Norma tehnică de evaluare a productiei agricole

vegetale din 06.03.1986

1. Griu, secara, orz, orzoaica de toamna si primavara, orez

Metodologia de evaluare a productiei in cimp este aceeasi pentru toate culturile de
mai sus. Pentru exemplificare se ia cultura griului.
a) Numarul punctelor de control se stabileste in functie de marimea si uniformitatea
lanului, de omogenitatea densitatii culturii, pentru a se cuprinde aspectul mediu al
lanului. In cazul unui lan uniform de pina la 100 hectare se stabilesc 5 puncte de
ridicare a probelor de control, iar pe suprafete mai mari de 100 hectare se stabilesc
10 puncte de control, echidistante, pe diagonala lanului. Determinarile se fac cu
ajutorul ramei metrice.
b) Evaluarea productiei in punctele stabilite se face astfel: spicele din interiorul ramei
metrice se numara. Se stabileste proportia de spice mari, mijlocii si mici (ex: 60%
spice mari, 30% spice mijlocii si 10% spice mici). In acest caz vom lua 10 spice din care
6 spice mari, 3 spice mijlocii si un spic mic la care se numara boabele. Totalul
boabelor obtinute se imparte la spicele la care s-au numarat boabele (10) obtinindu-
se numarul mediu de boabe in spic.
Pe baza celor doua elemente, numarul mediu de spice la mp si numarul mediu de
boabe in spic, cunoscind masa a 1000 boabe (MMB) la soiurile in cultura (anexa nr.
3), se calculeaza productia medie la hectar, folosind formula:
Q kg/ha = Nsp X Nb X MMB/100
in care:
Q kg/ha = productia medie kg/ha;
Nsp = numar mediu de spice la mp;
Nb = numar mediu de boabe in spic;
MMB = greutatea a 1000 boabe.
Exemplu: griu irigat
Nsp = 500
Nb = 35
MMB = 38 grame
Q kg/ha = 500x35x38/100 = 6650 kg
Datele rezultate pe fiecare sola se inscriu in fisa de calcul, determinindu-se productia
medie ponderata pe unitate. Rezultatele finale se inscriu in formularul model EvP1.
 2. Porumb si sorg boabe
a) Numarul punctelor de ridicare a probelor de control se stabileste in functie de
uniformitatea si marimea solei; astfel, pentru o sola uniforma de pina la 100 hectare
se iau 5 puncte de control, iar pentru solele mai mari de 100 hectare se vor lua
minimum 8 puncte situate la distante egale pe diagonala mare a solei.
Suprafata unui punct de control este de 28 mp (4 rinduri x 0,70 x 10 m lungime).
b) Evaluarea productiei in punctele stabilite
La fiecare punct de control se numara stiuletii.
Numarul de stiuleti la hectar se calculeaza folosind formula urmatoare:
N st/ha = nst x 10000/d x i
in care:
Nst = numarul de stiuleti la hectar;
nst = numarul de stiuleti numarati la toate punctele de control;
d = suprafata unui punct de control (mp);
i = numarul probelor de control.
Exemplu: porumb irigat
nst = 1050
d = 28
i=5
Nst/ha = 1050x10000/28x5 = 75000
Din totalul stiuletilor la probele delimitate se stabileste procentul stiuletilor mari,
mijlocii si mici (exemplu: 50% stiuleti mari, 30% stiuleti mijlocii, 20% stiuleti mici). In
acest caz, se vor recolta 10 stiuleti din care, dupa exemplul luat revin 5 stiuleti mari, 3
mijlocii si 2 mici.
Determinarea numarului mediu de boabe pe un stiulete se face ponderat la cei 10
stiuleti recoltati (5 stiuleti mari, 3 mijlocii si 2 mici).
Avind cele doua elemente (numarul de stiuleti la hectar si numarul mediu de boabe
pe un stiulete) si cunoscind MMB (anexa nr. 3) se va calcula productia medie la
hectar dupa formula:
Q kg/ha = Nst x Nb x MMB/ 1000 x 1000
in care:
Q kg/ha = productia medie;
Nst = numar de stiuleti la hectar;
Nb = numarul mediu de boabe pe stiulete;
MMB = greutatea a 1000 boabe.

Exemplu: porumb irigat

Nst = 75000 stiuleti
Nb = 500 boabe
MMB = 280 grame
Q kg/ha = 75000 x 500 x 280/1000 x 1000 = 10500
Datele rezultate pe fiecare sola se inscriu in fisa de calcul, determinindu-se productia
medie ponderata pe unitate. Rezultatele finale se inscriu in formularul model EvP1.
 3. Soia si fasole boabe
a) Numarul punctelor de control se stabileste in functie de marimea solei si
uniformitatea culturii.
Pina la 100 hectare se vor stabili 3 puncte de control, iar peste 100 hectare,
minimum 5 puncte de control, situate la distante egale pe diagonala lanului. Punctele
de unde se delimiteaza probele de control se stabilesc astfel incit sa reprezinte media
lanului. Suprafata unui punct de control va fi de 10 mp masurata cu panglica (2 m
lungime x 5 m latime).
b) Evaluarea productiei la punctele de control si la hectar se face astfel:
Se numara plantele existente in fiecare punct de control, numarul mediu de pastai pe
planta si numarul mediu de boabe in pastaie.
Pe baza acestor elemente se calculeaza productia medie la hectar, folosind formula:
Q kg/ha = Npl x Npp x Nbp x MMB/ 100
in care:
Q kg/ha = productia medie la hectar;
Npl = numarul mediu de plante pe mp;
Npp = numarul mediu de pastai pe planta;
Nbp = numarul mediu de boabe pe pastaie;
MMB = masa a 1000 boabe.
Exemplu: soia
Npl = 30
Npp = 30
Nbp = 1,9
MMB = 150
Q kg/ha = 30x 30x 1,9x150/100 = 2565
Datele rezultate pe fiecare sola se inscriu in fisa de calcul, determinindu-se productia
medie ponderata pe unitate. Rezultatele finale se inscriu in formularul model EvP1.
 4. Floarea-soarelui
a) Numarul punctelor de control se stabileste in functie de marimea si uniformitatea
culturii. Pina la 100 hectare se stabilesc 5 probe, iar peste 100 hectare, minimum 8
puncte. Punctele de control se iau la distante egale pe diagonala mare a lanului.
Suprafata unui punct de control va fi de 28 mp (4 rinduri x 0,70 x 10).
b) Evaluarea productiei in punctele stabilite si la hectar
La fiecare punct de control se numara capitulele si se stabileste numarul mediu de
capitule la mp si la ha, dupa urmatoarea formula:
Ncp/ha = ncp x 10000/d x i
in care:
Ncp = numarul total de capitule la hectar;
ncp = numarul de capitule numarate la toate punctele de control;
d = suprafata unui punct de control (mp);
i = numarul punctelor de control.
Exemplu:
ncp = 770
d = 28 mp

i=5
deci: Ncp/ha = 770 x 10000/28x5 = 55000 capitule
Din totalul capitulelor la probele luate se stabilesc procentual capitulele mari, mijlocii
si mici (ex: 40% mari, 40% mijlocii si 20% mici). In acest caz se vor recolta 10 capitule
din care, dupa exemplul luat, revin: 4 capitule mari, 4 mijlocii si 2 mici.
Determinarea numarului mediu de seminte pe capitul se face ponderat la cele 10
capitule recoltate.
Avind cele doua elemente, numarul de capitule la hectar si numarul mediu de
seminte pe un capitul, si cunoscind MMB (anexa nr. 3) se va calcula productia medie
la hectar dupa formula:
Q kg/ha = Ncp x Ns x MMB/ 1000 x 1000
in care:
Q kg/ha = productia medie;
Ncp = numarul mediu de capitule la hectar;
Ns = numarul de seminte pe capitul;
MMB = greutatea a 1000 seminte.
Exemplu:
Ncp = 55000 capitule
Ns = 730 seminte
MMB = 65 grame
Q kg/ha = 55000 x 730 x 65/1000 x 1000 = 2610
Datele rezultate pe fiecare sola se inscriu in fisa de calcul, determinindu-se productia
medie ponderata pe unitate. Rezultatele finale se inscriu in formularul model EvP1.

5. Sfecla de zahar
a) Momentul de evaluare a productie in cimp
Deoarece evaluarea productiei la cultura sfeclei de zahar se face intr-o perioada in
care radacinile nu au ajuns la maturitatea tehnica si greutatea maxima care sa
exprime productia posibila de realizat, este necesar ca productia evaluata in aceasta
perioada sa fie corectata.
La greutatea rezultata in momentul evaluarii productiei in cimp se adauga sporul
mediu zilnic de crestere, tinindu-se cont de starea culturii, precipitatii, fertilizare,
irigatii etc.
Sporul mediu zilnic de crestere a productiei in conditii normale la sfecla de zahar este
de 3-5 grame pe planta/zi, in functie de zona de cultura.
b) Numarul punctelor de control se stabileste in functie de marimea solei si
uniformitatea culturii, astfel: pina la 100 hectare se iau 5 probe si peste 100 hectare,
10 probe. Punctele de control se iau pe diagonala solei, la distante egale, astfel ca
acestea, in final, sa fie cit mai reprezentative. Suprafata unui punct de control va fi de
10 mp (7,4 m lungime x 3 rinduri x 0,45 metri).
In situatia in care cultura este semanata dupa alte scheme de semanat decit cea in
rinduri echidistante, marimea probei va fi aceeasi (10 mp), insa atit lungimea, cit si
latimea probei, se vor lua in functie de schema de semanat. Stabilirea punctelor se va
face pe multiplu de semanatoare folosita.
c) Evaluarea productiei la punctele stabilite si la hectar se face dupa cum urmeaza: la
fiecare punct de control plantele se recolteaza, se decoleteaza, se curata de pamint si
se cintaresc.
Productia medie la hectar in kg se determina dupa urmatoarea formula:
Q kg/ha = q x 10000/ d x i
in care:
q = cantitatea de radacini recoltate din punctele de control, in kg;
d = suprafata unui punct de control, in mp;
i = numarul probelor de control.
Exemplu:
q = 185 kg
d = 10 mp
i=5
Q kg/ha = 185x10000/10x5=37000
La productia stabilita se va adauga sporul de productie ce se va realiza de la data
evaluarii la data prevazuta a se recolta in graficele incheiate cu fabrica de zahar.
Evaluind sporul de productie de 1,8 grame pe zi si pe planta, rezulta ca in cele 45 de
zile (15 august - 1 octombrie) productia va creste cu 6480 kg: 37000+6480=43480 kg.
Datele rezultate pe fiecare sola se inscriu in fisa de calcul, determinindu-se productia
medie ponderata pe unitate. Rezultatele finale se inscriu in formularul model EvP1.
 6. In si cinepa pentru fibra
Metodologia de evaluare a productiei este aceeasi pentru ambele culturi. Pentru
exemplificare se ia cultura de in pentru fibra.
a) Numarul punctelor de control se stabileste in functie de marimea solei si
uniformitatea culturii. Sub 50 hectare se iau 5 puncte, iar peste 50 hectare se iau
minimum 7 puncte, suprafata unui punct de control fiind de 1 mp.
Punctele de control se stabilesc la distante egale pe diagonala mare a solei, iar
pentru determinari se foloseste rama metrica.
b) Evaluarea productiei la punctele stabilite si la hectar.
Plantele recoltate se conditioneaza prin uscare, se scutura de restul frunzelor si de
pamint si apoi se cintaresc si se calculeaza la umiditatea de receptionare prevazuta in
STAS 140/76 (18%).
Pentru determinarea productiei medii pe mp si la hectar folosim urmatoarea
formula:
Q kg/ha = q x 10000/ d x i
in care:
q = greutatea tulpinilor recoltate din punctele de control exprimata la umiditatea de
receptionare in kg;
d = suprafata unui punct de control in mp;
i = numarul probelor de control.
Exemplu: in pentru fibra
q = 3,85 kg
d = 1 mp
i=7
Q kg/ha = 3,85x10000/1x7= 5500
Datele rezultate pe fiecare sola se inscriu in fisa de calcul, determinindu-se productia
medie ponderata pe unitate. Rezultatele finale se inscriu in formularul model EvP1.
 7. Tutun
La evaluare se face aprecierea generala asupra starii de vegetatie, gradului de
uniformitate si starii fitosanitare a culturii.
In raport cu observatiile facute, culturile se vor imparti in portiuni (1; 2; 3; .....n) de
aceeasi uniformitate.
In fiecare din acestea se delimiteaza probe de cite 100 mp in mai multe puncte, pe
diagonala.
Numarul de probe va fi de:
5 pentru suprafete de pina la 10 ha;
7 pentru suprafete cuprinse intre 10 - 20 ha;
10 pentru suprafete cuprinse intre 20 - 50 ha;
15 pentru suprafete de peste 50 ha.
Elementele care stau la baza evaluarii productiei sint urmatoarele:
- suprafata (S);
- numarul mediu de plante de 100 mp (P);
- numarul mediu de frunze pe planta (F);
- numarul mediu de frunze uscate ce intra intr-un kg (m).
Calculul productiei medii pe hectar se face dupa formula:
Q = PxF/mx100
Suprafata portiunii delimitate se determina prin masuratoare.
Numarul mediu de plante pe 100 mp se determina astfel:
- se numara plantele existente in fiecare proba, se aduna si rezultatul se imparte la
numarul de probe.
Pentru determinarea numarului de frunze pe planta intr-o proba se stabileste un rind
in care plantele reprezinta ca aspect media de dezvoltare. Pe rindul respectiv se
numara plantele si numarul total de frunze existent pe acestea.
Prin impartirea numarului total de frunze rezultate la numaratoare la numarul de
plante din rindul respectiv se obtine numarul de frunze pe planta.
Numarul mediu de frunze pe planta in portiunea delimitata se stabileste prin
insumarea numarului de frunze pe planta, determinat la fiecare proba, si impartirea
acestuia la numarul probelor din portiunea respectiva.
Numarul mediu de frunze uscate ce intra la un kg difera in raport cu soiul, etajul
foliar, natura terenului, lucrarile agrotehnice si conditiile meteorologice ale anului.
Orientativ numarul de frunze uscate intr-un kg este de:
la soiul Djebel 3000-3300;
la soiul Molovata 2000-2500;
la soiul Ghimpati 800-900;
la soiul Virginia 400-500;
la soiul Burley 400-500;
la soiul Banat 500-600;
la soiul Baragan 400-500;
Sistemul de calcul:
Inlocuind elementele de mai sus in formula, avind in vedere o parcela de 10 hectare
cultivata cu soiul Baragan, obtinem:
-numarul de probe: I II III IV V
-numarul mediu de plante pe 100 mp (352+344+348+354+351):5=350
-numarul mediu de
-frunze pe planta (19+ 20+ 21+ 22+ 19):5= 20
-numarul mediu de frunze uscate intr-un kg 500 500 500 500 500
-Deci: Q kg/ha = 350x20/500x100=1400 kg

Datele rezultate pe fiecare sola se inscriu in fisa de calcul, determinindu-se productia

medie ponderata pe unitate. Rezultatele finale se inscriu in formularul model EvP1.
 8. Cartofi de toamna
a) Momentul de evaluare a productiei
Evaluarea productiei se determina la momentul maturitatii fiziologice, cind 75% din
vreji sint uscati si ingalbeniti.
Evaluarea se va efectua si la gospodariile populatiei pe 25% din suprafata de cartofi
inscrisa in registrul agricol.
b) Modul de evaluare a productiei
Evaluarea productiei incepe prin stabilirea numarului de probe care trebuie luate in
functie de suprafata solei cultivate cu cartofi, dupa cum urmeaza:
5 ha3 probe
5,1- 10 ha5 probe
10,1- 20 ha8 probe
20,1- 50 ha10 probe

Parcelele mai mari de 50 ha se impart in parcele mici.

Probele se iau pe diagonala lanului prin recoltarea cartofilor pe 14,28 m.l. in cazul
plantarii la 70 cm intre rinduri la neirigat si pe 20 m.l. in cazul plantarii la 50 cm intre
rinduri la irigat.
Dupa luarea probelor se determina starea fitosanitara a tuberculilor, eliminindu-se
tuberculii atacati de putregaiul umed, roz si uscat, nedepasind o abatere de
maximum 10% din proba.
Tuberculii ramasi in proba de recoltare se aduna, se curata de pamint, se sterg, se
cintaresc si se evalueaza productia medie la mp si apoi la ha.
Exemplu:
- productia medie pe 20 m.l. (la 50 cm intre biloane) = 10 mp
- productia medie pe 14,28 m.l. (la 70 cm intre biloane) = 10 mp
- productia la un hectar = productia la 10 mp x 1000
Evaluarea productiei la cartofi va cuprinde urmatoarele date:
- suprafata productiva de primavara raportata prin darea de seama statistica;
- suprafata ramasa in cultura;
- productia totala.
Exemplu:
La o parcela cu suprafata de 4 ha la irigat, plantata la 50 cm intre rinduri, se
evalueaza productia astfel:
1. Se recolteaza cartofii pe 20 ml in 3 locuri la distanta egala pe diagonala lanului.
2. Se curata de pamint, se sterg si se cintaresc separat probele, exprimindu-se in kg:
proba 1 = 40,0 kg
proba 2 = 45,0 kg
proba 3 = 48,2 kg
3. Se elimina tuberculii atacati de putregaiul umed, roz si uscat, se cintaresc si se scad
din proba initiala.
Aceste scazaminte trebuie sa se incadreze in 10% abateri:
proba 1 = 40,00 kg, pierderi 3,88 kg = 36,12 kg
proba 2 = 45,00 kg, pierderi 4,50 kg = 40,50 kg
proba 3 = 48,20 kg, pierderi 4,82 kg = 43,38 kg
4. Se face media aritmetica la cele 3 probe si se obtine productia la 10 mp:
36,12+40,50+43,38/3=40,0 kg/10 mp
5. Se evalueaza productia la hectar:
40,0 x 1000 = 40.000 kg/ha
9. Tomate timpurii, tomate de vara, tomate de toamna
Se face in mod asemanator pentru toate cele trei grupe de culturi.
a) Momentul de evaluare a productie in cimp
Se face cind fructele din prima inflorescenta au intrat in pirga, pe soiuri si parcele de
cultura.
b) Numarul punctelor de control si marimea lor
Evaluarea se face dupa metoda analizei probelor.
Probele se fixeaza si se marcheaza pe teren, pe soiuri si parcele de cultura in numar
de 5 pentru parcelele cu suprafata pina la 10 hectare si de 10 pentru suprafete mai
mari de 10 hectare.
Marimea unei probe este de 10 mp.
Fixarea si materializarea (marcarea) pe teren a probelor se fac pe diagonala fiecarei
parcele de cultura, la distante egale in functie de lungimea diagonalei si numarul
probelor, pentru a cuprinde zonele reprezentative ale fiecarei parcele de cultura.
c) Evaluarea productiei in punctele stabilite
Pentru fiecare proba se noteaza:
- numarul de plante care rodesc;
- numarul de inflorescente formate pe planta, cu posibilitati de fructificare;
- numarul de fructe si flori roditoare in inflorescente.
La tomatele timpurii evaluarea se face atit pentru primele doua inflorescente (pentru
a evalua productia timpurie), cit si pentru inflorescentele urmatoare 35 (pentru
evaluarea productiei totale).
La tomatele de vara - toamna determinarile respective se fac pentru toate
inflorescentele impreuna.
Pe baza datelor de mai sus se calculeaza pe total probe:
- numarul de plante;
- suprafata cultivata a probelor;
- numarul mediu de inflorescente roditoare pe o planta;
- numarul mediu de fructe pe o inflorescenta.
La tomatele timpurii numarul mediu de inflorescente roditoare si numarul mediu de
fructe intr-o inflorescenta se determina atit pentru primele doua inflorescente, cit si
pentru total inflorescente:
- numarul de plante pe hectar cultivat;
- productia probelor analizate, in kg.

10. Ceapa uscata
Evaluarea se face la ceapa din arpagic si semanata direct in cimp si este
asemanatoare pentru ambele sisteme de cultura.
a) Momentul de evaluare a productie in cimp
Se face cind camasa exterioara a bulbilor se coloreaza specific soiului cultivat.
b) Numarul punctelor de control si marimea lor
Evaluarea productiei se face dupa metoda analizei probelor.
Probele se fixeaza si se marcheaza pe teren, pe soiuri, sisteme de cultura si parcele
de cultura, in numar de 5 pentru parcele cu suprafete pina la 10 hectare, si de 10
pentru suprafete mai mari de 10 hectare.
Marimea unei probe este de 4 mp.
Fixarea si materializarea (marcarea) pe teren a probelor se fac pe diagonala parcelei
de cultura, la distante egale, in functie de lungimea diagonalei si numarul probelor
dispuse, in asa fel incit sa reprezinte conditiile medii din terenul cultivat.
Nu se fac evaluari in locuri accidentate sau in depresiuni (unde a baltit apa). Aceste
zone se delimiteaza si se evalueaza separat daca exista suprafete mai mari.
c) Evaluarea productiei in punctele stabilite
Pentru fiecare proba se determina numarul de bulbi normal dezvoltati si greutatea
medie a acestora.
In fiecare proba plantele recoltate se curata de frunze si pamint, dupa care se
cintaresc, apoi se face greutatea medie a bulbilor pe fiecare proba.
Prin insumarea cantitatilor recoltate in fiecare proba se obtine cantitatea totala,
dupa care se calculeaza productia medie a probelor.
11. Varza de toamna
Evaluarea se face pe soiuri si parcele de cultura.
a) Momentul de evaluare a productiei in cimp
Se face cind 10% din plante au format capatini apte pentru consum, iar restul
plantelor sint in curs de invelire a capatinii.
b) Numarul punctelor de control si marimea lor
Evaluarea productiei se face dupa metoda analizei probelor. Probele se fixeaza si se
marcheaza pe teren, pe diagonala fiecarei parcele de cultura, la distante egale in
functie de lungimea diagonalei si numarul probelor. Probele trebuie sa fie cit mai
reprezentative si in numar de 5 pentru parcele cu suprafata pina la 10 ha si de 10
pentru suprafete mai mari de 10 ha.
Marimea unei probe este de 8 mp.
c) Evaluarea productiei in punctele stabilite
Pentru evaluarea productiei probelor se stabileste:
- numarul de plante cu capatini formate si in curs de formare;
- greutatea medie a capatinilor formate;
- productia medie a probelor rezultata din inmultirea greutatii medii a capatinilor cu
numarul total de plante recoltabile (plante cu capatini formate + plante cu capatini in
curs de formare).
d) Calcularea productiei evaluate se face in functie de cele mentionate mai sus, ca in
exemplul urmator:
Nr. Nr. de ordine al probelor
Specificare
crt. 1 2 3 4 5
1.Numar de plante existente in cultura 35 34 37 36 38
2.Numar de capatini formate 4 5 5 4 4
3.Numar de capatini in curs de formare 31 29 32 32 34
4.Greutatea capatinilor formate - kg 5,25 5,40 5,94 5,59 5,41
5.Greutatea medie a capatinilor formate: 27,59/22=1,254 kg
6.Suprafata cultivata a probelor 8x5=40 mp
7.Productia medie kg/ha = Nr. capatini formate si in curs de formare x = 180x1,254
greutatea medie/suprafata probelor x 1000 kg/40x1000=56430 kg/ha
8. Productie totala 10 ha x 56430 = 564,3 tone

12. Fructe

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpăraţi documentul în formă

actualizată sau alegeţi un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată,
fără mesaje publicitare.

Metodologia de lucru:
Se stabileste productia de fructe pe fiecare plantatie in parte pe parcele, pe fiecare
specie si soi.
Numarul minim de pomi care se examineaza este de 2%. La plantatiile realizate in
sistem obisnuit (clasic) se poate merge pina la 5%.
Pentru ca evaluarile sa fie cit mai reale, se aleg pomi cit mai reprezentativi ca vigoare,
stare de sanatate si incarcatura de fructe, dispusi pe diagonala parcelei, evitindu-se
pomii din rindurile marginale.
Evaluarea productiei se face prin numararea fructelor.
La plantatiile in primul si al doilea an de rod se numara toate fructele de pe pomii
alesi.
Incepind cu anul trei de productie si pina in anul al saselea inclusiv se aleg doua
sarpante de incarcatura medie pe fiecare pom si se numara fructele de pe sarpantele
respective, iar rezultatul numaratorii se imparte la 2, pentru a afla incarcatura medie
pe sarpanta, cifra care se inscrie in fisa de calcul.
La pomii mai in virsta se alege cite o singura sarpanta din pom, astfel ca aceasta sa
aiba o incarcatura medie de fructe comparativ cu celelalte sarpante ale pomului
respectiv si se numara fructele gasite pe aceasta sarpanta.
Fiecarui pom ales si analizat odata cu numaratoarea fructelor i se numara si
sarpantele (axul se considera tot sarpanta), datele inscriindu-se in fisa de calcul.
Dupa aceea se determina numarul mediu de fructe pe pom si greutatea acestora in
kg.
La pomii tineri in primii 2 ani de rod, productia pe pom se obtine direct, prin
numararea tuturor fructelor.
Pentru determinarea greutatii se folosesc datele din tabelul de la pag. 90, in care
este cuprinsa greutatea medie a unui fruct pe soiuri si numarul de fructe la kg.
Dupa ce se determina greutatea fructelor pe sarpanta, se inmulteste cu numarul de
sarpante din acelasi pom, pentru fiecare pom analizat in parte, folosind datele
inregistrate in fisa de calcul.
Insumind cantitatile de fructe de la toti pomii analizati si impartind la numarul de
pomi rezulta incarcatura medie de fructe pe pom. Aceasta se inmulteste cu numarul
de pomi existenti la un ha de plantatie si se obtine astfel productia medie la ha.
Pentru calcul se vor utiliza formulele:
Pr.kg.s = N.fr.s/N.fr.kg sau N.fr.s x G.m.fr.
Pr.kg.p. = kg.fr.s. x N.s.
Pr.m.kg.p = suma prod. tuturor p.a./N.p.a.
Pr.m.kg/ha = Pr.m.kg.p. x N.p.ef.e.ha
in care:
Pr.kg.s. = productia in kg pe sarpanta
N.fr.s. = numarul de fructe pe sarpanta
N.fr.kg. = numarul de fructe la kg
G.m.fr. = greutatea medie a unui fruct
Pr.kg.p. = productia = kg/pom
kg.fr.s = kg fructe pe sarpanta
N.s. = numarul sarpantelor
Pr.m.kg.p. = productia medie kg pe pom
Suma prod. tuturor p.a. = suma productiilor tuturor pomilor analizati
N.p.a. = numarul pomilor analizati
Pr.m.kg/ha = productia medie kg/ha
N.p.ef.e.ha = numarul pomilor efectiv existenti la ha.

Exemplu: intr-o livada cu mar din soiurile Jonathan si Golden delicious, in suprafata
de 10 ha, se gasesc 10000 meri, din care 2000 din soiul Golden delicious si 8000 din
soiul Jonathan, revenind la hectar 1000 de meri, din care 200 sint Golden delicious si
800 Jonathan. Soiurile sint dispuse in rinduri alternante, sub raportul 1/4 (un rind cu
Golden delicious si 4 rinduri cu Jonathan). Plantatia este realizata in sistem intensiv,
condusa in forma de palmeta cu distanta de plantare 4/2,5 m, avind virsta de 7 ani
dupa plantare.
Propunindu-se sa verificam 2% din pomi, inseamna ca se analizeaza cite 20 pomi
pentru fiecare hectar (4 pomi din soiul Golden delicious si 16 din soiul Jonathan), pe
total plantatie analizindu-se 200 pomi, din care 40 Golden delicious si 160 de
Jonathan.
Din datele inregistrate in fisa de calcul rezulta numarul de fructe si greutatea
acestora pe fiecare sarpanta analizata, date inscrise direct in fisa, calculate dupa
formula mentionata, cit si greutate de fructe pentru fiecare pom in parte analizat, pe
soiuri.
In cazul nostru, considerind ca s-au gasit 5680 kg fructe la cei 160 pomi analizati din
soiul Jonathan, rezulta o productie medie de fructe pe pom de 35,5 kg (5680/160 =
35,5 kg).
Considerind de asemenea productia gasita de 1080 kg la cei 40 pomi analizati din
soiul Golden delicious, rezulta o productie medie pe pom de 27 kg (1080/40 = 27 kg).
La cei 200 pomi analizati pe hectar rezulta o productie medie pe pom de 33,8 kg
(6760 kg/ 200 pomi = 33,8 kg), revenind la cei 1000 de pomi/ha cantitatea de 33800
kg/ha.
13. Struguri
Lucrarile de evaluare a productiei de struguri se incep cu precizarea suprafetelor
ocupate de viile pe rod, separat la viile nobile (din care pentru struguri de masa) si
separat la viile de hibrizi.
Dupa aceea este necesar sa se stabileasca:
- numarul butucilor pe rod la hectar;
- productia medie de struguri pe butuc;
- productia medie de struguri la hectar;
- productia totala de struguri.
a) Numarul de butuci pe rod la hectar se afla folosind urmatoarea relatie:
N.b.ha = 10000/d.r. x d.b. - N.g.,
in care:
N.b.ha = numarul de butuci pe rod la hectar
d.r. = distanta intre rinduri, in m
d.b. = distanta dintre butuci pe rind, in m
N.g. = numarul mediu de goluri la hectar
Exemplu: intr-o plantatie cu distanta intre rinduri de 1,8 m si intre butuci pe rind de
1,40 m si cu 168 goluri la hectar, numarul de butuci pe rod calculat dupa relatia de
mai sus va fi de 3968 - 168 = 3800.
b) Evaluarea productiei de struguri pe butuc.
Dupa stabilirea numarului de butuci pe rod la hectar, pentru a evalua productia de
struguri pe butuc, este necesar sa se numere toti strugurii de pe un numar de 1-2%
din butucii existenti in parcela, in functie de uniformitatea plantatiei.
Deoarece parcelele in plantatiile de vii au o suprafata de 3-5 ha este recomandat sa
se efectueze numaratoarea strugurilor pe fiecare al zecelea butuc din 15 in 15
rinduri, exceptindu-se butucii situati pe marginea parcelei. Procedindu-se astfel,
rezulta ca la o parcela de circa 5 hectare vor fi numarati strugurii de pe circa 200
butuci (28 rinduri a cite 7 butuci din fiecare rind).
Strugurii numarati la fiecare butuc din cei analizati se noteaza direct in fisa de calcul.
Dupa aceea se calculeaza productia de struguri pe butuc folosindu-se urmatoarea
formula:
P.m.b. = G.m.s. x N.s./N.b.a.,
in care:
P.m.b. = productia medie pe butuc, in g
G.m.s = greutatea medie a strugurilor, in g
N.s. = numarul de struguri gasiti la numaratoare
N.b.a. = numarul butucilor analizati
Exemplu: intr-o parcela de Babeasca neagra au fost numarati strugurii de pe 200
butuci, gasindu-se in total 5250 struguri. Greutatea medie a strugurilor de Babeasca
fiind de 160 g (conform tabelului), rezulta ca productia medie pe butuc va fi:
160 x 5250/200 = 4200 = 4,20 kg
c) Calcularea productiei la hectar
Cunoscind productia de struguri pe butuc si numarul de butuci la hectar, se
determina productia medie de struguri la hectar dupa formula:
P.m.ha = N.b.ha x P.m.b.,
in care:
P.m.ha = productia medie de struguri la hectar, in kg
N.b.ha = numarul de butuci pe rod la hectar
P.m.b. = productia medie pe butuc, in kg
Exemplu: folosind datele de mai sus, rezulta:
P.m.ha = 3800 x 4,2 = 15960 kg
d) Evaluarea productiei totale de struguri.
Mai intii se evalueaza productia de struguri pe fiecare parcela prin inmultirea
productiei de struguri la hectar cu suprafata parcelei si dupa aceea, prin insumarea
productiei la toate parcelele, se obtine productia totala de struguri pe unitate.

14. Fin din leguminoase perene, amestecuri de leguminoase

perene si graminee si din finete naturale
Probele pentru evaluarea productiei se vor cosi de pe suprafetele de control de cel
putin 1 mp din 5 puncte pentru tarlalele de pina la 10 ha, la care se adauga cite 1
punct de control pentru fiecare 5 hectare in plus.
Productia de fin se obtine prin inmultirea productiei de masa verde cu un coeficient
de transformare mentionat in tabelul alaturat, in functie de umiditatea la recoltare a
diferitelor specii si procedeul de uscare. In timpul procesului de uscare se produc
pierderi cantitative datorita proceselor fiziologice si fenomenelor meteorologice care
variaza in functie de procedeul de uscare, intre 25-45% la uscarea finului pe sol si 20-
30% la uscarea pe suporti.
*) Anexele nr. 5a-5g se afla in Buletinul Oficial nr. 12 din 10 martie 1986.