ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

BUCURESTI

FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A

MEDIULUI

REFERAT
SECURITATE SI SIGURANTA
AGROALIMENTARA

SECURITATEA ALIMENTARA IN AFRICA

SUBSAHARIANA
Cuprins:
1.Introducere
2.Caracteristicile naturale ale Africii Subsahariene
3.Situatia social economica din Africa Subsahariana
4.Securitatea alimentara in Africa Subsahariana
5.Concluzii,masuri pentru combaterea subalimentatiei,studiu de
caz

SECURITATEA ALIMENTARA IN AFRICA

SUBSAHARIANA
Dreptul la hrana e o component a drepturilor omului cuprinsa
in Declaratia Universala a Drepturilor omului din 1948 si care a
fost inclusa si in Conventia internationala privind Drepturile
Economice,Sociale si Culturaledin 1978.
Dreptul la hrana al omului este o obligatie a statului care
trebuie sa respecte,sa protejeze si sa indeplineasca acest
standard prin legislatia si programele pe care le intreprinde.
De asemenea,statul are obligatia in ceea ce priveste dreptul la o
hrana adevcata si pentru cetatenii sau grupurile de catateni ai sai
care traiesc in alte tari.
Securitatea alimentara a populatiei trebuie privita la nivel
national si planetar. Conform Declaratiei Mondiale asupra
Nutritiei FAO/OMS/ROMA/1992 si a Declaratiei asupra Securitatii
Alimentare Mondiale FAO/OMS/1996 .Securitatea alimentara
exista atunci cand toti oamenii,in orice moment,au acces fizic si
economic la alimente sigure si nutritive care indeplinesc
necesitatile de hrana ale organismului uman pentru a duce o
viata sanatoasa si activa.

Problema securitatii alimentare,a aprovizionarii populatiei cu

produse agroalimentare de baza si de calitate
corespunzatoare,constituie o preocupare majora cu care se
confrunta,intr-o masura mai mare sau mai mica,toate tarile lumii

dar in primul rand cele subdezvoltate cum ar fi Africa

Subsahariana sau tarile in curs de dezvoltare.
Problema alimentatiei a fost prima problema economica abordata
de ONU inca de la infiintarea sa si care si-a propus ca obiectiv
major sa scape umanitatea de foame.Astfel problema foamei sau
a securitatii alimentare a devenit subiect vital al intregii omeniri
care se cerea analizat si solutionat fara intarziere.
Problema alimentatiei este o problema deosebit de
vasta,complexa si contradictorie si ea are un rol definitoriu in
evolutia societatii.In sistemul Drepturilor
Omului,hrana,alimentatia ssauDreptul de a manca se situeaza
pe primul plan.
Cu toate eforturile care au fost facute de natiuni,de organismele
de specialitate ale Natiunilor Unite,in special FAO,securitatea
alimentara a populatiei mondiale este departe de a fi
solutionata.Astazi pe intinse zone ale planetei omenirea sufera de
foame absoluta precum si de foame in diversi constituienti ai
ratiei alimentare,proteine,lipide,glucide si microelemente.

Securitatea alimentar reprezint o problem major n Africa

Subsaharian, unde numrul persoanelor afectate de foamete
atingea 239 de milioane n 2010, ceea ce nseamn 30 % din
totalul populaiei.

Caracteristicile naturale ale Africii Subsahariene

Pozitia geografica

Africa sub-sahariana este, din punct de vedere geografic, o zona a

continentului Africa care se afl la sud de Deertul Sahara . Din punct de vedere
politic, aceasta se compune din toate rile africane care se afl integral sau parial,
la sud de Sahara (cu excepia Sudanului). Aceasta contrasteaz cu Africa de Nord ,
care este considerat o parte a lumii arabe.
Somalia , Djibouti , Comore i Mauritania sunt din punct de vedere geografic
parte din Africa Sub-Sahariana, dar, de asemenea, parte din lumea arab.
Sahel este n zona de tranziie ntre Sahara i savana tropicala.
Regiunea sahariana si cea sub-saharian din Africa au fost separate de climatul
extrem de dur din slab populata Sahara, formnd o barier efectiva ntrerupt doar
de fluviul Nil in Sudan.
n secolul XIX, europenii numeau aceast regiune Africa Neagr, din cauza
culorii pielii a btinailor i pentru c o mare parte din ea nu fusese
explorat.

Clima
Variaz de
la tropical
la subarcti
c pe cele
mai inalte
culmi ale
sale. Jumat
atea de
nord
este deer
t ,zona de
tranzitie
este
dominata
de stepa si
sahel, n
timp ce zonele centrale i de sud conin att savana cat si paduri dese (paduri
tropicale) . Micarea zonei de convergenta intertropicala , de asemenea, cunoscut
sub numele de Muson , creeaz un sezon ploios pe suprafaa central a
continentului de la sud de Sahara.
Agricultura
Agricultura rilor din Africa Subsaharian sufer din cauza unei productiviti
sczute, a tehnologiei rudimentare, a exploatrilor agricole de mici dimensiuni i a
dicultii de a ajunge pe pia. n plus, lipsa informaiilor, puterea de pia
semnicativ a unui numr mic de ageni i pieele incomplete expun rile
instabile la eecuri de pia.
Agricultura reprezint 20% pn la 30% din PIB i 50% din exporturi. n
unele cazuri, de 60% pn la 90% din fora de munc este angajat n
agricultur. Celalalta activitate agricola este agricultura de subzisten. Acest
lucru a fcut activitatea agricola vulnerabila la schimbrile climatice i nclzirea
global.

 Maniocul este tuberculul Africii negre, cultivndu-se pe mai

bine de 4 milioane hectare
Ignamele constituie hrana de baz pentru unele triburi ale
Africii negre
Palmierul de ulei este cultivat n plantaii n Cmpia
Mozambicului
n nordul Zambiei, datorit sistemului citemen promovat de triburile lala,
densitatea populaiei nu poate depi 2,5 loc./km. Se defrieaz 24 hectare
pentru a asigura cenua necesar cultivrii unui hectar cu eleusin i se
obine o recolt de 3600 kg. Un om are nevoie anual de 270 kg de eleusin,
deci 24 hectare hrnesc 13 persoane. Dar aceast tehnic presupune o
prlogire de 22 de ani i cele 13 persoane au nevoie de fapt de 310 hectare.
Dac se ia in calcul i topografia terenului, suprafaa necesar ajunge la 500
de hectare.
Tehnica cimen presupune efectuarea unor lucrri dificile. Parcela destinat
defririi este aleas dup aspectul vegetaiei, regimul hidric, aspectul i
gustul solului i topografia terenului. Se aplic criteriile de partaj funciar,
apoi urmeaz defriarea i incendierea resturilor. n cenua mprtiat se
practic guri pentru semine sau tuberculi, cu o simpl splig. Recolta
este permanent protejat contra psrilor, maimuelor, antilopelor si
roztoarelor. Recoltatul se face manual, treieratul este rudimentar, iar
transportul se realizeaz tot manual.

Suprafete:

Teren agricol (km patrati) : 10.503.760,0

Teren agricol(% din suprafata de teren) 44,5
Teren arabil (ha de persoana) 0.3

Teren arabil (% din suparafata de teren) 8.4

Terenurile agricole permanent (% din suprafata de teren) 1.0
Suprafata forestiera (km patrati) 6.165.398,0
Suprafata forestiera(%din suparafata teren) 26,1
Terenuri agricole irigate(%din totalul terenurilor agricole) 0.2
Suprafata teren (km patrati) 23.587.900,0
Suprafata(km patrati) 24.242.270,0

Resursele naturale

Africa sub-sahariana produce 33% din bauxit din lume

Africa sub-sahariana este un producator important de
aur,producand pana la 30% din productia mondiala.
Surse de petrol sunt situate n Africa Sub-Saharian(1/3).
Petrolul in Asia sub-sahariana este vscos, cu un coninut
foarte sczut de sulf. Aceasta accelereaz procesul de
rafinare i reduce n mod eficient costurile
Zambia este un productor important de cupru

Republica Democrat Congo este o surs major de coltan

Namibia a fost furnizorul numarul unu din Africa sub-saharian, n 2008.
Regiunea produce 49% din diamantele din lume .

Situatia social-economica din Africa Subsahariana

Perspectivele economice pentru Africa sub-saharian

(SSA) sunt pozitive, cu o cretere de 5,3% n 2012, i 5,6% n
2013, peste nivelul mediu de pre-criz de cinci la sut. Aceast
prognoz s-ar schimba n cazul nrutirii economiei
globale.Exporturile africane au revenit n special n primul
trimestru al anului 2012, in crestere de la un ritm anual de 32%,
de la ritmul -11% nregistrat n ultimul trimestru al anului
2011. Creterea a fost pe scar larg, cu peste o treime din ri
ISA - sase la suta sau rate mai mari cu un alt 40% ,cretere ntre
patru la ase la sut. Dintre economiile cu cretere rapid n 2011
au fost rile bogate n resurse, cum ar fi Ghana, Mozambic, i
Nigeria, precum i alte economii, cum ar fi Rwanda i Etiopia,
toate ratele de cretere de cel puin apte la sut n 2011.
rile instabile sunt incapabile s mobilizeze resursele interne i
s obin venituri fi scale substaniale din impozite. n rile din
Africa Subsaharian, veniturile bugetare, excluznd subveniile,
depesc rareori 20 % din produsul intern brut al rii respective .
Numai 4 ri din 29 Angola, Republica Congo, So Tom i
Prncipe i Guineea Ecuatorial prezint un raport cu valoare
ridicat al veniturilor bugetare fa de PIB, dar aceasta nu se
datoreaz capacitii lor de a percepe i ncasa taxe i impozite, ci
mai degrab dotrii cu resurse naturale.
Veniturile sczute din rile instabile din Africa Subsaharian
pot fi puse pe seama extraversiunii lor, sau relaiilor politicoeconomice ale acestora n afara rii . Aceste ri au fost n

special n perioada colonial, dar i nainte i sunt dependente

istoric de veniturile din surse externe.
Pentru rile cele mai instabile, ponderea combinat a ajutoarelor,
investiiilor strine directe (ISD) i banilor trimii acas de
emigrani reprezint o mare parte din PIB, cu mult deasupra
mediei din Africa Subsaharian, dar componena difer
substanial de la ar la ar.
Pe durata expansiunii economice, creterea veniturilor din
exportul de produse miniere a determinat o apreciere a
monedei naionale, exacerbat de creterea simultan a
ajutoarelor, portofoliului i uxurilor ISD.
Contribuia agriculturii la PIB este substanial, n special n
rile instabile care nu sunt dotate cu resurse naturale).n plus,
contribuia produselor agricole la exporturi este semnifi cativ, iar
agricultura constituie nc principala surs de venituri din
export pentru ri precum Burundi, Etiopia, Gambia i
Sierra Leone.

Venitul real pe cap de locuitor, de aproximativ 600 de dolari

n 2008 n rile instabile din Africa Subsaharian, variaz ntre
100 de dolari n Republica Democrat Congo i 4 500 dolari n
Guineea Ecuatorial.Dar PIB-ul i PIB-ul pe cap de locuitor nu sunt
singurele dimensiuni relevante. Este important s lum n calcul i
aspectele suplimentare pentru a obine o perspectiv mai ampl
asupra situaiei i sustenabilitii economice i sociale i, ca atare,
pentru a implementa politici adecvate.
n 2011, uxurile de investiii strine directe au crescut cu 25% la
o valoare estimat de SUA de 35.6 miliarde $, dup un declin
puternic n 2009 i 2010.
Majoritatea rilor instabile sunt caracterizate, n medie,
de o densitate foarte sczut a populaiei: 15 din 29 de

ri au mai puin de 40 de locuitori pe kilometru ptrat, n

vreme ce densitatea populaiei n rile stabile este de
aproximativ 84. Populaia este tnr i se a n continu
cretere (n contrast evident cu piramida populaiei pentru UE).
n plus, majoritatea populaiei din aceste ri locuiete n
zonele rurale.Majoritatea femeilor din Sudan, n special n zona
de sud, triesc n srcie extrem, aici nregistrndu-se rate
ridicate ale analfabetismului i acces limitat la ngrijire medical i
ap.

Rata mortalitii materne este una din cele mai ridicate din
lume, de 1 700 la 100 000 de copii nscui vii n sudul Sudanului
i de 509 n nordul Sudanului. 90 % din femeile din sudul
Sudanului sunt analfabete. rile instabile din Africa Subsaharian
rmn n urma restului continentului n ceea ce privete
alfabetizarea adulilor: aceasta reprezint 59,2 %, fa de 66,4 %
n restul Africii Subsahariene. Rezultatele mediocre privind
dezvoltarea uman sunt confirmate i de rata mortalitii copiilor
sub 5 ani, care este de 138 la 1 000 de nscui vii n rile
instabile, cu mult peste 98, valoarea medie nregistrat n
celelalte ri din Africa Subsaharian.

Rata natalitii este important, deoarece este improbabil ca

familiile cu muli copii s i poat permite costurile educaionale.
Pe de alt parte, este probabil ca familiile cu mai puini copii s le
poat oferi o educaie mai bun.Sperana de via la natere
variaz considerabil n regiunea subsaharian: n So Tom i
Prncipe, persoanele au o speran de via la natere de
peste 60 de ani, aceeai ca valoarea medie n rile n curs de
dezvoltare dar cetenii din Mauritania i Zimbabwe au o
speran de via de aproximativ 40 de ani. Totui, sperana
medie de via n cadrul grupului rilor instabile nu difer mult
de cea din rile stabile.

CONCLUZII

Creterea economica pe termen lung a Africii va reecta din ce n

ce mai mult schimbri sociale i demografice interdependente de
crearea de noi motoare interne de cretere. Cheia acestora va fi
urbanizarea, o for de munc n expansiune, precum i creterea
de consum din clasa de mijloc din Africa. n 1980, doar 28% din
africani locuiau n orae. Astzi, 40% din continent, adic un
miliard de oameni triesc n orae. Pn n 2030, se preconizeaz
c acest procent va crete la 50%, iar top 18 orase din Africa vor
avea o putere de cheltuial anual combinat de 1,3 mii de
miliarde de dolari.

Securitatea alimentara in Africa-Subsahariana

MALI
Mali este o tara din Africa.Este una dintre cele mai sarace tari din lume,insa este
bogata in mister si maiestuozitate,oferind una dintre cele mai fascinante culturi ale
Africii si un peisaj de poveste.La fel ca Egiptul,Mali are o legatura foarte stransa
cu marele rau care o traveresaza-Niger.Acest rau se afla in central industriei si
comertului,fiind vital pentru supravietuirea unui popor sarac,de fermieri si pescari.

Cel mai cunoscut oras al acestei tari este Timbukutu,un centru puternic si bogat al
Imperiului Mandinka in vremuri stravechi,iar acum un loc de patrimoniu mondial
UNESCO,aflat in pericol de a fi inghitit de nisipurile desertului.
Gastronomie

Fiecare regiune are mancaruri specifice.Cele mai populare mancaruri sunt orezul
fiert si un terci gros din mei.La micul dejun se consuma o fiertura din faina de
mei,fructe de tamarind si zahar.Se mananca si clatite dinmei.Multi oameni prefer
orezul,iar cei care isi permit,mananca orez in fiecare zi.Atat orezul cat si meiul se
serveste cu un sos ce poate include legume proaspete,peste sau carne de pui.La
oras,o masa lejera este formata din orez fiert si lapte dulce,cu zahar.Gustarile tipice
includ banana si frigarui(sish kebab).
In Mali indicele saraciei este de 36,5.
Mali se bazeaza pe extragerea aurului si exportul de produse agricole.Acesta este si
motivul pentru care statutul fiscal al tarii depinde de preturile la aur si alimente.
Aproximativ 10% din populatie este nomada si aproximativ 80% din forta de
munca angajata este in agricultura si pescuit.

Doar o
poriune
de mic
suprafaa
acesteia
teren

extrem
din
este
arabil.

Zcmintele minerale, majoritatea neexploatate, sunt

de fier,bauxit, petrol, aur, nichel i cupru. Agricultura ocup locul cel mai
important n economia statului. Printre culturile principale se numr meiul,
sorgul, porumbul, orezul, bumbacul i alunele.

MASURI PENTRU COMBATEREA FOAMETEI SI

SUBALIMENTATIEI
Pentru a ajuta populatia din Africa Subsahariana, Uniunea
European (UE) a acordat finanare in perioada 2002-2010 n
valoare total de peste 3,1 miliarde de euro pentru interveniile n
materie de securitate alimentar efectuate in aceasta zona.
Curtea de Conturi European a analizat dac ajutorul pentru
dezvoltare n domeniul securitii alimentare acordat de UE n
Africa Subsaharian este eficace, evalund dac acesta este
relevant pentru nevoile i prioritile rilor i dac interveniile
UE sunt eficace. Auditul s-a concentrat asupra ajutorului direct
pentru dezvoltare acordat de UE pentru cele trei dimensiuni ale
securitii alimentare, i anume disponibilitatea alimentelor,
accesul la alimente i utilizarea alimentelor (nutriie).

Curtea concluzioneaz c ajutorul pentru dezvoltare n domeniul

securitii alimentare acordat de UE n Africa Subsaharian este
eficace n majoritatea cazurilor i reprezint o contribuie
important n vederea obinerii securitii alimentare. Cu toate
acestea, se mai pot aduce mbuntiri semnificative n mai multe
domenii.

Studiu de caz
Ce inseamna sa fii copil in Africa subsahariana?
Rzboi, crime, foamete, mizerie, malarie i HIV - probleme cu care
trebuie sa se confrunte o mam din Africa Subsaharian. O lume
crud, ignorant i nfricotoare.
Foametea este, de fapt, adevrata criz mondial. Copii fr
prini, fr acces la spitale, ori educaie. Iat o lume fr
oportuniti, o lume a nepsrii, sfietoare...
Realitatea subsaharian
Africa subsaharian este un trm sfiat de rzboaie i boli. De
peste 40 de ani acest lucru a dus la condamnare internaional i
sanciuni, conicte tribale i rasism, rezultatul inevitabil fiind
foametea, boala i srcia pentru majoritatea populaiei.
Pe lng aceste tragedii, SIDA a ptruns n marea parte a
continetului.Niciun alt colt al lumii nu a fost mai afectat de
raspandirea virusului HIV.Din cauza acestei probleme
majore,populatia Africana este,in momentul de fata in
delin.Parintii mor,lasanu-si copii,uneori chiar nou nascuti,sa aiba
singuri grija de eipe strazi.Conform avert.org. doua treimi din
oamenii infectati cu HIV traiesc in Africa subsahariana,desi
teritoriul nu cuprinde decat 10% din populatia lumii.Doar dupa
anul 2008,1,4 milioane de adulti si copii din aceasta zona au murit

de SIDA.Sunt multe campanii care incearca sa ajute copiii

orfani,insa acestea se confrunta cu ignoranta.
Nu exista cuvinte pentru a experima traumele si greutatile pe
care un copil trebuie sa le infrunte.Epidemia nu cauzeaza doar
disparitia parintilor,ci si a propiei lor copilarii.
Odata ce unul sau mai multi dintre membrii familiei se
imbolnavesc,copiilor le revin mai multe responsabilitati:sa obtina
un venit,sa faca mancare sis a aiba grija de membrii bolnavi ai
familiei.Confruntandu-se cu aceste problem,mult prea putine
familii dispun de sumele necesare pentru a-si trimite copiii la
scoala.

BIBLIOGRAFIE:
Suveranitate,securitate si siguranta alimentara-Constantin
Banu(Coordonator),Editura ASAB,2007

 http://www.iasiplus.ro/news/5/22297/Pe+scurt.html
http://ec.europa.eu/europeaid/what/developmentpolicies/researchdevelopment/documents/erd_report_2009_ro.pdf
http://www.agenda21.org.ro/Stiri/Rolul%20educatiei%20pt
%20dezvoltare%20in%20realizarea%20ODM_APDD
%20Agenda%2021.pdf
http://www.youtube.com/watch?v=qh6pWcPjznY