Date generale privind interprinderea Fig nr. 1.

Sigla Agrana România

Sursa: www.agrana.ro.
Grupul AGRANA este o companie multinationala cu sediul in Austria. În 1998, Agrana Zucker
GmbH începe investiția în România prin achiziționarea mai multor fabrici de zahăr: S.C.
Danubiana Roman S.A., S.C. Zahărul Buzău S.A., S.C. Beta Țăndărei S.A. În anul 2005, intervine
o modificare majoră la nivelul acestei întreprinderi. Societățile care făceau parte din Divizia Zahăr
a grupului din România, amintite mai sus au fuzionat sub numele de S.C.Agrana România S.A.,
formând o singură companie cu sediul central în București.

 Nume companie: S.C. Agrana România S.A.

 CUI: 2083754
 Registrul comerțului: J40/4411/2008
 Domeniul de activitate: Industrie
 Anul înfiinţării: 2005
 Produse / Servicii: Zahăr
 Sediu central: Şos. Străuleşti nr. 178-180, sect. 1, cod 013339, Bucureşti
 Contact relaţii cu publicul: Tel: 0372-381.000, Fax: 0372-381.199.
AGRANA ROMANIA este parte a celui mai mare producãtor european de zahãr şi este
perfect adaptatã sã rãspundã cerinţelor tuturor tipurilor de clienţi, fie ei industriali, retaileri sau din
segmentul HoReCa. Ca parte a grupului, existã acces la toate produsele grupului şi compania este
în stare sã satisfacã cele mai complexe cerinţe.
Activitatea principală a companiei este producerea de zahăr, atât din zahăr brut importat
cât și din sfeclă de zahăr. AGRANA Romania este unul dintre cei mai importanți furnizori de zahăr
pentru îndulcitori și pentru industria băuturilor răcoritoare, pentru vânzarea zahărului cu
amănuntul pe plan internațional, dar mai ales, este un furnizor pentru comercianții care vând
zahărul cu amănuntul în orașele mici și satele din întreaga țară.
 Produsele AGRANA ROMANIA respectã toate standardele europene în domeniul
protecţiei şi siguranţei alimentare. Controlul calitãţii se asigurã de la materia primã folositã (sfecla
de zahãr şi zahãrul brut), tehnologiile de fabricaţie, ambalajele folosite şi pânã la logistica şi
depozitarea produselor.Compania asigurã servicii de consultanţã agricolã şi, printr-o echipã de
profesionişti, verificã în teren respectarea tehnologiilor agricole pentru obţinerea de produse
superioare, nemodificate genetic şi sãnãtoase.

Zahãrul brut importat este achiziţionat dupã o atentã selecţie a furnizorilor, iar materia
primã este trecutã prin numeroase filtre de verificare a calitãţii şi prin analize laborioase şi
amãnunţite efectuate în laboratoare acreditate din România şi strãinãtate.Intregul proces de
producţie este atent monitorizat pentru menţinerea asepticitãţii produsului final; existã o serie de
sisteme de siguranţã care protejeazã produsul de orice potenţiale corpuri strãine.

AGRANA ROMANIA are un sistem logistic performant (camioane şi cisterne proprii) şi

este singura companie care poate livra zahãr în cele mai diverse şi eficiente metode: în big-bags,
în cisternã (vrac), în containere etc
Diviziile de Zahar si Amidon ale companiei sint active in toata Europa iar Divizia Fructe
in toate continentele. Pe aceste piete, obiectivul companiei Agrana este de a deveni lider in
rafinarea industriala a produselor agricole. In prezent Agrana este unul din cei mai mari furnizori
de zahar pe piata Europei Centrale, Divizia Amidon a grupului este unul din liderii furnizorilor de
specialitati din Europa iar Divizia Fructe este liderul mondial in prepararea fructelor si unul din
cei mai cunoscuti furnizori de concentrat de fructe din Europa.
În momentul de faţă compania AGRANA deţine o fabrică de zahăr în Roman, în Buzău si
o fabrică de amidon în Ţăndărei.
Fabrica din Roman|
Unitatea de producție a zahărului obținut din sfeclă de zahăr este situată în Roman, județul Neamț.
Fabrica de zahăr Agrana din Roman este partenerul cel mai important pentru mii de cultivatori de
sfeclă de zahăr și pentru proprietarii de terenuri agricole din estul României, de la granița cu
Ucraina până la Galați în sud. Specialiștii companiei AGRANA prezintă informații agro-tehnice
generale și în același timp acordă sprijin agricultorilor în vederea dezvoltării culturilor arabile. Una
dintre cele mai importante preocupări ale fabricii este să redea solului o structura favorabilă din
punct de vedere sanitar. Unul din obiectivele companiei AGRANA România este de a aduce
cultura românească de sfeclă de zahăr la un nivel competitiv în Europa.Încă de la înființare,
compania AGRANA Romania a investit în modernizarea producției de zahăr din sfeclă și a
rafinării zahărului brut, în tehnologii moderne de cultivare a sfeclei de zahăr, precum si în utilaje
și mașini agricole pentru producția și recoltarea sfeclei de zahăr. Pe langa activitatea de obtinere
a zaharului si ambalare, exista si o productie de produse zaharoase, ciocolata, bomboane si rahat.
Fabrica din Buzau

Unitatea de producție a zahărului brut obținut din trestie de zahăr este localizată în Buzău, județul
Buzău. Fabrica a fost proiectată atât pentru producția de zahăr din sfeclă de zahăr cât și pentru cea
a zahărului brut din trestie de zahăr. Din 1998 a fost modificată din punct de vedere tehnologic
pentru a procesa doar zahăr brut. Capacitatea de procesare a fabricii este de 1.000 de tone zahăr
brut pe zi.Compania AGRANA Romania a investit in retehnologizarea și modernizarea
producției, ultima achiziție a companiei fiind un sistem automat de ambalare pungi. Astfel, s-a
obținut o calitate ireproșabilă a ambalajelor, realizându-se performanța ca doar 2 operatori să poată
ambala 60 de tone in 12 ore, crescând productivitatea cu 24 de tone/schimb.

Fabrica AGFD Țăndărei | România

Fabrica AGFD Ţăndărei SRL este situată în sud-estul României, la jumătatea distanţei dintre
Bucureşti şi Constanţa.Fabrica a fost preluată de AGRANA în decembrie 2001 şi, după un
ambiţios program de investiţii, în aprilie 2002, a reînceput procesul de producţie. Produse
principale ale companiei sunt: amidon nativ şi modificat, siropuri glucoză şi maltoză, germeni,
gluten şi tărâţe de porumb. Capacitatea anuală de producţie a fabricii este de 36.000 tone de
porumb. Societatea deţine spaţii moderne de depozitare şi prelucrare pentru aproximativ 20.000
tone de cereale. De asemenea, deţine mijloace de transport speciale destinate transportului vrac al
pulberilor (amidon) şi lichidelor alimentare vâscoase (glucoză).Cea mai importantă preocupare a
companiei din ultimii ani a fost sa găsească şi să investească în modalităţi eficiente de optimizare
a consumului de energie şi de protecţie a mediului.
Gama de produse

Zahăr retail. Ilustrat prin cele peste 200 000 de tone de zahăr produse anual şi prin poziţia
de lider de piaţă, succesul Agrana în Romania se bazează pe două elemente: calitatea deosebită a
materiei prime folosite şi eficienţa procesului de prelucrare. Producţia de zahăr este asigurată prin
fabricile de la Roman şi Buzău.

Zahăr Mărgăritar. S.C. Agrana România S.A. este un furnizor important pentru sectorul
retail fiind prezent atât în toate reţelele mari de supermarket-uri, cât şi în micile magazine. Oferta
de retail S.C. Agrana România S.A. acoperă toată gama de produse necesare clienţilor.
Brandul premium al S.C. Agrana România S.A., zahărul Mărgăritar este un produs nelipsit în orice
bucătărie şi ingredientul indispensabil al reuşitei, “ajutându-te să împarţi cu cei dragi micile
satisfacţii ale vieţii”. Zahărul Mărgăritar este disponibil în diferite ambalaje şi forme de prezentare
în toate magazinele şi hypermarket-urile (cristal, cubic, pudră sau brun).

 Mărgăritar Cristal – cristale de mărime medie, liber curgătoare, de culoare albă. Dulce,
fără miros sau gust străin.
 Mărgăritar Fin – cristale de zahăr fin de mărime mică, uniforme, de culoare albă,
uscate, nelipicioase, neaglomerate, liber curgătoare. Dulce, fără miros şi
gust străin, atât în stare solidă, cât şi în soluţie.
 Mărgăritar Pudră – pudră albă, dulce, fără miros sau gust străin.
 Mărgăritar Pliculeţe Fin – cristale de zahăr fin de mărime mică, uniforme, de culoare
albă, uscate, nelipicioase, neaglomerate, liber curgătoare. Dulce, fără
miros şi gust străin, atât în stare solidă, cât şi în soluţie.
  Mărgăritar Pliculeţe Brun – cristale din sirop de zahăr caramelizat (îmbogăţite cu
sirop brun din trestie de zahăr.
 Mărgăritar Cubic Alb – cristale albe de zahăr rafinat, grupate în formă de cuburi.
Dulce, fără miros sau gust străin.
 Mărgăritar Cubic Casino – cristale albe de zahăr rafinat, grupate în formă de simboluri
de cărţi de joc (romb, treflă, cupă, inimă roşie).
 Mărgăritar Cubic Brun - cristale din sirop de zahăr caramelizat (îmbogăţite cu sirop
brun din trestie de zahăr), grupate în formă de cuburi.
 Mărgăritar Stick – cristale albe, liber curgătoare, care se topesc uşor. Dulce, fără miros
sau gust străin.
Zahăr Coroniţa. Brandul Coroniţa este poziţionat în categoria economică. Acest zahăr
este folosit în special pentru conservare datorită capacităţii sale de a influenţa textura şi a
intensifica culorile amestecurilor. Preţul accesibil şi întrebuinţările diverse au transformat Coroniţa
în zahărul preferat al consumatorilor casnici, o sursă de satisfacţie pentru întreaga familie. Pe lângă
utilizarea în conservarea alimentelor, Coroniţa oferă gust dulce şi savoare băuturilor răcoritoare şi
mâncărurilor gătite. Zahărul Coroniţa este disponibil în două forme:

 Coroniţa Cristal
 Coroniţa Pudră
Clio. Clio este un înlocuitor al zahărului – practic, sănătos şi fără calorii. Poate fi folosit
deopotrivă în dietele diabeticilor sau de către persoanele care doresc să evite zahărul în alimentaţia
zilnică. Datorită substanţelor din compoziţia sa îndulcitorul Clio are o putere de îndulcire la fel de
mare ca zahărul. În plus, cantitatea consumată poate fi dozată extrem de simplu datorită
recipientelor în care este oferit spre vânzare:

 Clio Tablete 200, 600 şi 1200

 Clio Pudră
 Clio Lichid
Wiener Zucker:

 Candel
 Brun
 Zahăr pentru industrie. O importantă parte a zahărului produs în fabricile S.C. Agrana
România S.A. este utilizată în scopuri industriale. Varietatea de produse oferite (zahăr cristal, fin,
brun sau pudră) a permis S.C. Agrana România S.A. să stabilească relaţii de parteneriat cu mari
companii care utilizează zahărul ca materie primă, în diverse procese de producţie. Varietăţile de
zahăr produse sunt utilizate în fabricarea băuturilor răcoritoare, a biscuiţilor, dulciurilor şi
produselor lactate: Cristal Normal, Cristal Fin, Cristal Extrafin, Brun şi Pudră. Modalităţile de
ambalare sunt: sac, big bag şi cisternă.

Amidon- Portofoliu de produse:

1) produse principale:

 Amidon nativ – bulk, big bags, 25 kilo bags

 Amidon modificat (agenasize8473, cationamyl 8425, collamidon 8805, collamyl 8414)
–bulk, big bags, 25 kilo bags
 Siropuri de glucoză – bulk, 150 kilo barrels
 Siropuri de maltoză – bulk, 150 kilo barrels
2) produse secundare:

 Germeni de porumb – bulk

 Gluten de porumb – big bags, 25 kilo bags
 Tărâţe de porumb – big bags, bulk
Societatea este certificată prin sistemul de management EN ISO 9001: 2000 şi HACCP.
Capacitatea anuală de producţie a fabricii este de 36 000 tone de porumb, iar numărul mediu de
salariaţi se ridică la 170. Societatea deţine spaţii moderne de depozitare şi prelucrare pentru
aproximativ 20 000 tone de cereale. De asemenea, deţine mijloace de transport speciale destinate
transportului vrac al pulberilor (amidon) şi lichidelor alimentare vâscoase (glucoză).

Misiunea, strategia, obiectivele fundamentale

Misiunea grupului Agrana în România:
 Sunt devotați pieței românești;
 Scopul lor este să furnizeze rahăr de o calitate foarte bună tuturor clienților lor;
 Sunt partenerii agricultorilor români și ai furnizorilor lor cărora le oferă toate
facilitățile de producție în fabricile noastre. Acestea oferă soluții logistice optime pentru clienții
lor;
 Livrează întreprinderilor din industria alimentară, distribuitorilor engross și a altor
organizații zahăr în pachete de la 500g/pachet, până la 50kg/pachet sau în saci mari la cererea
clienților noștri;
 Sunt receptivi în permanență la dorințele clienților și îi contactează în mod regulat
pentru a afla care sunt cerințele lor actuale și care sunt asteptările lor viitoare;
 Pregătesc și promovează conducerea astfel încât procesele de cumpărare, producție
logistic, distribuție și vânzare să se încadreze într-un sistem al calității totale.
Strategie - Prin dezvoltare şi eficienţă, se asigură o creşterea durabilă a valorii companiei.
În principalele lor domenii de activitate, zahăr, amidon şi procesarea de fructe, doresc să fie
parteneri proactivi şi de încredere pentru clienţii acestora.
Orientarea spre client – Agrana oferă clienţilor lor produse şi servicii care se orientează în
funcţie de necesităţile lor. Doresc să se diferenţieze de concurenţă printr-o calitate superioară şi
servicii deosebite. Sunt creativi, flexibili, dedicaţi şi mereu în căutare de noi pieţe pentru produsele
lor. Prin intermediul puterii lor de inovaţie, cercetării şi dezvoltării, precum şi prin introducerea de
produse adaptate la necesităţile clienţilor, se determină direcţia de evoluţie a pieţei.
Obiectivele societății Agrana
Prevederile legislaţiei europene privind managementul licenţelor de import zahăr brut şi
volatilitatea preţurilor mondiale pentru această materie primă sunt doi dintre factorii importanţi
care au stat la baza construirii strategiei pe termen mediu a companiei Agrana România. Mărirea
eficienţei organizaţionale, alternarea surselor de aprovizionare (din producţie proprie sau comerţ)
şi menţinerea cotelor de piaţă pe segmentele cu valoare adăugată mare sunt obiective pe care și le-
au propus pentru următorii ani.
În vederea asigurării materiei prime necesare obţinerii zahărului alb, Agrana România
continuă strategia de dezvoltare a sectorului agricol în regiunea Moldovei şi nu numai, prin
susţinerea culturii de sfeclă de zahăr. Dacă în anul 2011 cantitatea de sfeclă procesată în fabrica
din Roman a fost de circa 241.000 tone, pentru anul 2012 se are în vedere o creştere a volumului
de sfeclă prelucrată la aproximativ 350.000 tone, prin creşterea randamentelor agricole şi a
eficienţei serviciilor conexe (transport, colectare, servicii agricole, input-uri de calitate,
prefinanțare, ș.a.
 Structura organizatorică şi funcţională
În cadrul firmelor, organizarea managerială are scopul de a asigura îmbinarea cât mai raţională
a resurselor existente, precizarea cu exactitate a sarcinilor ce revin personalului unităţii, precum şi
constituirea cadrului structural ce permite manifestarea ordinii necesare în scopul desfăşurării
activităţii în mod eficient.
Elementul esenţial al sistemului de conducere în cadrul unei firme este reprezentat de structura
organizatorică. Aceasta determină într-o proporţie însemnată funcționaliatea acesteia, modul în
care sunt utilizate resursele umane, financiare, materiale precum şi nivelul cheltuielilor şi al
profitului.
Structura organizatorică a S.C. Agrana România S.A., este de tip funcțional, iar din punct de
vedere organizatoric este structuratã într-un număr de șase departamente: producție, tehnic,
calitate, ambalare, financiar și mediu. Aceste departamente sunt subordonate directorului general
al fabricii, iar din punct de vedere al modului de individualizare fac parte din categoria
departamentelor complexe, deoarece există sub îndrumarea directă a directorului, șeful de serviciu
al securității și sănătății în muncă. Mai există structurat separat de cele șase departamente o
structură departamentală ce privește transportul, condusă de către un șef de atelier transporturi,
precum și un departament ce privește producția produselor zaharoase, condusă de către un
manager, iar în cadrul acestui departament sunt delimitate trei secții specifice acestor produse:
HoReCa, ciocolată și rahat.
În cadrul departamentului de producţie, rolul principal este atribuit producerii de zahăr, fiind
de altfel cel mai important proces al companiei, precum și întreţinerea şi repararea utilajelor
necesare pentru aceasta. În cadrul acestui departament activează cea mai mare parte din angajați,
având diverse funcții, asigurând fluxul de producție. Departamentul este condus de către un
manager producție, existând în cadrul acestuia și diverși șefi de producție.
Departamentul tehnic este condus de către un manager tehnic care controlează întreaga
activitate a sectorului urmărind respectarea unei stricte discipline de colaborare între aceştia şi
secţia producţie. Două ateliere sunt incluse în cadrul acestui departament: mecanic și electric,
fiecare fiind sub conducerea unui șef corespunzător domeniului, existând de asemenea un șef al
centralei electrotermice din cadrul unității.
Ca în orice unitate de producție, existã un departament de calitate care are rolul de a efectua
analizelele necesare în vederea determinării calităţii produsului finit. În cadrul acestui departament
sunt desemnați: un șef de birou pentru a controla calitatea produselor zaharoase iar un altul pentru
a controla strict calitatea zaharului produs în unitate. De asemenea, din cadrul acestui departament
fac parte și șefi de schimb cu privire la controlul calităţii.
Rolul departamentului ambalare-livrări îl constituie asigurarea logisticii necesare desfăşurării
activităţii de ambalare a zahãrului în saci sau pungi, precum şi desfacerea acestuia către clienţii
unităţii. Ca și celălalte departamente, și acesta este condus de către un manager ce are în subordinea
sa responsabilul privind livrările, șefii de depozite a produselor finite și șeful sectorului de
ambalare.
Cel mai nou departament înființat în cadrul structurii organizatorice este reprezentat de
departamentul de mediu care trebuie să coordoneze implementarea sistemului ISO 9001 în unitate,
şi să rezolve problemele ce apar pe linia protecţiei mediului înconjurător.
Departamentul financiar-contabil din entitate este condus de către un director financiar care
cunoaște îndeaproape activitãţile pe care trebuie să le desfãşoare. În subordinea acestui director
se află contabilul șef, responsabilul IT, controlorul financiar, șeful responsabil cu resursele umane
precum și expertul contabil din cadrul unității.
Întreprinderea desfășoară activitatea productivă într-un cadru organizatoric care presupune un
ansamblu de activități complexe și dinamice fiind grupate în diverse funcțiuni. Acestea se
condiționează reciproc, iar integrarea lor ajută firma să evolueze și să se dezvolte continuu 1.
Din punct de vedere funcţional, în cadrul firmei sunt îndeplinite toate cele cinci funcţii specifice
unei întreprinderi, după cum urmează: funcţia de cercetare-dezvoltare, funcţia comercială, funcţia
financiar – contabilă, funcţia de personal și funcția de producție.
Funcția de cercetare-dezvoltare cuprinde activitățile realizate în cadrul întreprinderii prin
intermediul cărora se elaborează și construiește cadrul tehnic și organizatoric al firmei. Aceasta
funcție integrează activitățile ce vizează cercetarea și proiectarea produselor, noile tehnologii de
implementare a acestora, dar și acele activități privind modul de organizare a conducerii și
producției. Proiectele de investiții privind dezvoltarea produselor, modernizarea secțiilor de
producție și introducerea de tehnologii moderne sunt asigurate prin intermediul acestei funcții,
cu scopul de a ușura și optimiza fluxulul comercial. Toate aceste activități sunt realizate plecând
de la sectorul managerial, respectiv directorul general al firmei care aprobă sau respinge orice
activitate propusă.

1
Gavrila, T., Lefter, V., Managementul general al firmei, Editura Economica, București, 2002, p. 73
 Funcția comercială este executată în principal de către departamentul vânzări, vizând
activitățile de livrare a bunurilor produse, prin intermediul responabilului de livrări. Ea cuprinde
activitățile referitoare la stabilirea legăturilor dintre întreprindere și mediul economic, în vederea
asigurării materiilor prime și materialelor necesare producției, transportul lor, desfacerea
produselor și serviciilor.
Funcţia financiar - contabilă se reflectă în cadrul departamentului financiar-contabil având ca
obiective: creşterea profitabilităţii şi a averii întreprinderii, utilizarea eficientă a resursele
financiare şi asigurarea capacităţii de plată a întreprinderii. Sunt evidențiate în expresie valorică
activitățiile economice din cadrul întreprinderii, și de asemenea, semnalează fenomenele care
influențeaza nivelul profitului și reducerea costurilor.
Funcţia de personal cuprinde activitățile din cadrul întreprinderii referitoare la realizarea
obiectivelor precum: determinarea necesarului de forță de muncă, asigurarea și dezvoltarea
potențialului uman, promovarea personalului, stabilirea sistemului de salarizare, îmbunătățirea
condițiilor de muncă etc. Această funcție este reflectată la nivelul departametului financiar-
contabil deoarece în cadrul acestuia se află reprezentantul resurselor umane din cadrul firmei.
Funcția de producție reprezentată de ansamblul activităților de bază și auxiliare prin care se
realizează bunurile în care firma este specializată. Activitățile referitoare la acestă funcție fac
referire la programarea și lansarea producției, controlul tehnic de calitate cu privire la materia
primă folosită precum și a produselor finite, aplicarea normelor de protectie și igiena a muncii etc.
După cum se poate observa încă din denumirea funcției, aceasta este executată în principal de către
departamentul de producție și de către departamentul ce vizează standardele de calitate a
bunurilor.
Funcțile întreprinderii se află într-o strânsa interdependență și se completează reciproc datorită
legăturilor dintre activitățile din întreprindere. Dacă în cadrul uneia dintre funcții apar diverse
schimbări dăunătoare firmei, va atrage un proces de dereglare în lanț a activității întreprinderii.
 Concurența
Principalii competitori pe piața zahărului sunt: S.C. Zahărul Oradea S.A, S.C. Zahărul
Luduș S.A., Fabrica de Zahăr Bod, S.C. Lemarco S.A.
Piața de zahăr pe care activează Agrana România SA este o piață determinată de principiile
economiei de piață, prețurile sunt stabilite de raportul între cerere și ofertă. Piața de zahăr se
remarcă față de alte piețe printr-o competitivitate ridicată. În piața României activează 4 mari
producători unul cu capital roman și 3 cu capital străin, dar și alți producători din Europa ce ajung
să concureze produsele celor 4 atât pe canalul industrial căt și pe cel de retail.
Riscuri generale ale societatii
Riscuri aferente mediului economic
Procesul de ajustare a valorilor în funcție de risc care a avut loc pe piețele financiare și
industriale internaționale începând cu 2007 a afectat performanța acestora, inclusiv piața bunurilor
de consum și piețele bunurilor industrial din România, conducând la o incertitudine crescută cu
privire la evoluția economic în viitor.
Conducerea Grupului nu poate estima evenimentele care ar putea avea un effect asupra
pieței industrial și a bunurilor de consum și externe și ulterior ce efect ar putea asupra acestor
situații financiare.
Conducerea nu poate estima credibil efectele asupra situațiilor financiare ale Grupului
rezultate din deteriorarea lichidității pieței financiare, deprecierea activelor influențate de condiții
de piață nelichide și volatilitatea ridicată a monedei naționale și a piețelor financiare și industrial.
Conducerea Grupului crede că ia toate măsurile necesare pentru a sprijini continuitatea activității
Grupului în condițiile de piață curente prin:
 monitorizarea constant a lichidității;
 monitorizarea și reducerea costurilor.
Riscul de piață
Economia românească este parte integrantă a Uniunii Europene unde există un regim al
zahărului care este supus frecvent modificărilor. Conducerea Societății nu poate prevedea
schimbările ce vor avea loc la nivel de Uniune Europeană și implicit și în România și efectele
acestora asupra situației financiare, asupra rezultatului din exploatare și a fluxurilor de trezorerie
ale Grupului.
 Riscul ratei de dobândă
Fluxurile de numerar operaționale ale Grupului sunt afectate de variațiile ratei dobânzilor
în principal datorită împrumuturilor.
Riscul de lichiditate
Managementul prudent al riscului de lichiditate implică menținerea de numerar sufficient
și a unor linii de credit disponibile. Datorită naturii activității, Grupul urmărește să aibă flexibilitate
în posibilitățile de finanțare, prin menținerea de linii de credit disponibile pentru finanțarea
activităților de exploatare.
Riscul de credit
Grupul este supus unui risc de credit datorat creanțelor sale comerciale și a celorlalte tipuri
de creanțe. Referințele privind bonitatea clienților sunt obținute pentru toți clienții noi, data de
scadență a datoriilor este atent monitorizată și sumele datorate după depășirea termenului sunt
urmărite cu promtitudine.
Riscul valutar și generat de inflație
Grupul își desfășoară activitatea în România, într-un mediu economic cu fluctuații a valutei
naționale față de alte valute. Exista prin urmare un risc al deprecierii valorii activelor monetare
nete exprimate în lei.
Moneda locală a suferit o devalorizare față de Euro (rata de schimb dintre Lei și Euro a
fost de 4,4821 la data de 31 decembrie 2014 față de 4,4847 la data de 31 decembrie 2013).

RESURSE UMANE
Desi numarul de personal cu care se lucreaza in prezent a scazut destul de mult in ultimii
ani, datorita retehnologizarii productiei, firma pune un foarte mare accent pe instruirea si pregatirea
personalului, in acest fel, fiecare angajat se implică zi de zi, urmărind îmbunătăţirea continuă a
performanţei, imprimând produselor amprenta unică şi valoroasă a specialistului.
Relaţiile cu salariaţii se desfăşoară în baza prevederilor Contractului Colectiv de Muncă
încheiat între Patronatul societăţii, reprezentat de Directorul General şi salariaţi, reprezentati prin
sindicate .
În Contractul Colectiv de Muncă sunt stipulate obligaţiile şi drepturile reciproce ale
salariaţilor şi patronatului în stabilirea condiţiilor generale de muncă. În cea ce priveşte condiţiile
speciale de muncă, drepturile şi obligaţiile părţilor sunt stipulate în Contractul Individual de
Muncă.
Salariile, contribuţiile la fondurile de pensii şi asigurările sociale sunt plătite la zi. În
prezent, nu există conflicte individuale de muncă nesoluţionate, acestea fiind rezolvate prin
negocieri între conducerea societăţii şi organizaţâiile sindicale.
Ponderea cea mai mare o are personalul cu vârsta cuprinsă între 30 şi 50 ani, ceea ce
rezultă că sectoarele de activitate beneficiază de un potenţial uman apreciabil prin experienţă şi
muncă.
Politica firmeiin domeniul aprecierii performantelor resurselor umane este aceea de a
aprecia periodic performantele fiecarui angajat in scopul :
 Identificarii metodelor optime pentru crestera performantelor
 Elaborarii planurilor anuale de pregatire
 Identificarii ariilor problematice
 Promovarii angajatilor cu performante excelente
 Motivarii angajatilor
 Analizei in timp a evolutiei performantei
Aceasta presupune ca:

 Exista fise de post pentru fiecare pozitie din firma , cuprinzand cerintele referitoare la pregatire
profesionala, aptitudini, abilitati necesare, responsabilitati.
 Exista obiective anterior stabilite de catre managerul angajatului respectiv impreuna cu acesta
 Exista o procedura de apreciere a performantelor, in asa fel incat fiecare angajat sa poata fi
apreciat corect, iar sistemul de evaluare sa fie identic pentru toti angajatii din cadrul aceleiasi
categorii.
 In cadrul procesului se vor utiliza instrumente de apreciere diferentiate dupa categoriile de
personal la care se refera ( muncitori sau personal TESA).
Ca politica, se considera ca aprecierea anuala a performantelor este necesara atat pentru
companie cat si pentru angajati si este binevenita, o data pe an, in fiecare an ( de preferat imediat
dupa terminarea primului trimestru al anului- aprecierea vizeaza de exemplu perioada martie
2001-martie 2002 ).
 Domeniul de aplicare al procedurii de apreciere a performantelor este cel al conditiilor in
care are loc procesul propriu - zis, precum si modul practic de desfasurare a acestui proces si al
activitatilor din unitate.
Procedura de recrutare este folosita pentru a asigura necesarul de personal in stransa
corelatie cu necesitatile organizatiei, pentru a se atinge obiectivele generale ale acesteia si
stabileste modul de operare in procesele de recrutare si selectia personalului,ceea ce asigura :
 Ca recrutarea si selectia de personal sa constituie, alaturi de metodele de obtinere a resurselor
financiare, premisele atingerii obiectivelor economice.
 Ca Departamentul de Resurse Umane al unitatii sa aiba posibilitatea de a-si forma o imagine
generala asupra ofertelor de pe piata fortei de munca ( oferta externa ) cat si asupra nivelului
de specializare si transferabilitate ( ocuparea unui post pe acelasi nivel ierahic dar cu atributii
diferite )/ promovabilitate al personalului angajat ( oferta interna ) pentru a alege persoana
angajabila potrivita obiectivelor companiei.
 Ca informatiile obtinute in urma analizei postului, a motivarii personalului si a obiectivelor
unitatii sa fie adecvate cererilor ( nevoilor ) unitatii cu ofertele de pe piata fortei de munca.
Cerintele in baza carora se efectueaza angajarea de personal, se adapteaza, se supun
obiectivelor economice: impunerea propriilor produse prin realizarea unor produse de calitate care
sa satisfaca exigentele clientilor si certificarea ISO 9001/ 2000.
Este necesara angajarea acelor candidati a caror abilitati, calitati profesionale si nivel de
studii, se incadreaza in conditiile cuprinse in oferta anuntata de angajator, conditii stabilite in
conformitate cu specificatia postului, cu misiunea si cultura firmei.
Conform condițiilor legale privind angajarea forței de muncă, societatea a încheiat
contracte de muncă individuale pe perioadă nedeterminată cu întreg personalul.
S.C AGRANA ROMÂNIA S.A. a creat un regulament de ordine interioară care apără
interesele atât a angajaților, cât și a angajatorului. Societatea nu se află în nici un litigiu cu
angajații firmei pe rolul instanțelor judecătorești.
Administrarea Societății se realizează în sistem dualist prin Consiliul de Supraveghere și
Directorat. Membrii Consiliului de Supraveghere sunt numiți pentru o perioadă de 4 ani.
 Tabel nr. 1. Structura salariaţilor S.C. Agrana România S.A. (2014)

Salariati Salariati Salariati Total %

permaneti sezonieri
Muncitori 366 2 368 67
Personal 179 0 179 33
tehnic/economic
Total 545 2 547 100
Sursa: documente interne ale S.C. Agrana România S.A.

Analiza utilizării personalului

Raporturile dintre manager și salariați se bazează pe comunicare, implicare și spirit de
echipă , respectându-se regulile și procedurile de lucru stabilitate prin reglementările interne, fișa
postului, fară a exista elemente conflictuale .
Diagnosticul resurselor umane trebuie completat cu aspecte calitative, de eficiență a acestei
resurse. Ea este evidențiată cu ajutorul indicatorului productivitatea medie a muncii care este egală
cu Cifra de afaceri / Numărul de personal.
Astfel datele privind indicele de productivitate a muncii în firma analizată S.C. AGRANA
ROMÂNIA S.A. sunt prezentate în următorul tabel :
Tabel nr. 2. Indicele de productivitate
Denumire indicator Anii Modificarea Indice de
absolută ( ) evoluție %
2013 2014

Cifra de afaceri 1.223.395.128 955.742.303 -267.652.825 78, 12 %

Număr mediu de 544 527 -17 96, 88 %

salariați

Productivitatea globală 2.248.888,1 1.813.552,76 -435,36 80, 64%

a muncii
 Concluzionăm următoarele aspecte :
- numărul mediu al salariaților în anul 2014 a scăzut cu 3, 12 % față de anul 2013 , totul pe fondul
unei scăderi cu 21, 88 % a cifrei de afaceri aferente anului 2014, față de anul precedent.
- productivitatea medie a muncii în anul 2014 a fost de 1.813.552,76 lei/salariat, iar în anul 2013
de 2.248.888,1 lei/salariat. Constatăm o diminuare a productivității medii a muncii cu 19, 36 % în
anul 2014 față de anul 2013.

Motivare, salarizare
Motivarea constă în corelarea necesităților, aspirațiilor și intereselor personalului din
cadrul firmei cu realizarea obiectivelor și exercitarea sarcinilor, competențelor și
responsabilitaților atribuite.
Personalul este angajat şi concediat de către Preşedintele Directoratului cu respectarea
legislaţiei muncii în vigoare. Nivelul salariilor pentru personalul societăţii, pe categorii de funcţii,
se stabileşte de către Directorat şi poate fi modificat de către acestea, în funcţie de studii şi munca
efectiv prestată, cu respectarea limitei minime de salarizare prevăzuta de lege.
Tabel nr. 3 Avantaje acordate salariaților
Lei 31 decembrie 2013 31.decembrie 2014
Prime angajati 1.317.332 1.054.631
Concedii de odihna neefectuate 2.084.277 2.075.781
Taxa de productie 1.958.372 1.282.839
Salarii si contributii sociale 2.711.794 2.205.798
Dividende 120.525 120.510
Alte datorii 1.681.848 1.832.198
TOTAL 9.874.148 8.571.757

Plata salariilor, impozitelor pe acestea şi a cotei de asigurări sociale se face potrivit legii.
Drepturile şi obligaţiile personalului societăţii sunt stabilite de către Directorat.

Strategii de personal
Strategiile de personal au în vedere în principal următoarele aspecte:
 dinamica structurii sociale;
 tendințele de dezvoltare a pieței muncii;
 globalizarea economică și culturală;
  dezvoltarea și diversificarea mijloacelor de comunicare;
 promovarea și aplicarea conceptului de calitate totală în managementulorganizațional.
Strategiile privind resursele umane parcurg următoarele etape:
 evaluarea organizației în ansamblul său;
 evaluarea potențialului uman;
 evaluarea capacității de autodezvoltare și de creștere asistată a personalului;
 evaluarea costurilor privind restructurarea grupelor de muncă;
 evaluarea costurilor și oportunităților de a recruta și selecta noi segmente de personal;
 evaluarea efectelor previzibile care vor decurge din măsurile menționate mai sus.

ANALIZA SWOT

Puncte tari Puncte slabe

- Notorietatea: mărcile S.C. Agrana România
S.A. sunt foarte cunoscute pe piaţa
românească, zahărul Cristal Mărgăritar
deţinând o cotă de piaţă de 48%.
- Cota de zahăr alocată de Ministerul
Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, societatea
având cea mai mare cotă dintre toţi
producătorii de zahăr.
- Societatea face parte din componenţa unui
concern străin, acesta asigurând fondurile
necesare pentru investiţii mai ales în
tehnologie modernă.
- Societatea beneficiază de un management
modern.
- Structura organizaţională a societăţii este
modernă, cuprinzând sectoarele, secţiile şi
compartimentele necesare unei întreprinderi
moderne.
- Reducerea producţiei ca urmare a atribuirii
cotelor de zahăr de către Ministerul
Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
- Promovare insuficientă pentru segmentul
HoReCA.
- Grad scăzut de dezvoltare de programe de
responsabilitate socială corporatistă (CSR).
- Insuficienta dezvoltare a producţiei de
sucuri de fructe.
- Infrastructura de distribuţie insuficient
dezvoltată.
- Societatea are o structură de cercetare.
- Fabrici ce deţin tehnologie modernă.
- Gamă largă şi diversificată de produse, atât
pentru segmentul economic, cât şi pentru
segmentul premium.
- Prin tehnologiile şi aparatura modernă cu
care este dotată, societatea are posibilitatea
urmăririi eficiente a calităţii produselor,
acesta fiind o preocupare constantă.
- Societatea, prin produsele sale şi preţurile
atractive ale acestora, are o imagine
favorabilă pe piaţă, fiind lider de piaţă.
- Calitatea produselor.
Oportunităţi Ameninţări
- Investiţiile străine în înfiinţarea de ferme - Creşterea importului de zahăr.
specializate în producţia de sfeclă. - Preferinţele consumatorilor de a consuma
- Extinderea pieţei prin reţele mari de produse alimentare cu conţinut redus de
magazine zahăr.
- Posibilitatea de dezvoltare a unei producţii - Fluctuaţiile monedei naţionale faţă de
de bioetanol. moneda EURO.
- Societatea are posibilitatea extinderii - Degradarea solului în zonele de cultură a
nomenclatorului de produse prin produse sfeclei de zahăr.
derivate. - Alternanţa de ani secetoşi şi umezi cu efecte
- Piaţa românească este în curs de maturizare, asupra recoltelor de sfeclă de zahăr.
atât din punct de vedere al sortimentaţiei, cât - Pauperizarea populaţiei.
şi din punct de vedere al producţiei. - Difuzarea la TV, o dată pe oră în intervalul
orar 6:00-22:00, a mesajului “Pentru sănătatea
dumneavoastră evitaţi excesul de zahăr, sare
şi grăsimi”, ce ar putea duce la scăderea
consumului de zahăr.
 În urma identificării punctelor tari, a punctelor slabe, a oportunităţilor şi a ameninţărilor,
se poate concluziona că societatea S.C. Agrana România S.A. :

 este o societate profitabilă;

 are un management modern;
 are o structură organizatorică optimă;
 posedă o bază tehnico-materială modernă în proporţie de aproximativ 80%;
 are o cultură organizaţională bună;
 are produse diversificate şi de bună calitate;
 are un preţ de cost al produselor competitiv;
 are o piaţă de desfacere stabilă şi este posibilă lărgirea ei;
 a obţinut profit constant;
 are posibilitatea şi condiţiile de diversificare a produselor;
 are posibilitatea de a se menţine ca lider pe piaţa naţională

Informatii financiare

S.C. AGRANA ROMANIA S.A. are un capital social de 14.454.214,8 RON divizat în
144.542.148 acţiuni, valoarea nominală a unei acţiuni fiind de 0,10 RON.
La data de 18.04.2014, structura sintetică consolidată a acţionariatului societăţii se prezintă
astfel:
 AGRANA Zucker GmbH deține un număr de 132.708.955 acţiuni, reprezentând
91,8133% din capitalul social;
 A.V.A.S deţine un număr de 5.856.865 acţiuni, reprezentând 4,0520% din capitalul
social;
 Acţionari persoane fizice deţin un număr de 4.799.536 acţiuni, reprezentând 3,3205%
din capitalul social;
 Acţionari persoane juridice deţin un număr de 1.176.792 acţiuni, reprezentând
0,8142% din capitalul social.

Numărul total de acţionari ai societăţii este de 40.773 la data de 18.04.2014.

Societatea este cotată la Bursa de Valori Bucureşti, Piata Rasdaq adresa site-ului
fiind www.rasd.ro Simbolul societăţii este BETA.
 Vânzarea acţiunilor se face numai prin intermediul societăţilor de valori mobiliare.
Informaţii în legătură cu numărul de acţiuni deţinute de fiecare acţionar pot fi obţinute de la
Depozitarul Central SA, societatea care ţine registrul acţionarilor societăţii.

Situația netă

Situaţia netă reprezintă “activul neangajat în datorii”, respectiv capitalul propriu al

întreprinderii, constituind subiect de interes atât pentru acţionari cât şi pentru creditori.
Indicatorul situație netă exprimă valoarea activului realizabil la un moment dat.
Capital propriu = ACTIV total – DATORII totale
Calculul acestui indicator este prezentat în tabelul următor:

Tabel nr. 4. Situația netă

Nr• Indicatori 2013 2014 Indici
crt. evolutie
(%)
1. Capital social 14454215 14454215 100
2. Rezerve din reevaluate 5388,56 49439,70 8,85
3. Rezerve legale 2890633 2890,81 100
4. Rezerve reprezentand surplusul realizat din 15,332540 15,64 1,02
rezerve din reevaluate
5. Alte rezerve 92154, 92154, 100
6. Profitul sau pierderea reportata 2592 101.191.975
7. Profitul sau pierderea exercitiului financial -104198, -65216,96 0,67
8. Repartizarea profitului - -

10. Capitaltui proprii (Situatia Neta) 45.137.136 24274,99 0,54

Tabelul de mai sus ne indică faptul că situația netă a societății Agrana are o evoluție
nefavorabilă, în scădere. Această valoare nu este benefică societății, nici creditorilor deoarece
cresc datoriile totale în procent de 16,69%.
Această situație în care se află societatea Agrana denotă faptul că aceasta nu are
posibilitatea să plătească obligațiile față de terți atât pe parcursul desfăsurării normale a activității
cât și la lichidarea sa.
 Ratele de structura ala bilanțului
Tabelul nr. 5. Elemente de activ

ELEMENTE DE ACTIV 2013, 2014, Indici de evolutie

(%)
1. Active imobilizate necorporale 508,15 377,84 74,66
2. Active imobilizate corporale 151884825,00 19.774.498 13,01
3. Imobilizari financiare 223,67 220,10 94,40
I Active imobilizate (1+2+3) 152.599.653 198342186,00 129,97

4. Stocuri 350.913.331 247,52 70,54

4.1. Materii prime si materiale 25.548.229 31.923.153 124,95

4.2. Productia in curs 783,08 _
4.3. Produse finite 325.118.807 214.449.329 65,96
4.4. Marfuri - - _
4.5. Alte stocuri 248295,00 384,52 146,81

5. Creante 153.348.716 107.332.056 69,99

5.1. Creante comerciale 84.337.807 58.777.789 88,25

din care incerte 35.996.788 38.942.133 102,63
5.2. Avansuri platite - -
5.3. Alte creante 23.014.141 13.812.134 59,15

6. Investitii pe termen scurt - - -

7. Casa si conturi la banci 5150957,00 2948,44 57,24

II Active circulante (4+5+6+7) 599 413 004 357,80 70,24

8. Cheltuieli in avans 1572338,00 609,58 38,77

Activ total (I + II + 8) 883.584.995 558.752.934 83,70

 Prin efectuarea analizei pe bază de bilanț am constatat următoarele aspecte:
 Agrana înregistrează o creștere a activelor imobilizate cu 29,97% în anul 2014 față de anul
2013. Pe baza analizei am constatat că această creștere a activelor imobilizate se datorează
faptului că în anul 2014 aceasta a achiziționat imobilizări în valoare de 18.481.427 lei.
 Activele circulante, stocurile prezintă o scădere în proporție de 29,46%.
 Creanțele înregistrează, de asemenea, o evoluție negativă, adică o scădere de 33,01%.
Această scădere se datorează reducerii creanțelor comerciale cu -7.560.017 lei și cu –
29.054.635 a sumelor de încasat de la părțile afiliate.
 Scădere în procent de 42,76% în anul 2014 față de anul 2013 se înregistrează la
disponibilitățile în numerar și conturile bancare. Această scădere este cauzată de creșterea
cheltuielilor cu amortizarea, a creșterii provizioanelor, a creșterii dobânzilor etc.
 În cazul activelor circulante, pe baza analizei efectuate, am constatat o scădere de
de 29,46 % în anul 2014 față de anul precedent. Această scădere poate fi justificată prin
faptul că majoritatea componentelor relevante unui rezultat pozitiv al activelor circulante
înregistrează scăderi de 34,04% la produse finite și mărfuri.
 Activul total al societății Agrana are o tendință negativă deoarece atât activele imobilizate,
cât și cele circulante se găsesc în descreștere.

Analiza elementelor de PASIV:

În urma efectuării analizei elementelor de pasiv ale societății Agrana am constat faptul că
pe toată perioada analizată capitalul social rămâne constant, adică la valoarea de 14.454.215 lei.
Rezervele din reevaluare înregistrează o creștere de 784,66% în anul anul 2014 față de
anul precedent.
Referitor la capitalul propriu, constatăm o scădere a acestuia într-un procent de 41,46%.
Acestă scădere se datorează faptului că societatea înregistrează pierdere în scădere într-un
procent de 37,41%.
Prin urmare:
Din cauza scăderii capitalului propriu și a creșterii datoriilor pe termen lung, capitalul permanent
inregistrează o scădere cu 38,5%.
Datoriile pe termen scurt ale societății Agrana înregistrează o scădere de 14,42% în anul curent
față de anul precedent, iar aceata se datorează reducerii avansurilor încasate de 24,83%, a altor
datorii pe termen scurt de 13,19% și a sumelor datorate de 19,42% cu toate ca datoriile comerciale
au înregistrat o creștere de 29,82%.
Agrana a înregistrat în anul 2013 un profit în valoare de 5.592 lei pe care l-a reportat în anii
următori. Realizând analiza am constatat faptul că în anul 2014 societatea a înregistrat o pierdere
pe care o acoperă cu profitul reportat, restul de pierdere rămasă reportandu-se pentru exercițiul
următor.
Tabel nr. 6 Elementele de pasiv ale bilanțului
ELEMENTE DE PASIV' 2013 2014 Indici de
evolutie (%)
1.Capital social 14.454.215 14.454.215 100
subscris si varsat 14.454.215 14.454.215 100
- ajustarea la inflatie a capitalului social' - -
(ct.1028)
2.Rezerve din reevaluare
3.Rezerve legale 5.588.564 49.439.805 884,66
4.Alte resent 2.890.838 2.890.838 100
5.Alte elemente 92.154.033 92154033 100
6.Prime de capital 19.101.921 19.101.921 100

6. Actiuni proprii - -
7.Pierderi din instrumente de capital propriu - -
(-)
8.Profit/pierdere reportata (+/-) +.5592 -104.191.975
9.Profit/pierdere exescitiu financial- (+/-) -104.19.567 -65.216.952 625,94
10.Repartizare profit (-) - -

I Capital propriu 45.337.136 24.274.988 58,54

11.Datorii pe termen lung , total in care: - -

- sume datorate institutiilor de credit > 1 an - -
- alte datorii pe termen lung - -

12.Provizioane pt pensii si obligatii similare 61,523 61,52 100

(pe TL / Alte proviziaane 815,465 4.088.129 464,59
13.Venituri in avans, total 17,833 7,611 42,68
- subventii pt investitii pane la 1 an 17,833 7,611 42,68
- alte venituri in avans (sume de reluat intro _
perioada mai mare de 1 an)

II Datorii pe termen lung (11+12+13) 844,821 4.157.263 464,59

III Capital permanent (I+II) 46.231.957 28.432.219 61,50

14.Sume datorate institutiilor de credit < 1 an - -

15.Venituri in avans (sume de reluat intr-o - -
perioada de pana la 1 an)
16.Datorii comerciale fumizori 53.267.309 89.149.313 129,82
17.Avansuri incasate 683,136 513,510 75,17
18.Alte datorii pe termen scurt 9.874.148 8.571.758 86,81
19.Sume datorate 558.528.445 450.086.104 80,58

IV. Datorii pe termen scurt 617.353.038 528.320.685 85,58

(14+15+16+17+...)

Pasiv total (III + IV) 883.584.995 556.752.934 81,90

Echilibrul financiar
Echilibrul financiar se analizează pe termene, adică pe termen mediu și lung, prin
compararea capitalurilor permanente cu activele imobilizate, pe termen scurt, prin compararea
resurselor curente cu activele circulante și echilibrul global, prin compararea fondului de rulment
cu necesarul de fond de rulment.

Tabel nr. 7 Fondul de rulment

Elemente de calcul 2013 2014 Indici de
evolutie %
I. FR = Capitaluri Permanent - Active -108.385.529 -169.917.548 159,72
Imobilizate (nete)
1.Capital propriu 45.337.138 24.274.386 53,54

2.Datorii pe termen lung - -

sume datorate institutiilor de credit - -
alte datorii pe termen lung - -
3.Venituri in avans - .
- subventii pentru investitii - -
sume de reluat intr-o perioada mai mare de 1 - -
an
4.Provizioane (pe termen lung) 878,988 4.149.852 473,17

Capitaluii permanente 46.214.124 28.424.638 61,51

5.Active imobilizate nete 152.599.653 198.342.188 129,97
Active imobilizate nete 152.589.653 198.342.186 129,97
Fond de rulment I -108.385.529 -169.917.548 159.72.
II. FR = Activ Circulant Net - Datorii mai
mici de un an
1.Active circulante 509.413.004 357.801.170 70,24
2.Cheltuieli efectuate in avans 1.572.338 609.578 38,77
Activ circulant net (total) 510.985.342 358.410.748 70,14
3.Datorii pe termen scurt 617.353.038 528.320.885 55,58
4.Venituri incasate in avans 17.833 7.611 42,68

Datorii pe termen scurt (total) 817.370.871 528.328.296 85,58

Fond de rulment II -108.385.529 -169.917.548 159,72
 Tabel nr. 8 Necesarul de fond de rulment

Necesarul de fond de rulment

Elemente de calcul 2013 2014 Indici de
evolutie
(%)
NFR= Nevoi temporare — Resurse temporare -111.536.486 -172.8855.985 154,99
(+) Active circulante 509.413.004 357.801-170 70,24
(-) Disponibilitati 5.150.957 2.948.437 57,24
(-) Investitii pe termen scurt -
(+) Active de regularizare (cheltuieli in avans) 1.572.338 609,579 38,77

Nevoi temporare 505.834.385 355.482-311 70,27

(+) Datori pe termen scurt 817.353.038 528.320.885 85,58
(+) Pasive de regularizare (Venituri in avans) 17.833 7.611 42,68
(-) Credite pe termen scurt -

Resurse temporare 617.370.871 528.328.296 85,58

Necesar de fond de rulment (NFR) -111.536.486 -172.865.985 155,

Tabel nr. 9. Trezoreria netă

Trezoreria neta
Elemente de calcul 2013 2014 Indici de
evolutie%
I. TN= Fond de rulment —Nevoia de fond de rulment 5.150.057 2.948.437 57,24

II. TN = Active de trezorerie — Pasive de trezorerie - -

(+) Disponibil in casa si conturi bancare 5.150.957 2.948.437 57,24
(+) Investitii pe termen scurt
Active de trezorerie - -
Pasive de trezorerie - -
Trezoreria neta II 5.150.957 2.948.437 57,24

În tabelel de mai sus am calculat indicatorii de echilibru financiar, și anume: fondul de

rulment, necesarul de fond de rulment și trezoreria netă.
Calculând acești indicatori ai echilibrului financiar, am constatat următoarele:
  societatea Agrana înregistrează în anul curent o scădere a fondului de rulment în
proporție de 40,28% în comparație cu anul precent. Prin urmare, considerăm că
valoarea negativă a fondului de rulment înregistrată între anii 2013-2014 arată că din
sursele permante ale întreprinderii nu se pot acoperi în mod integral nevoile permanente
.

 Societatea Agrana înregistrează un fond de rulment negativ atât în anul current, cât și
în anul precedent, adică o scădere de 45,01%, ceea ce înseamnă faptul că există un
deficit de nevoi temporare în raport cu resursele temporare ale întreprinderii.

 Trezoreria netă calculată ca diferență între fondul de rulment și necesarul de fond de

rulment arată, de asemenea o situație nefavorabilă pentru că scade în anul 2014 în
proporție de 42,76 % față de anul 3013. Această valoare ne arată dezechilibrul financiar
și deficitul de disponibilități bănești cu care se confruntă societatea Agrana.

Tabel nr. 10. Ratele de finanțare

Ratele de finantare Relatia de calcul 2013 2014 Indici de

(denumire) evolutie %
1.Rata finantarii stabile CP/AIN x 100 30,28% 14,33% 47,32
(Rfs)
rata autofinantarii Cpr/ AIN x 100 29,71% 12,24% 41,20
imobilizarilor
rata finantarii straine Cimp/ AIN x 100 0,57% 2,09% 366.67

2.Rata finantarii globale FRN/NFR x 100 95,38% 98.29% 103,05

(Rfg)

Din tabelul numărul 18 putem observa următoarea situație referitor la ratele de structură:
- rata finanţării stabile (Rfs) – rată de finanțare care reflectă măsura în care resursele
financiare grupate în capitaluri permanente, acoperă utilizările grupate în active
permanente. Astfel, după cum putem observa în tabelul de mai sus, la Agrana, atât în anul
precedent, cât și în anul curent se înregistrează valori în scădere. Această scădere de la
30,28 la 14,33% relevă faptul că imobilizările nu sunt acoperite sau mai bine zis finanțate
din pasivele stabile.
 - rata autofinanţării imobilizărilor – indicator de echilibru financiar care arată o evoluție
negativă deoarece scade în anul 2014 de la procentul de 29,17% la procentul de 12,24%.
- rata finanţării străine înregistreză pe parcursul anilor supuși spre analiză o creștere de la
0,57% în anul 2013 la procentul de 2,09% în 2014. Analizând rezultatele obținute, putem
spune faptul că societatea supusă spre analiză, Agrana nu este autonomă din punct de
vedere financiar deoarece depinde de împrumuturile străine pe termen lung
- rata finanţării globale (Rfg),măsoară proporția în care necesarul de fond de rulment este
acoperit pe seama fondului de rulment. Astfel, analiza realizată denotă faptul că, atât în
anul curent, cât și în anul precedent necesarul de fond de rulment are valori negative, iar
situația este nefavorabilă întreprinderii.

Solvabilitatea-Lichiditate
Analiza solvabilităţii unei entitati economice urmăreşte capacitatea acesteia de a-şi achita
obligaţiile totale din resurse totale.

Tabel nr. 11. Solvabilitate

Denumire Relatia de calcul 2013 2014 Indici

de
evolutie
Solvabilitatea
Capacitatea de rambursare a Capacitatea de autofinantare -0,13 -0,11 84,62%
datoriilor(Crd) Datorii totale
- optim - 1,00
- minim - 0,33
Capacitatea bruta de rambursare Excedent brut din exploatare -0,09 -0,08 88,89%
a datoriilor (Cbrd) Datorii totale
Capacitatea neta de rambursare Autofinantarea exercitiului - -
a datoriilor (Curd) Datorii totale
Rata cheltuielilo rfinanciare Cheltuieli financiare -1,01 -0,43 42,57%
(Rchf ) Excedent brut din exploatare
- EBE max 0,6 (rezultatul din exploatare,
- Cifra de afaceri max 0,03 cifra de afaceri, productia
exercitiului
Rata solvabilitatii generale (1)Total activ 1.07 1.04 98,13%
(RSG) Datorii totale 0.07 0.05 57,14%
(1) - optim -2,00; minim -1,66 Activ net contabil
(2)- optim - 0,5 - minim - 0,35
(2)Total activ
Rata de solvabiltatii Total activ 1,18 1,14 96,61%
financiare ( RSF) -min Datorii financiare totale
2.00

Lichiditatea
Lichiditatea generale (LG) Active curente(circulante) 0,83 0,68 81,93%
min 1,2 - 1,8 Pasive curente
Lichiditatea intermediara (L1) Activ curent - Stoc -Creante 0,05 0,04 80%
min. 0,8 incerte
Pasive curente
- Disponibilitati +Creante incerte
Pasive curente
Lichiditatea imediata (de Disponibilitati + Plasamente 0,008 0,005 62,5%
trezorerie) (Li) min 0,2-0,3 Pasive curente(imediat exigibile)

Lichiditatea la vedere (Ls) Disp in casierie si conturi bancare - - -

min 0,85 - 1,15. Credite bancare pe termen scurt

Analizând datele din tabelul de mai sus, am constatat următoarele aspecte:

 la capacitatea de rambursare a datoriilor am obținut valori subunitare și în
descreștere, în anul de 2013 înregistrând o valoare negativă în valoare de 0,11, iar
în anul current, 2014 valoarea de 0,13. Această situație cu care se confruntă
societatea Agrana se datorează creșterii datoriilor totale în sumă de +86,13%.
 capacitatea brută de rambursare a datoriilor - în urma calculării acestei rate am
observat că în anul precedent, excedentul brut de exploatare nu a acoperit datoriile
totale, indicatorul având valoarea de -57.892.530. Putem observa faptul că în anul
2014 situația ân care se află ântreprinderea este mai rea doarece indicatorul
înregistreaza o scădere cu -45.198.210, adică 21,94%. Valoarea de -0,09 a
capacității brute de rambursare a datoriilor denotă faptul că excedentul brut de
exploatare ( în scădere cu 84,62% față de anul precedent) nu poate acoperi datoriile
totale, care înregistrează o crestere față de anul 2013 cu 16,69%.
 rata cheltuielilor financiare- arată măsura în care cheltuielile financiare consumă
numerar din acumulările brute ale activității de exploatare. Astfel, atât în anul 2014,
cât și în anul 2013 nivelul acestui indicator se poziționează sub nivelul maxim
acceptabil de 0,6. De asemenea, rata cheltuielilor financiare înregistrează o valoare
 negativă 42,57% față de anul 2013, ca urmare a creșterii cheltuielilor financiare
(231,62% ) și a reducerii excedentului de exploatare (21,94%).
 Rata solvabilității generale înregistrează o scădere de 1,87% în anul 2014 față de
anul 2013. Scăderea se datorează faptului că datoriile au crescut cu 16,69%, dar
activele totale au scăzut cu numai 16,1%. Această rată mai arată și ponderea
activului contabil net în total activ. Din analiza efectuată, am constatat faptul că pe
parcursul întregii perioade supuse analizei acest indicator înregistrează o valoare
sub valoarea normală: 0,07 în anul precedent și 0,05 în anul curent.
 Rata solvabilității financiare - înregistrează o scădere în anul 2014 față de anul
precedent indicand faptul că activele totale nu pot acoperi datoriile financiare
totale.

Lichiditatea măsoară aptitudinea întreprinderii de a face față obligațiilor pe termen scurt și

reflectă capacitatea de a transforma rapid activele circulante în disponibilități.
În tabelul de mai sus am calculate indicatorii de lichiditate și am obținut următoarele
informații:
 lichiditatea generală este indicatorul care arată arată marja conferită firmei de
activele sale curente în respectarea obligaţiilor curente. Analizând acest indicator,
am observant faptul că în anul 2013 nivelul lichidității generale este de 0,83, iar în
anul 2014 nivelul scade până la 0,68%. Putem spune că această scădere este
datorată creșterii datoriilor totale (-16,69%) față de scăderea activelor curente (-
29,76%).
 lichiditatea intermediară deține în anul 2014 o scădere de 20% față de anul 2013
și se situează sub limita recomandată de 0,8.
 lichiditatea imediată a societății Agrana înregistrează valori scăzute de la 0,008 în
anul precedent la 0,05 în anul curent.
 lichiditatea la vedere, este un indicator care apreciază măsura în care creditele
bancare pe termen scurt pot fi acoperite pe seama disponibilităţilor băneşti din
casierie şi conturi bancare, insa nu poate fi calculat în cazul societății Agrana,
deoarece întreprinderea nu are contractate credite pe termen scurt.
 Structura exploatării

Tabel nr. 12. Analiza ratelor de structură ale activului

Ratele de structure Relatia de calcul 2013 2014 Indici

de
evolutie
%
1.Rata activelor imobilizate Active imobilizate x100 23% 33.32% 144,86
(Rai) Activ total
rata imobilizarilor corporale Imobilizari corporate x 100 23% 36,32% 158,88
(Ric) Activ total
rata imobilizarilor financiare Imobilizari finaciare x100 0,03% 0,04% 133,33
(Rif) Activ total
2.Rata activelor circulante Active circulante x 100 77,% 64,26% 83,70
(RAC) Activ total
rata stocurilor (Rg) Stocuri X100 52,98% 48,46% 91,47
Activ total
rata creantelor comerciale (Rc) Creante comerciale x100 23,11% 19,% 83,43
Activ total
rata disponibilitatilor banesti si a Disp +Val mob plasament x 0,78% 0,63% 80,77
plasamentelor(Rp) IC
Activ total

Analiza evoluţiei şi structurii mijloacelor economice din patrimoniul întreprinderii se

realizează cu ajutorul ratelor de structură ale activului.
Analizand rabelul de mai sus putem constata următoarele:
- indicatorulrata activelor imobilizate înregistrează o evolutie pozitivă cu 12,62% mai mare
față de anul 2013.
Această creștere este datorata diminuarii activelor totale (-16,1%) față de creșterea activelor
imobilizate -16,3%).

- indicatorulrata imobilizărilor corporale înregistrează valori inalte, mari atat in anul 2013
cat si in anul de baza astfel: în anul 2013 valoarea este 22,88% iar în anul 2014 indicatorul
înregistrează valoarea 35,52% .
Ponderea mare a imobilizărilor corporale se datoreaza naturii activității societății, care reprezintă
producția de zahăr și necesită echipamente tehnologice importante și costisitoare.
- indicatorulrata imobilizărilor financiare, reflectă ponderea imobilizărilor financiare în
activul total al întreprinderii, acesta mentionand o creștere de 33,33% față de anul 2013.
- indicatorul rata activelor circulante, reprezintă ponderea activelor circulante în totalul
totalul mijloacelor economice, indicand o scădere de 16,30% față de anul 2013, scadere
marcata datorita reducerii volumului activelor circulante cu 29,46%.
- rata stocurilor exprima totalul mijloacelor economice înregistreaza în anul curent o scădere
cu 8,36% față de anul precedent.
- rata creanțelor comercialereflectă importanţa creanţelor întreprinderii în activul total al
întreprinderii. Acest indicatora inregistrat in anul curent o scădere de 11,75% față de anul
precedent.
- rata disponibilităților bănești și a plasamentelor reflectă ponderea disponibilităţilor în
patrimoniul firmei si este punctul de intersesctie intre ratele de structura ale activului si
ratele de structura ale pasivului.
Rata disponibilităților bănești și a plasamentelor înregistrează o scădere de 42,76% in anul
2014 față de anul 2013.

Analiza ratelor de structură ale pasivului

Analiza structurii pasivului arata ca societatile comerciale utilizeaza diferite surse de

finantare: surse proprii, reprezentate de capitalul social si rezultatele obtinute; surse imprumutate
de natura imprumuturilor obligatare sau bancare (pe termen lung, mediu si scurt) si surse atrase
(credite comerciale).
Ratele de structura ale pasivului permit aprecierea politicii adoptate de intreprindere in
domeniul financiar, prin evidentierea unor aspecte privind stabilitatea financiara, autonomia
financiara, precum si gradul de indatorare.
 Tabel nr. 13. Ratele de structură ale pasivului
Ratele de structura Relatia de calcul 2013 2014 Indici de
evolutie %

1.Rata stabilitatii financiare (Rsr) (50% — CP/ PT x 100 6,97% 5,10% 73,17
66%)
2.Rata autonomiei finaciare globale Cpr/ PT x 100 6,83% 4,36% 63,84
(Rafg)(Rafg> 1/3)
rata autonomiei financiare la termen (Raf) Cpr/ CP x 100 98,08% 95.38% 97,27
1.Raf.>50%
2.Raf > 100% Cpr/ DTTL x 100 569%, 548% 96,30

3.Rata de indatorare globale (Rig) DT/PT x 100 93,03% 94,09% 101,14

- Rig<50%
- Rig <200% (levier financiar) DT/ Cpr x 100 984% 1155% 117,38

rata de indatorare la termen (Rit) DFTL/ CP x 100 1,93% 14,99% 776,68

1. Rit< 50%
2. Rit= max 100% DFTL/ Cpr x 100 2% 17% 850,00

Din tabelul de mai sus se pot extrage urmatoarele date:

- rata stabilității financiare, reflecta legatura dintre capitalul permanent aflat la dispozitia
intreprinderii si patrimoniul total, si înregistrează valori mici: 6,97% în anul precedent și
5,11% în anul curent, avand o scadere ușoară de 26,69%.
- rata autonomiei financiare globale exprima gradul de finantare a elementelor de activ pe
seama resurselor proprii si înregistrează o scadere de 36,16% față de anul 2013.
Astfel, în anul 2013 ponderea capitalului propriu în totalul pasivului era de 6,83% iar in anul 2014
ponderea capitalului propriu în totalul pasivului devine de 4,36%.
- rata de îndatorare globală(1) înregistrează valori nefavorabile pentru firmă (>50%),
ceea ce indica faptul că autonomia financiară a firmei este în scădere, riscul de insolvabilitate este
ridicat iar întreprinderea nu dispune de capacitate de îndatorare. Astfel: ponderea datoriilor totale
în patrimoniul firmei în anul precedent era de 93,03% iar în anul curent această pondere creşte cu
2% până la valoarea de 94,89%. Această creştere a îndatorării se datorează majorării cu 16,69% a
datoriilor totale în anul 2013 faţă de anul 2014.
 Tabel nr. 14. Analiza soldurilor intermediare
Nr Denumire 2013 2014 Indici %
1 Venituri din vanzarea Marfurilor (ct 707) 420.263.070 504.685.423 120,09
2 (-)Cheltuieli privind marfurile (ct 607) 392.661.797 475391214, 121,07
3 Maria comerciala(1-2) 27.598.273 29.294.209 106,15
4 (+)Productia vanduta (Ct 701 - 706 +708) 810.967.589 455.759.673 59,20
5 (+)Variatia stocurilor (ct 711 +/-) - -17.656.656 10,50
168.184.189
6 (+)Productia imobilizata (Ct 721 + 722) - -
7 Productia exercitiului (4 +5+6) 642.783.400 436.103,02 68,16
8 (-)Consumuri intermediate inclusiv cheltuieli 548.864,07 374.1174.10 68,19
provenite de la terti(gr.60, exclusiv 607, gr.61, gr-
62, exclusiv 621)
9 Valoarea adaugata (3+7-8) 121.717.800 9.325.785 7,66
10 (+)Venituri din subventii de exploatare (7411) - -
11 (-)Cheltuieli cu impozitele si taxele (gr.63) 8.360.631 2415, 29,24
12 (-)Cheltuieli cu personalul (gr 64 +621) 171.219.491 135.979.156 79,4

13 Excedentul (deficitul) brut din exploatare (9+10- -57.892.530 -45.193.210 78,07

11- 12)
14 (+)Alte venituri din exploatare si venituri 22.243.739 30913671 138,98
din provizioane
15 (-)Alte cheltuieli din exploatare 5.818.713 3.687.973 66,82
16 (-)Cheltuieli cu amortizarea, ajustari si provizioane 431.143.036 36.971.346 9,04
17 (-)Alte ajustari (709) 7.832.531 4.702.743 60.04

18 Rezultatul din exploatare (13+14-15-16-17) -92.443.071 61.646.451 66,90

19 (+)Venituri financiare 46.968.338 16.102.639 34.28
20 (-)Cheltuieli financiate 5.872.204 19.473.141 332,

21 Rezultatul curent (18+19-20) - -652169563 62,59

104.197.567
22 (+)Venituri extraordinare - -
23 (-)Cheltuieli extraordinare - -

24 Rezultatul extraordinar (21+22-23) - -

25 Rezultatul brut al exercitiului (21+24) - 45.216.952 62,59
104.197.587
26 (-)Impozitul pe profit - -
27 Rezultatul net al exercitiului (25-26) - -65.216,95 62,59
104.197.567
 Analizand datele din tabelul de mai sus putem constata următoarele:
- Marja comerciala înregistrează în anul curent o creștere faţă de anul precedent cu 6,15
procente, creştere datorată scăderii veniturilor din vânzarea mărfurilor (-40,8%) în
comparație cu scăderea cheltuielilor cu mărfurile.
- Producţia exerciţiului înregistrează o scădere semnificativă cu 31,84 procente fiind o
consecința a diminuarii producției vândute cu -40,8% și a reducerii stocurilor de produse
finite cu 29,46%.

- Valoarea adăugata marcheaza o scădere cu 92,34% datorita rezultatului creșterii accelerate

a consumurilor intermediare (31,81%) și reducerii marjei comerciale cu 6,15%.

- diminuarea excedentului brut din exploatare cu 21,93 procente , se datorează scăderii

cheltuielilor cu personalul (-20,6%) și a reducerii altor impozite şi taxe cu 70,76%.

- Rezultatul din exploatare inregistreaza o reducere de 33,1% datorata scăderii cu 90,96% a

cheltuielilor cu amortizările și a provizioanelor.

- diminuarea pierderii financiare cu 37,41% se datoreaza faptului că atât veniturile

financiare cât și cheltuielilor financiare au înregistrat scăderi în anul 2014 iar veniturile au
avut un ritm mai accelerat de scădere.

- reducerea rezultatului curent cu -37,41% este datorata scăderii rezultatului din exploatare
şi scăderii rezultatului financiar.

- absenta rezultatului extraordinar atat in anul 2013 cat si in anul 2014 s-a reflectat în
egalitatea rezultatului curent cu rezultatul brut, în scădere în anul 2014 față de anul 2013.
 Riscuri de faliment
Riscurile de faliment prezentate în cele ce urmează sunt fundamentate pe tehnici statistice și
sunt bazate pe metoda scorurilor de apreciere a riscului de faliment, care transformă informaţiile
oferite de indicatorii economico-financiari într-un scor critic, funcţie de care se va aprecia succesul
sau falimentul unei întreprinderi.
Modelul Robu – Mironiuc

Datele din tabelul 15 indică analiza riscului de faliment după modelul Robu-Mironiuc, iar în
urma efectuării calculelor se vor realiza interpretările aferente.
Tabelul 15 – Analiza riscului de faliment – modelul Robu-Mironiuc
Exercițiul financiar
Indicator
2013 2014
R1 =Ac/Dc rata lichidităţii generale 1,57 1,95
R2 =AT/Dc rata lichidităţii imediate 0,71 0,95
R3 = Dt/Pt rata îndatorării globale 5,61 1,34
R4 =Rbrut/Cpr rata rentabilităţii financiare 2,29 1,86
R5 =Rec/At rata rentabilităţii activului total -0,11 -0,12
R6=EBE/CA rata marjei brute de exploatare -0,04 -0,49
R7=Dt/Cpr levierul financiar 9,84 11,55
R8=Chf/CA rata prelevării datoriilor financiare -1,01 -0,43
R9= CA/S viteza globală de rotaţie a stocurilor 2,5 2,41
Z 0,997 2,99

Z= -0,002R1 – 0,028R2 – 0,570R3 + 1,034R4 + 4,629 R5+ 0,096 R6 + 0,170 R7- 0,106 R8-
0,024R9 + 0,524
Entitatea înregistrează o funcţie scor egală cu 0,997 în 2013 și 2,99 în 2014, ceea ce arată
faptul entitatea se încadrează în categoria 0 ≤ Z< 1 pentru anul 2013 adică prezintă un risc de
faliment mediu iar in anul 2014 se incadreaza in categoria 1 ≤ Z < 4 adica prezinta un risc de
faliment scazut.
Modelul Altman

Modelul Altman se va calcula pe baza informaţiilor furnizate în tabelul 16.

Tabelul 16 Analiza riscului de faliment – modelul Altman
Exercițiul financiar
Indicator
2013 2014
R1=Ac-Dc/AT 0,71 0,95
R2=CAF/AT -0,009 -0,002
R3=Rec/AT -0,11 -0,12
R4=Cpr/Dt 0,071 0,042
R5=CA/AT 1,34 1,67
Z 1,85 2,43

Z= 1,2R1 + 1,4R2 +3,3R3 + 0,6R4 +0,999R5

Societatea a inregistrat in ambii ani valori a funcţiei scor ce se incadreaza intre 1,8 ≤ Z ≤
2,67 ceea ce semnifica ca firma are unele dificultati financiare, apropiindu-se de riscul de faliment,
insa in anul 2014 s-a obtinut un rezultat mai bun, in crestere, ceea ce denota ca firma se indreapta
catre o mai buna solvabilitate, spre un risc de faliment inexistent.

Modelul Conan & Holder

Pentru determinarea funcţiei scor a Modelul Conan & Holder vor fi calculaţi indicatorii din
tabelul 17.
Tabelul 17 – Analiza riscului de faliment- modelul Conan & Holder
Exercițiul financiar
Indicator
2013 2014
R1=EBE/Dt -0,09 -0,08
R2=CP/AT 0,052 0,051
R3=Ac-S/AT 0,71 0,95
R4=Chf/CA -1,01 -0,43
R5=Chp/Vad 1,23 1,78
Z 0,70 0,66

Z= 0,24R1+ 0,22R2 + 0,16R3 – 0,8R4 – 0,10R5

În urma analizei efectuate, ambele exerciţii financiare înregistrează o funcţie scor care se
încadrează în categoria Z ≥ 0,16 ce indică ca situatia intreprinderii este foarte buna, riscul de
faliment < 10%.