Sunteți pe pagina 1din 22

ARGUMENT

Bomboana reprezinta produsul alimentar dulce cu dimensiuni reduse, avand


compoziție foarte variata, cuprinzand, in general zahar, sirop de glucoza, amidon,
fructe, coloranți alimentari, acizi alimentari si diferite arome.

Dropsurile reprezinta bomboanele cu aspect sticlos, de diferite forme si culori,


fabricate din caramel si acoperita cu un strat de zahar cristalizat.

Clasificarea dropsurilor

Dropsurile se deosebesc dupa compozitie, forma, culoare, consistenta si


aroma.

Principalele produse zaharoase pe baza de masa de caramel sunt bomboanele


sticloase care sunt clasificate in :

v bomboane numai pe baza de masa da caramel (bomboane neumplute);

v bomboane formate parțial din masa de caramel (70-75%) – invelisul.

Valoarea nutritionala si biologica

Deosebirile in valoarea nutritionala in cazul produselor zaharoase sunt


datorate componentelor care intra in constitutia lor.

Cu cat componentele nezaharate sunt mai numeroase si in cantitati mai mari,


cu atat valoarea nutritionala este mai buna.

Valoarea energetica a produselor zaharoase este data in principal de glucide


(zaharoza, glucoza/zahar invertit).

Valoarea energetica a produselor zaharoase formate aproape in exclusivitate


din glucide este de cca. 350 – 400 kcal./100g , iar a acelora ce contin si grasimi
poate atinge 600 kcal./100 g.
CAPITOLUL 1. MATERII PRIME FOLOSITE LA FABRICAREA
BOMBOANELOR STICLOASE

1.1. Zaharul

Zaharul (zaharoza) - constituie materia prima de baza a produselor zaharoase,


putând reprezenta intre 50 si 70% din substanta uscată a acestora.
Zahărul se poate folosi sub forma de:
- zahar cristal (tos), constituit din cristale de zaharoza, neaglomerate care se
utilizează la obținerea tuturor categoriilor de siropuri de zahar/glucoza, siropurilor
de brumare, candisare sau fondant. Zaharul tos se mai folosește ca atare la
fabricarea jeleurilor (operația de panirare), la ornarea unor produse de laborator, la
fabricarea maselor de tip pralina etc.;
- zahar pudră, obținut prin măcinarea zaharului cristal și a sfărâmăturilor de
zahăr bucăți, care se folosește la formarea învelișurilor pentru drajeuri, la
divizarea-modelarea masei de rahat, la fabricarea maselor de ciocolată sau a
maselor de tip marțipan, pralina etc.;
- zahăr topit cu sau fără adaos de glucoză, care se utilizează la fabricarea
unor produse de tip crocant, grilaj sau pentru prepararea siropului caramel folosit
apoi pentru colorarea sau aromatizarea șerbeturilor, fondantului, produselor de
laborator.

1.2. Siropul de glucoză.


Este utilizat la fabricarea produselor zaharoase și are un .conținut mediu de
substanța uscata de 78 - 80%, din care dextroza și substanțe r. educatoare, calculate
ca dextroza, minimum 38 - 42%.
Proporția de participare a siropului de glucoza la fabricarea produselor pe
baza de caramel este cuprinsa intre 5 și 100% fața de masa zaharului.
Glucoza din siropul de glucoza are rolul de a impiedica cristalizarea zaharozei
in soluție, ceea ce permite creșterea concentrației maselor la fierbere, fara riscul
cristalizarii zaharozei. În cazul produselor finite, prin prezența glucozei, se evita
higroscopicizarea acesteia.
Prin modificarea proporției de glucoza din masele fierte se modifica și
proprietațile reologice ale acestora: plasticitatea, maleabilitatea și consistența, fapt
ce ușureaza formarea - modelarea produselor. Pentru asigurarea unei dozari exacte,
siropul de glucoza se tempereaza la 4060°C.
Dozarea se face volumetric, cu ajutorul pompelor.

1.3. Zaharul - invertit.

Se utilizeaza pentru faptul ca acționeaza ca un inhibitor al cristalizarii


zaharozei și pentru acțiunea sa de higroscopicizare. Se prefera la fabricarea
siropurilor clare și a produselor care trebuie sa ramana fragede in timp (sa nu se
usuce). Trebuie sa precizam faptul ca zaharul invertit se formeaza și la incalzirea
soluțiilor de zahar sau zahar și glucoza.
La obținerea zaharului invertit, siropul respectiv trebuie sa fie neutralizat cu
soluție de bicarbonat de sodiu alimentar, iar pana la folosire siropul de zahar
invertit trebuie pastrat la rece pentru a nu se produce modificari de culoare.
1.4. Materii prime auxiliare

1.4.1. Substanțe colorante. Se utilizeaza sub forma de:


caramel colorant, care se prezinta sub forma lichida sau solida, de culoare
brun inchis, solubil in apa și este obținut prin acțiunea controlata a caldurii asupra
zaharurilor alimentare in prezența sau absența unor substanțe chimice promotoare
de caramelizare. Se utilizeaza, in principal, pentru colorarea produselor alimentare,
inclusiv pentru produse zaharoase in conformitate cu ITCA ITCA (International
Technical Caramel Association) și cu clasificarea internaționala, caramelul colorant
este un aditiv codificat E 150, putandu-se prezenta in 4 clase: E 150a, E 150b, E
150c, E150d (tabelul1);
 extracte apoase ale unor fructe: cireșe, vișine, zmeura, capșune, fragi
 (culoare roșie);
 extracte din frunze verzi (culoare verde);
 extracte din boabe necoapte de șofran (culoare galbena).
Se utilizeaza și coloranți sintetici cum ar fi amarantui (roșu), tartrazina
(galben), indigotina (albastru) etc.
1.4.2.Substanțele aromatizante. Cele utilizate in industria produselor
zaharoase pot fi sub forma de distilate sau extracte din fructe, samburi, frunze, flori.
Se utilizeaza uleiul de citrice (portocale și lamai), uleiul de migdale, uleiul de
trandafiri, uleiul de menta, uleiul de bergamot, uleiul naroli (din fructe și frunze
verzi de portocale), vanilia (din fructele arborelui de vanilia).
Drept aromatizant se foloseste și așa-numitul ,,caramel aromatizant' sub forma
solida sau lichida, de culoare brun - pal pana la brun inchis, obținut exclusiv prin
acțiunea controlata a caldurii asupra zaharurilor alimentare.
1.4.3.Acizii alimentari. Cei folosiți in industria produselor zaharoase au rolul:
 de a conferi produselor un gust acrișor, placut;
 de a realiza invertirea parțiala a zaharozei, impiedicand astfel
cristalizarea
 acesteia;
 de a evidenția mai pregnant gustul și mirosul (aroma produsului).
Cei mai utilizați acizi sunt: acidul citric, care are o capacitate de invertire a
zaharozei redusa, ceea ce este avantajos la fabricarea produselor zaharoase,
deoarece cu cat conținutul de zahar invertit este mai mic, cu atat produsele sunt mai
puțin higroscopice și, deci, rezista mai bine la depozitare; acidul tartric, care are o
capacitate de invertire mai mare decat a acidului citric.
Se mai folosesc acidul lactic, malic, succinic.
1.4.4.Conservanții alimentari. Se folosesc in cazul unor produse zaharoase
cu predispoziție la rancezire (nuga, umplutura tip pralina, creme,
caramele). Se recomanda benzoatul de sodiu. Ca agent de conservare pentru unele
fructe se dorește alcoolul etilic.

CAPITOLUL 2. TEHNOLOGIA DE FABRICARE A BOMBOANELOR


STICLOASE
2.1. Schema tehnologica
2.2. Descrierea procesului tehnologic

2.2.1. Prepararea siropului de bomboane


Siropul de bomboane se obține prin amestecarea zaharului cu apa in raport de
4:1, urmarindu-se:
un efect mecanic de amestecare;
un efect de natura fizico-termic: solubilizare cristale de zahar și
schimb termic cu agentul termic folosit.
Acest amestec se fierbe pana la 110-112 0C sub agitare continua. La aceasta
temperatura se adauga siropul de glucozp care reprezinta 30-40% din greutatea
zaharului și se continua fierberea pana la 116-117 0C.
Siropul de bomboane rezultat are un conținut de substanța uscata de 84-86%.
Fierberea siropului de bomboane se face intr-un cazan duplicat cu pereți dubli
cu agitator, care este format din doua camași sferice, intre cele doua camași se
introduce ca agent termic aburul. La sfarșitul fierberii se introduce in cazan siropul
de glucoza și se continua fierberea pana la un conținut de substanța uscata a
siropului de 84-86%.
În interiorul cazanului sunt montați doi arbori pe care sunt fixate o serie de
palete inclinate la un unghi de 45 de grade și dispuse intre ele la un unghi de 90 de
grade, aceasta dispunere a paletelor realizeaza o agitare puternica ducand la
omogenizarea componentelor.
2.2.2. Concentrare
Siropul de bomboane este trecut intr-un rezervor tampon de unde este dirijat
spre aparatul de concentrare sub vid pentru obținerea masei de caramel. Siropul de
bomboane trebuie sa fie incolor pana la o colorație alb-galbuie și sa nu conțina
cristale de zahar nedizolvate.
2.2.3. Obținerea masei de caramel
Siropul de bomboane este concentrat in continuare in aparatul de fierbere sub
vid pana la un conținut de substanța uscata de 98-99%, care reprezinta de fapt masa
de caramel.
Prepararea masei de caramel se realizeaza in aparate de fierbere cu
funcționare continua, la ieșirea din aceste aparate masa de caramel are temperatura
de 115-120 0C, are aspect de sticla topita cu o structura vascoasa și o culoare
galbuie sau mai inchisa in fucție de temperatura la care s-a preparat siropul și masa
de caramel.
Scop :
 Eliminarea excesului de apa,
 Concentrarea siropului;
 Omogenizarea materialelor de adaos.
2.2.4. Racirea masei de caramel
Dupa fierbere masa de caramel este racita pana la 90-95 0C intr-un timp foarte
scurt pentru a evita cristalizarea, la aceasta temperatura se realizeaza și operația de
aromatizare – colorare - acidulare.
Scop :
 impiedica creșterea cantitații de substanțe reducatoare datorita modificarilor
chimice legate de descompunerea zaharozei, dextrinelor, maltozei ;
 inchiderea culorii;
 evita cristalizarea zaharozei – in cazul racirii lente;
 evita degradarea substanțelor de adaos :coloranți, acizi, arome.
Operațiile de racire și aromatizare – colorare - acidulare se realizeaza cu
mașina de racit K5, care este un utilaj cu funcționare continua.
2.2.5. Framantarea. Are rolul de a omogeniza masa și de a repartiza uniform
ingredientele, de asemenea prin framantare se indeparteaza bulele de aer de la
operațiile anterioare și se da un aspect matasos, lucios.
Framantarea se realizeaza cu mașina de framantat Tip Independența, care
asigura o framantare discontinua.
Durata de framantare este de 4 minute pentru o șarja de 30 kg.
Scop:
 Introducerea coloranților, aromatizanților și acizilor alimentari;
 Omogenizarea și framantarea masei de caramel;
 Obținerea masei de bomboane.
Operația se realizeaza cu mașini de framantat.
2.2.6. Ștanțarea
Masa de bomboane sub forma de banda sau panglica se trece printre doua
valțuri metalice rotative pe care sunt gravate negativele formelor de bomboane.
Dupa trecerea printre aceste valțuri masa iese sub forma unor bomboane care sunt
legate intre ele printr-o pojghița foarte subțire. Aceasta pojghița se rupe imediat
dupa racire și bomboanele devin independente.
Pentru ștanțare se folosește Dropsiera care este formata din doua valțuri din
oțel imbracate la exterior cu o camașa de bronz pe care sunt gravate negativele
bomboanelor, valțurile au mișcare de rotație in sens invers.
Bomboanele se formeaza datorita suprapunerii celor doua jumatați de alveola
de la fiecare valț perfect in plan vertical.
2.2.7. Operația de racire a bomboanelor
Se realizeaza intr-un tunel de racire care se afla in continuare capului de
ștanțare fiind sincronizat cu el. Aerul pentru racire are temperatura de 12-14 0C și
umiditatea maxima de 60%.
Bomboanele care nu sunt bine racite se lipesc și se deformeaza la manipulare.
Scop :
 Racirea bomboanelor și realizarea condiției de echilibru higrometric;
 Ofera condiții pentru ambalare – impachetare.
2.2.8. Operația de brumare
Este operația prin care bomboanele se acopera cu o crusta foarte subțire de
cristale fine de zahar.
Scopul operației este de a da un aspect placut, atragator bomboanelor cat și de
a impiedica schimbul de umiditate cu mediul exterior.
Operația se realizeaza prin introducerea bomboanelor intr-o turbina de drajare
peste care se trimite sirop de brumare de 76-78 0B. În timpul mișcarii turbinei
zaharul cristalizeaza pe suprafața bomboanelor in cristale foarte fine.
2.2.9.Ambalarea
Se realizeaza in urmatoarele tipuri de ambalaje:
 pungi de politilena;
 ceolofan;
 hartie metalizata;
 hartie cerata.
Ca ambalaj de transport se folosesc cutii de carton.
Bomboanele sticloase se livreaza invelite și neinvelite.
Cele invelite se livreaza varsate, iar cele neinvelite se livreaza preambalate sau
varsate.
Bomboanele care se livreaza invelite se invelesc bucata cu bucata sau mai
multe impreuna, in foița de ceolofan, staniol, aluminiu, hartie pergaminata,
parafinata,pelur sau material plastic și pot avea un al doilea inveliș din hartie cu
desene sau inscripții. Învelișurile trebuie sa fie bine stranse la capete.
Bomboanele invelite se ambaleaza in lazi din lemn sau cutii de carton
rezistente, cu un conținut de maxim 25kg.
Bomboanele neinvelite se pot preambala in pungi de hartie pergaminata in
pungi de ceolofan sau material plastic sau in cutii de tabla cu un conținut de maxim
100 g. La conținutul inscris pe ambalaj se admit abateri de ± 2g.
Bomboanele neinvelite se livreaza și varsate in cutii cilindrice de tabla
cositorita sau lacuite, sau din material plastic cu un conținut de 1.3,5 kg.
Cutiile de tabla trebuie sa fie uscate, curate și neruginite. Cele peste 1 kg se
captușesc cu hartie pergaminata sau cu hartie alba curata și uscata.
Pentru a feri conținutul de umezeala, cutiile mai mari de 1 kg vor avea lipite la
locul de imbinare a capacului cu corpul cutiei o banderola de hartie. Pe toata
suprafața laterala a cutiei, inclusiv pe suprafața banderolei, trebuie lipita o fașie de
hartie alba.
Pungile și cutiile de tabla se introduc in lazi de lemn sau de carton rezistente.
Ambalajele vor purta urmatoarele specificații:
· Denumirea sau emblema intreprinderii producatoare;
· Denumirea, felul produsului (aroma sau adaosul) și STAS 1841-58;
· Conținutul;
· Prețul (pentru bomboanle preambalate);
· Data fabricarii (pentru ambalajele mai mari de 1 kg);
· Masa bruta (pentru ambalajele mai mari de 10 kg);
· Semnul avertizor 2.3 din STAS 5055-55 (pentru ambalajele mai mari de 10
kg);
2.2.10. Depozitarea
Încaperile destinate depozitarii bomboanelor sticloase trebuie sa fie uscate,
dezinfectate, curate și bien aerisite.
Condițiile optime de pastrare a bomboanelor sunt:
· Temperatura maximum 20 0C;
· Umezeala relativa a aerului maximum 75%.
Nu se admite depozitarea și transportul bomboanelor impreuna cu produsele
toxice sau cu miros patrunzator.
În timpul depozitarii, transportului și manipularii, bomboanele trebuie ferite
de umezeala.
Transportul se face in vehicule curate și acoperite.
În condițiile de transport și depozitare prevazute de prezentul standard,
bomboanele sticloase trebuie sa-și pastreze insușirile circa 60 zile, cu excepția
bomboanelor sticloase cu lapte,care trebuie sa-și pastreze insușirile circa 30 zile de
la data fabricarii.

CAPITOLUL 3.
UTILAJE REPREZENTATIVE ÎN PROCESUL DE FABRICAŢIE

3.1. Masina de framantat masa de caramel

Pentru framantarea masei de caramel, operatie inceputa manual pe masa rece,


pentru amestecarea adaosurilor si eliminarea bulelor de aer ramase in masa de
bomboane, se folosesc masini de framantat cu brate de framantare sau cu masa
rotativa (anexa 1).
Sarja de caramel destinata framantarii se aseaza pe masa circulara care prin
rotire o aduce sub tavalugul rifluit 6 unde este laminata. Prin laminare ingredientele
sunt incorporate si se elimina bulele de aer continute. Masa este rotita cu 15 – 20
rot/min.
3.2. Masini de stantat bomboane

Pentru formarea bomboanelor de caramelaj se folosesc diferite tipuri de


masini de stantat: cu valturi, cu lant sau masini de stantat rotative.
Masina de stantat cu valturi (anexa 2) se foloseste pentru stantarea
bomboanelor simple sticloase fara umplutura (dropsuri)
Masa de bomboane asezata pe planul (10) este presata de valturile 2 si 3 pe
suprafata carora sunt practicate alveolele (negativele) care se vor umple. La iesire
banda de caramel continand bomboanele presate este impinsa pe planul 11 si de
aici trece pe transportorul racitor unde se racesc si ca urmare marginile subtiri
dintre bomboanele ramase la formare se rup si bomboanele raman independente.
Valturile sunt racite in interior cu apa si la exterior prin insuflare cu curent de
aer rece produs de un ventilator.
Masinile de stantat cu lant asigura stantarea fitilului cu sau fara umplutura cu
un lant taietor ce se deplaseaza in sens invers cu al unui alt lant. Masinile de stantat
rotative au in componenta discuri perforate prin orificiile carora un ansamblu de
poansoane imping bomboanele.
CAPITOLUL 4. TRANSFORMĂRI BIOCHIMICE CE AU LOC ÎN
PROCESUL DE FABRICAŢIE

Zaharoza este usor solubila in apa si poate cristaliza din solutiile apoase in
cristale de tip monoclinic, de forma prismatica cu punct de topire 180-185°C.
Prin solubilizare, zaharoza absoarbe caldura. Fenomenul este invers la
cristalizare, unde se cedeaza caldura; de aceea la fabricarea masei de fondant,
fondantiera este prevazuta cu canale prin care circula apa de racire.
Odata cu adaugarea a altor zaharuri (glucoza,zahar invertit), solubilitatea
zaharozei se micsoreza, iar cantitatea totala de substanta uscata la o solutie saturata
se mareste. Aceasta scadere a slubilitatii se explica prin proprietatea celorlalte
zaharuri de a se hidrata avand si ele grupe polare (OH).
Aceasta proprietate a glucozei si a zaharului invertit de a mari continutul in
substanta uscata al solutiilor saturate de zahar-glucoza si zahar-zahar invertit, in
comparatia cu solutiile saturate de zaharoza simpla contribuie la pastrarea masei de
bomboane fara sa cristalizeze.
Aceasta se explica prin faptul ca odata cu cresterea continutului in substanta
uscata, ceste si vascozitatea solutiei,ceea ce ingreuneaza circulatia si legarea
moleculelor intre ele. Din aceasta cauza,glucoza si zaharul invertit au rol de
substante anticistalizatoare, motiv pentru care toate siropurile folosite in industria
produselor zaharoase se prepara din zahar in amestec cu glucoza sau zahar invertit.
Prin adaugarea altor zaharuri(glucoza,zahar invertit) la solutiile de zahar, se
micsoreaza rezisteta acestora la temperatura. Astfel,la incalzirea solutiilor de
zaharoza in care se adauga glucoza sau zahar invertit in proportie de 1 parte zahar
si ½ parti glucoza sau zahar invertit, cantitatea de substanta reducatoare incepe sa
creasca la 100°C. La temperatura de 114-125°C, si la o durata de incalzire de 60-
90 min, cantitatea de substanta reducatoare ajunge pana la circa 13-17%. La
t°=145°C ele ajung la circa 19-20%, iar la t°=160°C in 30 min ajung la 52%. De
aceea, se iau masuri ca prepararea, fierberea si concentrarea siropurilor din
industria produselor zaharoase sa se efectueze in aparate ce functioneaza sub vid
partial, unde procesele se desfasoara la temperaturi mai scazute,redcandu-se
pericolul formarii de substante reducatoare in cantitate mare.
Glucoza este solubila in apa; solubilitatea ei creste odata cu cresterea
temperaturii. La t° de peste 60°C,solubilitatea glucozei este mai mare decat a
zaharozei.
Prin incalzire la tº=100ºC, glucoza incepe sa se disocieze. In timpul disocierii,
pe de o parte se prodduce o marire a continutului de substante reducatoare, datorita
hidrolizei maltozei si a altor zaharuri continute, iar pe de alta parte o reducere a
continutului de substante reducatoare datorita disocierii glucozei cu formare de
compusi intermediari(oximetilfurfurol). Intre aceste transformari care conduc pe de
o parte la marirea, iar pe de alta la scaderea continutului de substante reducatoare,
se creeaza un echilibru, care este functie de temperatura.
In solutii apoase de glucoza se poate produce fenomenul de tautomeriee
trecerea formei α in β, obtinandu-se si mici cantitati de forme auxiliare (aldehidice).
Modificarea rotatiei presupune modificarea proprietatilor.

CAPITOLUL 5. DEFECTELE BOMBOANELOR STICLOASE

Prin nerespectarea conditiilor tehnologice de fabricare, a conditiilor de


ambalare, manipulare, transport si depozitare, pot aparea la bomboanele sticloase
neumplute o serie de defecte de forma, aspect, consistenta, gust si miros care
influenteaza negativ caracteristicile de calitate ale produsului.
Defectele de aspect si forma mai des intalnite sunt urmatoarele:
- produse deformate,
- cu colturi rupte,
- cu desen necorespunzator,
- culoare neuniforma,
- cu suprafata lipicioasa, umeda
Aceste defecte se datoreaza procesului tehnologic necorespunzator, insa cele
de forma mai pot fi datorate si manipularii neatenta.
Defectele de consistenta mai frecvente sunt:
- bomboane moi,.
Astfel de defecte se datoreaza procesului tehnologic necorespunzator precum
si pastrarii produselor la temperatura si umiditate relativa a aerului
necorespunzatoare.
Defectele de gust si miros care se intalnesc mai des sunt:
- produse cu gust ranced;
- amar ;
- cu miros strain
Astfel de defecte apar fie din cauza materiei prime, fie din cauza pastrarii
necorespunzatoare.
Pentru a se evita aparitia defectelor amintite, este necesar sa se foloseasca
materii prime de buna calitate la obtinerea lor, sa se respecte conditiile tehnologice
de fabricare, conditiile de ambalare, manipulare, depozitare si transport.
Bomboanele sticloase neumplute trebuie ferite pe timpul pastrarii de variatiile
bruste de temperatura. Deoarece prin nerespectarea conditiilor de temperatura si
umiditate relativa a aerului se pot ivi defecte de consistenta la produse (devenind
lipicioase sau prea tari), in timpul depozitarii este necesar sa se respecte cu strictete
aceste conditii, prevazute de documentele de standardizare in vigoare.
Bomboanele sticloase neumplute absorb cu usurinta mirosul emanat de alte
produse. De aceea, pentru a asigura mentinerea calitatii lor, este necesar sa se evite
vecinatatea cu produse ce emana miros patrunzator, ca : peste, sapun, condimente,
fructe, citrice, produse din tutun. Se va evita, de asemeni, vecinatatea cu produsele
toxice.
În timpul depozitarii, bomboanele sticloase neumplute trebuie ferite, de
asemenea, de umezeala, precum si de actiunea luminii solare, care poate provoca
decolorarea produselor sau a etichetelor de pe ambalaje.
Transportul produselor zaharoase se face cu vehicule acoperite, curate si
aerisite (produsele sunt introduse pentru transport in lazi de lemn sau de carton si in
containere cu un continut de maximum 1000 kg).
Mijloacele de transport auto cu care sunt transportate produsele zaharoase, de
la depozitele cu ridicata la magazine, trebuie sa fie prevazute cu gratare de lemn si
sa fie acoperite sau asigurate cu prelate impermeabile, pentru a feri produsele de
umezeala si praf. În timpul transportului, produsele vor fi ferite deci de umezeala,
de praf si de mirosuri .

CAPITOLUL 6.
NORME DE PROTECTIA MUNCII

Toate electromotoarele care actioneaza elevatoarele si benzile vor fi ingradite,


prevazute cu aparatori la saiba si legate la centura de impamantare. Scarile metalice
verticale care permit accesul muncitorilor la gurile vizoare (buncarele ne avand
limitatoare), vor fi fixe si vor fi prevazute cu grilaj circular pentru evitarea
accidentelor prin cadere. Gurile vizoare in afara capacelor se vor prevedea cu bare
de protectie sau grilaje, pentru a nu permite caderea accidentala a muncitorilor in
buncare. Toate tablourile electrice vor avea in mod obligatoriu, marcate circuitele si
vor fi prevazute cu covoare de cauciuc electroizolant. Curatirea elevatoarelor
pentru a intra in circuitul tehnologic prin intermediul cantarului automat, care
efectueaza cantaririle pe sarje, si sunt transmise in selector pentru separarea
prafului si a boabelor infratite, astfel incat sa se poata efectua o prajire uniforma.
Aceste operatiuni sunt dirijate de la tabloul de comanda, muncitorul care
supravegheaza utilajele neavand voie sa umble la organele in miscare, care vor fi
perfect protejate. Saiba de la electromotorul de sub cantarul automat va fi prevazuta
cu aparatoare, iar pentru atenuarea zgomotului produs de vibrator, se va ingradi
vibratorul cu placi fono-absorbante.
Curatirea cantarului automat se va executa numai cand instalatia este oprita,
iar accesul muncitorului la cantar, prin intermediul unei scari metalice fixe,
prevazute cu aparatori laterale. Tratarea boabelor in buncare de agitare,
descarcarea automata in cuva si transportul lor in preuscator prin intermediul unui
snec acoperit, se va efectua sub supravegherea unui muncitor calificat si instruit
care nu are voie sa intervina manual la nici o operatiune, aceasta executandu-se in
mod automat, cu dirijarea de la tabloul de comanda. Boabele se transporta in
uscator prin sistem pneumatic. Pentru supravegherea operatiunilor si curatirea
utilajelor, care se va efectua numai in pozitia oprit se vor monta scari metalice fixe,
prevazute cu aparatori laterale. Conductele de abur se vor izola si se vor monta in
mod obligatoriu aparatori la flanse. Benzile si elevatoarele de transport intermediar,
vor fi complet acoperite sau ingradite, pentru a nu permite accesul accidental al
muncitorilor.
La malaxoarele rotative cu tavalugi, se impune o atentie deosebita la scoaterea
masei de cacao, operatiune ce se executa in timpul mersului. Inaintea malaxorului
cu tavalug, se va monta un plug pentru protectia muncitorului, in timpul scoaterii
masei de cacao.Concasorul pentru zdrobirea turtelor de cacao, va fi prevazut cu
aparatori la blindaje si angrenaje, muncitorul avand acces numai la alimentarea
manuala a concasorului operatiunea executandu-se de catre un muncitor calificat si
instruit.. Un snec cu aparatoare mobile transporta masa rezultata prin zdrobire la
moara de cacao. Accesul muncitorului la snec si la organele in miscare ale morii,
este cu desavarsire interzis, in timpul functionarii maora de cacao fiind inchisa
ermetic. Praful de cacao este dirijat printr-un snec transportor, prevazut cu
aparatoare la masina de ambalat tip Hesser. Muncitoarele care deservesc masina nu
au voie sa umble la partea mecanica, respectiv organele in miscare ale masinii.
Gresarea si reglarea ei fiind operatiuni pe care le va efectua numai reglorul de
serviciu, orice interventie la organele in miscare se efectueaza cand masina este
oprita. Moara de zahar va fi inchisa ermetic muncitorul neavand acces la organele
in miscare.

ANEXA 1
Masina de framantat masa de caramel cu functionare periodica tip
Independenta

1-masa rotunda cu pereti dubli; 2 – 5-grup de actionare si angrenaj conic; 6-


tavalug rifluit gol la interior; 7-parghii cu brat dublu de sprijinire a tavalugului, 8-
arc de presare a tavalugului inspre masa de caramel; 9-jgheab de rasturnare si
impaturire a masei de caramel laminate de tavalug.

ANEXA 2
Dropsiera cu valturi