CAPITOLUL I.

GENERALITĂȚI PRIVIND DEȘEURILE

În acest capitol sunt prezentate aspecte generale privind concepul de deșeuri, având ca scop
definirea noțiunii și evoluția în timp a acestei probleme atât de discutate în ultima perioadă precum
și noțiuni referitoare la condiții și principii de gestionare a deșeurilor.

A fost realizată o clasificare pentru a determina tipurile de deșeu și pentru a putea observa
cum acestea se pot colecta, trata, transporta, depozita în funcție de caracterisiticile fiecărui deșeu.
De asemenea este definit și cadrul legislativ în baza căruia, sunt desfășurate activitățile amintite
ulterior.

1.1 Conceptul de deșeuri- definire, evoluție

Istoric vorbind, deșeurile erau reciclate pentru a recupera metalele valoroase, de abia în
ultima perioadă reciclarea a devenit importantă datorită beneficiilor comune pentru societate.
Printre aceste beneficii se numără și: economisirea materiei prime, producția de enegie provenită
din arderea deșeurilor și a biogazului, acestă energie înlocuind alte surse importante, toate acestea
având ca scop protecția eficientă a mediului înconjurător.

Poluarea urbană reprezintă un reprezintă un real pericol, de aceea aceasta trebuie înlăturată
cu ajutorul unei planificări globale și a unei amenajări corespunzătoare a spațiului natural, acestea
urmărind menținerea sau refacerea balanței între teritoriul neconstruit și cel construit, între cel
necultivat și cel cultivat.

În România, producția medie de deșeuri pe persoană, intr-o zi este de aproximativ 1-1.42

kg, acesta fiind mai mic în țările vest-eurpoene a căror producție de deșeuri este de aproximativ
1.5 kg pe persoană intr-o zi. Această pondere a deșeurilor a crescut în mod considerabil în ultima
perioadă.1

Într-o țară dezvoltată sau în curs de dezvoltare, deșeurile menajere , chiar dacă nu sunt
printre cele mai periculoase sau cele mai numeroase, reprezintă un indicator al risipei.

Un aport important în creșterea cantității de deșeuri l-a avut dezvoltarea economică și

industrializarea, acestea având un rol important și în schimbarea structurii deșeurilor. Astfel că, în
locul sticlei, oțelului și a fibrelor sintetice, deșeurile sunt compuse acum din aluminiu, materiale

1
Ciobotaru V., Socolescu A., M.,; Priorități ale managementului de mediu, Editura Meteor Press,
București, 2006, pag 169
plastice și alte substanțe relativ noi, acest fapt nefiind universal valabil, iar cele vechi existând încă
dar într-o cantitate redusă. Hârtia și cartonul au rămas de-a lungul timpului o componentă
principală a deșeurilor menajere.

Majoritatea țărilor industrializate au adoptat, în mare parte, politici asemănătoare privind

soluționarea problemei deșeurilor menajere, acestea dezvoltând o ierarhie administrativă, aceasta
fiind răspunzătoare de acestea.2

Conform Dicționarului Explicativ al Limbii Române noțiunea de deșeu reprezintă orice

rest ce provine din rezultatul unui proces tehnologic ce are ca scop realizarea unor produse, acest
rest neputând fi valorificat ca atare. Acest cuvânt provenind din franceză: déchet.3

În dicționarele internaționale sunt alocate spații destul de mari deșeurilor. De exemplu, în

dicționarul Merriam-Webster este explicat cuvântul „waste” ca sinonim pentru stricat, distrus,
acest cuvânt provenind din latinescul „vastus” .4

Autorul Urvashi Dhamija, pentru o mai bună înțelegere a termenului , descrie deșeurile ca
fiind „resturi nefolositoare” (potrivit Dicționarului Oxford), provenind din activitatea umană.
Materiale abandonate sau aruncate deoarece, persoana care le deține, preferă să le arunce și nu să
le valorifice.5

1.2 Condiții generale și principii de gestiune a deșeurilor

În activitatea de gestionare a deșeurilor sunt cuprinse toate activitățile ce au ca scop

colectarea, transportul, tratarea, recuperarea și eliminarea deșeurilor, responsabili pentru aceste
activități revenind generatorilor acestora.

România are ca metodă calasică de eliminare arderea și îngroparea cantităților mari de

deșeuri urbane. Aceasta producând emisii de dioxină, aceasta fiind una dintre cele mai toxice
substanțe cunoscute până în prezent, ea fiind bioacumulativă.

Condiții generale de gestionare a deșeurilor

2
Bran, F., Probleme ecologice și riscuri economice,ASE 2001, București, pag 60
3
DEX 2009
4
www.merriam-webster.com/dictionary/waste
5
Dhamija, Urvashi. Sustainable solid waste management: Issues policies and structures. New
Delhi: Academic Foundation, 2006, pag 72
 Pentru o bună gestionare a deșeurilor, se au în vedere utilizarea acelor procese și metode
care nu periclitează sănătatea mediului sau a populației. Autorizarea și controlarea activităților de
valorificare și eliminare a deșeurilor este efectuată de autoritățile competente.

Politica gestionării deșeurilor are scopul de a crea cadrul necesar pentru buna dezvoltare și
implementare a unui sistem integrat de gestionare a deșeurilor, a cărui eficiență să fie observată
atat din punct de vedere ecologic cât și din punct de vedere economic

În legislația Uniunii Europene cerințele pentru decumentele strategice în gestionarea

deșeurilor au două componente principle:

 o strategie de gestionare a deșeurilor; aceasta stabilind obiectivele gestionării deșeurilor în

România
 un plan național pentru gestionarea deșeurilor; care este reprezentat de un plan de
implementare a strategiei. Acesta conținând detalii cu privire la acțiuni ce trebuiesc
întreprinse în vederea îndeplinirii obiectivelor strategiei, de asemenea, conține detalii
referitoare la modul în care se desfășoară aceste acțiuni, inclusiv detalii privind termene și
responsabilități.

Gestionarea deşeurilor trebuie realizată fără să pună în pericol sănătatea oamenilor și a

mediului, în special:

 fără să genereze riscuri pentru faună sau floră, apă, aer, sol;
 fără să creeze disconfort datorită zgomotului sau a mirosurilor;
 fără să afecteze negativ peisajul sau zonele de interes special.

Obligațiile operatorilor econmici autorizați pentru activitatea de eliminare a deșeurilor din

punctul de vedere al protecției mediului sunt următoarele:

 asigurarea eliminării în totalitate a deşeurilor care le sunt încredinţate;

 folosirea celei mai bune tehnici de eliminare a deșeurilor disponibile, dar să nu implice
costuri excesive.
 amplasarea şi amenajarea instalaţiei de eliminare a deşeurilor conform condițiilor
stabilite de autoritatea de protecție a mediului;
 introducerea deșeurilor menționate în autorizația primită de la autoritatea de protecție
a mediului în instalația de eliminare a deșeurilor.
 Este interzisă abandonarea deșeurilor iar eliminarea acestora în afara spațiilor autorizate în
acest scop este interzisă

Principii de gestiune a deșeurilor

De-a lungul timpului, s-a format concepția potrivit căreia trebuiesc luate măsuri coordonate
în vederea combaterii problemelor de mediu, astfel că s-a pus accentul pe găsirea unor tehnologii
noi care produc mai puține deșeuri.

În vederea unei gestionări cât mai eficiente a deșeurilor se urmărește ordinea descrescătoare
a priorităților. Astfel că, opțiunile de gestionare a deșeurilor sunt dupa cum urmează:

 prevenirea apariției: se aplică tehnologii curate în cadrul activităților generatoare

de deșeuri
 reducerea cantităților: se aplică cele mai bune practici în cadrul fiecărui domeniu
de activitate ce generează deșeuri
 valorificarea: Se face prin refolosirea, reciclarea materială și recuperarea energiei
 eliminarea: prin depzitare și incinerare

Figura 1.1 Ierarhizarea opțiunilor privind destionarea eficientă a deșeurilor

Sursa: Antonescu N.N., Stanescu D.P., Antonescu N, Popescu L.L., Gestiunea și tratarea deșeurilor urbane: gestiunea
regională, Editura Matrix Rom, București 2006, Pag 12

Putem observa că, cea mai importantă opțiune este prevenirea, iar opțiunea cu o prioritate
scăzută este eliminarea, aceste fiind determinate de modalitatea în care este mediul afectat. Deși
este mai costisitor, prevenirea nu afectează mediul în aceeasi măsură ca reducerea sau eliminarea.
 Eliminarea deșeurilor afectează mediul in cea mai mare măsură, în special daca aceasta este facută
necorespunzător.6

Au fost concretizate principii cu ajutorul cărora să se eficientizeze activitatea de gestionare

a deșeurilor, acestea fiind detaliate în următorul tabel:

Tabel 1.1
Principii de gestionare a deșeurilor
Principiul Explicație
Principiul protecției Este format în contextul mai larg al conceptului de „dezvoltare durabilă” și stabilește
resurselor primare necesitatea de a minimiza și eficientiza utilizarea resurselor primare, în special a celor
neregenerabile , punând accentul pe utilizarea matriilor prime secundare.
Principiul măsurilor Corelat ca principiul utilizării BATNEEC (”Cele mai bune tehnici disponibile care nu
preliminare presupun costuri excesive”)- stabilește că, pentru orice activitate (inclusiv pentru
gestionarea deșeurilor), trebuie să se țină cont de următoarele aspecte principale: stadiul
curent al dezvoltării tehnologiilor, cerințele pentru protecția mediului, alegerea și
aplicarea acelor măsuri fezabile din punct de vedere economic.
Principiul prevenirii Stabilește ierarhizarea activităților de gestionare a deșeurilor, în ordinea descrescătoare
importanței care trebuie acordată: evitarea apariției, minimizarea cantitățilot, tratarea în
scopul recuperării, tratarea și eliminarea în condiții de siguranță pentru mediu.
Principiul poluatorul Stabilește necesitatea creării unui cadru legislativ și economic corespunzător, astfel încât
plătește, corelat cu costurile pentru gestionarea deșeurilor să fie suportate de generatorul acestora
principiul
responsabilității și cel
al responsabilității
utilizatorului
Principiul substituției Stabilește necesitatea înlocuirii materiilor prime periculoase cu materii prime
nepericuloase, evitându-se astfel apariția deșeurilor periculoase.
Principiul proximității Stabilește că deșeurile trebuie să fie tratate și eliminate cât mai aproape de sursa de
corelat cu principiul generare; în plus, exportul deșeurilor periculoase este posibil numai către acele țări care
autonomiei dispun de tehnologii adecvate de eliminare și nu numai în condițiile respectării cerințelor
pentru comerțul internațional cu deșeuri
Principiul Stabilește acordarea competențelor astfel încât deciziile în domeniul gestionării
subsidiarității deșeurilor să fie luat la cel mai scăzut nivel administrativ față de sursa de generare, pe
baza unor criterii uniforme la nivel regional și național.

Principiul integrării Stabilește că activitățile de gestionare a deșeurilor fac parte integrată din activitățile
social-economice care le generează.
Sursa: Antonescu N.N., Stanescu D.P., Antonescu N, Popescu L.L., Gestiunea și tratarea deșeurilor urbane: gestiunea
regională, Editura Matrix Rom, București 2006, Pag 12

6
Antonescu N.N., Stanescu D.P., Antonescu N, Popescu L.L., Gestiunea și tratarea deșeurilor
urbane: gestiunea regională, Editura Matrix Rom, București 2006, Pag 7
1.3 Clasificarea deșeurilor

Deoarece majoritatea activităților desfășurate de populație sunt generatoare de deșeuri, le

putem denumi, în funcție de sursa acestora ca fiind deșeuri municipal- menajere, deșeuri menajere,
deșeuri industriale, deșeuri agricole, deșeuri toxico-chimice și deșeuri nucleare).

Pe lângă sursă, deșeurile pot fi biodegradabile, ele fiind descmpuse de bacterii aerobe și/sau
anaerobe, sau nonbiodegradabile, acestea nefiind afectate de procesele biologice. 7

Deșeurile, din punct de vedere al locurilor în care se produc și al naturii, sunt clasificate în:

 Deșeuri menajere. Acestea provin din sectorul casnic și se pot prelua de către
sistemele ce precolectează sau colectează din fiecare localitate.
 Deșeuri stradale. Aceste deșeuri sunt specifice în special căilor de circulație publică
și provin din activitățile cotidiene ale populației, din spațiile verzi, de la animale
sau din depunerea substanțelor solide din atmosferă.
 Deșeuri asimilabile cu deșeurile menajere. Sunt acele deșeuri ce provin din
industrie, comerț, din sectoarele publice și administrative, care sunt asemănătoare
deșeurilor menajere în privința compoziției și a proprietăților acestora, de aceea,
colectarea, transportul, prelucrarea și depozitarea se poate face împreună cu
acestea.
 Deșeuri voluminoase. Sunt deșeuri sub formă solidă, de diferite proveniențe, ce nu
se pot prelua cu sistemele obișnuite de colectare sau precolectare datorită
dimensiunilor acestora ele necesitând o tratare diferită.
 Deșeuri din construcții. Acestea provin din obiectivele demolate sau conststruite,
indiferent dacă sunt industriale sau civile
 Deșeurile periculoase. Sunt deșeuri toxice, inflamabile, explozive, infecțioase, sau
de o altă natură, care sunt dăunătoare atât pentru om cât și pentru plante sau animale
 Deșeuri agricole. Sunt deșeurile care provin din unități agicole sau zootehnice.
 Deșeurile industriale. Acestea provin din procesele tehnologice desfășurate de
întreprinderi
 Deșeurile spitaliere. Acestea provin din activitățile spitalelor sau a unor unități
sanitare

7
Bold O., V., Mărăcineanu G., A.,; Depozitarea, tratarea și reciclarea deșeurilor și materialelor,
Editura Matrix ROM, București 2004, pag 19-20
Luând în considerare compoziția deșerilor, le putem deosebi ca fiind:

 Deșeuri organice: rezultate din resturi vegetale sau animaliere, din hârtie sau produse din
hârtie, textile, lemn, pluta, plastic, resturi provenite din prelucrarea pieilor și blănurilor,
resturi de la prelucrarea cauciucului, nămoluri organice.
 Deșeuri anorganice: acestea fiind în mare parte resturi metalice feroase sau neferoase,
resturi provenite din construcții (beton, tencuială, pavaje) ceramică, sticlă, sau cioburi de
sticlă; zgură, agregate diverse, praf, nămoluri anorganice,cenușă.

După posibilitățile de refolosire, putem clasifica deșeurile în:

 deșeuri ce se pot refolosi ca atare – sticlă, metale feroase, metale neferoase,

textile, plastice, tăbăcărie, pielărie, blănărie, lemn, plută, cauciuc, etc.;
 deseuri refolosibile ca materii prime secundare – resturi de hârtie, carton, sticlă,
metale feroase, metale neferoase, textile, plastice, tăbăcărie, pielărie, blănărie,
lemn, plută, cauciuc, resturi alimentare, resturi vegetale, legume, fructe, resturi
animaliere, alte deșeuri.8

În strânsă legatură cu generarea deșeurilor sunt atât obiceiurile consumatorilor, tipurile de

industrie cât și condițiile de trai.

Comparativ cu zonele rurale, cele urbane generează mult mai multe deșeuri datorită
condițiilor de trai. De exemplu dacă în zonele rurale, deșeurile rezultate din alimentație sunt
folosite ca hrană pentru animale, în zonele urbane acestea sunt aruncate.

În anumite perioade, deșeurile rezultate din diversele activități au o umiditate crescută și

un nivel ridicat de substanță organică datorită de exemplu conservării legumelor. În acest caz, este
nevoie de combustibil suplimentar pentru incinerarea deșeurilor.

Măsurarea corectă pentru generarea deșeurilor se face prin cântărirea în haldele de

depozitare, la stațiile de reciclare , instalații de tratare , fiind înregistrată calitatea tipului de deșeu,
originea, transportul etc. Comparând datele înregistrate se pot observa variațiile pe trimestru și/sau
sezon și se fac prognoze.

8
http://www.creeaza.com/legislatie/administratie/ecologie-mediu/Clasificarea-deseurilor-
urbane992.php
 Se acordă o deosebită importanță cantității și calității deșeurilor deoarece, în felul acesta se
poate determina capacitatea unităților de salubrizare și se pot stabili soluții tehnologice pentru
colectarea, neutralizarea și valorificare acestora.

Pentru a putea stabili procedeele și tehnologiile optime pentru neutralizarea și valorificarea

deșeurilor, factorul principal este calitatea unui deșeu.

Sunt anumiți parametrii care pot determina calitatea reziduurilor, de exemplu: componența
structurală, puterea calorică, gradul de umiditate, conținutul de cenușă, raportul dintre carbon și
azot etc.

Deșeurile menajere pot avea în componența lor următoarele: metal hârtie, plastic, materiale
textile, veselă spartă, sticlă, frunze sau paie, cenușă etc.

Tabel 1.2

Gruparea deșeurilor menajere în funcție de caracteristicile principale

Tipul deșeului Exemple

Materiale combustibile Hârtie, cartoane, plastice, cauciuc, textile,
lemn, oase, etc
Materiale fermentabile Resturi alimentare, fructe, legume,
zarzavaturi, carne, etc
Materiale inerte Materiale, sticlă, ceramică, etc
Materiale fine Cenușă, zgură, pământ, etc
Sursa: Căpățână C., Racoceanu C.; Deșeuri, Editura Matrix ROM, București 2003, pag 19

Posibilitatea oferită de acestă modalitate de grupare a deșeurilor este aceea de a se stabili

direcțiile în care ne putem îndrepta eforturile pentru a le putea valorifica în mod superior în baza
ponderii acestora în totalul deșeurilor colectate.

În compoziția chimică a deșeurilor sunt cuprinse substanțe precum: substanțele celulozice,

substanțe albuminoide, substanțe proteice, grase, minerale sau substanțe plastice.9

1.4 Colectarea, transferul, depozitarea și cheltuielile cu gestionarea deșeurilor

Materialele ce pot fi recuperate , în general, de la consumatorii urbani sunt: produse din

sticlă, materiale plastice, hârtie și carton, materiale textile, metale etc.

9
Căpățână C., Racoceanu C.; Deșeuri, Editura Matrix ROM, București 2003, pag 11-23
 Pentru a alege vehiculele de colectare a deșeurilor este necesar să se ia în considerare atât
consumul vehiulului, care trebuie să fie minim, cât și eficiența cu care se pot colecta materialele.
Se iau în vedere aspecte precum ușurința reparării sau utilizării vehiculului, se utilizează în general
vehicule cu colectare automată, iar pentru a colecta materialele reciclabile amestecate se aleg
vehicule specializate în reciclare.

Depozitarea deșeurilor se face în spații special amenajate, acestea fiind spații de cantonare
igienică și ecologică permanentă a unor reziduuri ce nu au posibilitateade a fi reciclate sau
incinerate, astfel de spații sunt nepoluante pentru zonele alăturate locului în care sunt amplasate.

Fluxuri tehnologice bine
organizate și igienice, atât în
interior cât și în afara
amplasamentului
Colectarea/drenarea
infiltrațiilor provenite din
umiditatea proprie și a
precipitațiilor atmosferice
pentru a împiedica pătrunderea
loe în pânzele freatice
Colectarea și arderea gazelor
rezultate din procesul de
descompunere a deșeurilor cu
pondere de materiale organice

Dacă suprafața depozitului

permite se va asigura preluarea
și evacuarea precipitațiilor la Încadrarea civilizată în
nivelul părții superioare a contextul general al mediului
depozitului, evitânduse ambiant
creșterea voumului de infiltrații
către corpul depozitului

Figura 1.2 Factori ce trebuiesc asigurați de orice depozit de deșeuri

Sursa:Bold O., V., Mărăcineanu G., A.,; Depozitarea, tratarea și reciclarea deșeurilor și materialelor, Editura
Matrix ROM, București 2004, pag 62

Posibilitatea îndeplinirii acestor condiții este realizabilă în cazul în care depozitul este
exploatat corect și se asigură materiale hidroizolante speciale, care să aibă o rezistență crescută la
acțiunea unor condiții specifice (temperaturi variabile, agresivitate chimică, procese biochimice
anaerobe, umiditate, tasări inegale etc). 10

Bold O., V., Mărăcineanu G., A.,; Depozitarea, tratarea și reciclarea deșeurilor și materialelor,
10

Editura Matrix ROM, București 2004, pag 46-62

 Cheltuiala administrațiilor publice și cea a întreprinderilor pentru gestiunea deșeurilor ,
împreună cu cheltuiala individuală (recipiente și saci în care se colectează deșeurile) reprezintă
cheltuiala curentă.

Atunci când ne referim la cheltuiala individuală trebuie să facem distincția între cheltuiala
externă pentru gestiunea deșeurilor, această cheltuială apărând la tratarea deșeurilor într-o unitate
specializată, si gestiunea deșeurilor internă, responsabilă cu această cheltuială fiind întreprinderea
care gestionează deșeurile. În această categorie de cheltuială curentă sunt integrate și subvențiile
oferite întreprinderilor.

Într-o întreprindere, contabilitatea mediului este gestionată de două grupe de experți. Prima
grupă, grupul de contabilitate, are datoria de a evalua, urmări, înregistra vânzările, să evidențieze
veniturile și costurile de achiziție. Cea de a doua grupa, grupul de tehnologie, are datoria de
elaborare a balanțelor materiale, de apă, energie, emisii , deșeuri, de a identifica costurile cu
echipamentele de captare și tratare a emisiilor, costurile de aplicare a tehnologiilor curate,
evaluarea numărului de ore pentru manopră, etc

Ca suport pentru raportare, documentul principal folosit în interiorul întreprinderii sau în

afara acesteia este Fișa care se referă la costurile protecției mediului, aceasta fiind întocmită la
nivelul unui an calendaristic.11

1.5 Cadrul legislativ privind gestionarea deșeurilor

Strategia Națională și Planul Național de Gestionare a Deșeurilor sunt cele două documente
strategice naționale principale prin care stabilește legislația privind gesionarea deșeurilor, acestea
constituind un instrument de bază în ceea ce privește capacitatea și modul de implementare a
politicii.Uniunii.Europene.în.România. .
(www.anpm.ro/anpm_resources/migrated.../8%20DESEURI_2008121985322.doc)
În cadrul Uniunii Europene, există numeroase directive privind deșeurile, majoritatea fiind
transpuse și în legislația română.

Dintre aceste directive, hotărâri și ordonanțe amintim:

Directiva Cadru privind deșeurile 2006/12/EC amendată prin Directiva Cadru privind
deșeurile 2008/98/EC definește deșeurile, producătorul, deținătorul, gestionarea, eliminarea,
recuperarea și colectarea acestora, de asemenea, sunt prezentate elementele care se exclud din

11
Managementul mediului. Abordari conceptuale si studii de caz, Trica Carmen, Editura ASE,
Bucuresti 2004, pag 220,222
domeniul de aplicare al directivei; sunt detaliate îndatoririle statelor membre cu privire la
încurajarea, asigurarea măsurilor de recuperare și eliminare fără repercuțiuni asupra sănătății
populației sau a mediului, cooperarea cu celelalte state membre, să desemneze autoritatea
responsabilă cu punerea în practică a prezentei directive. Sunt stabilite îndatoririle întreprinderilor
dar și entitatea care plătește pentru costurile de eliminare a deșeurilor, data de la care această
directivă intră in vigoare și este precizat faptul că această directivă se adresează doar statelor
membre.

Hotărârea de Guvern nr. 1061/2008 referitoare la transportul, pe teritoriul României, al

deșeurilor periculoase și nepericuloase. În cadrul acestei hotărâri sunt stabilite dispozițiile generale
cu privire la procedura de reglementare și control al deșeurilor, dar și modalitatea de transport
având în vedere prevederile legale, de asemenea, sunt prezentate prevederile referitoare la
transportul deșeurilor cu scopul colectării sau stocării temporare precum și sancțiunile aplicate în
cazul nerespectării prevederilor prezentei hotărâri.

Hotărârea de Guvern nr. 1175/2007 privind aprobarea Normelor de efectuare a

transportului rutier de mărfuri periculoase pe teritoriul țării.

Hotărârea de Guvern nr. 788/2007 referitoare la stabilirea măsurilor de aplicare a

Regulamentului Parlametului European și al Consiliului în legătură cu transferul deșeurilor.
Aceasta stabilește cadrul instituțional privind aplicarea Regulamentului Parlamentului European
și al Cosniliului, completarea regulamentului cu prevederile Convenției de la Basel referitoare la
controlul transportului deșeurilor în afara frontierelor dar și al eliminării acestora.

Ordinul Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor nr 756/2004 privind aproparea

Normativului cu privire la incinerarea deșeurilor. În acest ordin sunt precizate organismele care se
vor ocupa de îndeplinirea ordinului prezent, de asemenea se aduce la cunoștință faptul că
Normativul va fi revizuit periodic în funcție de modificările condițiilor tehnio-economice, datorită
necesității de a fi în concordanță cerințele legislative naționale și europene.

Hotărârea de Guvern nr. 1470/2004 referitoare la aprobarea Strategiei Naționale și a

Planului Național de gestionare a deșeurilor.

Hotărârea de Guvern nr. 228/2004 referioare la controlul introducerii în țară a deșeurilor

nepericuloase, având în vedere importul și perfecționarea activă și a tranzitului. În cadrul acestei
hotărâri sunt prezentate dispozițiile generale privind controlul deplin și eficient al transportului
deșeurilor nepericuloase destinate importului, acesta fiind autorizat în baza unei notificări. Sunt
prezentate de asemenea și categoriile de deșeuri asupra cărora se poate aplica prezenta hotărâre.
Este desemnată autoritatea responsabilă pentru autorizarea introducerii pe teritoriul țării a
deșeurilor, această autoritate fiind Ministerul Agriculturii, Apelor, Pădurilor și Mediului. Este
precizat faptul că este interzisă introducerea deșeurilor nepericuloase pe teritoriul României în
scopul eliminării acestora.

Ordinul nr.265/2001 privind aprobarea Normelor de acordare, prelungire, anulare sau

suspendare a autorizațiilor de colectare a deșeurilor industriale ce se pot recicla de la persoane
fizice dar și a Normelor referitoare la procedura e acordare, prelungire, anulare sau suspendare a
autorizatiilor de valorificare a deșeurilor industrialereciclabile.În cadrul acestei ordonanțe este
precizat faptul că sunt aprobate Normele menționate mai sus , de asemenea se stabilește organismul
răspunzător cu îndeplinirea prevederilor prezentului ordin, acest organism fiind Comisia Națională
pentru Reciclarea Materialelor dar și direcțiile de specialitate din cadrul Ministerului Industriei și
Resurselor.12

12
http://www.anpm.ro/ro/legislatie