Sunteți pe pagina 1din 26

Universitatea Politehnica Bucuresti

Facultatea Ingineria Sistemelor


Biotehnice
Ingineria Produselor
Alimentare

PROIECT
ANALIZA PIETEI

UI PRODUS

IAURTUL DANONE
EMOSSO NATUR

Studente:Parausanu Ramona
Parausanu Georgiana

CUPRINS

1.Produsul:
a. Scurt istoric al produsului/serviciului la nivel
mondial i naional;
b. Gama sortimentala existenta pe piata
produsului respectiv.
2. Analiza ofertei:
a. prezentarea principalilor ofertani (productori,
importatori) prin prisma produselor oferite;
b. volumul produciei, vnzrilor;
c. evaluarea repartiiei vnzrilor pe ofertani,
precum i a cotelor de piata;
d. stabilirea elementelor care individualizeaz
mrcile.
3. Analiza cererii:
a. definirea unitii de consum;
b. identificarea principalelor segmente de pia;

4. Distribuie:
a. determinati tipurile de uniti comerciale prin
care se realizeaz vnzarea ctre consumatori;
b. evaluarea modului de distribuie pe diferite mrci.
5. Pret:
a. Determinarea segmentelor de pre cu identificarea
principalelor marci incluse in fiecare segment;
b. Determinarea variatiei pretului in ultimii 5 ani cu
prezentarea motivelor ce au stat la baza acestei
variatii.
6. Promovarea produsului:
a. identificarea modalitilor prin care se face in
prezent promovarea ;
b. identificarea principalelor campanii publicitare;
7.Bibliografie.

DATE DESPRE PRODUS


Scurt istoric:
Iaurtulsi are originea nAsiasau n
Europa de est si a aparut ca raspuns la
nevoia de a conserva laptele peste cele
cteva ore care urmau mulsului.Astfel a
nceput aventura descoperirii
nenumaratelor avantaje nutritionale si
medicale pe care le detine.
Laptele i produsele lactate reprezint o
parte important din alimentaia ntregii
populaii. Acestea sunt alimente extrem
de populare n ntreaga lume att datorit
caracteristicilor senzoriale plcute, ct i
datorit potenialului pe care l au n
meninerea sau chiar mbuntirea
sntii consumatorilor.
Iaurtul este un produs lactat acid care
se fabric n numeroase ri, n principal
din lapte de vac. Se mai pot folosi laptele
de bivoli, de oaie, de capr sau n
amestec cu lapte de vac.

Iaurtul Danone Cremosso

de 125 de grame,
produs de S.C. DANONE PRODUCIE I DISTRIBUIE PRODUSE
ALIMENTARE S.R.L.
Iaurtul Danone Cremosso este descris pe siteul oficial al Danone
Romnia astfel:
Iaurtul Danone Cremosso a fost creat special pentru a te rsfa
i a-i surprinde simurile cu un gust irezistibil de iaurt.
Cremosso este mai mult dect un iaurt. Gustul su unic, fin i
cremos te cucerete.
O gam de iaurt Danone, care i ofer senzaii rafinate,
momente de rsf i clipe de plcere a gustului la intensitate
maxim. Iaurtul Cremosso cu fructe, ciocolat cu ment,
tiramisu, cocos, migdale se altur iaurtului natur Danone
Cremosso completnd gama iaurturilor cremoase de la Danone.
Cu ele i poi i prepara deserturi delicioase, sau un dressing de
salat perfect i uor.

GAMA SORTIMENTALA

Acest produs este comercializat n ambalaje individuale a cte 125 g. Se


prezint ntr-o gam variat de sortimente:

1. Cremosso Natur 125 gr


Ingrediente: lapte pasteurizat, smntn, proteine din lapte, fermeni
selecionai de iaurt.

2.Cremosso cu fructe 125 gr


Cremosso Zmeur cu fulgi de migdale 125g
Ingrediente: Lapte pasteurizat, smntn, zmeur 7,2%, migdale 0,9%
(cu adaos de colorant: suc concentrat de sfecl roie, morcov, aronia i
struguri; arome), zahr, proteine din lapte, fermeni selecionai de iaurt.
Poate conine urme de nuc de cocos.
Cremosso Fulgi de cocos i migdale 125g
Ingrediente:Lapte pasteurizat, smntn, zahr, cocos 1,3%,
migdale 1,1% (cu adaos de: sirop de glucoz-fructoz, arome), proteine din
lapte, fermeni selecionai de iaurt.
Cremosso Mure i zmeur 125 gr
Ingrediente:Lapte pasteurizat, smntn, mure i zmeur 9% (cu adaos
de: sirop de glucoz-fructoz din gru i porumb; arome), zahr, proteine
din lapte, fermeni selecionai de iaurt.
Cremosso Cpuni 125 gr
Ingrediente:Lapte pasteurizat, smntn, cpuni 10% (cu adaos
de: sirop de glucoz-fructoz, colorani naturali: suc de sfecl roie i
morcov negru; arom), zahr, proteine din lapte, fermeni selecionai de
iaurt.

Cremosso Viine 125 gr


Ingrediente:Lapte pasteurizat, smntn, viine 10,8% (cu adaos
de: sirop de glucoz-fructoz, colorani naturali: suc de oc i aronia,
arom), zahr, proteine din lapte, fermeni selecionai de iaurt.
Cremosso Piersici 125 gr
Ingrediente:Lapte pasteurizat, smntn, piersici 10% (cu adaos
de: sirop de glucoz-fructoz, arom, colorant natural : betacaroten),
zahr, proteine din lapte, fermeni selecionai de iaurt.

3.Cremosso Straciatella 125 gr


Ingrediente: Lapte pasteurizat, ciocolat 1,1% (cu
adaos de: sirop de glucoz-fructoz din gru i porumb,
aroma de vanilie), zahr, amidon, proteine din lapte,
fermeni selecionai de iaurt.
4.Cremosso Srut de caramel 125 g
Ingrediente: Lapte pasteurizat, smntn, sirop de
caramel 4,2% (zahr, ap, lapte praf, unt, emulsifiant:

ANALIZA PIETEI

Principalii ofertanti:Albalact-iaurtul Zuzu


Natur,Friesland Romania-iaurtul Milli.
Albalact, unul dintre principalii jucatori locali de
pe piata lactatelor intra agresiv pe piata iaurturilor
natur dar si cremoase cu fructe lansnd sub brandul
Zuzu Max sapte sortimente de iaurturi cremoase cu
fructe .
Albalact aduce astazi pe piata romaneasca peste
140 de sortimente de lapte si produse lactate sub cele
sapte brand-uri ale sale Zuzu, Zuzu Max,Fulga,
Fruzu, De Albalact, Raraul, Poiana Florilor.
Albalact are un portofoliu bogat de produse din
lapte, de la lapte proaspat pasteurizat si UHT, iaurturi
proaspete albe, iaurturi proaspete cu fructe, la
smantana, unt, sana, lapte batut, kefir, lapte cu arome
pentru copii, branza telemea, branza dulce de vaca,
branza de burduf, cascaval, branza
topita.MisiuneaAlbalacteste sa ofere tot ce-i mai bun
din lapte produse proaspete si sanatoase, la nivelul
standardelor europene de calitate.
Albalactinseamna grija pentru calitatea produselor,
natura, prospetime, traditie romaneasca, imbinate cu
tehnologia avansata, viziuni europene si cele mai bune
surse de lapte din Alba si Bucovina.

Cu o istorie de peste 125 ani, Friesland Foods se


afl pe lista celor mai importante 10 companii de
lactate din lume, avnd filiale n Europa, Asia, Africa
i America de Sud. Compania este specializat n
producia lactatelor i buturilor din fructe i lapte.

Firma MILLI acioneaz nc din anul 1997 pe piaa


romneasc a produselorlactate, ns cu toate acestea
pentru a ajunge i pentrua reui s se menin printre
cei mai buni de pe pia, firma trebuie s fie n
permanent preocupat de modul n care ii satisface
clienii dar mai ales de imaginea pe care i-o face n
rndul acestora i trebuie s aduc n permanen pe
pia produse noi de o calitate superioar.

VOLUMUL VANZARILOR SI AL PRODUCTIEI

Locul -Albalact: 343 de


Locul 1-Danone:cifra de
milioane de lei (78 de
afaceri de 506 milioane de lei
milioane de euro)
Primul loc in topul
A doua pozitie in
companiilor din domeniul
clasamentul celor mai
lactatelor este Danone.
mari companii din acest
Compania a raportat un profit
domeniu este ocupat de
de 9,8 milioane de lei (2,2
Albalact, o firma cu 661 de
milioane de euro), raportat la
angajati si profit de 7,3
o cifra de afaceri de 506
milioane de lei (1,66
milioane de lei (115 milioane
milioane de euro), raportat
de euro).
la o cifra de afaceri de 78
Danone Romania produce
de milioane de euro.
zilnic peste 1,5 milioane de
incheie
produse
lactate proaspete
in de lei Compania
Locul
3-Napolact:224
milioane
(51 milioane de euro)
jumatatea anului cu
fabrica sa din
Bucuresti,
atatNapoca
Compania
Napolact
din Cluj
a reusit sa faca profit
cresteri
importante: 23%
pentrula
piata
romaneasca,
cat
aproape
acelasi
nivel cu ocupanta
locului intai, insa raportat
la cifra de afaceri fata de
pentru
export.de
Compania
la si
cifra
de afaceri
doua ori mai mica. Napolact a anuntat, in
colecteaza,
medie,
zilnic,de lei 2012 adica 204 milioane
2012,
un profitinde
9 milioane
de lei (46 milioane de euro
de tone de
lapte
Inpeste
ciuda200
rezultatelor
financiare
foarte bune raportate anul
), profit in crestere cu 24%

EVALUAREA REPARTITIEI VANZARILOR SI A COTEI DE PIATA

Cifra de afaceri a Danone Romnia a crescut anul trecut cu 5,7% fa


de 2010,atingnd nivelul de 503 milioane lei, a anuntat la o conferin de pres,
Dieter Schulz, noul director general Danone pentru Europa Central i de Sud.
Tot in 2011, compania a investit peste 16 milioane lei pentru 'modernizare
tehnologic i mbuntire a condiiilor de munc pentru angajai'.
n prezent Danone a atins ocot de 55% din piaa valoric a lactatelor
proaspete.
Compania Albalact este astzi pe locul 3 n topul productorilor de
lactate din Romnia, avnd o tradiie de peste 40 de ani pe piaa romneasc.
n prezent, Zuzu este lider pe segmentul laptelui pasteurizat, cu o
cot de pia de 23.1% n valoare, dar este lider i n total pia de lapte (lapte
UHT i lapte pasteurizat), cu o cot de pia de 16.8% n valoare, n Februarie
2013. Albalact este lider de pia i pe segmentul untului de mas cu brandul
omonim De Albalact, cu 23.5% cot de pia n valoare, n perioada Decembrie
2012 Ianuarie 2013. Pe segmentul smntn, Albalact se menine de
asemenea lider cu brand-ul De Albalact, avnd o cot de pia de 14.6% n
valoare, n Februarie 2013. Pe categoria brnz de vaci, Albalact a urcat pe locul
2 cu brand-ul Rarul, avnd 9%.

Vanzarile de produse Milli, au ajuns in anul 2006 la 40 de milioane


deeuro. Estimarile pentru 2007 sunt foarte optimiste, mai exact vor ajunge la
60milioane de euro pentru vanzarile acestui brand. Friesland a realizat in 2006
ocifra de afaceri de 105 milioane euro, cu 15% mai mult decat in 2005
siestimeaza ca va metine aceasta crestere si in 2007, afirma directorul general
Friesland Food Romania, Gerbrant de Boer. Cota de piata generala se situeaza
undeva la 20-58%.

ELEMENTE CE INDIVIDUALIZEAZA FIECARE MARCA

Cteva mesaje care individualizeaz marca


Danone sunt:
Danone Natural Poria ta zilnic de
sntate
Danone de but Ia-l cu tine oriunde i
oricnd
Danone delicios Delicios pentru toat
familia
Danone Frutissimo O nebunie de fructe
Activia Natur Activ n interior i te simi
bine
Cremoso E crema iaurturilor.

Elementele vizuale care compun noua imagine a brandului Zuzu


potenteaza spiritual creativ si o stare de euforie pe care nici un alt brand
nu o mai are in piata. Zuzu este o exuberanta a naturii care te
desteapta de dimineata.
Zuzuare o nou reclam. Un spot care schimb total strategia de
comunicare. Marca nebunatic este acum Laptele care te deteapt de
diminea. Pn acum Zuzu i trezea latura jucu (Eti Zuzu?). Prin
noua reclam, uor misogin, ca pentru bere, capt valene de cafea.
SCRIPT: Ea se trezete de diminea. Bea puinZuzu. Ia i el o gur. El
vrea s ias n ora cu prietenii. Ea se revolt (e ziua ei!). Ies n ora s-i
cumpr un cadou!, gsete el explicaia pentru femeia nc adormit.
LanseazZuzui o bere? Ei bine, nu. Dar ce? Te deteapt de
diminea!, spune sloganul. Deci cafea. Nici pe departe.Zuzueste acelai
lapte (nebunatic pe vremuri) dar are acum miros de cafea i o reclam
care aduce a bere.

Ambalajul iaurtului Millii se prezinta incombinatii


de culori monocome de alb cu albastru ,alb cu
galben,alb cu verdeceea ce comunica sentimentul de
siguranta,placere,frumos ,dar in acceasi timp
siveseliesi convivialitate.Deasemenea pe ambalaj
maiidentificam personaje care induc placerea de a
consuma produsul.

Noile Milli Ispite cu fructe lansate de Friesland


Foods la sfrsitul lunii iunie sunt promovate printr-un
nou spot TV semnat de agentia Ogilvy&Mather,
anunta oficialii agentiei din cadrul Ogilvy Group,
condus de Manuela Necula. Campania a nceput pe
24 iulie si se desfasoara inclusiv n luna septembrie.
Spotul este difuzat pe Pro TV, Antena 1, Prima TV,
Acasa TV, B1 TV, Pro Cinema, Discovery Channel si
TVR 2, serviciile de cumparare de media (media
buying) fiind asigurate de agentia Starcom.

ANALIZA CERERII

a)Definirea unitii de consum


Principala unitate de consum este individul. Astfel, majoritatea consumatorilor
romni prefer un iaurt bogat in calorii, tendina diferit de cea nregistrat pe
pieele rilor din UE.
La iaurtul natural cei mai mari consumatoari sunt gospodriile cu vrsta capului
familiei intre 30 si 49 de ani, cu o cota de pia de 43%, care au o pondere de
36%, iar la cel cu fructe, gospodriile mai tinere, cu vrsta capului familiei intre
30 si 39 ani (32% invaloare), care reprezint 14% din totalul gospodriilor din
Romania.
In urma unui chestionar realizat pe 150 persoane au rezultat urmtoarele:
-Copii cu vrsta intre(212ani) consum 2 iaurturi Danone Delicios cu
pulp de fructe zilnic i 4 iaurturi Danonino pe sptmn.
-Consumul de iaurt la adoleceni (13 23 ani) este similar aceluia la copii.
- Aduli (24 50 ani)consum iaurtul cu cereale i cel dietetic. Femeile
chestionate au spus c Vitalinea Iaurt, cu 0% grsimi este nelipsit din frigider.
Acestea consum zilnic 3 iaurturi din acestea.Totodat acestea au menionat c
consum n mod regulat iaurturi Zuzu.
Iaurturile Zuzu la pahar se adreseaza consumatorilor tineri, intre 25-40ani,
din mediul urban,casatoriti si necasatoriti, femei si barbati in egala
masura,moderni, ocupati, dinamici, cu viata activa, cu venit mediu si mediu
ridicat.
Brbaii sunt mai puin interesai de iaurturi.90%din persoanele chestionate
consider c singurele iaurturi pe care le-ar consuma sunt iaurtul cu cereale
Danone Natural i Zuzu.
Persoanele de vrsta a treia consum 5 iaurturi Danone Natural i 85%
afirm c ar consuma 3 iaurturi Milli Extra sptmnal.

b)Segmentarea pieei

Duploculdecumprare: Dup venitul


magazinele cu raion de
consumatorilor:
lactate
persoane cu
magazinele de lactate
venituri medii
piee rneti

persoane cu
Infunciedevrsta:
copii intre(212ani), venituri ridicate
adoleceni (13 23
Dup criterii socioani),
culturale:
aduli (24 50 ani)
persoane cu un
vrsta a treia peste 50
stil de via sntos;
ani

Dup sex:
persoane active
feminin
cu un stil de via
masculin
aglomerat;

Dup criteriul demografic:


Dup comportamentul
mediu rural
consumatorului:
mediul urban

persoane care i
dorescun produs
decalitate

DEZVOLTAREA PIETEI EXTENSIVA, INTENSIVA, MIXTA


Piaa iaurtului cunoate o dezvoltare si oexpansiune
foarte interesant.
ncet , ncet tot mai multe firme ncepsa ii dezvolte
politici naionale. De la consumatori de mrci regionale ,
romnii s-au transformat in consumatori de mrci naionale
si internaionale.
Marii juctori au investit in
promovare, ambalaje, reete, mrcisi distribuie.
Piaa este n cretere, dar este situat nc laun nivel
destul de redus. Romnianu este o ar n care sa se
consumn mod tradiional iaurt, si din aceasta cauzeste
mai greu sa creezi obiceiuri de consum noi. Un altmotiv al
creterii lente a pieei de iaurturi este faptul cn Romnia
iaurturile nu sunt consumate n modfrecvent, n timp ce n
Frana sunt consumate la fiecare mas. Piata autohton a
iaurturilor a crescut valoric, in primele ase luni ale anului
2013, cu circa 14% fat de perioadasimilar anului 2012,
potrivit companiei de cercetri
depia.Nielsen(Danone),iaurtul fiind unul din produsele
lactate cucea mai solid evoluie a vnzrilor.
Potrivit principalilor juctori din industrie, piata de

DISTRIBUTIA PRODUSELOR

Tipurile de uniti comerciale prin care se realizeaz vnzarea


ctre consumatori:
Att Danone ,Milli ct i Zuzu i comercializeaz produsele n:
magazine de cartier
magazine alimentare
supermarketuri
hypermarketuri
b)Evaluarea modului de distribuie pe diferite mrci:
Danone a realizat n Romnia investiii de peste 30 milioane
de euro n capaciti deproducie i distribuie moderne.
Strategiile de distribuie utilizate sunt:
1. Comercializarea produselor prin fore proprii: vnzare
direct, utilizarea forelor devnzare proprii,promoteri la
locul de vnzare care au rolul de a ndruma consumatorii
spreprodusul care li se potrivete, dar mai ales utilizarea
intermediarilor.
2. Se ine cont de lungimea canalului de distribuie. Produsele
Danone se nscriu n categoriabunurilor de larg consum i prin
urmare canalele de distribuie specifice sunt canele cu
intermediari:

SEGMENTUL DE PRET
Preurilepracticatedeatt de Danone,Miliict i de Zuzu
seformeazlundusenconsiderareurmtoarele aspecte:
-costuriledeproducie,
-preurilepracticatedeconcuren,
-acceptareaanumitorniveluridepredectreconsumator
(deoareceambele sunt firme
mari,globale,cunoscute,consumatorii sunt dispui s
plteasc corespunztor calitii garantate de renumele
firmei),influene pe care un anumit nivel de pre l are
asupra imaginii produsului i asupra vnzriialtor produse
din gama realizat de firm. (legtura pre produs).
Legtura preului cu distribuia se realizeaz prin faptul
c ambele contribuie la formarea imaginii produsului.
Existena unui canal mai lung, conduce la practicarea unui
pre mai mare.
Dup o scdere important a preurilor i a veniturilor
productorilor n 2008-2009,nregistrat dup explozia
preurilor din 2007, situaia pieei iaurturilor s-a redresat

Dup nivelul maxim excepional nregistrat n 2007,


preurile laptelui la productor au cunoscut aceeai
tendin descendent ca i preurile iaurturilor. Dup o
uoar redresare n iulie-septembrie 2008, preurile au
atins un nivel redus n mai 2009, situat n medie cu puin
peste nivelul plasei de siguran.
Preurile laptelui au fost n cretere n perioada mai
2009 - noiembrie 2014 i s-au meninut aproximativ la
acelai nivel n primul trimestru al anului 2014, fr s
nregistreze fluctuaiile sezoniere care prezint de obicei o
tendin descresctoare n timpul iernii i al primverii.
ncepnd cu primvara anului 2014, preurile laptelui
sunt n cretere, atingnd n august o medie ponderat
pentru UE 27 de aproximativ 31,5 ceni/kg.
n 2009, stocurile din Romania au crescut foarte
repede ca urmare a scderii cererii. Deteriorarea pieei n
2009 a determinat sectorul lactatelor s i schimbe
orientarea de la produsele lactate cu valoare adugat
mare (precum brnza, produsele proaspete, iaurtul etc.)
ctre produsele de intervenie (lapte praf degresat i unt).
Redresarea preurilor produselor lactate de baz a fost
determinat n mare msur de reducerea aprovizionrilor
din emisfera sudic i de redresarea peste ateptri a
cererii mondiale pentru produse lactate.
Condiiile mai bune de pia au determinat sectorul

PROMOVAREA PRODUSULUI
Televiziunea, canalul principal de promovare
Aproximativ 98% din publicitatea pentru iaurturi s-a
efectuat exclusiv la televizor. Principalii beneficiari au fost,
in ordine: Pro TV, Acasa TV, Antena 1, Realitatea TV si Canal
D. Clasamentul publicitatii pe print este urmatorul:
Magazinul Progresiv, Pro TV Magazin, Cosmopolitan.
In general, mesajul publicitar a alunecat spre zona
beneficiului de sanatate adus de iaurt, unele spoturi fiind
asemanatoare produselor farmaceutice. Totodata,
companiile au procedat la campanii integrate.
Apelul la promotii
Dar, promovarea produselor se poate face si prin
promotii: 20% mai mult, la acelasi pret, 4 portii la pret de 3
etc. Tot ca parte a promovarii si promotiilor pot fi gandite si
premiile date consumatorilor, in fapt, castigatori ai unor
concursuri publicitare, turnee de promovare a produsului,
concursuri la nivel zonal cu premiere nationala etc. Oricum,
producatorii, dar si comerciantii, trebuie sa ganeasca fiecare
campanie promotionala in functie de caracteristicile

ntruct majoritatea produselor se vnd ambalate


este evident c ambalajul are i un dublu rol de
promotor al vnzrii i de purttor al informaiei ctre
consumator.
Ambalajul reprezint o interfa
cu care consumatorul vine n contact direct, de aceea
ambalajul trebuie gndit pentru a atrage cumprtorii
i pentru a declana actul de cumprare. De altfel,
ambalajul a fost denumit i "vnztor mut" al
produsului, pornind de la urmtoarele considerente:
identific i prezint produsul i
productorul/distribuitorul;
stimuleaz i atrage atenia cumprtorului;
informeaz consumatorul asupra nivelului
caracteristicilor de baz ale produsului;
comunic date legate de modul de utilizare al
produsului i a naturii ambalajului etc.
Elementele care contribuie la realizarea funciei
ambalajului de promovare a vnzrilor trebuie
armonizate pentru a capta atenia cumprtorului,
trebuie s sugereze destinaia produsului i s scoat
n eviden denumirea produsului, marca,
recomandrile privind

Identificarea principalelor campanii


publicitare desfurate de competitori si
analiza adaptrii mesajului la segmentul
inta vizat
Principalii competitorii ai firmei Danone sunt: Tnuva
Romania, Napolact Romania si Albalact.
Tnuva Romania s-a asociat cu Vel Pitar, Rmnicu Vlcea,
unul dintre cei mai mari productori de pe piaa locala de
morrit si panificaie, pentru a derula o campanie de
promovare comuna."Succesul nregistrat de gama noastr de
buturi pe baza de lapte este peste ateptrile noastre. Acest
lucru este vizibil att in vnzrile companiei cat si in reacia
consumatorilor care nu doar au ncercat produsele noastre
dar le-au introdus si in meniul lor zilnic.
Iaurtul meu fin cu cerealede la TnuvaDragostea e buna
dimineaa si seara si la prnz. Te bucuri cnd tii ca undeva
acolo te ateapt un strop de dragosteCand eti pe fuga sau
cnd tocmai ai terminat ceva greu de fcut, ia-ti un mic
rgaz si bucura-te de gustul alb, fin sibracoritor ce nconjoar
cerealele crocante.

Albalact este singurul producator roman de lactate


infiintat in fosta industrie comunista, care in numai cativa
ani de la lansarea primului sau brand a ajuns intre primii
patru jucatori din piata romaneasca a lactatelor.
Fabrica Albalact a fost deschisa in anul 1971, intr-o
vreme in care regimul comunist dorea ca fiecare judet din
Romania sa dezvolte propria industrie alimentara. De-aici
si numele societatii, Albalact. In 1999, cand ajunsese din
pacate la limita falimentului, lipsita de investitii si
tehnologie, fabrica a fost privatizata de stat si a devenit o
societate peactiuni cu capital integral privat. Familia
Ciurtin din Alba Iulia a cumparat pachetul majoritar de
actiuni.
Noul brand corporatist Albalact a fost inspirat, pe de o
parte de traditia in piata produselor proaspete, iar pe de
alta parte de calitatea produselor care deriva in primul
rand din zona cunoscuta ca un urias bazin de lapte de
calitate si din tehnologia de preparare a laptelui.Cu
aceasta ocazie, compania a oficializat si marca omonima
De Albalact, sub care acum comercializeaza pe piata mai
multe produse lactate proaspete.
Un an mai tarziu, Albalact a lansat si brand-ulZuzu,

BIBLIOGRAFIE
-Marketing: Editia a II-a revizuita si adaugita; coord. Balaure Virgil
-http://incomemagazine.ro/articles/danone-prospera-in-romania-cifrade-afaceri-a-crescut
-http://alba24.ro/compania-albalact-a-avut-in-2012-o-crestere-aprofitului-cu-27-fata-de-2011-brandul-zuzu-este-lider-pe-piata-lapteluidin-romania-187451.html
-http://www.slideshare.net/roxanaiancu5/marca-danone
-http://www.paginademedia.ro/2010/09/zuzu-schimba-macazu
%E2%80%99-lapte-cafea-sau-lapte-bere-de-ce-nu-mai-e-o-marcanebunatica

-http://ec.europa.eu/agriculture/milk/quota-report/com-2010727_ro.pdf
-http://www.fabricadelapte.ro/strategii-de-marketing-pe-piata-iaurtului

multumim pentru atentia acordata