și rândurile de regularizări aferente. Nu sunt luate
în calcul sumele înscrise în rândurile din decont aferente unor câmpuri de date
informative cum sunt facturile emise după inspecția fiscală, informații privind TVA
neexigibilă sau nedeductibilă. În cazul persoanelor impozabile care au aplicat regimul de
scutire prevăzut la art. 310 din Codul fiscal și care se înregistrează în scopuri de TVA
conform art. 316 din Codul fiscal, precum și în cazul persoanelor impozabile a căror
înregistrare în scopuri de TVA este anulată din oficiu de către organele fiscale
competente conform art. 316 alin. (11) lit. a) - e) și h) din Codul fiscal și ulterior sunt
înregistrate conform art. 316 alin. (12) din Codul fiscal, nu sunt luate în calculul cifrei de
afaceri livrările de bunuri/prestările de servicii realizate în perioada în care persoana
impozabilă nu a avut un cod de înregistrare în scopuri de TVA conform art. 316 din
Codul fiscal.
(5) Persoana impozabilă care aplică sistemul TVA la încasare și care depășește în
cursul anului calendaristic curent plafonul de 2.250.000 lei prevăzut la art. 282 alin. (3)
lit. a) din Codul fiscal aplică sistemul TVA la încasare până la sfârșitul perioadei fiscale
următoare celei în care plafonul a fost depășit. În cazul acestor persoane impozabile se
aplică corespunzător prevederile art. 324 alin. (14) din Codul fiscal.
(6) În cazul persoanelor impozabile a căror înregistrare în scopuri de TVA este

anulată din oficiu de organele fiscale competente conform art. 316 alin. (11) lit. a) - e) și
h) din Codul fiscal și ulterior sunt înregistrate conform art. 316 alin. (12) din Codul fiscal,
se aplică următoarele reguli:
a) în situația în care organele fiscale competente au anulat din oficiu înregistrarea în

scopuri de TVA a persoanei impozabile conform art. 316 alin. (11) lit. a) - e) și h) din
Codul fiscal și au radiat persoana impozabilă din Registrul persoanelor care aplică
sistemul TVA la încasare, iar înregistrarea în scopuri de TVA conform art. 316 alin. (12)

din Codul fiscal are loc în același an, persoana impozabilă poate aplica regimul normal de
exigibilitate prevăzut la art. 282 alin. (1) și (2), art. 283, 284 și 285 din Codul fiscal sau
poate solicita să fie reînregistrată în Registrul persoanelor care aplică sistemul TVA la
încasare dacă la data înregistrării în scopuri de TVA conform art. 316 alin. (12) din Codul
fiscal cifra de afaceri, determinată potrivit prevederilor art. 282 alin. (3) lit. a) din Codul
fiscal, realizată în anul calendaristic precedent și, respectiv, în anul calendaristic în curs,
nu depășește plafonul de 2.250.000 lei, prin depunerea unei notificări conform art. 324
alin. (12) din Codul fiscal. Nu sunt luate în calculul acestui plafon livrările/prestările
efectuate în perioada din anul respectiv în care persoana impozabilă nu a avut un cod
valabil de TVA;
Metoda de calcul a TVA

Pentru determinarea taxei aferente încasării contravalorii integrale sau parţiale a livrării
de bunuri ori a prestării de servicii, care devine exigibilă la încasare, fiecare încasare
totală sau parţială se consideră că include şi taxa aferentă aplicându-se următorul
mecanism de calcul pentru determinarea sumei taxei, respectiv 19 x 100 / 119, în cazul
cotei standard, şi 9 x 100 / 109 ori 5 x 100 / 105, în cazul cotelor reduse.
Cursul valutar aplicabil
Dacă elementele folosite pentru stabilirea bazei de impozitare a unei operaţiuni, alta decât
importul de bunuri, se exprimă în valută, cursul de schimb care se aplică este ultimul curs
de schimb comunicat de Banca Naţională a României sau ultimul curs de schimb publicat
de Banca Centrală Europeană ori cursul de schimb utilizat de banca prin care se
efectuează decontările, valabil la data la care intervine exigibilitatea taxei pentru
operaţiunea în cauză, iar, în cazul operaţiunilor supuse sistemului TVA la încasare la data
la care ar fi intervenit exigibilitatea taxei pentru operaţiunea în cauză dacă nu ar fi fost
supusă sistemului TVA la încasare.
Cota de TVA
În cazul operaţiunilor supuse sistemului TVA la încasare, cota aplicabilă este cea în
vigoare la data la care intervine faptul generator, cu excepţia situaţiilor în care este emisă
o factură sau este încasat un avans, înainte de data livrării/prestării, pentru care se aplică
cota în vigoare la data la care a fost emisă factura ori la data la care a fost încasat avansul.
În situaţia schimbării cotei se va proceda la regularizare pentru a se aplica cota în vigoare
la data livrării de bunuri sau prestării de servicii.
Notificarea
Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA, care au sediul activităţii
economice în România şi a căror cifră de afaceri în anul calendaristic precedent nu
depăşeşte plafonul de 2.250.000 lei şi care trebuie să aplice sistemul TVA la încasare, au
obligaţia să depună la organele fiscale competente, până la 25 ianuarie inclusiv, o
notificare din care să rezulte că cifra de afaceri din anul calendaristic precedent, nu
depăşeşte plafonul de 2.250.000 lei.
Nu are obligaţia să depună această notificare persoana impozabilă care a aplicat sistemul
TVA la încasare în anul calendaristic precedent şi care este obligată să continue aplicarea
sistemului TVA la încasare ca urmare a faptului că cifra sa de afaceri nu a depăşit în anul
calendaristic precedent plafonul de 2.250.000 lei.
În situaţia în care persoana impozabilă care trebuie să aplice sistemul TVA la încasare, nu

depune notificarea, aceasta va fi înregistrată din oficiu de organele fiscale competente în
Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare, începând cu data
înscrisă în decizia de înregistrare în Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul
TVA.
Persoana impozabilă care aplică sistemul TVA la încasare şi care depăşeşte în cursul
anului calendaristic curent plafonul de 2.250.000 lei are obligaţia să depună la organele
fiscale competente, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare perioadei fiscale în care
a depăşit plafonul, o notificare din care să rezulte cifra de afaceri realizată în vederea
schimbării sistemului aplicat.
În cazul în care persoana impozabilă care depăşeşte plafonul nu depune notificarea
aceasta va fi radiată din oficiu de organele fiscale competente din Registrul persoanelor
impozabile care aplică sistemul TVA la încasare, începând cu data înscrisă în decizia de
radiere din Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare.
Atenţie! În anul 2013, persoana impozabilă care are sediul activităţii economice în
România şi a cărei cifră de afaceri în perioada 1 octombrie 2011 – 30 septembrie 2012
inclusiv, nu depăşeşte plafonul de 2.250.000 lei aplică sistemul TVA la încasare începând
cu 1 ianuarie 2013.
În scopul aplicării acestor prevederi, persoana impozabilă care va aplica sistemul TVA la
încasare începând cu 1 ianuarie 2013 are obligaţia să depună la organele fiscale
competente, până la 25 octombrie 2012 inclusiv, o notificare din care să rezulte că cifra
de afaceri realizată în perioada 1 octombrie 2011 – 30 septembrie 2012 inclusiv nu a
depăşit plafonul de 2.250.000 lei. În situaţia în care persoana impozabilă nu depune
notificarea aceasta va fi înregistrată din oficiu de organele fiscale competente în Registrul
persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare până la 1 ianuarie 2013,
urmând a aplica sistemul TVA la încasare începând cu 1 ianuarie 2013.
Referinte, surse:
- documentar publicat de DGFP Vâlcea
- OG 15/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal
SPLIT TVA
LEGE Nr. 275/2017 din 27 decembrie 2017 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.
23/2017 privind plata defalcată a TVA
EMITENT: PARLAMENTUL ROMÂNIEI PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL
NR. 1036 din 28 decembrie 2017 Parlamentul României adoptă prezenta lege.
ARTICOL UNIC Se aprobă Ordonanţa Guvernului nr. 23 din 30 august 2017 privind
plata defalcată a TVA, adoptată în temeiul art. 1 pct. I.3 din Legea nr. 161/2017 privind
abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe şi publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 706 din 31 august 2017, cu următoarele modificări şi completări:
1. La articolul 1, litera d) se modifică şi va avea următorul cuprins: "d) cont de TVA -
contul dedicat încasării şi plăţii TVA, prevăzut la art. 2 alin. (1) şi
(2)." 2. Articolul 2 se modifică şi va avea următorul cuprins: "ART. 2 (1)
Au obligaţia să deschidă şi să utilizeze cel puţin un cont de TVA persoanele impozabile
înregistrate în scopuri de TVA potrivit art. 316 din Codul fiscal, pentru încasarea şi plata
TVA, şi instituţiile publice înregistrate în scopuri de TVA potrivit art. 316 din Codul

fiscal pentru încasarea TVA, care se află în cel puţin una dintre următoarele situaţii: a) la
31 decembrie 2017 înregistrează obligaţii fiscale reprezentând TVA, restante conform art.
157 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi
completările ulterioare, denumită în continuare Codul de procedură fiscală, cu excepţia
celor a căror executare silită este suspendată în condiţiile art. 235 din Codul de procedură
fiscală, în cuantum mai mare de 15.000 de lei în cazul contribuabililor mari, 10.000 de lei
în cazul contribuabililor mijlocii, 5.000 de lei pentru restul contribuabililor, dacă aceste
obligaţii nu sunt achitate până la data de 31 ianuarie 2018; b) începând cu data de 1
ianuarie 2018 înregistrează obligaţii fiscale reprezentând TVA, restante conform art. 157
din Codul de procedură fiscală, neachitate în termen de 60 de zile lucrătoare de la
scadenţă, cu excepţia celor a căror executare silită este suspendată în condiţiile art. 235
din Codul de procedură fiscală, în cuantum mai mare de 15.000 de lei în cazul
contribuabililor mari, 10.000 de lei în cazul contribuabililor mijlocii, 5.000 de lei pentru
restul contribuabililor; c) se află sub incidenţa legislaţiei naţionale privind procedurile de
prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă. (2) Persoanele impozabile şi instituţiile publice,
înregistrate în scopuri de TVA potrivit art. 316 din Codul fiscal, altele decât cele
prevăzute la alin. (1), pot opta pentru plata defalcată a TVA. Persoanele care optează
pentru aplicarea plăţii defalcate a TVA notifică organul fiscal competent în acest sens. (3)
Plata defalcată a TVA se aplică pentru toate livrările de bunuri/prestările de servicii
taxabile din punct de vedere al TVA conform prevederilor Codului fiscal, pentru care
locul, conform prevederilor art. 275 sau 278 din Codul fiscal, se consideră a fi în
România, efectuate de persoanele prevăzute la alin. (1) şi (2). Nu se aplică plata defalcată
a TVA pentru următoarele operaţiuni: a) operaţiunile pentru care beneficiarul este
persoana obligată la plata taxei conform art. 307 alin. (2) - (6) sau art. 331 din Codul
fiscal; b) operaţiunile supuse regimurilor speciale prevăzute la art. 310 - 315 şi art. 315^1
din Codul fiscal. (4) Conturile de TVA se deschid în lei şi, după caz, în valută. (5)
Persoanele înregistrate în scopuri de TVA prevăzute la alin. (1) şi (2) aplică mecanismul
plăţii defalcate a TVA începând cu ziua următoare celei în care sunt publicate în
Registrul persoanelor care aplică plata defalcată a TVA, pentru facturi/documente emise
conform art. 319 din Codul fiscal şi avansurile încasate începând cu această dată. (6)
Persoanele înregistrate în scopuri de TVA prevăzute la alin. (1) lit. c) care intră sub
incidenţa legislaţiei privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, după
31 decembrie 2017, au obligaţia să notifice organului fiscal competent aplicarea plăţii
defalcate a TVA, până la data de 1 a lunii următoare celei în care au intrat sub incidenţa
legislaţiei privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă. (7) Agenţia
Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) organizează Registrul persoanelor care aplică
plata defalcată a TVA. În registru se înscriu următoarele informaţii: denumirea/numele şi
prenumele persoanei impozabile/instituţiei publice, codul de înregistrare în scopuri de
TVA conform art. 316 din Codul fiscal, data înscrierii în registru, modul de aplicare a
mecanismului plăţii defalcate a TVA, respectiv obligatoriu sau opţional. Registrul este
public şi se afişează pe site-ul ANAF. (8) Înscrierea persoanelor prevăzute la alin. (2) şi
(6) în Registrul persoanelor care aplică plata defalcată a TVA se face de către organul
fiscal competent, în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la data depunerii notificării.
Înscrierea persoanelor prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b) în Registrul persoanelor care
aplică plata defalcată a TVA se face de către organul fiscal competent, astfel: a)

persoanele prevăzute la alin. (1) lit. a), începând cu 1 martie 2018; b) persoanele
prevăzute la alin. (1) lit. b), începând cu data de 1 a celei de a doua luni următoare celei
în care s-a împlinit termenul prevăzut la alin. (1) lit. b). (9) Organul fiscal competent
înscrie din oficiu în Registrul persoanelor care aplică plata defalcată a TVA persoanele
care se află în situaţia prevăzută la alin. (1) lit. c) la data de 31 decembrie 2017, precum şi
persoanele care nu au depus notificarea prevăzută la alin. (6). Înscrierea în Registrul
persoanelor care aplică plata defalcată a TVA se efectuează astfel: a) cu data de 1 martie
2018 pentru persoanele care se află în situaţia prevăzută la alin. (1) lit. c) la data de 31
decembrie 2017; b) cu data de 1 a lunii următoare celei în care organul fiscal constată că
persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA se află în situaţia prevăzută la alin.
(1) lit. c) şi nu a depus notificarea menţionată la alin. (6). (10) Persoanele prevăzute la
alin. (2) pot renunţa la aplicarea mecanismului plăţii defalcate a TVA la sfârşitul anului
fiscal, dar nu mai devreme de un an de la data la care au fost înscrişi în Registrul
persoanelor care aplică plata defalcată a TVA, dacă nu se află în niciuna dintre situaţiile
prevăzute la alin. (1), prin depunerea unei notificări în acest scop la organul fiscal
competent. Radierea din Registrul persoanelor care aplică plata defalcată a TVA se face
de către organul fiscal competent, în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data
depunerii notificării. (11) Persoanele prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b) pot renunţa la
aplicarea mecanismului plăţii defalcate a TVA după o perioadă de minimum 6 luni de la
data în care nu se mai află în niciuna dintre situaţiile prevăzute la alin. (1), prin depunerea
unei notificări în acest scop la organul fiscal competent. Radierea din Registrul
persoanelor care aplică plata defalcată a TVA se face de către organul fiscal competent,
în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data depunerii notificării. (12) Persoanele
prevăzute la alin. (1) lit. c) pot renunţa la aplicarea mecanismului plăţii defalcate a TVA
după ieşirea de sub incidenţa legislaţiei privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi
de insolvenţă, dacă nu se mai află în niciuna dintre situaţiile prevăzute la alin. (1), prin
depunerea unei notificări în acest scop la organul fiscal competent. Radierea din Registrul
persoanelor care aplică obligatoriu plata defalcată a TVA se face de către organul fiscal
competent, în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data depunerii notificării. (13)
Persoanele prevăzute la alin. (10) - (12) nu mai aplică mecanismul plăţii defalcate a TVA
începând cu data radierii din registru." 3. Articolul 3 se modifică şi va avea următorul
cuprins: "ART. 3 (1) Persoanele impozabile, cu excepţia instituţiilor publice, înregistrate
în scopuri de TVA, au obligaţia să plătească contravaloarea TVA aferente achiziţiilor de
bunuri şi servicii într-un cont de TVA al furnizorului/prestatorului care aplică
mecanismul plăţii defalcate a TVA. (2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1),
persoanele fizice impozabile şi persoanele nestabilite în România din punctul de vedere al
TVA şi care nu sunt înregistrate şi nu au obligaţia să se înregistreze în scopuri de TVA
conform art. 316 din Codul fiscal nu au obligaţia să plătească contravaloarea TVA
aferente achiziţiilor de bunuri şi servicii efectuate în contul distinct deschis de
furnizor/prestator, conform art. 2 alin. (1) şi (2). (3) Persoanele înregistrate în scopuri de
TVA conform art. 316 din Codul fiscal care aplică mecanismul plăţii defalcate a TVA au
obligaţia să plătească contravaloarea TVA aferente achiziţiilor de bunuri şi servicii din
contul de TVA, cu excepţia operaţiunilor prevăzute la art. 14 alin. (1). (4) Pentru
determinarea TVA care se plăteşte în contul de TVA al furnizorului/prestatorului, în
cazul plăţii parţiale a contravalorii livrării de bunuri ori a prestării de servicii, precum şi

în cazul plăţii unui avans, fiecare plată se consideră că include şi TVA aferentă care se
determină prin aplicarea procedeului sutei mărite, respectiv 19 x 100/119, în cazul cotei
standard, şi 9 x 100/109 sau 5 x 100/105, în cazul cotelor reduse. Beneficiarii care plătesc
parţial o factură în care sunt înscrise operaţiuni supuse mai multor cote de TVA şi/sau
mai multor regimuri de impozitare sunt obligaţi să aloce sumele plătite cu prioritate
pentru operaţiunile supuse regimului normal de taxare, în ordinea descrescătoare a
cotelor. Prin excepţie, în cazul în care contractul/clientul menţionează că suma va fi
alocată unei anumite părţi din factură, beneficiarul va aloca în acest sens suma plătită. (5)
Prevederile alin. (1) şi (3) nu se aplică: a) în situaţia în care plata nu se efectuează direct
de beneficiar către furnizor/prestator; b) în situaţia în care plata se efectuează în natură; c)
în situaţia în care plata se efectuează prin compensare; d) în situaţiile prevăzute la art. 14
alin. (1) şi art. 15 alin. (5); e) în cazul finanţării acordate de instituţiile de credit şi
instituţiile financiare nebancare prin preluarea creanţelor." 4. La articolul 5, alineatele (2),
(3) şi (4) se abrogă. 5. La articolul 5, alineatele (5) - (7) se modifică şi vor avea următorul
cuprins: "(5) Conturile de TVA pot fi deschise, în condiţiile prevăzute de prezentul
articol, automat de către instituţiile de credit pentru clienţii acestora care sunt înregistraţi
în scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal, fără a fi necesară o cerere din
partea acestora, cu obligativitatea comunicării imediate a contului, a condiţiilor de
utilizare şi a costurilor aferente. Clienţii au dreptul ca, ulterior primirii comunicării de la
instituţia de credit, să opteze pentru păstrarea contului sau renunţarea unilaterală la acesta
în termen de cel mult 90 de zile lucrătoare de la comunicare. Deschiderea conturilor se
realizează cu respectarea condiţiilor prevăzute în prezentul articol. (6) Instituţiile de
credit care optează pentru deschiderea automată a conturilor de TVA potrivit alin. (5) nu
pot percepe niciun cost clienţilor care nu îşi exprimă opţiunea în perioada de 90 de zile
lucrătoare de la comunicare sau celor care au denunţat unilateral deschiderea contului, cu
condiţia ca aceştia să nu fi efectuat operaţiuni de încasări şi plăţi prin contul respectiv. (7)
Pentru clienţii prevăzuţi la alin. (6), instituţiile de credit închid automat conturile de TVA
care au fost deschise potrivit alin. (5), la expirarea celor 90 de zile lucrătoare de la
comunicare." 6. La articolul 6, alineatele (2) şi (3) se abrogă. 7. La articolul 7, alineatul
(1) se abrogă. 8. La articolul 8, litera h) se abrogă. 9. La articolul 9 alineatul (1), literele
a), b), j) şi l) se modifică şi vor avea următorul cuprins: "a) TVA achitată
furnizorului/prestatorului, aferentă achiziţiilor de bunuri/servicii, inclusiv taxa aferentă
avansurilor; b) TVA achitată la bugetul de stat;
.......................................................................... j) sume transferate în contul curent, în
cazul persoanelor care nu mai au obligaţia de a avea un cont conform art. 2 alin. (1) şi (2)
şi nu mai au obligaţii de plată privind TVA;
.......................................................................... l) alte sume rezultate din operaţiuni care
dau dreptul la debitarea contului, stabilite prin ordin al preşedintelui ANAF;". 10. La
articolul 9 alineatul (1), litera m) se abrogă. 11. La articolul 10, alineatul (1) se modifică
şi va avea următorul cuprins: "ART. 10 (1) Instituţiile publice au obligaţia să efectueze
plata TVA aferente achiziţiilor de bunuri şi servicii, direct din conturile corespunzătoare
de cheltuieli bugetare sau de disponibilităţi, după caz. Instituţiile publice prevăzute la art.
2 alin. (1) şi (2) au obligaţia de a transfera integral sumele încasate în contul de TVA,
aferente livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii, inclusiv TVA aferentă avansurilor, în
conturile de venituri bugetare la care se evidenţiază sumele aferente bunurilor/serviciilor

facturate." 12. Articolul 12 se abrogă. 13. Articolul 13 se modifică şi va avea următorul
cuprins: "ART. 13 Persoanele impozabile şi instituţiile publice, înregistrate în scopuri de
TVA potrivit art. 316 din Codul fiscal, prevăzute la art. (2) alin. (1) şi (2) au obligaţia să
comunice contul de TVA beneficiarilor prevăzuţi la art. 3 alin. (1)." 14. La articolul 14,
alineatul (2) se abrogă. 15. Articolul 15 se modifică şi va avea următorul cuprins: "ART.
15 (1) Persoanele impozabile şi instituţiile publice, înregistrate în scopuri de TVA
potrivit art. 316 din Codul fiscal, prevăzute la art. 2 alin. (1) şi (2), au obligaţia să vireze
în contul de TVA propriu, în termen de 30 zile lucrătoare de la încasarea contravalorii
livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii: a) TVA aferentă încasărilor prin utilizarea
cardurilor de credit/debit sau a substitutelor de numerar; b) TVA care nu a fost plătită în
contul de TVA de către alte persoane decât cele prevăzute la art. 3 alin. (1). Opţional
poate fi virată în contul de TVA şi TVA care nu a fost plătită în contul de TVA de către
persoanele prevăzute la art. 3 alin. (1); c) TVA aferentă instrumentelor de plată emise
anterior datei de la care furnizorul/prestatorul aplică plata defalcată a TVA şi încasate
după această dată. (2) Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA potrivit art.
316 din Codul fiscal, prevăzute la art. 2 alin. (1) şi (2), au obligaţia să depună în
numerar/să vireze în contul de TVA propriu, în termen de 30 de zile lucrătoare de la
încasarea contravalorii livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii, diferenţa între TVA
aferentă încasărilor în numerar şi TVA aferentă plăţilor în numerar efectuate într-o zi. În
cazul instituţiilor publice înregistrate în scopuri de TVA potrivit art. 316 din Codul fiscal,
prevăzute la art. 2 alin. (1) şi (2), TVA aferentă contravalorii livrărilor de
bunuri/prestărilor de servicii încasate în numerar se transferă integral în contul de TVA
propriu, în termen de 30 zile lucrătoare de la încasare. (3) Persoanele impozabile şi
instituţiile publice, înregistrate în scopuri de TVA potrivit art. 316 din Codul fiscal,
prevăzute la art. 2 alin. (1) şi (2), au obligaţia să vireze în contul de TVA propriu, în
termen de 30 de zile lucrătoare de la încasare, TVA aferentă facturilor emise înainte de
data la care aplică plata defalcată a TVA şi achitate după această dată, care nu au fost
încasate în contul de TVA. (4) În cazul în care creanţele rezultate din livrări de
bunuri/prestări de servicii sunt cesionate altor persoane, de furnizorul/prestatorul care
aplică plata defalcată a TVA, cesionarul are obligaţia să plătească în contul de TVA al
furnizorului/prestatorului cedent contravaloarea TVA din factura care face obiectul
cesiunii. În situaţia în care suma încasată de la cesionar este inferioară taxei pe valoarea
adăugată din factura care face obiectul cesiunii, la data încasării acestei sume,
furnizorul/prestatorul virează diferenţa în contul de TVA propriu. Nu intră sub incidenţa
acestor prevederi operaţiunile de la art. 3 alin. (5) lit. e). (5) În cazul sumelor puse într-un
cont de garanţii la dispoziţia furnizorului/prestatorului care aplică plata defalcată a TVA,
cont escrow sau alt cont similar la care furnizorul/prestatorul nu are acces decât după
îndeplinirea anumitor condiţii, la momentul eliberării sumelor din aceste conturi
furnizorul/prestatorul are obligaţia să vireze în contul de TVA propriu, în termen de 30 de
zile lucrătoare de la eliberarea sumelor, TVA aferentă. (6) Dispoziţiile alin. (1) - (3) nu se
aplică persoanelor impozabile prevăzute la art. 2 alin. (1) şi (2) care au înfiinţate popriri
asupra conturilor." 16. Articolul 16 se modifică şi va avea următorul cuprins: "ART. 16
Contul de TVA poate fi executat silit numai pentru plata TVA datorate bugetului de stat,
precum şi în baza unor titluri executorii, potrivit legii, pentru TVA aferentă unor achiziţii
de bunuri şi/sau servicii." 17. Articolul 17 se modifică şi va avea următorul cuprins:

"ART. 17 După încetarea existenţei persoanei impozabile prevăzute la art. 2 alin. (1) şi
(2), sumele existente în contul/conturile de TVA pentru care statul are calitatea de
creditor se fac venit la bugetul de stat." 18. Articolul 18 se modifică şi va avea următorul
cuprins: "ART. 18 Constituie contravenţii următoarele fapte, dacă nu au fost săvârşite în
astfel de condiţii ca, potrivit legii, să fie considerate infracţiuni: a) plata TVA de către
persoanele impozabile şi instituţiile publice prevăzute la art. 3 alin. (1), în alt cont decât
contul de TVA al furnizorului/prestatorului prevăzut la art. 2 alin. (1) şi (2), dacă nu se
corectează plata eronată prin plata TVA în contul de TVA al furnizorului/prestatorului în
termen de 7 zile lucrătoare de la data efectuării plăţii eronate, fără a depăşi 30 de zile
lucrătoare de la data plăţii eronate; b) plata TVA de către persoanele impozabile şi
instituţiile publice prevăzute la art. 3 alin. (1), în alt cont decât contul de TVA al
furnizorului/prestatorului prevăzut la art. 2 alin. (1) şi (2), dacă nu se corectează plata
eronată prin plata TVA în contul de TVA al furnizorului/prestatorului în termen de 30 de
zile lucrătoare de la data efectuării plăţii eronate; c) nerespectarea de către persoanele
impozabile înregistrate în scopuri de TVA potrivit art. 316 din Codul fiscal, prevăzute la
art. 2 alin. (1) şi (2), a obligaţiei prevăzute la art. 3 alin. (3), dacă nu se corectează plata
eronată prin plata TVA din contul de TVA propriu în termen de 7 zile lucrătoare de la
data efectuării plăţii eronate, fără a depăşi 30 de zile lucrătoare de la data plăţii eronate;
d) nerespectarea de către persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA potrivit
art. 316 din Codul fiscal, prevăzute la art. 2 alin. (1) şi (2), a obligaţiei prevăzute la art. 3
alin. (3), dacă nu se corectează plata eronată prin plata TVA din contul de TVA propriu
în termen de 30 de zile lucrătoare de la data efectuării plăţii eronate; e) nerespectarea de
către persoanele impozabile şi instituţiile publice, înregistrate în scopuri de TVA potrivit
art. 316 din Codul fiscal, prevăzute la art. 2 alin. (1) şi (2), a obligaţiilor prevăzute la art.
2 alin. (6) şi la art. 13; f) nerespectarea de către persoanele impozabile şi instituţiile
publice, înregistrate în scopuri de TVA potrivit art. 316 din Codul fiscal, prevăzute la art.
2 alin. (1) şi (2), a obligaţiilor prevăzute la art. 15 alin. (1) - (3) şi art. 22 alin. (5), dacă
corecţia se efectuează în termen de 30 de zile lucrătoare de la data la care a intervenit
obligaţia de virare/depunere a sumelor; g) nerespectarea de către persoanele impozabile şi
instituţiile publice, înregistrate în scopuri de TVA potrivit art. 316 din Codul fiscal,
prevăzute la art. 2 alin. (1) şi (2), a obligaţiilor prevăzute la art. 15 alin. (1) - (3) şi art. 22
alin. (5), dacă nu se efectuează corecţia în termen de 30 de zile lucrătoare de la data la
care a intervenit obligaţia de virare/depunere a sumelor; h) nerespectarea de către
persoanele impozabile şi instituţiile publice, înregistrate în scopuri de TVA potrivit art.
316 din Codul fiscal, prevăzute la art. 2 alin. (1) şi (2), a obligaţiilor prevăzute la art. 15
alin. (4) şi (5), dacă nu se efectuează virarea/depunerea în contul de TVA în termen de 7
zile lucrătoare de la data la care a intervenit această obligaţie, fără a depăşi 30 de zile
lucrătoare de la data la care a intervenit obligaţia de virare a sumelor; i) nerespectarea de
către persoanele impozabile şi instituţiile publice, înregistrate în scopuri de TVA potrivit
art. 316 din Codul fiscal, prevăzute la art. 2 alin. (1) şi (2), a obligaţiilor prevăzute la art.
15 alin. (4) şi (5), dacă nu se efectuează virarea/depunerea în contul de TVA în termen de
30 de zile lucrătoare de la data la care a intervenit această obligaţie; j) debitarea contului
de TVA de către titular cu alte sume decât cele prevăzute la art. 9 alin. (1), dacă nu se
reîntregeşte suma debitată eronat în termen de 7 zile lucrătoare de la data debitării
eronate, fără a depăşi 30 de zile lucrătoare de la data debitării eronate; k) debitarea

contului de TVA de către titular cu alte sume decât cele prevăzute la art. 9 alin. (1), dacă
nu se reîntregeşte suma debitată eronat în termen de 30 zile lucrătoare de la data debitării
eronate." 19. La articolul 19 alineatul (1), partea introductivă şi litera a) se modifică şi
vor avea următorul cuprins: "ART. 19 (1) Prin derogare de la prevederile art. 8 alin. (2)
lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi
completările ulterioare, următoarele contravenţii se sancţionează după cum urmează: a)
contravenţiile prevăzute la art. 18 lit. a) şi b), cu o penalitate de 0,06% pe zi din suma
plătită eronat începând cu ziua efectuării plăţii eronate până la data corectării acesteia
prin plata în contul de TVA al furnizorului/prestatorului sau prin prezentarea dovezii
efectuate de către furnizor a transferului sumei în contul de TVA în situaţia prevăzută la
art. 15 alin. (1) lit. b);". 20. La articolul 19 alineatul (1), litera b) se abrogă. 21. La
articolul 19 alineatul (1), literele c) - j) se modifică şi vor avea următorul cuprins: "c)
contravenţia prevăzută la art. 18 lit. c), cu o penalitate de 0,06% pe zi din suma plătită
eronat, începând cu ziua efectuării plăţii până la data plăţii din contul de TVA, dar nu mai
mult de 30 de zile lucrătoare de la data efectuării plăţii eronate; d) contravenţia prevăzută
la art. 18 lit. d), cu o amendă egală cu 10% din suma reprezentând TVA plătită eronat din
alt cont decât contul de TVA propriu; e) contravenţia prevăzută la art. 18 lit. f), cu o
penalitate de 0,06% pe zi începând cu ziua în care trebuie virată/depusă suma până la data
virării/depunerii acesteia în contul de TVA, dar nu mai mult de 30 de zile lucrătoare de la
data la care a intervenit obligaţia de virare/depunere a sumelor; f) contravenţia prevăzută
la art. 18 lit. g), cu o amendă egală cu 10% din suma reprezentând TVA
nevirată/nedepusă în contul de TVA; g) contravenţia prevăzută la art. 18 lit. h), cu o
penalitate de 0,06% pe zi începând cu ziua în care trebuie virată suma până la data virării
acesteia în contul de TVA, dar nu mai mult de 30 de zile lucrătoare de la data la care a
intervenit obligaţia de virare a sumelor; h) contravenţia prevăzută la art. 18 lit. i), cu o
amendă egală cu 10% din suma reprezentând TVA nevirată/nedepusă în contul de TVA;
i) contravenţia prevăzută la art. 18 lit. j), cu o penalitate de 0,06% pe zi din suma debitată
eronat, începând cu ziua debitării eronate până la data corectării prin reîntregirea sumei
debitate eronat, dar nu mai mult de 30 de zile lucrătoare de la data debitării eronate; j)
contravenţia prevăzută la art. 18 lit. k), cu o amendă egală cu 50% din suma reprezentând
TVA debitată eronat." 22. Articolul 20 se modifică şi va avea următorul cuprins: "ART.
20 În cazul furnizorilor/prestatorilor care aplică plata defalcată a TVA şi care nu au
comunicat contul de TVA beneficiarilor, beneficiarii prevăzuţi la art. 3 alin. (1) au
obligaţia să plătească suma reprezentând TVA aferentă achiziţiilor în contul de TVA al
furnizorului/prestatorului deschis la Trezoreria Statului." 23. La articolul 22, alineatele
(1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins: "ART. 22 (1) Prevederile art. 1 - 11
şi ale art. 13 - 15 se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2018, pentru facturi/alte
documente emise conform art. 319 din Codul fiscal şi avansuri încasate începând cu 1
ianuarie 2018. (2) În perioada 1 octombrie 2017 - 31 decembrie 2017, prevederile art. 1 -
11 şi ale art. 13 - 15 se aplică opţional. Persoanele impozabile prevăzute la art. 2 alin. (1)
şi (2) care optează pentru plata defalcată a TVA în perioada 1 octombrie - 31 decembrie
2017 notifică organul fiscal competent şi aplică mecanismul începând cu ziua următoare
celei în care sunt publicate în Registrul persoanelor care aplică plata defalcată a TVA,
pentru facturi/alte documente emise conform art. 319 din Codul fiscal şi avansurile

încasate, începând cu această dată." 24. La articolul 22, alineatele (3) şi (4) se abrogă. 25.
La articolul 22, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(5) În perioada 1
octombrie - 31 decembrie 2017, persoanele prevăzute la alin. (2) au obligaţia să vireze în
contul de TVA propriu, în termen de maximum 7 zile lucrătoare de la încasarea
contravalorii livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii TVA care nu a fost plătită în
contul de TVA de către beneficiarii prevăzuţi la art. 3 alin. (1), care nu au optat pentru
aplicarea mecanismului privind plata defalcată a TVA." 26. Articolul 23 se modifică şi va
avea următorul cuprins: "ART. 23 Persoanele impozabile şi instituţiile publice,
înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal, care optează pentru
plata defalcată a TVA în perioada 1 octombrie - 31 decembrie 2017, beneficiază de
următoarele facilităţi: a) o reducere cu 5% a impozitului pe profit/pe veniturile
microîntreprinderilor aferent trimestrului IV al anului fiscal 2017. În cazul plătitorilor de
impozit pe profit care au obligaţia de a declara şi plăti impozit pe profit, 5% se aplică la o
pătrime din impozitul pe profit datorat pentru anul fiscal 2017. Pentru plătitorii de
impozit pe profit reducerea se înscrie în mod distinct în declaraţia anuală de impozit pe
profit; b) anularea penalităţilor de întârziere aferente obligaţiilor fiscale principale
reprezentând TVA, restante la 30 septembrie 2017, inclusiv." 27. La articolul 24 alineatul
(1), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins: "a) toate obligaţiile fiscale
principale reprezentând TVA, restante la data de 30 septembrie 2017, inclusiv, precum şi
cele stabilite prin decizii de impunere comunicate până la data de 30 septembrie 2017, cu
termen de plată după această dată, se sting prin orice modalitate prevăzută de Codul de
procedură fiscală, până la data de 21 decembrie 2017, inclusiv;". 28. La articolul 24,
alineatul (13) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(13) Contribuabilii care, la data
de 31 decembrie 2017, inclusiv, au cereri de rambursare în curs de soluţionare pentru
care, ulterior acestei date, organul fiscal central respinge total sau parţial rambursarea
beneficiază de anularea penalităţilor de întârziere potrivit prezentului articol, dacă achită
obligaţiile de plată de care depinde anularea, nestinse prin compensare cu sumele
individualizate în cererea de rambursare, în 30 de zile lucrătoare de la data comunicării
deciziei prin care se respinge rambursarea." 29. După articolul 24 se introduce un nou
articol, articolul 25, cu următorul cuprins: "ART. 25 Persoanele impozabile care optează
pentru aplicarea mecanismului privind plata defalcată a TVA după 1 ianuarie 2018
beneficiază de o reducere cu 5% a impozitului pe profit/pe veniturile
microîntreprinderilor aferent perioadei în care aplică sistemul. De aceeaşi facilitate
beneficiază, începând cu 1 ianuarie 2018, şi persoanele care au optat pentru aplicarea
mecanismului plăţilor defalcate a TVA în anul 2017." Această lege a fost adoptată de
Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din
Constituţia României, republicată.
B. ALTE IMPOZITE SI TAXE

In aceasta categorie sunt evidentiate datoriile fata de bugetul statului sau bugetele
locale privind impozitele taxele si varsamintele asimilate, cum ar fi accizele, impozitul pe

titeiul din productia interna si pe gaze naturale, impozitul pe dividende, impozitul pe
cladiri si pe terenuri si alte impozite si taxe.
Contabilitatea acestor impozite este evidentiata in ct 446 Alte impozite si taxe care
este un cont de pasiv.
In credit se evidentiaza valoarea taxelor si a altor impozite datorate bugetului statului
si in debit se inregistreaza sumele aferente platii acestor datorii.
Legislatie,
-Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, Ultima actualizare : Ordonanța de

urgență a Guvernului nr. 79/2017 din 8 noiembrie 2018
- LEGEA 31/1990, ACTUALIZATA LA ZI
- OMFP 3055/2009 ACTUALIZATA LA ZI
- CODUL MUNCII ACTUALIZAT
- CODUL DE PROCEDURA FISCALA CU NORME METODOLOGICE DE
APLICARE 2018
- ORDINE ALE PRESEDINTELUI SI VICEPRESEDINTILOR ANAF
- HOTARARI DE GUVERN

Suport Curs Contabilitate - EUROASIA 2019

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport Curs Contabilitate - EUROASIA 2019

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SUPORT CURS

CONTABIL COR: 343303

Ianuarie 2018 Page 1

Sistemul informational se compune dintr-un ansamblu de fluxuri informationale

Clasificarea informatiilor economice:

1.Dupa continutul lor pot fi de planificare sau programare(informatii efective si de

Ianuarie 2018 Page 2

Surse de date si informatii economice

1.Planificarea economica care furnizeaza date de plan si prognoza economica .

Obiectivele evidentei economice sunt :

Ianuarie 2018 Page 3

1.Sa furnizeze informatiile necesare elaborarii planurilor si programele de activitate

Ianuarie 2018 Page 4

1.Functia de inregistrare si prelucrare a datelor consta in consemnarea potrivit unor

Ianuarie 2018 Page 5

1.Conceptia Juridica – conform acesteia obiectul de studiu al contabilitatii îl constituie

Patrimoniul este alcatuit din doua parti :

Ianuarie 2018 Page 6

2.Conceptia Economica – considera ca obiectul contabilitatii îl constituie elaborarea si

BUNURI ECONOMICE = CAPITAL PROPRIU + OBLIGATII (CAPITAL

3.Conceptia Financiara – considera ca obiectul de studiu al contabilitatii îl constitue

Ianuarie 2018 Page 7

Specific pentru contabilitate este faptul ca elaboreaza si aplica in practica procedeele cu

In calitate de stiinta a evidentei , contabilitatea elaboreaza o teorie si o metoda

Analizând circuitul valorilor economice contabilitatea descompune acest circuit

III.CARACTERIZAREA PRINCIPALELOR ACTIVE PATRIMONIALE

Activele imobilizate denumite si bunuri de imobile cuprind toate acele valori

Ianuarie 2018 Page 8

A.Imobilizarile necorporale cuprind toate acele valori economice care nu imbraca

c)Concesiuni , brevete ,licente , marci de fabrica si alte drepturi similare

d)Fondul comercial reprezinta cheltuieli efectuate pentru mentinerea sau

B.Imobilizari corporale denumite active fixe tangibile ,cuprind bunurile

Ianuarie 2018 Page 9

C.Imobilizarile financiare denumite si investitii finaciare sau de portofoliu , cuprind

a)Titluri de participare sau participatiile reprezinta titluri de valoare

b)Creantele drepturile generate de operatia de acordare de

Ianuarie 2018 Page 10

Creantele sau valorile in curs de decontare – reprezinta valorile economice avansate

Efecte comerciale de primit – reprezinta titlurile de valoare negociabile care atesta

Titlurile de plasament si disponibilitatile banesti denumite si valori financiare sau

Ianuarie 2018 Page 12

Activele de regularizare si rectificative

Ianuarie 2018 Page 13

Exista 3 tipuri de amortizare :

Amortizarea accelerata – consta in includerea ,in primul an de functionare ,in

Ianuarie 2018 Page 14

IV.CARACTERIZAREA PRINCIPALELOR PASIVE PATRIMONIALE

Ianuarie 2018 Page 15

V.STRUCTURA CHELTUIELI - VENITURI

Ianuarie 2018 Page 17

7.Principiul permanentei metodelor sau al continuitatii

9.Principiul continuitatii activitatii

10.Principiul costului istoric

11.Principiul dublei înregistrari

12.Principiul patrimoniului închis

VII.PROCEDEELE SI INSTRUMENTELE CONTABILITATII

Ianuarie 2018 Page 19

VIII.DOCUMENTAREA OPERATIUNILOR ECONOMICE

Documentarea ca procedeu al metodei contabilitatii este actiunea de culegere si

Ianuarie 2018 Page 21

1. denumirea documentelor (factura,chitanta, aviz de expediere....)

2. denumirea unitatii emitente, adresa sau compartimentul si sectorul care a întocmit

Ianuarie 2018 Page 22