Calcule Pasune

UTILIZAREA RATIONALA
a pasunilor permanente si a celor temporare
Una dintre cele mai importante masuri pentru ca o pasune sa dea productii mari, de calitate
superioara si cat mai uniform repartizate in cursul perioadei de vegetatie (perioada de pasunat) este
FOLOSIREA RATIONALA (SISTEMATICA) PE TARLALE.
Pentru organizarea folosirii rationale a pasunilor pe tarlale se executa urmatoarele lucrari:
1. Determinarea productiei pasunilor;
2. Determinarea capacitatii de pasunat;
3. Stabilirea numarului de tarlale;
4. Determinarea suprafetei unitatilor de exploatare si a suprafetei tarlalelor;
5. Determinarea densitatii animalelor pe tarla;
6. Calculul lungimii adapatorilor;
7. Executarea lucrarilor de ingrijire;
1. DETERMINAREA PRODUCTIEI PASUNILOR
1.1. METODA COSIRILOR REPETATE (DIRECTA, AGROTEHNICA).

Productia globala a pasunii (C) rezulta din insumarea productiilor partiale, pe fiecare CICLU
DE PASUNAT (C1, C2, C3 … Cn):
C = C1 + C2 + C3 + … +Cn , in care n = nr. cicluri de pasunat.
Productia reala (P), in cazul in care pasunea este impartita in tarlale, va fi data de formula:
P = C – R, in care R reprezinta cantitatea de iarba ramasa
neconsumata (resturile) pe intreaga perioada de pasunat si rezulta din insumarea resturilor de plante
neconsumate pe cicluri (R1+R2+R3+ … +Rn).
Productiile partiale, precum si resturile neconsumate pe cicluri, se determnina prin cosirea unor
suprafete de proba reprezentative, care totalizeaza aproximativ 10mp.
Cunoscand productia reala (P) si productia globala (C) a pasunii, se poate stabili COEFICIEN-
TUL DE FOLOSINTA sau de CONSUMABILITATE (K):
K = (P / C) x 100
In cazul PASUNATULUI LIBER, unde nu este posibila calcularea resturilor de plante neconsu-
mate, pentru a stabili productia reala (P) se foloseste formula:
P = (C x K) / 100, in care P, C, K au semnificatiile de mai sus.
Deoarece in acest caz nu se cunoaste coeficientul de folosinta (K), acesta se poate stabili pe
baza analizei botanice a probelor de iarba, folosind formula:
K = (Mc / M) x 100, in care Mc = masa plantelor neconsumabile
(grame); M = masa totala a probei analizate (kg).
De asemenea, pentru valorile COEFICIENTULUI DE FOLOSINTA se poate apela la date din
literatura de specialitate:
TABEL nr. 1
Nr.
TIPUL DE PASUNE K (%)
crt.
1. Pasuni temporare si permanente DE MUNTE, cu Festuca rubra, Agrostis tenius si alte graminee
valoroase 90-95
2. Pasuni DE DEAL cu Agrostis tenius si pasuni DE LUNCI cu graminee si legumnoase valoroase 85-90
3. Pasuni DE STEPA cu Poa bulbosa, Artemisia austriaca, Patriochloa ischaemum, Cy. Dactyleum 60-70
4. Pasuni DE MUNTE cu Nardus stricta 50
5. Pasuni ALPINE cu Nardus stricta 35-45
6. Pasuni pe TERENURI UMEDE cu multe Cyperacee si Junacee 25-35
Productia pasunii poate fi exprimata in “MASA VERDE LA HA” (kg sau tone) sau UNITATI
NUTRITIVE (UN), cu ajutorul coeficientilor de transformare.
1.2. METODA ZOOTEHNICA:
Cercetatorii stiintifici considera ca pentru a obtine diferite produse de la animale, productia unei
pasuni se repartizeaza astfel:
TABEL nr. 2
Nr.
REPARTIZAREA PASUNILOR PE FORME DE PRODUCTIE PONDERE (%)
crt.
1. Pentru ratia de intretinere 45-48
2. Pentru productia de lapte 26-30
3. Pentru cresterea in greutatte 16-18
4. Nutret verde sau fan (excedent) 10
TOTAL 100
In cazul unor pajisti slab productive, datele prezentate mai sus se modifica, in sensul ca
sporeste participarea nutretului verde folosit ca ratie de intretinere si nu se mai obtine un excedent de
masa verde.
In ceea ce priveste stabilirea necesarului de nutret verde folosit ca ratie de productie, trebuie
avut in vedere ca, pentru 1(un) LITRU DE LAPTE sunt NECESARE: 0,5 UN, respectiv 0,05 kg
ALBUMINA DIGESTIBILA, in vreme ce pentru 1(un) KG SPOR DE CRESTERE sunt necesare 4-6
UN.
ACEASTA METODA consta in transformarea produselor obtinute de la animale in unitati
nutritive, pe baza unor coeficienti stabiliti pe cale experimentala:
NECESARUL DE UNITATI NUTRITIVE IN HRANA BOVINELOR (valori medii) TABEL 3
Nr.
COMPONENTELE DE UNITATI NUTRITIVE IN HRANA BOVINELOR U.N.
crt.
1. Necesarul zilnic pentru functiile vitale la 100 kg greutate vie 1,0-1,20
2. Necesarul zilnic pentru producerea a 1(un) litru lapta cu 3,5-4,5% grasime 0,45-0,50
3. Necesarul pentru obtinerea a 1(un) kg spor greutate vie la bovinele supuse la ingrasare TINERET 3,50-5,00
(fara necesarul de intretinere) ADULTE 4,50-6,00
La sfarsitul perioadei de pasunat se transforma in unitati nutritive produsele obtinute de la
animale, la care se adauga consumul de unitati nutritive pentru asigurarea functiilor vitale (ratia de
intretinere). Din consumul total de unitati nutritive (pentru productie si pentru intretinere) se scad
unitatile nutritive corespunzatoare furajelor suplimentare si se adauga unitatile care reprezinta iarba
neconsumata si care este conservata sub forma de fan sau semi-siloz.
2. DETERMINAREA CAPACITATII DE PASUNAT
CAPACITATEA DE PASUNAT sau INCARCAREA PASUNII CU ANIMALE reprezinta

NUMARUL DE UNITATI VITA MARE (U.V.M.) CARE SE POT HRANI DE PE 1HA DE PASUNE
IN DECURSUL UNEI PERIOADE DE PASUNAT.
Capacitatea de pasunat se exprima in “UVM/HA” si se calculeaza astfel:

Cp = P / N1, in care: Cp = capacitate de pasunat (UVM/ha);
P = productia reala a pasunii (tone MV/ha);
N1 = necesarul de MV pentru 1 UVM pe
intreaga perioada de pasunat (tone);
Durata perioadei de pasunat pentru principalele tipuri de pajisto variaza de la 90-100zile pana la
200-220zile, in functie de zona.
Datorita repartitiei neuniforme a productiei pe cicluri, capacitatea de pasunat rezultata din
calcul SE MICSOREAZA CU PANA LA 30%.
Pentru determinarea capacitatii de pasunat se pot folosi si date obtinute in urma cercetarii
vegetatiei pajistilor cu ajutorul METODEI GEOBOTANICE si a METODEI “DUBLULUI METRU”.
Dupa aceste metode, capacitatea de pasunat (Cp) se determina astfel:

a) METODA GEOBOTANICA: Cp = Vp x 0,4 (0,6);
b) METODA DUBLULUI METRU:Cp = Vp x 0,02 (0,03);
in care:Vp = valoarea pastorala, care poate lua urmatoarele valori:
a1) Vp = maximum 5 (metoda geobotanica);
a2) Vp = maximum 100 (metoda dublului metru).
Coeficientii din metodele a) si b) reprezinta capacitatea de pasunat corespunzatoare unei pajisti
cu valoarea pastorala egala cu unitateaa.
Astfel, daca se considera ca o pajiste foarte buna (Vp = 5 sau 100) poate intretine intr-o
perioada de pasunat 2-3 UVM/ha, atunci pentru fiecare unitate a valorii pastorale revin 0,4-0,6
UVM/ha (cazul metodei geobotanice), respectiv 0,02-0,03 UVM/ha (cazul metodei dublului metru).
NUMARUL DE ANIMALE DIN FIECARE SPECIE SI CATEGORIE, corespunzator capacita-
tii de pasunat exprimata in UVM se stabileste prin transformare pe baza de coeficienti:
TABELUL DE CONVERSIE IN INITATI VITA MARE *)
Nr. COEFICIENT
NR. CAPETE
crt. SPECII SI CATEGORII DE ANIMALE TRANSFORM.
PT. 1 UVM
In UVM
1 Tauri, vaci, si alte bovine cu varsta mai mare de 2ani, ecvidee mai mari de 6 luni 1,00 1,00
2 Bovine intre 6 luni si 2 ani 0,60 1,67
3 Bovine mai mici de 6 luni 0,40 2,50
4 Ovine 0,15 6,67
5 Caprine 0,15 6,67
6 Scroafe reproducatoare mai grele de 50kg 0,50 2,00
7 Alte porcine 0,30 3,33
8 Cai de tractiune 1,0-1,1 0,95
9 Tineret cabalin peste 1(un) an 0,5-0,7 1,67
*) SURSA: Agentia de Plati si Interventii in Agricultura.
3. CALCULUL NUMARULUI DE TARLALE
Pentru stabilirea numarului de tarlale se face raportul intre durata ciclului de pasunat si durata
pasunatului pe o tarla:
Nt = t1 / t2, in care: Nt = numarul de tarlale;
t1 = durata ciclului de pasunat = durata de
regenerare a plantelor (zile), cuprinsa
intre 24-32 zile;
t2 = durata de pasunat pe o tarla = 4-6 zile.
Astfel: Ntmax = 32 / 4 = 8 tarlale;
Ntmediu = 28 / 5 = 5,6 tarlale;
Ntmin = 24 / 6 = 4 tarlale.
Numarul de tarlale se majoreaza cu 1-2, reprezentand tarlalele care anual se scot, prin rotatie,
de la folosirea prin pasunat, pentru aplicarea metodelor de imbunatatire.
4. DETERMINAREA SUPREFETEI UNITATILOR DE EXPLOATARE SI A

SUPRAFETEI TARLALELOR
Pentru o folosire rationala, pasunile se impart mai intai in UNITATI DE EXPLOATARE care se
divid in TARLALE.
UNITATEA DE EXPLOATARE reprezinta o suprafata de pasune care asigura necesarul de
masa verde pentru o grupa de animale de aproximativ 100
UVM, pe intreaga perioada de pasunat.
SUPRAFATA unei UNITATI DE EXPLOATARE (UE) se calculeaza astfel:
UE(ha) = N(tone) / P(to ha), in care:
– N = necesarul de masa verde pentru 100 UVM, pe perioada pasunatului;
– P = productia reala a pasunii (to / ha masa verde).
SUPRAFATA (UE) rezultata din calcul SE MAJOREAZA cu 10-15% pentru a crea o rezerva
de furaj in caz de necesitate.
SUPRAFATA unei TARLALE rezulta din impartirea suprafetei unitatii de exploatare la
numarul de tarlale:
TE(ha) = UE(ha) / Nt(nr)
Toate tarlalele trebuie sa realizeze productii aproximativ egale, pentru a putea asigura, prin
rotatie, necesarul de nutret verde pentru o grupa de animale de cca. 100UVM pe timp de 4-6 zile.
Cand productia unitatii de exploatare este NEUNIFORMA, marimea tarlalelor va fi diferita
insa, este recomandat ca, prin masurile de imbunatatire proiectate, sa se uniformizeze productia si sa se
stabileasca tarlale egale ca suprafata.
5. CALCULUL DENSITATII ANIMALELOR PE TARLA (INCARCAREA

MOMENTANA CU UVM LA HECTAR SI PE TARLA)
In sistemul folosirii pasunilor pe tarrlale, in fiecare moment animalele de pe toata unitatea se

gasesc grupate intr-o tarla. De aceea, incarcarea cu animale pe o tarla in timpul pasunatului este mai
mare decat capacitatea propriu-zisa. Aceasta incarcare momentana pe tarla poarta denumirea de
DENSITATE.
DENSITATEA PE TARLA este un element important din punct de vedere organizatoric, insa nu
constituie un indicator comparabil, deoarece marimea acestuia ramane neschimbata, indiferent de
suprafata tarlalei. De aceea, se calculeaza:
DENSITATEA ANIMALELOR PE HECTARUL DE TARLA (D):
D = Cp x Nt, in care: - Cp = capacitate de pasunat (UVM / ha);
- Nt = numarul de tarlale.
Densitatea pe hectarul de tarla (D) ca si capacitatea de pasunat, creste odata cu productia
pasunii.
DENSITATEA TOTALA PE TARLA = DENSITATEA PE HECTAR DE TARLA x
SUPRAFATA UNEI TARLALE:
DT = D x TE
6. CALCULUL LUNGIMII ADAPATORILOR
Pentru asigurarea necesarului de apa pe pasune se calculeaza LUNGIMEA ADAPATORILOR,

celelalte elemente fiind fixe.
La stabilirea lungimii adapatorilor se are in vedere necesitatea ca acestea sa aiba capacitatea de
a asigura adapatul unei grupe de animale in MAXIMUM O ORA.
Pentru calculul lungimii adapatorilor se foloseste urmatoarea formula :
L = (Nxsxt) / T in care: L = lungimea adapatorii (m);
N = numarul de animale
s = spatiul liniar pe lungimea
adapatorii necesar pentru adapatul
unui animal (m);
t = timpul necesar pentru adapatul
unui animal (minute);
T= timpul necesar pentru adapatul
intregii grupe de animale (60min)
f
DATE NECESARE CALCULULUI LUNGIMII ADAPATORILOR
TIMPUL NECESAR
LUNGIME JGHEAB NECESARA PT UN
PENTRU ADAPATUL UNUI
SPECIA NECESAR ZILNIC DE APA ANIMAL ANIMAL (min)
DE litri /cap
ADAPARE PE ADAPARE PE O
ANIMALE AMBELE LATURI (m) SINGURA LATURA (m) TINERET ADULTE
TINERET ADULTE TINERET ADULTE TINERET ADULTE
Bovine 30 45 0,4 0,5 1,0 1,25 6 8

Ovine 3 5 0,2 0,2 0,5 0,5 5 5
7. LUCRARI DE INGRIJIRE PASUNI
A. LUCRARI CE TREBUIE EXECUTATE INAINTEA INCEPERII PASUNATULUI :
1. Delimitarea tarlalelor;
2. Reparat gardurile;
3. Reparat drumurile de acces;
4. Reparat adapatorile;
5. reparat suporturile de sare;
6. Reparat adaposturile;
7. Curatire buruienilor;
8. Fertilizari.
B. LUCRARI CE TREBUIE EXCUTATE DUPA PASUNAT :

1. Cosirea resturilor;
2. Imprastierea dejectiilor;
3. Fertilizari faziale;
4. Irigatii;
5. Reparat gardurile, drumurile de acces, adapatorile, suporturile de sare,
adaposturile.
In cazurile in care utilizatorul a aplicat pentru obtinerea subventiilor pentru MASURI DE

AGROMEDIU (Pajisti cu inalta valoare naturala; Practici agricole traditionale), toate masurile de
ingrijire se vor efectua cu respectarea normelor impuse de aceste aplicatii.
EXEMPLU DE CALCULE PRIVIND EXPLOATAREA
RATIONALA A PASUNILOR
1. DETERMINAREA PRODUCTIEI PASUNILOR
Intrucat practica demonstreaza ca se utilizeaza METODA PASUNATULUI LIBER cu

predilectie, unde nu este posibila calcularea resturilor de plante neconsumate, pentru a stabili
PRODUCTIA REALA vom folosi urmatoarea formula :
P = (CxK) /100 in care : C= productia globala a pasunii;

K= coeficientul de folosinta.
Productia globala luata in calcul se bazeaza, inaintea inceperii pasunatului in anul curent, pe
datele inregistrate in anii precedenti, cand a fost evaluata o productie medie la hectar de 15 tone masa
verde.
Pentru determinarea productiei reale, vom utiliza coeficientul de folosinta pentru pasunile din
zona de deal, cu un nivel de 85% (valoarea minima din TABELUL 1 pozitia 2):
P = (15 tone x 85)/100 = 12,75 tone / ha.
Deci, productia reala luata in calcul pe tot parcursul exemplului, va fi de 12,75 to/ha, in situatia
utilizarii METODEI DIRECTE.
In cazul in care fermierul a completat cu rigurozitate REGISTRUL PRODUCTIEI DE LAPTE
pe perioada pasunatului in anul precedent, pentru determinarea productiei reale, putem utiliza si
METODA ZOOTEHNICA , care se bazeaza pe transformarea produselor obtinuta de la animale, la
care se adauga consumul de unitati nutritive, pentru asigurarea functiilor vitale (ratia de intretinere);
din suma astfel obtinuta se scad unitatile nutritive corespunzatoare furajelor suplimentare (tarata,
borhot, siloz, etc.) si se adauga iarba neconsumata transformata in fan sau semi-siloz.
In acest caz vom utiliza datele din TABELUL nr. 3 (date sintetice) detailate astfel :
NECESARUL DE UNITATI NUTRITIVE, PROTEINA DIGESTIBILA SI NUTRET VERDE IN 24 ORE/CAP ANIMAL
NECESAR * KG*
NR.
CRT
SPECIA SI GRUPA DE ANIMALE Unitati Proteina
Nutret verde
nutritive digestibila
0 A 1 2 3
I VACI
La o greutate vie de 250 kg 3,0 0,17 16,7
La o greutate vie de 300kg 3,3 0,19 18,3
La o greutate vie de 350kg 3,7 0,21 20,6
Pentru fiecare litru de lapte cu 4,1-4,3 grasime 0,5 0,05 2,8
Pentru cresterea vitelului la vaci gestante in ultimele trei luni 0,35 0,11 1,9
II TINERET CORNUTE MARI
III PENTRU FECARE “KG SPOR CRESTERE”
De la sase luni la un an 3,1 0,30 17,2
De la un an la un an si jumatate 4,0 0,36 22,2
De la un an si jumatate la doi ani 4,7 0,40 26,1
TAURI - - 50,0
V CAI DE MUNCA
0 A 1 2 3
VI OI
Oi gestante avand 50 kg greutate
Oi gestante avand 80 kg greutate
VII OI FATATE CU UN MIEL IN PRIMA PERIOADA DE GESTATIE
VII MIEI PENTRU O GREUTATE VIE DE 100 KG
De la 6 luni la 8 luni 2,2 0,25 14,7
De la 15 luni la 20 luni 1,6 0,12 8,9
IX SCROAFE CU PURCEI - - 12,6
Pentru exemplificare, vom considera o grupa de animale de 100 UVM, reprezentand

echivalentul a 100 vaci lapte , la o greutate vie de 500 kg/vaca si care nu se afla in ultimele trei luni de
gestatie. Vacile au pasunat liber 120 de zile, iar productia medie de lapte a fost de 10 litri/zi/vaca. In
aceasta perioada a pasunatului s-au administrat furaje suplimentare pe cap de animal/zi constand in :
porumb uruit = 1kg; porumb masa verde = 20 kg; tarate grau =0,5 kg; srot floarea soarelui = 0,3 kg;
sare = 0,075 kg.
A . * Necesarul zilnic de U.N. Pentru functiile vitale/zi, la o vaca de 500 kg = 6 UN
• necesar zilnic la 100 kg greutate vie = 1,2 UN
• raportul de greutate = 500 kg : 100 kg = 5
• calculul necesarului = 1,2 UN x 5 = 6UN
B. * Necesarul zilnic de UN pentru producerea a 10 litri/lapte/zi/vaca 500kg = 5 UN
• necesar zilnic pentru 1 litru lapte =0,5 UN
• calculul necesarului = 0,5 UN x 10 litri = 5 UN
C. * Necesarul zilnic asigurat de furajare suplimentara = 4,65 UN
D. * Necesarul zilnic de UN asigurat din pasunat = A+B-C = 6UN+5UN-4,85UN =6,15UN
E. *Pentru determinarea consumului efectiv de masa verde din pasunat, se aplica urmatorul
rationament, bazat si pe datele din tabelul de mai sus :
DACA PENTRU ASIGURAREA NECESARULUI ZILNIC DE 11 UN SUNT NECESARE 53,6 kg masa verde
[(25,6 kg pentru intretinere + 10 litri lapte) x 2,8 kg/litru pentru productie], REZULTA CA CELE 6,15 UN
obtinute din pasunat, REPREZINTA 29,97kg MASA VERDE (53,6 kgx6,15UN):11UN
ASTFEL, PRODUCTIA REALA A PASUNII (avand in vedere ca nu a existat iarba

neconsumata pe unitatea de exploatare, in suprafata de 100 ha) este urmatoarea :
P = [500 cap.vaci lapte x 120 zile x 29,97 kg/cap/zi] :100 ha = 17,982 tone/ha
Raportat la dimensiunile majoritatii fermelor din agricultura romaneasca (ferme mici si de

subzistenta), cu un nivel relativ scazut de instruire, cu evidente sumare ale activitatii agricole, aplicarea
acestei metode este extrem de dificila.
Opinam pentru aplicarea METODEI DIRECTE, bazata pe estimrea productiei reale pe
esantioane de masa verde obtinute prin cosirea a 10 mp, la inceputul ciclurilor de pasunat si la sfarsitul
acestora (iarba neconsumata) . Recoltarea celor 10 mp se face din 5-10 puncte, in functie de
uniformitatea vegetatiei si suprafata pasunii, pe diagonala suprafetei.
DATELE privind nivelurile reale ale productiilor de masa verde ale pasunilor, sunt absolut
necesare pentru fundamentarea efectivelor de animale ce pot fi scoase la pasunat in perioada viitoare,
la fundamentarea necesarului de nutret verde, la repartizarea necesarului de nutret verde pe luni, pe
perioada de pasunat.
NECESARUL DE NUTRET VERDE, calculat pentru intregul efectiv de animale din ferma
(gospodarie), se repartizaza pe lunile perioadei de pasunat, pe baza datelor culese in anii precedenti,
pe cicluri de pasunat, tarlale si unitati de exploatare, conform exemplificarii urmatoare :
O ferma isi propune ca, in cursul anului 2010 , sa asigyure pasunatul a 80 capete vaci de lapte
cu o greutate medie/animal de 500 kg si o productie medie de lapte de 10 litri/cap/zi. Pentru aceasta,
inca din luna ianuarie a acestui an sa efectueze analiza productiei reale de masa verde comparativ cu
necesarul de furajare preconizat pentru cele 80 capete.
Daca suprafetele de pasune realizaza estimativ o productie dee masa verde mai mare cu cel putin 30%
din necesar (in cazul nostru cel putin 1082 TONE TOTAL fata de necesarul calculat pentru cele 80
capete si 194 zile de pasunat, egal cu : 80 capete x53,6 kg/zi x 194 zile 832 TONE TOTAL) , atunci
fermierul nu trebuie sa gaseasca alte surse de masa verde, avand asigurate resursele pasunilor pe ferme
de productie:
SPECIFICARE
RATIA PENTRU
RATIA DE RATIA PENTRU
TOTAL INTRETINERE LAPTE
CRESTEREE IN EXCEDEENT*)
GREUTATE
PRODUCTIA % 100 47 30 15 8
ESTIMATA
TONE 832 391 250 125 66
*) EXCEDENT : utilizat ca masa verde la iesle si/sau fan
Marja de 30 % este necesara pentru a preveni consecintele unui an nefavorabil productiei pasunilor.
In situatia in care productia estimata este la limita necesarului sau sub nivelul acestuia, solutiile
sunt urmatoarele :
• procurarea de suprafete de pasunat suplimentare;
• furajare suplimentara cu alte ratii decat nutret verde;
• furajare cu nutret verde din culturi;
• cate o parte din primele trei solutii alternative;
• reducerea efectivelor.
Astfel se demonstreaza importanta determinarii cat mai corecte a productiei pasunii.
Etapele de lucru sunt urmatoarele:
1. STABILIREA NECESARULUI DE MASA VERDE.
EFECTI NECESARUL DE MASA VERDE
VUL NORMA PE CAP ANIMAL
ZILE NORMA ZILNICA PE CAP TOTAL
DE PE PERIOADA FURAJATA
SPECIA FURA DE ANIMAL -KG- NUTRET
ANIMA -TONE-
JATE VERDE
LE
PENTRU PENTRU PENTRU PENTRU -TONE-
-CAP.- INTRETINERE LAPTE INTRETINERE LAPTE
VACI CU LAPTE (500

80 194 25,6 28,0 97 435 832
kg/cap, 10 lapte/cap/zi
2. PRODUCTIA DE MASA VERDE PE LUNI, pe baza datelor din anii precedenti si

NECESARUL DE MASA VERDE
NR. EFECTI SUPRAFA MASA VERDE REPARTIZATA PE LUNI :
CRT INDICATORI VE TA TOTALA
-CAP.- -HA- -TONE- APR MAI IUN IUL AUG SEPT OCT
PRODUCTIA 100 % 0 15 35 20 10 15 5
1 MV/2009
60 60
812 TO 0 121,8 284,2 162,4 81,2 121,8 40,6
PRODCTIA 100 % 0 15 35 20 10 15 5
2 ESTIM. 2010 80 80
1082 TO 0 162,3 378,7 216,4 108,2 162,3 54,1
NECESAR 100 % 5,15 16 15,48 16 16 15,37 16

3 MV/2010
80 80
832 TO 42,85 133,12 128,79 133,12 133,12 127,88 133,12
4 DIFERENTE -250 TO +42,85 -29,18 -249,91 -83,28 +24,92 -34,42 +79,02
Se constata astfel ca , pe total perioada, se realizeaza un surplus de masa verde, cifrat la 250
tone. Apar insa deficite lunare intre necesarul de MV estimat si productia estimata,in lunile aprilie
august si octombrie.
Deficitele pot fi compensate prin infiintarea pajistilor temporare,pe terenuri arabile, cu plante
de nutret. In termeni tehnici, aceasta metoda se numeste SCHEMA DE CONVEIER VERDE:
INTOCMIREA SCHEMEI DE CONVEIER VERDE

SUPRAFATA PRODUCTIA -TO- REPARTIZARE PE LUNI -TONE-
CULTURA -HA- LA HA TOTALA IV V VI VII VII IX X
PASUNE DEAL 80 13,525 1082 0 162,3 378,7 216,4 108,2 162,3 54,1
SECARA (cosita) 4 12,00 48 48 0 0 0 0 0 0
LUCERNA (cosita) 14 8,00 112 0 0 0 0 30,0 0 82,0
TOTAL PRODUCTIE
PROGNOZATA
98 12,67 1242 48 162,3 378,7 216,4 138,2 162,3 136,1
NECESAR M.V.
PROGNOZAT
98 8,49 832 42,85 133,12 128,79 133,12 133,12 127,88 133,12
EXCEDENT X 4,18 +410 +5,15 +29,18 249,91 +83,28 +5,08 +34,42 +2,98
Excedentul de masa verde de pe pasuni, se transforma in fan, incepand cu luna iulie, sau poate
fi inchiriat (suprafetele de teren aferente) altor agricultori pentru pasunat.
Pentru intocmirea unei scheme de conveier se impune cunoasterea unor date specifice culturilor
de nutret verde :
LA CATE INALTIMEA INTERVAL
DURATA PRODUCTIA
ZILE DE LA PLANTELOR NUMAR INTRE
DE MEDIE
PLANTA SEMANAT LA INCEPUT
FOLOSIRE
DE DOUA
LA HA
POATE FI DE FOLOS. COASE COASE
-ZILE- -TONE-
FOLOSITA -CM- -ZILE-
1 Secara 240 25-30 15-20 0-1 25-30 12-15

2 Iarba deSudan – coasa I 50-65 30-35 20-25 1-2 0 15
3 Iarba de Sudan -coasa II 0 0 0 0 25-45 5-6
4 Iarba de Sudan - otava 0 0 0 0 45-50 2-4
5 Sorg – coasa I 60-75 40-45 15-20 1-2 0 16-18
6 Sorg - otava 0 0 0 0 25-30 5-6
7 Dughie 50-60 45-60 10-15 0-1 25-30 12
8 Mei 45-60 40-50 10-15 0-1 35-40 12
9 Porumb furajer 80-95 60-65 20-25 0-1 25-30 18-20
10 Lucerna - coasa I 0 30-35 20-30 2-4 0 10-12
11 Lucerna- coasa II 0 0 0 0 30-45 8-9
12 Lucena - otava 0 0 0 0 45-50 4-5
13 Borceag de toamna 240 30-40 15-20 0-1 20-35 16-18
14 Borceag de primavara 55-60 30-40 15-25 0 0 14-16
15 Bostanoase 120-130 0 45-60 0 0 25-40
16 Varza furajera 90-110 0 30-45 0 0 25-30
17 Sfecla furajera 120-140 0 30-35 0 0 25-30
18 Pasuni – ciclul I *) 0 12-15 25-35 2-3 0 0
19 Pasuni – ciclul II *) 0 12-15 0 0 25-30 0
20 Pasuni – ciclul III *) 0 12-15 0 0 40-60 0
*) semanate
O planificare riguroasa a necesarului de masa verde pentru vacile de lapte se face utilizand
decadele fiecarei luni calendaristice (1,2,3), ratiile furajere in functie de greutate si productia de lapte
(exemplu de ratie se reda in tabelul anexa) precum si in functie de necesarul energetic pe perioadele de
lactatie si gestatie. In cazul unui numar redus de vaci (maximum 10), se poate realiza manual.
NORME DE HRANA PENTRU ANIMALELE DE FERMA
EXTRASE DIN TABELELE PRIVIND VALOAREA NUTRITIVA
A FURAJELOR FOLOSITE IN HRANA OVINELOR ,
BOVINELOR SI CABALINELOR
– Unitati nutritive la 1 kg furaj -

NR DENUMIREA UN NR DENUMIREA UN NR DENUMIREA UN
CRT FURAJULUI CRT FURAJULUI CRT FURAJULUI
1. FURAJE VERZI Fin de plante furajere anuale 5. FURAJE SUCULENTE
a. Pajisti naturale b. Leguminoase anuale 55 Sfecla furajera 0,12
1 Pajisti de campie 0,15-0,22 27 Mazare la inflorire 0,40 56 Morcovi rosii 0,15
2 Pajisti de deal 0,17-0,25 28 Masariche la inflorire 0,47 57 Pepeni furajeri 0,08
3 Pajisti de munte 0,15-0,25 c. Graminee anuale 58 Dovleci 0,11
Furaje cultivate 29. Porumb furajer la inspic. 0,63 59 Cartofi 0,30
b. leguminoase anuale 30 Secara cu spic in burduf 0,42 60 Gulii furajere 0,27
4 Mazare la inflorire 0,11 d. Legum. cu gram. anuale(borceag toamna) 6. GRAUNTELE
5 Mazariche 0,12 31 Mazare cu secara 0,34 61 Porumb dinte de cal 1,19
c. Graminee anuale 32 Mazariche cu secara 0,39 62 Porumb portocaliu 1,22
6 Porumb in vegetatie 0,12 33 Mazariche cu orz 0,52 63 Orz de toamna 1,13
7 Porumb la inspicare 0,16 (borceag de primavara) 64 Orz de primavara 1,14
8 Porumb cu bob in ceara 0,33 34 Mazare cu ovaz 0,49 65 Orz din diverse soiuri 1,10
9 Porumb dinte de cal la inspicaree 0,17 e. Leguminoase perene 66 Ovaz 1,00
10 Porumb furajer semanat des 0,20 35 Lucerna la inc. infloririi 0,48 67 Mazare 1,09
d. Leguminoase perene 36 Lucerna in floare 0,41 68 Bob 1,29
11 Lucerna inainte de imbobocire 0,16 37 Trifoi la inc. infloririi 0,62 69 Gosuri (sparturi de grau) 1,10
12 Lucerna la inceputul infloririi 0,16 38 Trifoi in floare 0,59 7. REZID. AGRICOLE SI TEHNICE
13 Trifoi in faza tanara 0,14 39 Trifoi trecut de inflorire 0,52 a. Reziduuri de la industria moraritului
14 Trifoi inainte de imbobocire 0,16 f. Leguminoase cu graminee perene 70 Tarate de grau 0,76
e. Leguminoase perene 40 Lucerna cu pir 0,50 71 Tarate de orz 0,86
15 Ovascior la inspicare 0,16 41 Lucerna cu ovascior 0,44 72 Praf alb de moara 0,33
16 Paius de livada la inspicare 0,20 g. Faina de fin vitaminos 73 Praf cenusiu de moara 0,44
f. Amestec. graminee cu legum. anuale 42 Faina de lucerna 0,69 b. Reziduuri de la industria uleiului
17 Secara cu mazare 0,17 3. FURAJE FIBROASE GROSIERE 74 Srot de fl. soarelui 0,89
g. Ierburi graminee cu leguminoase 43 Paie de ovaz 0,37 75 Sroturi de dovleac 0,95
18 Gram. 60% cu lucerna 0,25 44 Paie de orz 0,35 c. Reziduuri de la industria spirtului
h. Amestec porbumb cu leguminoase 45 Paie de grau 0,35 76 Borhot proaspat de porumb 0,09
19 Porumb tanar cu mazare inflorire 46 Paie de secara 0,30 77 Borhot proaspat de cartofi 0,05
i. Alte furaje verzi 47 Paie de mazare 0,33 d. Reziduuri de la industria berii
20 Varza furajera tulpini 0,15 48 Coceni de porumb 0,38 78 Borhot proaspat de orz 0,22
21 Frunze de varza 0,16 49 Pleava de ovaz 0,38 79 Drojdie de bere proaspata 0,36
22 Frunze de sfecla furaj. 0,09 4. FURAJE INSILOZATE d. Rezid. de la industria amidonului
23 Frunze de morcov 0,17 50 Porumb inainte de inspicare 0,12 80 Borhot proaspat de porumb 0,32
2. FURAJE FIBROASE 51 Porumb cu stiulete 0,14 81 Borhot proaspat de cartofi 0,16
a. Fanuri naturale 52 Porumb cu bob in apa 0,16 e. Reziduuri de la industria zaharului
24 Fin de munte 0,52 53 Porumb cu bob in lapte - ceara 0,22 82 Taitei proaspeti de sfecla
25 Fin de deal 0,47 54 Porumb stiuleti cu panusi 0,44 83 Melasa

26 Fin de ses si de campie 0,39 84 Taitei murati de sfecla
NR. DENUMIREA FURAJULUI UN
CRT
8. PRODUSE SI REZIDUURI DE ORIGINE ANIMALA
85 Faina de carne 1,48
86 Faina de carne-oase 0,77
87 Faina de sange 1,08
88 Faina de peste 1,21
89 Lapte de vaca smantanit 0,14
90 Zara 0,15
91 Zer 0,10
92 Oua de gaina cu coaja 0,62
93 Paine uscata 1,35
94 Resturi de la restaurante
-iarna 0,33
-vara 0,32
NECESARUL DE HRANA PENTRU INTRETINEREA FUNCTIUNILOR VITALE
- Unitati nutritive la 1 kg furaj -
NR.
UN
CRT
1 Taurine – vaci 0,90
2 Taurine - boi 1,00
3 Cabaline 1,15
4 Suine 1,42
5 Ovine 1,5-2,0
6 Pasari 5,00
Necesarul pentru diferite forme de productie
1) Pentru reproductie
1 Taurine – Tauri 2-3
– Vaci
2-2,5
2 Cabaline – Armasari 5-6
– Iepe
3
3 Suine – Vieri 1,5-2,5
– Scroafe
2-3
4 Ovine – Berbeci 0,5-1
– Oi
0,25-0,30
2) Pentru productia de lapte
1 Lapte de vaca – 1kg cu 3,5% grasime 0,45
2 Lapte de oaie 0,65
3 Lapte de iapa 0,30
4 Lapte de scroafa 0,70
3) Pentru productia de lana
1 Ovine
4) Pentru productia de oua
1 Pentru 100g masa ou 0,172
EXEMPLE
de calcul al volumelor sirelor si stogurilor
1. VOLUMUL SIRELOR
Pentru determinarea volumului SIRELOR sunt necesare urmatoarele elemente de calcul:
● LUNGIMEA SIREI = L; ● LATIMEA SIREI = l; ● LUNGIMEA PROFILULUI = P.
a) LUNGIMEA SIREI (L) se masoara numai pe una din laturi, la suprafata solului;
b) LATIMEA SIREI (l) reprezinta media masuratorilor efectuate la ambele capete, la inalimea de 1
(un) metru de suprafata solului. Pentru sirele care sunt mai inguste la baza se fac doua masuratori la
fiecare capat (una la supafata si una la partea cea mai lata, iar latimea rezulta din media celor doua
masuratori;
c) LUNGIMEA PROFILULUI (P) se masoara cu o sfoara mai groasa, petrecuta peste coama si intinsa
bine pana la baza, pe ambele parti ale sirei. Lungimea peste coama se masoara in cel putin doua locuri
si se face media;
Datele obtinute se introduc in relatiile pentru CALCULUL VOLUMELOR SIRELOR :
A) SIRE JOASE CU VARF ROTUND, cu latimea mai mare decat inaltimea :
VOLUMUL (V) = (0,52 P – 0,44l) x L x l
B) SIRE CU VARF ROTUND, cu latimea mai mica dcat inaltimea :
VOLUMUL (V) = (0,52P – 0,46l) x L x l
C) SIRE JOASE , CU VRF ASCUTIT, IN FORMA DE ACOPERIS:
VOLUMUL (V) = 0,25P xL x l
D) SIRE DE TOATE MARIMILE, CU VARF PLAT :
VOLUMUL (V) = (0,56P – 0,55l) xL x l
II. VOLUMUL STOGURILOR
Elementele de calcul sunt : - CIRCUMFERINTA STOGULUI = C
- PROFILUL STOGULUI SAU LUNGIMEA PESTE COAMA=P
a) CIRCUMFERINTA STOGULUI (C) se masoara la inaltimea de 0,5 – 1 metri de la baza stogului.

In cazul stogurilor cu circumferinte diferite, se efectueaza doua masuratori :
• una la baza stogului (C1) si cealalta unde stogul are diametru maxim (C2). In calculul
volumului se folseste media celor doua masuratori :
C = (C1 + C2) / 2
b) PROFILUL STOGULUI (P) sau LUNGIMEA PESTE COAMA se masoara ca la SIRE.
Formulele pentru calculul VOLUMULUI STOGURILOR sunt urmatoarele:
A) STOGURI CU VARF ASCUTIT:
V = 0,0138 x P x C2, in care C2 = C x C
B) STOGURI CU CIRCUMFERINTE DIFERITE:
V = (0,04 x P – 0,012 x C) x C2
III. VOLUMUL SILOZURILOR, daca nu este cunoscut, se poate determina usor, in functie de
forma silozului.
IV. CALCULUL MASEI VOLUMETRICE: Pentru aprecierea cantitatii de furaj existent in SIRE,
STOGURI si SILOZURI se utilizeaza formula:
MVol(kg) = V(mc) x G(kg)

in care:MVol = masa volumetrica;
V = volumul (sirei, stogului, silozului)
G = greutatea / mc din tabelul alaturat.
MASA VOLUMETRICA (G)
a principalelor furaje la diferite intervale de depozitare
(kg / metru cub)
●DEPOZITARE IN SIRE SAU STOGURI●

Nr. DURATA DUPA DPOZITARE
crt, TPUL DE FAN
3-5 ZILE 15 ZILE 1 LUNA 3 LUNI
1 Fan de lucerna sau trifoi 57 62 70 75
2 Fan natural cu procent mare de leguminoase, fan de lucerna sau
55 60 67 70
trifoi in amestec cu graminee perene, fan d borceag
3 Fan natural de calitate superioara format din plante de talie joasa
50 55 60 65
(regiuni de deal si munte)
4 Fan natural de deal si munte de calitate mijlocie format din plante
42 45 50 55
de talie mijlocie si fan din luncile dee stepa
5 Fan de graminee perene semanate, de talie inalta (golomat,
45 50 55 62
timoftica, ovazcior, etc.)
6 Fan de balta format din graminee inalte, graminee cu rogozuri, fan
37 40 45 50
cu multe buruien si fan d pe saraturi
7 Fan presat in baloturi 200-300 x x x
8 Paie, coceni, fan presat in capite cu MAC-uri 75 x x x
9 Paie de cereale de toamna 30 x x 35
10 Paie de cereale de primavara 35 x x 50
11 Paie tocate 50 x x 70
12 Vreji de leguminoase 54 x x 62
13 Coceni de porumb 20 x x 35
MASA VOLUMETRICA (G)

A ALTOR FURAJE
NR
TIPUL DE FAN KG/MC
CRT
1 Furaje insilozate la umiditate normala (SILOZ PROPRIU-ZIS) 650
2 Semisiloz 500-550
3 Sfecla furajera 600-710
4 Sfecla furajera tocata 800-900
5 Frunze de sfecla de zahar 350-400
6 Iarba verde si porumbul masa verde 300-350
RATII DE FURAJE
PENTRU O VACA DE 500 KG IN ZONA DE DEAL
VARIANTA
PRODUCTIA RATIE FURAJE (kg/cap/zi)

STARE LITRI/ Pasuni Fan Tarare
SEZON Fan trifoi Orz Orz uruit Sfecla
PERIOADA CAP/ZI naturale natural grau
Vara 67 0 3 1 0 0 0
20
Iarna 0 5 5 0 3 4 25
Vara 67 0 3 15 0 0 0
25
Lactatie, Iarna 0 5 5 0 4 4 30
lunile 1 si 2 Vara 65 0 4 2 0 0 0
30
Iarna 0 5 5 0 4 4 30
Vara 65 0 4 2,6 0 0 0
35
Iarna 0 5 5 0 4,8 6 32
Vara 67 3 0 0 0 4 0
15
Iarna 0 5 5 0 3 4 25
Vara 68 3 0 0 1 5 0
20
Iarna 0 5 5 0 4 4 28
Lactatie, Vara 71 3 0 0 1 5 0
25
lunile 3-6 Iarna 0 5 5 0 4 4 28
Vara 67 3 0 0 3 6 0
30
Iarna 0 5 6 0 4 6 32
Vara 66 3 0 0 4 6 0
35
Iarna 0 6 6 0 4 6 33
Vara 75 0 0 0 1 2 0
10
Iarna 0 5 5 0 1 3,8 25
Vara 74 0 0 0 1,5 0 0
15
Lactatie, Iarna 0 5 5 0 1,5 5 28
lunile 7-10 Vara 74 0 0 0 2 5 0
20
Iarna 0 5 5 0 2,8 5 30
Vara 72 0 0 0 3,5 6 0
25
Iarna 0 5 5 0 3,5 6 33
Lunile Vara 60 3 0 0 0 0 0
Gestatie, 11 (8) Iarna 0 8 8 0 0 0 0
lunile 11-12
(8-9) Vara 60 3 0 0 0 0 0
Iarna 0 8 8 0 0 0 0
I. CONDITII OBLIGATORII
DE INDEPLINIT DE CATRE BENEFICIARII
SUBVENTIILOR PE TEREN
Prin ORDINUL MINISTRULUI AGRICULTURII NR. 30 din 08 februarie 2010 publicat in Monitorul
Oficial nr. 111/18.02 2010, au fost aprobate bunele conditii agricole si de mediu – GAEC in Romania.
• BUNELE CONDITII AGRICOLE SI DE MEDIU SE RESPECTA DE CATRE TOTI
FERMIERII CARE SOLICITA PLATI DIRECTE PE SUPRAFETA , PLATI DE
AGROMEDIU, SPRIJIN PENTRU ZONELE DEFAVORIZATE, PLATI PENTRU
PRIMA IMPADURIRE A TERENURILOR AGRICOLE, SPRIJIN PENTRU
RESTRUCTURAREA/RECONVERSIA PLANTATIILOR VITICOLE SI PRIMA
PENTRU DEFRISAREA PLANTATIILOR VITICOLE, DIN FONDURI EUROPENE
SAU DIN BUGETUL NATIONAL.
BUNELE CONDITII AGRICOLE SI DE MEDIU se respecta pe toate parcelele agricole din
cadrul exploatatiei, inclusiv pe cele neeligibile si pe cele care nu sunt folosite in scopul productiei.
Conform acestui normativ, BUNELE CONDITII AGRICOLE SI DE MEDIU GAEC in Romania
sunt :
I. STANDARDE PENTRU EVITAREA EROZIUNII SOLULUI :
• GAEC 1 : Pe timpul iernii, terenul arabil trebuie sa fie acoperit cu culturi de toamna si/sau sa
ramana nelucrat dupa recoltare pe cel putin 20% din suprafata arabila totala a fermei;
• GAEC 2 : Lucrarile solului pe terenuri arabile cu panta mai mare de 12 %, cultivat cu plante
prasitoare, se efectueaza de-a lungul curbelor de nivel;
• GAEC 3 : Se mentin terasele existente pe teren la data de 1 ianuarie 2010.
II. STANDARDE PENTRU MENTINEREA CONTINUTULUI OPTIM DE MATERIE ORGANICA
IN SOL
• GAEC. 4 : Floarea soarelui nu se cultiva pe aceeasi parcela agricola 2 (doi) ani consecutiv;
• GAEC 5 : NU ESTE PERMISA ARDEREA miristilor si a recoltelor vegetale pe terenul
arabil.
III. STANDARDE PENTRU MENTINEREA STRUCTURII SOLULUI
• GAEC 6 : Nu este permisa efectuarea lucrarii de arat in conditii de umiditate excesiva s
solului.
IV. STANDARDE PENTRU MENTINEREA UNUI NIVEL MINIM DE INTRETINERE A
TERENURILOR AGRICOLE :
• GAEC 7 : Intretinerea pajistilor permanente prin asigurarea unui nivel minim de pasunat sau
prin cosirea lor cel putin o data pe an;
• GAEC 8 : NU ESTE PERMISA ARDEREA vegetatiilor pajistilor permanente;
• GAEC 9 : Nu este permisa taierea arborilor solitari sau a grupurilor de arbori de pe terenurile
agricole;
• GAEC 10 : Evitarea instalarii vegetatiei nedorite pe terenurile agricole, inclusiv pe terenurile
care nu sunt folosite in scopul productiei.
V. STANDARDE PENTRU PROTEJAREA SI GESTIONAREA APELOR
• GAEC 11 : Respectarea normelor privind utilizarea apei pentru irigatii in agricultura.
FERMIERII CARE AU SOLICITAT SUBVENTII pornind de la STANDARDELE
GAEC, trebuie sa respecte cele . . . 13 CERINTE MINIME :
1. Este permisa numai utilizarea acelor produse de protectie a plantelor care au fost autorizate
pentru vanzare si numai in conformitate cu instructiunile de utilizare;
2. Persoanele care folosesc produse de protectie a plantelor trebuie sa fie calificate (sa aiba o
atestare profesionala)
3. Persoanele care folosesc produsele de protectie a plantelor, clasificate ca avand “TOXICITATE
RIDICATA” sau ca “TOXICE”, trebuie sa fie inregistrate la serviciul special din cadrul
POLITIEI JUDETENE din raza de activitate.
De asemenea, trebuie sa fie inregistrate la unitatea sanitar veterinara sau la Inspectoratul
Judetean pentru Siguranta Muncii;
4. Folosirea produselor de protectie a plantelor poate fi realizata doar pentru scopul in care acestea
au fost omologate, doar conform instructiunilor de utilizare;
5. Tratamentele cu produse de protectie a plantelor nu sunt permise in zonele de protectie a apelor,
in zonele de protectie sanitara, zonele de protectie ecologica precum si in alte zone protejate
stabilite de autoritatile competente.
6. Ingrasamintele naturale aplicate nu pot contine mai mult de 17 kg azot (N) , ca ingredient pur
pe 1 (un) hectar de teren agricol;
7. Fermierii trebuie sa respecte perioadele in care aplicarea fertilizatorilor este interzisa;
8. Aplicarea ingrasamintelor pe terenurile cu pante abrupte trebuie realizata prin incorporarea
ingrasamintelor in sol si luarea in considerare a conditiilor meteorologice;
9. Nici un tip de ingrasamint nu poate fi aplicat pe un teren acoperit de zapada, pe terenuri cu apa
in exces sau pe terenuri inghetate;
10. Nu vor fi folositi fertilizatori in apropierea surselor de apa in conformitate cu urmatoarele
indicatii :
• Fertilzator solid : nu mai aproape de 6 m de apa;
• Fertilizator lichid : nu mai aproape de 30 m de apa;
• Nici un tip de fertilizator nu va fi folosit la o distanta de 100 m fata de orice statie de
captare a apei, izvor, etc..
11. Fermierii trebuie sa asigure distribuirea uniforma a ingrasamintelor;
12. Fertilizarea se efectueaza pe baza unui plan de fertilizare;
13. Este interzisa utilizarea fertilizantilor neautorizati pentru vanzare.
NOTA. a) Prin respectarea cerintei 4 se respecta implicit cerinta 1;
b) Respectarea cerintei 12 conduce la respectarea implicita a cerintelor 7 si 9
c) Prin respectarea cerintei nr. 2 este respectata si cerinta 3.
CONFORM ANGAJAMENTULUI SEMNAT la depunerea cererii de plata, fermierul care a

aplicat pentru MASURILE DE AGROMEDIU, si-a asumat urmatoarele OBLIGATII :
A. Pentru pachetul P1, - PAJISTI CU INALTA VALOARE NATURALA :
a.1. A declarat ca nu a utilizat fertilizanti chimici si/sau produse de protectie a plantelor in
ultimii 5 ani pe suprafetele pentru care a solicitat sprijin financiar;
a.2. S-a angajat :
• sa nu foloseasca sub nici o forma fertilizanti chimici;
• sa utilizeze gunoi de grajd numai in echivalentul a 30 kg azot substanta activa la 1 (un)
hectar;
• sa nu utilizeze sub nici o forma pesticide;
• sa coseasca NUMAI dupa data 01 (intai) IULIE a anului;
• sa adune masa vegetala cosita de pe suprafata pasunii in maximum doua saptamani de la
efectuarea cositului;
• sa nu pasuneze mai mult de 1 UVM / ha;
• sa nu introduca animalele la pascut pe pasunile inundate mai devreme de doua
saptamani de la retragerea apelor;
• sa nu are sau sa discuiasca pasunile aflate sub angajamentul de subventie de agro-
mediu;
• sa nu insamanteze sau suprainsamanteze pasunile sub angajament, cu exceptia situatiei
in care portiuni din acestea se degradeaza sau sunt afectate accidental, cazuri in care vor
fi facute aceste lucrari numai cu specii din flora locala.
B. Pentru pachetul P2 – PRACTICI AGRICOLE TRADITIONALE care, OPTIONAL, se poate

adauga doar la pachetul P1, pe aceeasi suprafata de teren :
• b.1. S-a angajat ca nu va executa nici o lucrare cu utilaje mecanizate pe terenurile aflate
sub angajament
C. Pentru pachetul P3 – PAJISTI IMPORTANTE PENTRU PASARI

Fata de angajamentele precizate la pachetele P1 si P2 apar urmatoarele modificari si completari :
c.1. Cositul :
• se poate efectua doar dupa data de 31 iulie;
• o banda necosita au nepasunata, lata de trei m va fi lasata pe marginile parcelei, va fi
cosita sau pasunata numai dupa data de 01 (intai) septembrie;
c.2. Lucrari macanizate :
• lucrarile cu utilaje mecanizate se pot efectua doar cu utilajele cu tractiune animala.
D. Pentru pachetul P4 – CULTURI VERZI , fermierul se va angaja la respectarea urmatoarelor
CERINTE DE MANAGEMENT:
• semanarea culturilor verzi trebuie realizata pana la sfarsitul lunii septembrie. Plantele ce
pot fi utilizate ca si culturi verzi sunt:
- mazarea, mazarichea, rapita, mustarul, lupinul, sulfina;
• inaintea infiintarii culturilor verzi pot fi utilizati doar fertilizanti organici, utilizarea
fertilizantilor chimici fiind interzisa;
• biomasa formata trebuie sa fie incorporata in sol cel mai tarziu pana la data de 31 martie
a fiecarui an;
• lucrarile agricole necesare pentru celelalte culturi incep doar dupa ce s-a realizat
lucrarea de incorporare a biomasei;
• nu este permis aratul pajistilor existente in ferma pe toata durata angajamentului;
• aplicantii (fermierii) pot schimba anual suprafata pentru care aplica acest pachet, cu alte
suprafete localizate in cadrul aceleeasi ferme, cu conditia mentinerii valorii de suprafata
angajata in cadrul acestui pachet IN PRIMUL AN DE ANGAJAMENT.
Cerinta cuprinsa in GAEC specifica faptul ca “ pe timpul iernii terenul arabil trebuie sa fie acoperit cu
culturi de toamna sau sa fie lasat nelucrat cel putin 20% din suprafata de tern arabil al fermei”.
Pentru a se evita orice suprapunere cu acest GAEC, acest pachet se poate aplica pe maximum 80 % din
suprafata de teren arabil apartinand unei exploatatii.
***
II ACORDAREA SUBVENTIILOR
In conformitate cu prevederile Ordonantei de Urgenta a Guvernului Romaniei nr.125/2006, prin
art.2 se reglementeaza SCHEMELE DE PLATI DIRECTE care se acorda incepand cu anul 2007, CA
MECANISME DE SUSTINERE A PRODUCATORILOR AGRICOLI :
1. Schema unica de plata pe suprafata (SAPS));
2. Platile nationale directe complementare (PNDC) in sectorul vegetal;
3. Plati nationale directe complementare (PNDC) in sectorul zootehnic;
4. Schema de plata pentru culturi energetice;
5. Schema de plata separata pentru zahar.
Conform art.6, aliniat 1 , din Ordonanta, “ Beneficiarii platilor directe din cadrul Schemei
de plata unica pe suprafata pot fi persoanele fizice si/sau juridice care exploateaza terenul agricol
pentru care solicita plata, proprietari, arendasi, concesionari, asociati si administratori in cadrul
asociatiilor in participatiune, locatari sau alte asemenea”.
Conform art. 6, aliniat 2 din ordonanta, “Arendatorul, concedentul si/sau locatorul nu
beneficiaza de plati directe pentru terenul arendat, concesionat si/sau inchiriat”.
PENTRU A BENEFICIA de aceste plati, UN AGRICULTOR trebuie sa indeplineasca urmatoarele
conditii generale (art. 7 din Ordonanta) :
• sa fie inscris in Registrul fermierilor administrat de APIA, sa depuna cerere de solicitare a
platilor la termen (pana la 15 mai in fiecare an fara penalizare si pana la 9 iunie cu penalizare
de 1%pe zi din suma ce I s-ar cuveni, pentru fiecare zi de intarziere calculata intre 15 mai si 9
iunie).
Deasemenea , prin semnarea cererii, este obligat sa indeplineasca urmatoarele conditii generale :
a) sa exploateze un teren agricol cu o suprafata de cel putin 1 ha, iar suprafata parcelei agricole sa fie
de cel putin 0,3 ha, cu exceptia viilor, livezilor si altele asemenea unde suprafata minima a parcelei
trebuie sa fie de cel putin 0,1 hectare;
b) sa declare toate parcelele agricole;
c) sa inscrie, sub sanctiunea legii penale, date reale, complete si perfect valabile in formularul de
cerere de plata directa pe suprafata si in documentele anexate, inclusiv lista suprafetelor;
d) sa fie de acord ca datele din formularul cererii de plata sa fie introduse in baza de date IACS ,
procesate si verificate;
e) sa respecte bunele conditii agricole si de mediu, pe toata suprafata agricola a exploatatiei;
f) sa prezinte documentle necesare care dovedesc dreptul de folosinta si sa poata face dovada ca
utilizeaza terenul pentru care s-a depus cererea;
g) Sa furnizeze toate informatiile solicitate de A.P.I.A, in termenele stabilite;
h) Sa permita efectuarea controalelor A.P.I.A sau alte organisme abilitate in acest sens;
i) sa marcheze limitele parcelei utilizate, atunci cand este cultivata cu aceeasi cultura cu a parcelei
invecinate;
j) sa comunice in timp de 10 zile, in scris, la A.P.I.A orice modificare a datelor declarate in cererea de
plata survenita intre data depunerii cererii de plata si data platii, cu privire la suprafata agricola
utilizata a exploatatiei, transferarea proprietatii fermei catre un alt utilizator agricol, aprobarea unei
rente viagere agricole, alte modificari ale informatiilor din formularul cererii de plata;
Pentru terenurile care se constata ca fac obiectul cererilor de plata a doi sau mai multor
solicitanti in cadrul SAPS, plata directa pe suprafata nu I se acorda niciunuia dintre solicitanti. La
constatarea acstei situatii A.P.I.A va notifica solicitantii, care au obligatia sa rezolve litigiul. Dupa
rezolvarea litigiului solicitantii au oblgatia sa depuna documentele rezultate la A.P.I.A. pentru
completarea dosarului cererii. Conform documentelor depuse se va acorda sprijinul persoanelor
indreptatite.
*
PRACTIC, PROCEDURA DE LUCRU ESTE URMATOAREA :
1. Se depune cererea de plata la A.P.I.A;
2. Prin organele abilitate, A.P.I.A., verifica administrativ si in teren, realitatea datelor declarate de
agricultor in cerere de plata;
3. Dupa validarea datelor APIA emite DECIZIA de acordare a platilor pentru anul d plata in
urmatoarele conditii:
3.1. INTEGRAL, daca agricultorul a indeplinit toate conditiile;
3.2. CU SANCTIUNI, daca s-a constatat ca au existat supradeclarari, intarzieri in declarare
si/sau nedeclararea tuturor parcelelor, precum si nerespectarea normelor GAEC;
In cazul sanctiunilor, inainte de emiterea DECIZIEI, APIA transmite o NOTIFICARE
agricultorului, prin care i se comunica faptul ca i s-a aplicat o reducere, iar acesta poate contesta
aceasta decizie in termen de 15 zile LUCRATOARE, prezentand acte doveditoare.
In situatia in care in cadrul aceleiasi scheme de sprijin pe suprafata, un bloc fizic face obiectul
unei cereri de plata de la doi sau mai multi producatori agricoli, in cazul in care suprafata totala
declarata este mai mare decat suprafata agricol din sistemul de referinta – L.P.I.S. (Sistemul de
Identificare al Parcelelor agricole) , cu o diferenta de maxim 1 (un) hectar si se incadreaza in toleranta
definita printr-o zona tampon de maximum 1,5 m aplicati la perimetrul blocului fizic, APIA poate
aplica o reducere proportionala a suprafetelor din acel bloc fizic, conform Regulamentului Comisiei
Europene nr.796 / 2004.
Acelasi Regulament precizeaza : daca se constata ca valoarea suprafetelor declarate si eligibile pentru
care se va acorda sprijinul Comunitatii Europene este mai mare decat valoarea care a fot stabilita
pentru Romania, se aplica o reducere proportionala a sumelor rezultate dupa aplicarea sanctiunilor de
supradeclarare, intarziere si nedeclarare a tuturor parcelelor pentru toti fermierii eligibili la plata pentru
schemma respectiva (art. 71 “a” din Regulament).
In conformitate cu art. 138, aliniat 1, din Regulamentul C.E. nr.1973/ 2004, in cazul in care diferenta
intre suprafata de parcele declarata de fermier si suprafata determinata de APIA este mai mare de 3%
dar mai mica su egala cu 30%, din suma care trebuie acordata pentru schema de plata unica pe
suprafata pentru anul respectiv, se scade de doua ori diferenta.
EXEMPLU : Un fermier, detinator de PASUNI declara in cererea de plata ca solicita sprijin pentru
anul 2008, pentru o suprafata totala de 3812,62 ha. Sprijinul financiar este solicitat pentru :
– schema unica de plata pentru suprafata (SAPS)= 60,75 euro/ha;
– plati pentru agromediu – pachet 1 = 124 euro/ha;
– plati pentru agromediu – pachet 2 = 58 euro/ha.
Conform calculelor sale, fermierul se asteapta sa primeasca o suma in lei, echivalenta cu 925.513,51
euro, calculata astfel :
• subventie totala/hectar = 60,7+124+58 = 242,75 euo/hectar
• suprafata totala = 3912,62 hectare;
• valoare = 3812,62 hectare x 242,75 euro/ha = 925.513,51 euro
Urmare controalelor efectuate in teren de catre APIA, s-a constatat ca suprafata determinata pentru
plata este de 3483,09 hectare.
Conform Regulamentului C.E. nr. 1973/2004, a fost calculata diferenta procentuala intre suprafata
declarata si suprafata determinatapentru plata :
(3812,62ha – 3483,09ha): 3483,09x100 = 329,53 ha : 3483,09x100=9,46 %.

Intrucat diferenta (9,46 %) este mai mare decat 3 % dar mai mica decat 30%, fermierul este
sactionat cu scaderea de doua ori a diferentei, adica :
– pentru SAPS:(329,53 ha x 60,75 euro/ha)x2 (marimea sactiunii)=40.037,89euro;
– pentru pachet 1: (9329,53 ha x 60,75 euro/ha)x2 = 81.723,44 euro;
– pentru pachet 2 : (329,53ha x 58 euro/ha)x2 = 38.225,8 euro;
TOTAL VALOARE SANCTIUNE = 40037,89+81723,44+38225,48 =
=159986,81 euro
Fata de 925.513,51 euro, cat astepta sa incaseze, fermierul va primi, datorita supradeclararii, suma de
765.526,70 euro (925.513,51 – 159.986,81).
Vom prezenta in continuare, exemplul pentru un fermier care detine in structura exploatatiei si
teren arabil, pentru situatia in care nu a fost sanctionat si a solicitat prin cerere, subventii si pentru teren
arabil.
Prin ordinul 246/2008, la nivelul anului 2008 s-au acordat urmatoarele subventii :
a) plati nationale directe complementare la SAPS, decuplate de productie in sectorul vegetal, pentru
culturile amplasate pe teren arabil;
b) plati nationale directe complementare in sectorul vegetal, cuplate de productie, pentru culturile de
in si canepa pentru fibra, tutun si hamei;
c) plata nationala directa complementara pentru sfecla de zahar , decuplata de productie;
d) plata directa separata pentru zahar, decuplata de productie.
Fermierul detine urmatoarea structura a terenurilor agricole :
1.) teren arabil total = 100 ha
din care :
• 20 ha cultivate cu grau, la Bunesti;
• 10 ha hamei, la Bunesti;
• 70 ha cultivate cu sfcla de zahar, la Bod;
2.) pajisti permanente (pasuni si fanete) – total = 200 ha,
din care :
• 100 ha la Jibert;
• 100 ha la Bunesti.
TOTAL SUPRAFATA = 300 ha.
Fermierul a depus cererea de plata a subventiei pe anul 2008, solicitand toate subventiile precizate in
reglementarile legale.
Dupa controalele administrative si in teren nu s-au constatat nereguli si diferente de suprafata
astfel ca, a fost emisa de catre APIA DECIZIA de acordare a platilor – campania 2008, sintetizata
astfel :
Suprafata Suprafata Suprafata de Reduceri TOTAL pe
Suprafata
NR. totala determinata plata fara aplicate / schema de
EXPLICATII solicitata
CRT declarata pentru plata penalizari schema sprijin
-ha-
-ha- -ha- -ha- -euro- -euro-
1 Schema de plata unica pe
suprafata 300,0 300,0 300,0 0 0 18225,00
-60,75 euro/ha-
2 Schema de plata decuplata de
productie – teren arabil 200,0 200,0 200,0 0 0 9342,00
- 46,71 euro/ha -
3 Schema de plata cuplata de
productie pentru HAMEI 10,0 10,0 10,0 0 0 1200,00
- 120 euro/ha -
productie GRAU 20,0 20,0 20,0 0 0 940,00
- 47 euro/ha -
productie SFECLA DE ZAHAR 70,0 70,0 70,0 0 0 13445,60
- 102,8 euro/ha -
6 Schema de plata separata

SFECLA DE ZAHAR 70,0 70,0 70,0 0 0 5404,00
- 77,2 euro / ha -
7 Plati pentru agromediu -
pachet 1 200,0 200,0 200,0 0 0 24800,00
- 124 euro / ha -
8 Pati pentru agromediu -
pachet 2 200,0 200,0 200,0 0 0 11600,00
- 58 euro / ha -
9 Plati compensatorii pentru
130,0 130,0 130,0 0 0 5125,00
zona defavorizata Bunesti
Pana la 50 ha -50 euro/ha- 50,0 50,0 50,0 0 0 2500,00
Intre 50 – 100 ha
50,0 50,0 50,0 0 0 1875,00
- 75% = 37,5 euro/ha
Intre 100-150 ha
30,0 30,0 30,0 0 0 750,00
- 50% = 25 euro/ha
TOTAL 300,0 300,0 300,0 0 0 90081,00
S-a prezentat acest exemplu, pentru ca fermierul sa aiba cunostinta de gama de subventii acordate
pentru terenuri si pe care le poate accesa.
Cunoasterea acestora, declararea corecta a suprafetelor, respectarea normelor de exploatare si
intretinere a terenurilor si nu in ultimul rand organizarea si conducerea evidentelor privind activitatile
desfasurate, reprezinta tot atatea conditii cu caracter general ce trebuie indeplinite de catre un fermier,
pentru a beneficia de subventiile pe teren.
IN CAZUL IN CARE SE MODIFICA STANDARDELE OBLIGATORII SAU CERINTELE
DE ECO – CONDITIONALITATE, in timpul angajamentului semnat de fermier, prin care se obliga sa
respecte standardele in vigoare, din initiativa Comunitatii Europene si/sau Statului Roman, fermierul
poate sa renunte la a mai continua in noile conditii, fara sa fie sanctionat si fara sa fie obligat sa restitue
sumele incasate pentru perioada in care angajamentul semnat a fost in vigoare.
EXEMPLU
DE VALORIFICARE A POTENTIALULUI
DE PRODUCTIE A TERENULUI
Exemplul prezentat are rolul de a ghida agricultorii interesati in construirea unei

structuri de exploatare rationala si eficienta economic :
Modelul ales este cel al unei :
FERME MIXTE AGRO – ZOOTEHNICE DE
50 HA TEREN ARABIL SI 50 CAPETE
TINERET TAURIN LA INGRASAT
I. FERMA VEGETALA
Ferma vegetala detine o suprafata de teren agricol de 50 hectare, cu o structura
conform planului de cultura, de pe care se asigura necesarul de furaje pentru ferma
zootehnica :
SUPRAHATA - HA -
CULTURA
AN1 AN2 AN3 AN4 AN5
1 Grau - furaj 5 5 5 0 5
2 Orzoaica - furaj 5 5 5 5 5
3 Porumb - furaj 5 5 5 10 10
4 Porumb – siloz 10 10 10 10 10
5 Borceg 10 10 10 10 10
6 Lucerna 15 15 15 15 15
TOTAL 50 50 50 50 50
Suprafata de teren ete impartita in SOLE COMPACTE, asigurand conditii optime
pentru efectuarea mecanizata a lucrarilor agricole
ASOLAMENTUL s-a stabilit pe o perioada de 5 ani.
CONCENTRATELE necesare ratiilor furajere sunt asigurate de productia de :
GRAU, ORZOAICA-FURAJ, PORUMB BOABE.
FANURILE sunt asigurate prin cultivarea LUCERNEI si a BORCEAGULUI.
SUCULENTELE sunt obtinute din cultura de PORUMB-SILOZ.
Structura culturilor in asolament s-a stabilit pe baza necesarului de furaje pentru
specia BOVINE – categoria TAURASI LA INGRASAT, care vor reusi sa asigure
UNITATILE NUTRITIVE necesare sporului zilnic planificat
Pentru fiecare cultura s-a elaborat cate un DEVIZ DE CHELTUIELI
AGROTEHNICE PE HECTAR, in care s-a respectat tehnologia de productie specifica
fiecarei culturi agricole si zonei de DEAL
Calculatia costurilor de productie si estimarea veniturilor s-a facut astfel :
• orele de mecanizare functie de normativele orientative si conditiile locale;
• pretul de achizitie al ingrasamintelor, insecto-fungicidelor si a altor materiale s-a
stabilit in functie de oferta firmelor care comercializeaza aceste produse;
• preturile de vanzare s-au estimat tinandu-se seama de piata interna.
Cheltuielile tehnologice pentru culturile din cadrul ASOLAMENTULUI au dus la
fundamentarea bugetului de venituri si cheltuieli.
CULTURA/SUPRAHATA (HA)
SOLA -HA -
AN1 AN2 AN3 AN4 AN5
Grau orzoaica-furaj Porumb boabe Porumb siloz Borceag
I 5
5 ha 5 ha 5 ha 5 ha 5 ha
Orzoaica Porumb boabe Porumb siloz Borceag Porumb siloz
II 5
Porumb boabe Porumb siloz Borceag Porumb siloz Orzoaica
III 5
Porumb siloz Borceg Porumb siloz/5 ha Orzoaica /5 ha Porumb boabe/5ha
IV 10
10 ha 10 ha Grau /5 ha Porumb boabe/5ha Borceg /5 ha
Borceag Porumb siloz/5 ha Orzoaica /5 ha Borceag / 5 ha Porumb siloz/5 ha
V 10
10 ha Grau / 5ha Borceag / 5 ha Porumb boabe/5ha Grau / 5 ha
Lucerna Lucerna Lucerna Lucerna Lucerna
VI 15
15 ha 15 ha 15 ha 15 ha 15 ha
TOTAL 50 50 50 50 50
Nivelurile PRODUCTIEI FIZICE ESTIMATE sunt :

-TONE-
CULTURA AN1 AN2 AN3 AN4 AN5
1 Grau - furaj 22,5 22,5 22,5 0 22,5
2 Orzoaica - furaj 17,5 17,5 17,5 17,5 17,5
3 Porumb - furaj 20,0 20,0 20,0 40,0 20,0
4 Porumb – siloz 250,0 250,0 250,0 250,0 250,0
5 Borceg 200,0 200,0 200,0 200,0 200,0
6 Lucerna 75,0 75,0 75,0 75,0 75,0
Aceste productii se pot obtine cu respectarea stricta a tehnologiilor, calitatii
semintelor si a calitatii lucrarilor.
II FERMA ZOOTEHNICA
Motivatia tehnica si economica ce pledeaza pentru infiintarea de ferme
specializate pentru cresterea si ingrasarea tineretului taurin provenit din rase mixte si
rase de carne este data de faptul ca acesta se preteaza la obtinerea unei cantitati mari de
carne in scurt timp.
Procesul de crestere a tineretului taurin este foarte accentuat pana la varsta de 18
luni, dupa care incepe sa scada accentuat pana la varsta de 24 luni, de aceea – pe scara
foarte larga – se practica METODA INTENSIVA, de crestere si ingrasare a tineretului
taurin
Sporul de greutate inregistrat pana la 18 luni se face, in mod deosebit, pe seama
cresterii musculaturii si a osaturii corporale. Dupa varsta de 18 luni, in paralel cu
dezvoltarea musculaturii, au loc depuneri progresive de seu, cu un consum dublu de
furaje fata de cele consumate pentru depunerea unui kilogram de carne.
Pentru ca dezvoltarea musculaturii sa fie maxima, este necesar ca ratiile furajere sa
contina proteina bruta necesara.:
VARSTA - luni -
PROTEINA BRUTA
6-12 12-18 18-24
NECESAR/U.N.*) -grame 125 110 90 - 100
*)U.N. = unitate nutritiva
Procesul de crestere este cu atat mai intens cu cat animalele sunt mai tinere.
In cazul in care tineretul este supus ingrasarii de la varsta de 12 luni, perioada de
pregatire dureaza 20-25 zile, ingrasarea propriu-zisa 80-90 zile si cea de finisare 30-35
zile, rezultand astfel ca acest sistem are 3 PERIOADE DISTINCTE.
• PERIOADA I : pregatirea animalelor pentru ingrasare;
• PERIOADA II : crestere si ingrasare;
• PERIOADA III : finisarea animalelor.
PERIOADA I PERIOADA II PERIOADA III
• FAZA I • Dureaza 350-370 zile (cca 1 • Dureaza 90 zile (cca. 3 luni),
- adaptare pana la 50-60 zile, an), inregistrand un spor tineretul ajungand la 18-19
cand trebuie sa creasca cu 650 mediu de cca. 1,2 kg/zi/cap luni la 650 kg/cap; se sporeste
grame/cap/zi; - se administreaza hrana la continutul de nutreturi
- concomitent se obisnuiesc cu discretie, un amestec de fan combinate din amestec, format
consum furaje; tocat (20%), suculente (50%), din siloz (40%), fan (20%) si
- alaptarea se face cu nutreturi combinate (30%); concentrate (35-40%) cu
substituenti de lapte completarea hranei se face cu adaos de proteino-vitamino-
un supliment proteino- minerale (PVM);se asigura
• FAZA II
vitamino-mineral introdus in brichete de lins cu sare si
- intarcare si crestere intensiva
hrana microelemente.
pana la 3 luni (600 grame/zi)
In sistemul de crestere intensiv se pot realiza sporuri de 1100-1200 grame/cap/zi,

in cazul in care se exploateaza corespunzator potentialul biologic pentru productia de
carne existent.
RASE DE BOVINE RECOMANDATE PENTRU
CRESTEREA TINERETULUI TAURIN :
SPOR MEDIU LA TAIERE RANDAMENT LA
RASA ZILNIC/CAP VARSTA GREUTATE SACRIFICARE
- grame - - luni - - KG - -%-
Baltata Romaneasca 1300 18-19 630 54-58
Bruna 920 16-17 475 54-55
Blue Blanch Belgique 1350 16 650 77
Charolaise 1276 18 675 67,3
Limousine 1284 18 654 69,3
FURAJAREA TINERETULUI
Sistemul de hranire trebuie sa urmareasca valorificarea maxima a
capacitatii de crestere a organismului IN PRIMUL AN DE VIATA, utilizandu-se furaje
care sa stimuleze sporul de crestere in greutate.
Este necesar ca, in functie de greutatea corporala, sa se asigure o cantitate de
furaje pentru asigurarea unui spor in crestere de 1000-1200 grame/cap/zi.
Consumul specific pe KG SPOR realizat zilnic poate ajunge de la 2,0 U.N.
(unitati nutritive) la varsta de 1-2 luni, la 6-7 U.N. La varsta de 20-24 luni cand
ingrasarea nu mai devine rentabila.
RATII FURAJERE
Ratiile furajere se intocmesc pe categorii si perioade de crestere, astfel incat sa asigure
necesarul de substanta uscata, unitati nutritive si proteina.
Furajele introduse in ratiile furajere sunt celee obtinute in ferma vegetala prin care
se asigura necesarul de concentrate, fibroase grosiere si suculente, urman a se cumpara
doar P.V.M. - urile (proteino-vitamino-minerale).
Amestecul de cereale, grosierele,fibroasele si suculentele constituie furajele de
baza care pot intra in ratiile care se administreaza taurinelor la ingrasat pe categorii de
varsta si greutati. Redam in continuare 3 VARIANTE de ratii furajere pe categorii de
greutate ale taurasilor, cu greutate mai mare de 250 KG/CAP :
VARIANTA 1
SORTIMENT FURAJE GREUTATE ANIMALE - KG -
KG/CAP 251-300 301-350 351-400 401-450
Fan de lucerna 3 4 4 4
Fan de borceag 3 4 4 5
Grosiere 5 5 5 5
Amestec cereale 2 2 2 2
VARIANTA 2
KG/CAP 251-300 301-350 351-400 401-450
Porumb siloz 18-20 20-25 22-25 25-30
Fan de lucerna 1,5 2 2 3
Amestec cereale 2,5 2,5 2 2
VARIANTA 3
KG/CAP 251-300 301-350 351-400 401-450
Porumb siloz 15-18 20-25 22-26 25-30
Fan de lucerna 2 2 2 2
Grosiere 3 4 5 6
Amestec cereale 3 3 2 2
VARIANTE DE AMESTEC DE CEREALE MACINATE

– functie de resursele din ferma -
Reteta este calculata pentru 100 kg AMESTEC CEREALE
CEREALE VITEI SUB 150 KG TINERET PESTE 150 KG
(KG)
VARIANTA 1 VARIANTA 2 VARIANTA 1 VARIANTA 2 VARIANTA 3
Porumb 40 45 50 60 65
Orz 35 30 40 35 65
Grau 25 25 10 5 0
TOTAL 100 100 100 100 100
Este foarte important modul in care este administrata cresterea viteilor in primele
perioade de crestere si ingrasare. Iata cateva RETETE DE NUTRETURI COMBINATE
pentru furajarea tineretului taurin, in perioadele I si II de ingrasat. Retetele sunt
calculate la 100 kg de nutret combinat, pentru usurinta calcularii necesarului total pentru
orice efectiv de animale.
RETETE PENTRU PERIOADA I DE INGRASARE

COMPONENTE SISTEM SEMIINTENSIV SISTEM INTENSIV
NUTRET
COMBINAT (KG) VARIANTA 1 VARIANTA 2 VARIANTA 1 VARIANTA 2
Porumb 41 58 0 38
Orz 0 0 79 13
Ovaz 5 0 0 0
Grau 0 0 0 25
Tarate grau 0 12 0 0
Faina lucerna 12 12 5 10
Srot fl. soarelui 16 14 12 7
Srot soia 16 0 0 3
Drojdie furajera 3 0 0 0
Zahar 3 0 0 0
Carbonat de calciu 1 1 1 1
Faina de oase 0,5 0 0 0
Supliment mineral 0 1 1 1
Zoofort T1 1 0 0 0
Zoofort T2 1 1 1 1
Sare 0,5 1 1 1
TOTAL 100 100 100 100
RETETE PERIOADA II DE INGRASARE

COMPONENTE SISTEM SEMIINTENSIV SISTEM INTENSIV
NUTRET
COMBINAT (KG) VARIANTA 1 VARIANTA 2 VARIANTA 1 VARIANTA 2
Orz 30 30 24 32
Porumb 34 30 30 40
Grau 15 20 30 14
Lucerna deshidratata 5 4 0 0
Srot fl. soarelui 12 12 12 10
Supliment mineral 1 1 1 1
Carbonat de calciu 1 1 1 1
Zoofort T2 1 1 1 1
Sare 1 1 1 1
TOTAL 100 100 100 100
TIPURI DE CONCENTRATE P.V.M. (proteine-vitamine-minerale)
RECOMANDATE PENTRU TINERET TAURIN
COMPONENTE VITEI PANA LA 50 KG TINERET PESTE 150 KG
SUPORT PE CARE SE • Srot floarea soarelui

Srot floarea soarelui
PRESARA • substituent lapte
A; D3; E; K3; B1; B2; acid pantotenic;
VITAMINE A; D3
B6; biotina, B12; acid folic
Fosfat dicalcic; carbanat de calciu; sare Fosfat dicalcic, carbonat de calciu, sare
MACROSARURI
bucatarie bucatarie
Fier, zinc, mangan, cupru, cobalt, iod, Fier, zinc, mangan, cupru, cobalt, iod,
MICROSARURI
seleniu seleniu
ANTIOXIDANT DA DA
CONCENTRATELE P.V.M. SE CUMPARA DE LA FIRMELE

SPECIALIZATE!
MOD DE ADMINISTRARE P.V.M. IN HRANA
TIP CONCENTRAT P.V.M. MOD DE ADMINISTRARE
DIRECT IN AMESTEC
T1- 40 (pentru vitei pana la !%) kg) Minimum 0,4 kg/cap/zi, presarat pe • Concentrate pvm = 40%
furajul de baza
• cereale macinate = 60%
T – 20 (pentru vitei peste 150 kg) - Minimum 0,4 kg/cap/zi, presarat pe • Concentrate pvm = 20%
-VARA furajul de baza
T2 35 (pentru vitei peste 150 kg)- Minimum 0,5 kg/cap/zi, presarat pe • Concentrate pvm = 35%
-IARNA furajul de baza
In asigurarea necesarului de furaje se pot face modificari prin substituiri si

reevaluari ale ratiilor zilnice in functie de sortimentele de furaj existente.
NECESARUL DE FURAJE pentru FERMA DE TINERET TAURIN LA
INGRASAT, cu un efectiv de 50 CAPETE este urmatorul:
CANTITATEA SUPRAFATA NECESARA PROD.MEDIE / HA
FURAJE
- tone - - hectare- - tone -
1 Porumb siloz 250 10 25
2 Porumb boabe 20 5 4
3 Fan de lucerna 50 10 5
4 Fan de borceag 35 5 7
5 Grau 22,5 5 4,5
6 Orz 17,5 5 3,5
7 Borceag masa verde 150 5 30
8 Lucerna masa verde 150 5 30
TOTAL 695 50 13,9
• GROSIERE = coceni de porumb, paie de grau si orz;
• CONCENTRATE = amestec de porumb , orz si grau.
III. PLAN DE AFACERI FERMA MIXTA
1. Perioada de crestere si ingrasare propusa = 12 luni; viteii se achizitioneaza la

greutatea medie de 100 kg/cap
2. Livrarea se face la un an de zile , la greutate medie de peste 450 kg;
3. Pana la greutatea de 250 kg, furajarea se face la discretie, dupa care administrarea
furajelor se va face pe structuri de greutate conform ratiilor stabilite. Cantitatea
necesara de furaje , pentru 50 capete, va fi urmatoarea :
IARNA : - fibroase = 76 tone ; VARA : - masa verde = 300 tone ;
- suculente = 250 tone ; - amestec cereale = 20 tone ;
- grosiere = 45 tone ; - paie = 20 tone .
- amestec cereale = 25 tone.
4. Planul de cultura : In functie de necesarul de furaje, se elaboreaza planul de
cultura, folosind asolamentele si respectand rotatia culturilor :
PLAN DE CULTURA
SUPRAFATA PRODUCTIA PRODUCTIA TOTALA - TONE -
CULTURA CULTIVATA MEDIE
- HA - - TO/HA - AN1 AN2 AN3 AN4 AN51
1 Porumb 5 4 20 20 20 20 20
2 Orz 5 3,5 17,5 17,5 17,5 17,5 17,5
3 Grau 5 4,5 22,5 22,5 22,5 22,5 22,5
4 Borceag masa verde 5 30 150 150 150 150 150
5 Borceag fan 5 7 35 35 35 35 35
6 Lucerna masa verde 5 30 150 150 150 150 150
7 Lucerna fan 10 5 50 50 50 50 50
8 Porumb siloz 10 25 250 250 250 250 250
5. In scopul asigurarii intregului necesar de furaje al fermei de tineret taurin la

ingrasat, pe intreg anul calendaristic, se intocmeste balanta furajera . Aceasta se
intocmeste luand in calcul resursele fermei si poate fi excedentara la unul sau mai multe
furaje sau poate fi deficitara, atunci cand, productia sectorului vegetal din ferma acopera
doar partial necesarul de furaje :
BALANTA FURAJERA / AN
NECESAR - ASIGURAT DIFERENTE
SORTIMENT FURAJE
-TONE- -TONE- - TONE -
1 Fibroase 76 85 +9
2 Grosiere 65 65 0
3 Suculente 250 250 0
4 Concentrate 45 60 +15
5 Masa verde 300 300 0
Ferma mixta are autonomie furajera, avand in exploatare 50 ha teren arabil, din
care 15 ha suprafata furajera (lucerna)
6. CALCUL ECONOMIC FERMA ZOOTEHNICA
• EFECTIV MEDIU = 50 capete;

• CURS LEU/EURO = 4,1 lei/euro
6.1. CHELTUIELI ANUALE
PRET VALOARE VALOARE
CONSUM
DENUMIRE U.M. PE ZI
UNITAR NR. ZILE CHELTUIELI CHELT./CAP
- EURO - - EURO - - EURO
1 Cheltuieli cu furajele /an tone 736 24,91 x 18335,00 386,70

2. Cheltuieli en electrica - total kw 12 0,135 365 591,30 11,83
• adapat kw 2 0,135 365 98,55 1,97
• Moara macinat kw 4 0,135 365 197,1 3,94
• iluminat kw 6 0,135 365 295,65 5,91

3. Cheltuieli combustibil litri x x 365 2325,51 46,51
• motorina litri 6 1,0 365 2190,00 43,80
• ulei litri 0,725 1,35 365 135,51 2,71

4. Cheltuieli personal - total pers. 3 x x 4680 93,60
• Salariu incadrare brut pers. - 300 e/luna 12 luni 3600 72,00
• Taxe sociale conexe Pers. 3 30 e/luna 12 luni 1080,00 21,60

5 Cheltuieli reparat x x x x 500,00 10,00
6 Cheltuieli sanitar veterinare cap 50 0,01 365 182,50 3,65
7 Cheltuieli impozite si taxe x x x x 300,00 6,00
8 Cheltuieli administrare x x x x 200,00 4,00
9 Chelt. achizitie vitei -total cap 50 99,0 x 4950,00 99,00
• vitei cap 50 90,0 x 4500,00 90,0
• Transport vitei cap 50 9,0 x 450 9,0

10 TOTAL CHELTUIELI cap 50 641,29 x 32064,31 641,29
Rezulta ca , pentru a ingrasa un vitel pana la greutatea de 480 kg, se cheltuie
641,29 euro/an.
VENITURI /AN
PRET UNITAR VALOARE
VENIT EXPLOATARE U.M. CANTITATE
euro/kg euro
Vanzari 50 capete x480 kg KG 24.000 1,8 43.200
REZULTATUL FINANCIAR LA NIVEL DE FERMA MIXTA

Rezultatul financiar se determina ca diferenta intre VENITURI SI CHELTUIELI.
Intrucat , in sectorul VEGETAL, nivelul cheltuielilor cu obtinerea productiei este
de 18.35 euro/an iar productia se consuma in sectorul ZOOTEHNIC, rezulta ca acesta
va fi si nivelul VENITURILOR DIN SECTORUL VEGETAL. Acest nivel s-a
determinat pe urmatoarea structura valorica a cheltuielilor :
TOTAL I.CHELT 1Cheltui Din care 2.Cheltui 3.Cheltui 4.Cheltui II.CHEL III. Din care :
CHELT UIELI eli eli cu eli cu eli cu TUIELI ALTE
UIELI MATERI materii lucrari irigatii aprovizi CU SA CHELT Cheltuieli Asigurari
VEGE ALE(1+ prime si samanta ingrasam mecaniz onarea LARII UIELI generale 3%
pesticide altele 4% DIN
TAL 2+3+4) materiale inte ate (10%
x1) din (I+II) (i+ii)
18.335 16.323 8,010 2577 3926 878 629 7512 0 801 813 1199 685 514
Astfel, la nivelul FERMEI MIXTE, REZULTATUL FINANCIAR va fi :

NR.CRT INDICATORI VALOARE / AN - euro -
I VENITURI – TOTAL FERMA MIXTA 61.535
1.1. Venituri din sector vegetal 18.335
1.2. Venituri din sector zootehnic 43.200
II CHELTUIELI – TOTAL FERMA MIXTA 50.399
2,1, Cheltuieli in sector vegetal 18.335
2.2. Cheltuieli in sector zootehnic 32.064
III REZULTAT FINANCIAR (I-II) + 11.136
Daca activitatea fermei mixte se desfasoara in cadrul unei societati comerciale, se

va plati un impozit pe profit de 16 % din rezultatul financiar brut :
IMPOZIT = 11.136 x 16% = 1782 euro.
Astfel, fermierul va obtine un profit net de 9354 euro (11.136-1782).
La acest rezultat se adauga SUBVENTIILE PE TEREN, calculate astfel :
1). Subventia unica pe teren = 50 ha x71,12 euro/an = 3556 euro;
2). Subventia pe culturi in teren arabil = 50 ha x46,71e/an =2335,5 euro;
TOTAL SUBVENTII = 5891,5 euro.
Daca activitatea in ferma se desfasoara numai cu membrii familiei, salariile nete
calculate revin acesteia, respectiv 2510 euro.
La nivelul unui an de activitate in ferma, o familie de agricultori poate realiza
VENITURI TOTALE NETE de 17.755,5 euro
7. ASIGURAREA BAZEI TEHNICE A FERMEI ZOOTEHNICE

Ingrasarea taurasilor se realizeaza intr-un adapost cu dimensiuni de
26,46x12,10 = 320,2 metri patrati.
Peretii pot fi din lemn sau prelata. Pe perioada verii, indepartarea peretilor laterali si a
capetelor transforma adapostul in sopron si favorizeaza aerisirea. Pe durata iernii
capatul nordic al structurii se inchide apoape in totalitate.
Sarpanta este din teava zicata, de forma seemicirculara, consolidata prin travee si
contravantuiri.
Invelitoarea este din prelata de culoare deschisa, translucida si peliculizata cu un strat
rezistent la radiatii ultraviolete; prelata tensionata cu ajutorul unor vinciuri reflecta
radiatiile solare si previne supraincalzirea interiorului.
Zonele functionale ale adapostului sunt redate in schita anexata. Adapostul este prevazut
cu retea de alimentare cu apa, iluminat electric si canal de dejectii.
Cazarea taurasilor se face pe asternut permanent a carui evacuare se face odata la 4-6
luni.
Adapostul poate fi realizat din fonduri proprii si/sau fonduri europene
neramursabile. Investitia se amortizeaza in timp.
I. ANEXA DE CALCUL
LA REGISTRUL DE EVIDENTA
A. CALCUL UNITATI VITA MARE (U.V.M.)

COD SPECIE/CATEG 1 2 3 4 5 6 7 8 9 TOTAL
COEFICIENT
TRANSFORMARE 1,0 0,6 0,4 0,15 0,15 0,5 0,3 1,0-1,1 0,5-0,7 *
ANUL 1 EXISTENT
20--
2 U.V.M.
ANUL 1 EXISTENT
20--
2 U.V.M.
ANUL 1 EXISTENT
20--
2 U.V.M.
ANUL 1 EXISTENT
20--
2 U.V.M.
ANUL 1 EXISTENT
20--
2 U.V.M.
B. CALCULUL INCARCATURA ANIMALE / HA

B.1. DETERMINARE PRODUCTIE REALA PASUNI (TO/HA)
NR PARCELA Rd 1 TOTAL
Suprafata .ha Rd 2
ANUL Productia
globala . tone
Rd 3
20--
Productia reala
(rd 3x 85%)
Rd 4
hectare Rd 2
ANUL tone
20-- Rd 3
tone Rd 4
hectare Rd 2
ANUL tone
20-- Rd 3
tone Rd 4
hectare Rd 2
ANUL tone
20-- Rd 3
tone Rd 4
hectare Rd 2
ANUL tone
20-- Rd 3
tone Rd 4
B. 2. DETERMINARE CAPACITATE DE PASUNAT
B.2.1.PRODUCTIA REALA A PASUNII / HA = (rd4 tab B.1.: rd2 tab B.1.)
NUMAR PARCELA TOTAL
AN 20 - -
AN 20 - -
AN 20 - -
AN 20 - -
AN 20 - -
B.2.2. DETERMINARE INCARCATURA REALA CU ANIMALE/HA – IA / HA
IA / HA = [B.2.1. : (1 U.V.M. x NR. ZILE PASUNAT x 50 KG/ZI)] x 70%
AN 20 - - TOTAL
AN 20 - -
AN 20 - -
AN 20 - -
AN 20 - -
CONFORM NORME : - NIVEL MINIM ADMIS PENTRU IA = 0,3 UVM/HA;
– NIVEL MAXIM ADMIS PENTRU IA = 1,0 UVM/HA.
PENTRU VERIFICAREA NIVELULUI INCARCATURII CU ANIMALE / HA IN
EXPLOATATIA DVS, SE CALCULEAZA NECESARUL DE MASA VERDE PE
PERIOADA PASUNATULUI :
C. DETERMINARE NECESAR TOTAL MASA VERDE (NTMV)
NTMV = [NR UVM (rd 2, col.TOTAL,tab. A)x NR ZILE PASUNAT x 50 KG/ZI] : 1000 = tone
AN 20 - - = ----------to AN 20 - - = ----------to AN 20 - - = ----------to AN 20 - - = ----------to AN 20 - - = ----------to
SE COMPARA NECESARUL TOTAL M. V. CU PRODUCTIA REALA :
D. PRODUCTIA REALA TOTALA (PRT) - TONE

PRT =PRODUCTIA REALA /HA (B.2.1.col.TOTAL) x SUPRAFATA (rd 2 , col. TOTAL, B.1.
AN 20 - - = ----------to AN 20 - - = ----------to AN 20 - - = ----------to AN 20 - - = ----------to AN 20 - - = ----------to
DACA NECESARUL DE MASA VERDE ESTE MAI MARE DECAT PRODUCTIA

REALA TOTALA, VA TREBUI SA REDUCETI NUMARUL DE UNITATI VITA MARE
SCOASE LA PASCUT PANA LA NIVELUL DETERMINAT ASTFEL :
NR. UVM = PRT (tone) :( NR. ZILE PASUNAT x 0,05 tone / zi)
Astfel, se asigura INCARCATURA CU ANIMALE / HA pana la LIMITA MAXIM ADMISA

de capacitatea reala de pasunat.
NOTA : 1. Coeficientul de 85 % din TABEL B.1., rand 4, reprezinta COEFICIENTUL DE
FOLOSINTA A IERBII.
2. Coeficientul de 70 % din TABEL B.2.2. reprezinta REZERVA DE CAPACITATE
(30 %) datorata REPARTITIEI NEUNIFORME A PRODUCTIEI PASUNILOR PE CICLURI.
E. ORGANIZARE RATIONALA A PASUNATULUI

E.1. DETERMINARE NUMAR TARLALE (NT)
NT = DURATA CICLU PASUNAT (zile) : DURATA PASUNATULUI (zile)
• Nota : Durata ciclu pasunat = durata de regenerare a plantelor, cuprinsa intre 24-32
zile;
Durata de pasunat = durata de pasunat pe o tarla, cuprinsa intre 4-6 zile.
Pentru a asigura ciclul de regenerare a plantelor intre limitele prezentate mai sus, se
recomanda durate ale pasunatului de 4 zile, ceea ce corespunde unui ciclu de regenerare
de 28 zile. Astfel, numarul de tarlale calculat va fi :
Nr = 32/4 = 8 tarlale
Aceasta inseamna ca, dupa cele 4 zile de pascut pe tarlaua 8, animalele pot reveni pe
prima tarla dupa 28 de zile de regenerare a plantelor (7 tarlale x 4 zile = 28 zile).
Pentru o si mai buna utilizare a pasunilor, NUMARUL DE TARLALE va fi majorat cu
1 TARLA, pentru scoaterea prin rotatie, anual, de la folosirea prin pasunat, pentru
aplicarea bunelor practici de agromediu.
Astfel, anual vor fi folosite 8 tarlale.
E.2. DETERMINAREA SUPRAFETEI UNITATII DE EXPLOATARE (UE)
UE(ha) = NECESAR MASA VERDE[NR UVM x DURATA PASUNAT TOTAL(zile) x 0,05tone/zi] / PROD. REALA/ha (tone)
An 20__ ha An 20__ ha An 20__ ha An 20__ ha An 20__ ha
E.3. DETERMINAREA SUPRAFETEI UNEI TARLALE (TE)
TE(ha) = SUPRAFATA UNITATII DE EXPLOATARE(UE) / NR. TARLALE (Nr = 9)
An 20__ ha An 20__ ha An 20__ ha An 20__ ha An 20__ ha
NOTA: Pentru exemplificarea determinarii incarcaturii de animale (UVM) la hectar, consideram

urmatoarea situatie:
• un fermier detine o vaca (1UVM) si un hectar pasune: pentru a se incadra in limitele
recomandate (0,3 < IA/ha < 1) va trebui sa tina cont de nivelul real al productiei de
masa verde si de numarul de zile totale de pasunat. Daca nivelul real al productiei de
masa verde este de 9 tone/ha (dupa ce s-a scazut 15% ierburi necomestibile si 30%
rezerva de capacitate), va putea paste pasunea cu o singura vaca 180zile/an. Daca
productia este mai mica, ori va reduce numarul de zile de pasunat in limita productiei,
ori va paste un numar mai redus de ore/zi.
In cazul in care va scoate vaca la pascut in program normal, 180 de zile, iar productia
reala de masa verde la ha va fi de 7 tone, atunci INDICELE INCARCARII CU
ANIMALE/ha va fi:
IA/HA = 7 tone / (1UVM x 180zile x 0,05to/zi) = 0,78
In cazul limita, cand nu se poate cobora sub 0,30 UVM/HA, daca folosesc integral cele
180 de zile, productia totala nu poate scadea sub 2,7 tone/an (1UVM x 180 x 0,05 x 0,3)
Aceste precizari sunt necesare, pentru a atrage atentia fermierului asupra respectarii
conditiilor din registru, respectiv corelatia dintre randul 2.1, randul 2.3 si randul 2.5, pe
baza carora organele de control APIA verifica incadrarea indicelui INCARCATURII CU
ANIMALE/ha, in limitele recomandate (0,3-1,0].
F. INFORMATII PRIVIND LUCRARILE DE INTRETINERE

F.1. FAZA : LUCRARI DE PRIMAVARA
SUPRAFATA - ha -
LUCRAREA
20 - - 20 - - 20 - - 20 - - 20 - -
Combatere buruieni, veg. lemn.
Strangere cioate si pietre
Nivelare musuroaie
Grapat pajisti
Suprainsamantari, regenerari
F.2. FAZA 2 LUCRARI DE TOAMNA
SUPRAFATA - ha -
LUCRAREA
Combatere buruieni, veg. lemn.

Strangere cioate si pietre
Nivelare musuroaie
Grapat pajisti
Suprainsamantari, regenerari
REGISTRUL se completeaza cu date definitive, pe baza datelor cuprinse in tabelul de mai sus,
dupa finalizarea fazei a 2-a.
ATENTIE ! Daca spre exemplu, parcela curatata are 14 ha, iar operatiunea de strangeree
cioate si pietre se efectueaza pe intreaga suprafata, atat primavara cat si toamna, in registru se
inscrie suprfata de 14 ha si nu 28 ha !
Pentru usurinta calculelor, notati intr-un caiet auxiliar suprafetele fiecarei parcele si natura lucrarilor
conform modelului de mai sus. In registru veti completa datele pentru fiecare parcela in parte.
PENTRU A VERIFICA DACA FERMA DVS. INDEPLINESTE CONDITIILE DE ACORDARE
PENTRU FERMA DE SUBZISTENTA, COMPLETATI TABELUL DE MAI JOS CU DATELE
SOLICITATE
SUPRAFATA TOTAL TOTAL
NR COEFICI- NR NR. COEFICI-
CRT CULTURA DETINUTA
ENT
U.D.E.
CRT SPECIA CAPETE ENT
U.D.E.
* HA * (1 x 2) (4 x 5)
0 A 1 2 3 0 B 4 5 6
1 Grau comun 0,28 1 Cai, magari, catari 0,071
2 Secara 0,084 2 Bovine sub un an 0,061
3 Orz 0,246 3 Bovine-masculi < 2 ani 0,095
4 Ovaz 0,085 4 Bovine-masculi > 2 ani 0,089
5 Porumb boabe 0,213 5 Juninci > 2 ani 0,114
6 Alte cereale 0,085 6 Bovine-femele < 2 ani 0,069
7 Cartofi 1,174 7 Vaci de lapte 0,261
8 Sfecla de zahar 0,547 8 Alte bovine > 2 ani 0,028
9 Radacini furajere 0,486 9 Oi femele pt reproducere 0,008
10 Plante furajere-pajisti t. 0,168 10 Oi – alte categorii 0,008
11 Alte furaje verzi 0,178 11 Capre femele pt reprod. 0,033
12 Porumb verde 0,325 12 Capre – alte categorii 0,011
13 Fanete si pasuni perman. 0,050 13 Purcelusi < 20 kg 0,057
14 Plantatii fructifere 2,125 14 Scroafe reprod. > 50kg 0,243
15 In 0,357 15 Porci – alte categorii 0,140
16 Canepa O,375 16 Pasari / 100 capete 0,450
17 Zarzavat de gradina 0,850 17 Gaini ouatoare / 100 cap. 0.598
18 Plantatii - nuci 0,810 18 Curcani / 100 capete 0,576
19 Vita de vie nobila-vin 1,749 19 Rate / 100 capete 0,328
20 Vita de vie altele-vin 1,374 20 Gaste / 100 capete 0,878
21 Vita de vie – de masa 1,867 21 Alte pasari / 100 capete 0,213
22 Pepiniere 1,133 22 Iepuri – femele reprod. 0,001
Flori si plante orna-
23 mentale – in camp/ 64,377 23 Stupi 0,083
TOTAL I * TOTAL II * *
PASUL 1: Treceti in coloanele 2 si 4 din tabelul de mai sus datele privind gospodaria Dvs.;
PASUL 2: Inmultiti datele din col.1 cu cele din col.2, pe fiecare rand si pe cele din col.4 cu
cele din col.5, pe fiecare rand;
PASUL 3: Adunati rezultatele din col.3 si treceti rezultatul la randul “TOTAL I”, col.3,
respectiv pe cele din col.6 si treceti rezultatul la randul “TOTAL II”, col.6;
PASUL 4: Adunati “TOTAL I” cu “TOTAL II”, daca rezultatul adunarii celor doua rezultate
este un numar intre 2 si 8, inseamna ca puteti fi beneficiarul subventiei de 1500
euro/an.
IN CAZUL IN CARE SUNTETI INTERESAT DE ACCESAREA ACESTEI SUBVENTII,

ADRESATI-VA ASOCIATIEI CRESCATORILR DE TAURINE JIBERT PENTRU LAMURIRI
SUPLIMENTARE.
INSTRUCTIUNI
PRIVIND
COMPLETAREA REGISTRULUI DE EVIDENTA A ACTIVITATILOR
PE PAJISTILE PERMANENTE SI ALE CAIETULUI DE AGROMEDIU
PENTRU FERMIERUL CARE A APLICAT PENTRU
PACHETELE DE AGROMEDIU
In conformitate cu angajamentul semnat la depunerea cererii de plata a subventiei pe terenuri

pentru anul 2010, fermierul s-a obligat sa tina EVIDENTA ACTIVITATILOR PE PAJISTILE
PERMANENTE din exploatatia sa. Aceasta obligatie reprezinta modalitatea prin care organismele
A.P.I.A. verifica respectarea aplicarii normelor G.A.E.C. in exploatatie, neacordandu-se subventia daca
se constata neconcordante intre ceea ce s-a inscris in cererea de plata, conditiile din teren si inscrierile
din registrele de evidenta. Controlul poate fi efectuat si de inspectorii Comisiei Europene si cei ai
Curtii de Conturi.
Formularele de evidenta sunt intocmite conform modelului prezentat in GHIDUL
“INFORMATII GENERALE PENTRU FERMIERI PRIVIND PLATILE DIRECTE PE SUPRAFATA
IN ANUL 2010” si corespund urmaririi realizarii cerintelor GAEC 7.
Conform cerintelor A.P.I.A. evidenta se organizeaza pe doua tipuri de registre:
• REGISTRUL privind evidenta activitatilor pe pajistile permanente;
• CAIETUL DE AGROMEDIU pentru fermierul care a aplicat pentru pachetele de
agromediu.
Toti fermierii care au in exploatatie pajisti permanente ( declara in cererea unica de plata categoria de
folosinta “PP”) trebuie sa tina evidenta activitatilor desfasurate pe suprafata de pajiste pemanenta intr-
un REGISTRU al fermei, in format tiparit, CARE TREBUIE SA FIE ACCESIBIL INSPECTORILOR
DE TEREN A.P.I.A , IN ORICE MOMENT.
I. CUM SE COMPLETEAZA REGISTRUL ACTIVITATILOR!

Registrul pus la dispozitia Dvs. contine un numar de 25 file, tiparite pe o singura fata cu
aceleasi documente descriptive.
Acest registru se completeaza de catre toti fermierii , care au depus cereri de plata, chiar daca
nu au aplicat pentru pachetele de agromediu. Bunele conditii agricole si de mediu sunt
obligatorii pentru toti utilizatorii de teren agricol care solicita sprijin in cadrul schemelor de
plata pe suprafata dupa data aderarii. De asemenea aceste conditii SUNT OBLIGATORII
PENTRU PARCELELE AGRICOLE DIN CADRUL EXPLOATATIEI, INDIFERENT DACA
FERMIEUL SOLICITA SPRIJIN NUMAI PENTRU O PARTE DIN ELE. Conform acestei
precizari din Ghid, fermierul va trebui sa cuprinda in Registru si parcelele care nu au fost
declarate in cererea de plata (exemplu : suprafata mai mica de 0,3 ha) precum si modul in care
acesstea sunt utilizate.
PROCEDURA DE COMPLETARE AREGISTRULUI

1. Operatiunea intai se refera la datele de identificare a fermierului, exploatatiei, codul de
exploatatie si adresa, atat pe coperta Registrului cat si pe fiecare fila a acestuia.
In cazul persoanelor fizice neautorizate intr-o forma legala prevazuta de lege (Persoana fizica
autorizata = PFA; Asociatie familiala = AFA; intreprindere individuala = I.I.) , denumirea
exploatatiei va fi aceeasi ca si numele fermierului.
Codul exploatatiei este codul atribuit, inscris pe cererea de plata, stanga-sus : ID Fermier
RO----------
2. Operatiunea a doua consta in identificarea din cererea de plata tuturor parcelelor inscrise cu
categoria “PP”'. Aceste date se regasesc in coloanele 7 si 8 ale cererii, respectiv NR.PARCELA
AGRICOLA SI COD CATEGORIE FOLOSINTA.
Fermierul constata ca in Registru exista spatiu de inregistrare pentru 5 ani, corespunzator
pentru perioada de acordare a subventiilor de agromediu. Deasemenea, trebuie sa stie ca fiecare
fila din Registru corespunde unei singure parcele cu categoria de folosinta “PP”. In Registru
vor fi inscrise si parcelele care, din diferite motive (nu s-a solicitat sau au suprafata mai mica de
0,3 ha), nu fac obiectul cererii de plata.
Dupa completarea anului de raportare(recomandam ca acesta sa inceape cu primul an de cerere
de plata tocmai pentru a demonstra aplicarea unitara in timp a normelor de agromediu ) urmeaza :
3. Operatiunea a treia : completarea numarului blocului fizic (col. 5 din cerere de plata), a
numarului parcelei si a suprafetei acesteia ( col. 7 si 9 din cerere).
4. Operatiunea a patra : completarea informatiilor privind pasunatul (punctul II din Registru) s
face utilizand ANEXA I DE CALCUL. Pentru fiecare an s-au prevazut trei coloane de calcul,
corespunzator numarului maxim de categorii de animale dintr-o specie (bovine) care pot paste
pe o parcela. Mentionam faptul ca, in conformitate cu normele zootehnice, sanitar-veterinare,
pe aceeasi parcela, intr-un ciclu complet (anual) de pasunat, nu poate paste decat o specie (nu
se amesteca bovine cu ovine,cu cabaline, etc.).
La calculul incarcaturii cu animale, trebuie tinut cont ca acest indicator se refera la intreaga
suprafata cu destinatia “PP”.
Exista situatii in care animalele fermierului au pasunat in ciurda si/sau stane, acesta neutilizand
parcelele proprii pentru pasunat. In acest caz nu vor fi completate randurile 2.1, 2.2, 2.3, 2.4 si
2.5 din Registru.
5. Operatiunea a cincea : priveste inscrierea informatiilor privind cositul (cap. III din Registru). In
acest caz apar trei situatii :
- pe parcela respectiva nu s-a cosit , fiind destinata pasunatului;
- parcela a fost utilizata numai pentru cosit;
- parcela a avut o utilizare mixta (pasunat si cosit), pe tarlale identificate prin ANEXA DE
CALCUL.
In cazul COSITULUI, pentru respectarea normelor de agromediu, operatiunea se realizeaza
numai dupa data de 01 IULIE, cu ridicarea fanului in maximum doua saptamini de la data
cositului. In Registru se inscriu date privind data inceperii cositului si suprafata aferenta din
parcela.
6. Operatiune a sasea vizeaza inscrierea informatiilor privind lucrarile de intretinere, care
cuprind doua faze :
- inainte de inceperea pasunatului/cositului (primavara);
- dupa finalizarea pasunatului/cositului (toamna tarziu).
Datele privind suprafetele pot varia pe cele doua faze, astfel ca mai intai se completeaza
ANEXA DE CALCUL si dupa finalizarea fazei a doua se inscriu efectiv datele in Registru.
NOTA : Datele din cap. V si VI din Registru sunt redate cu titlu informativ, urmand ca datele
efective sa se regaseasca in ANEXA DE CALCUL.
NUME, PRENUME_____________________________________ FISA DE CALCUL
DENUMIRE EXPLOATATIE____________________________ A APLICARII GUNOIULUI DE GRAJD
COD EXPLOATATIE RO_______________________________ ●ANEXA LA CAIETUL DE AGROMEDIU●
II. DATE PRIVIND APLICAREA GUNOIULUI DE GRAJD

A. APLICARE GUNOI PRIN PASUNAT
PARCELA (TONE - TOTAL/PARCELA) TOTAL
BURSA DE TONE
GUNOI (tone) P___ P___ P___ P___ P___ P___ P___ P___ P___ P___ P___ P___ P___ P___
ANUL 20__
1. Gunoi bovine
2. Gunoi cabaline
3. Gunoi ovine
ANUL 20 __
1. Gunoi bovine
2. Gunoi cabaline
2. Gunoi ovine
ANUL 20 __
1. Gunoi bovine
2. Gunoi cabaline
2. Gunoi ovine
ANUL 20__
1. Gunoi bovine
2. Gunoi cabaline
2. Gunoi ovine
ANUL 20 __
1. Gunoi bovine
2. Gunoi cabaline
2. Gunoi ovine
B. APLICARE GUNOI DIN STOC - TRANSPORT HIPO SI IMPRASTIAT MANUAL -
ANUL 20 __
Fermentat 3-4 luni

Mranita
ANUL 20 __
Fermentat 3-4 luni

Mranita
ANUL 20 __
Fermentat 3-4 luni

Mranita
ANUL 20 __
Fermentat 3-4 luni

Mranita
ANUL 20 __
Fermentat 3-4 luni

Mranita
C. TOTAL GUNOI APLICAT (A + B) ●TONE ●
ANUL 20 __
ANUL 20 __
ANUL 20 __
ANUL 20 __
ANUL 20 __
NOTA: Cantitatea de aplicat din gunoiul stocat se determina in functie de rezultatele obtinute in tabelul “F”, prin
recalculare: [tab.F]:[rd.(3)tab.C]
FISA DE CALCUL
NUME, PRENUME_____________________________________
A APLICARII GUNOIULUI DE GRAJD
DENUMIRE EXPLOATATIE____________________________
●ANEXA LA CAIETUL DE AGROMEDIU●
COD EXPLOATATIE RO_______________________________
III. DATE DE CALCUL AL CONTINUTULUI DE AZOT AL GUNOIULUI APLICAT
C. CALCULUL CONTINUTULUI DE AZOT PE DOZE APLICATE RECOMANDATE
FERMENTAT
TIP GUNOI GRAJD GUNOI BOVINE GUNOI CABALINE GUNOI OVINE MRANITA
3-4 LUNI
TONE MAXIM ADMISIBILE / HA (2) 6,67 5,16 3,60 5,45 3,00

CONTINUT AZOT/TONA (KG) 4,5 5,8 8,3 5,5 9,8
CONTINUT TOTAL AZOT/HA (4) =(2) X (3) 30,0 29,93 29,88 29,98 29,40
TO. MAX.ADMISE TOTAL PE SURSA

37,8 29,3 20,5 30,9 17,3
S=170 KG : (3)
NOTA : Cantitatea de 170 kg reprezinta doza maxima admisibila de aplicat / ha conform NORME
D. CALCULUL CONTINUTULUI DE AZOT EFECTIV APLICAT PRIN PASUNAT
NUMAR PARCELA TOTAL
SPECIFICATII
SUPRAFATA PARCELA -HA -
CONTINUT AZOT (KG) [TAB.A x rd (3) TAB.C] ANUL 20 __
1. Gunoi bovine
2. Gunoi cabaline
2. Gunoi ovine
TOTAL AN ●
1. Gunoi bovine
2. Gunoi cabaline
2. Gunoi ovine
TOTAL AN ●
1. Gunoi bovine
2. Gunoi cabaline
2. Gunoi ovine
TOTAL AN ●
1. Gunoi bovine
2. Gunoi cabaline
2. Gunoi ovine
TOTAL AN ●
1. Gunoi bovine
2. Gunoi cabaline
2. Gunoi ovine
TOTAL AN ●
E. DOZA DE AZOT APLICATA LA HA (TOTAL AN x TAB.D : SUPRAFAT x TAB.D)
ANUL 20 __
ANUL 20 __
ANUL 20 __
ANUL 20 __
ANUL 20 __
F. DOZA DISPONIBILA PENTRU APLICARE GUNOI STOCAT (170 KG AZOT – KG AZOT DIN TAB. E)
ANUL 20 __
ANUL 20 __
ANUL 20 __
ANUL 20 __
ANUL 20 __
FISA DE CALCUL
NUME, PRENUME_____________________________________
A APLICARII GUNOIULUI DE GRAJD
DENUMIRE EXPLOATATIE____________________________
●ANEXA LA CAIETUL DE AGROMEDIU●
COD EXPLOATATIE RO_______________________________
I. DATE DESPRE PRODUCTIA DE GUNOI DE GRAJD

a) Productia medie zilnica de gunoi de grajd ●KG/ANIMAL●
BOVINE CABALINE PORCINE
OVINE
Tineret Tineret Tineret PASARI
Tineret mai Tineret mai Boi de Cai de Tineret peste Tineret 2-4 ADULTE
Vaci lapte cabalin peste cabalin peste cabalin sub 1 Adulte
mare de 1 an mic de 1 an munca munca 4 luni luni
2 ani 1-2 ani an
27 17 10 13 14 20 17 13 12 10 3 1,6 0,4
b) Efectivele de animale detinute ●CAPETE●
OVINE
ANII Tineret mai Tineret mai Boi de Cai de
Tineret Tineret Tineret
Tineret peste Tineret 2-4 ADULTE
2 ani 1-2 ani an
20__
20__
20__
20__
20__
c) Productia totala anuala de gunoi (TO): a) x b) x nr. zile / an : 1000
OVINE
2 ani 1-2 ani an
20__
20__
20__
20__
20__
DIN TOTAL c): c1) Gunoi total produs in grajd: a) x b) x nr. zile / an / grajd : 1000
OVINE
2 ani 1-2 ani an
20__
20__
20__
20__
20__
DIN TOTAL c): c2) Gunoi total produs pe pajisti: a) x b) x nr. zile / an / pascut : 1000

Tineret mai Tineret mai Boi de Cai de Tineret peste Tineret 2-4 OVINE
ANII Vaci lapte
mare de 1 an mic de 1 an munca munca
cabalin peste cabalin peste cabalin sub 1 Adulte
4 luni luni ADULTE
2 ani 1-2 ani an
20__
20__
20__
20__
20__
d) Doza maxima de gunoi care poate fi aplicata la hectar, pentru respectarea cerintei de 30kg N s.a. / ha
Gunoi fermentat complet
TIP GUNOI GRAJD Gunoi de bovine Gunoi de cabaline Gunoi de ovine Gunoi fermentat 3-4 luni
(mranita)
TONE MAXIM
6,67 5,16 3,60 5,45 3,00
ADMISIBILE LA HA
CUM SE COMPLETEAZA CAIETUL DE AGROMEDIU !
Fata de Registrul de evidenta al fermierului, precizam faptul ca, pentru,

fiecare parcela, se aloca maximum 3 file. Datorita faptului ca, prin legislatie nu au
fost prevazute in judetul Brasov zone cu pajisti importante pentru pasari, pentru
aceeasi parcela cu categoria de folosinta “PP” se vor completa 2 file, separate,
pentru:
• P1 = pajisti cu valoare naturala;
• P2 = practici agricole traditionale.
In cazul in care fermierul a aplicat doar pentru pachetul P1, se completeaza
doar o fila/parcela, unde, la punctul 1, se bifeaza casuta. Idem, in cazul pachetului
P2.
La rand 1: numarul parcelei este identic cu cel din Registrul de evidenta;
La rand 2: se inscriu definitiile culturii: pasune sau faneata sau mixta; in
cazul “mixta”, inseamna ca parcela a fost utilizata pentru pasunat si pentru cosit;
datele inscrise se coreleaza datele inscrise in capitolele II si III din Registrul de
evidenta.
La rand 3: se inscrie suprafata parcelei, aceeasi cu cea din Registrul de
evidenta.
La rand 4: se inscrie cantitatea de azot, rezultata din FISELE DE CALCUL
anexate, cuprinse la tabelul F.
La rand 5: data inceperii cositului (dupa 01 IULIE) trebuie sa coincida cu
cea din randul 3.1 din Registrul de evidenta.
La rand 6: data la care s-a adunat masa vegetala cosita, nu trebuie sa
depaseasca 14 zile incepand cu data inceperii cositului.
La rand 7: se imparte rezultatul obtinut din calcul in FISA DE CALCUL
anexa la Registrul de evidenta, privind incarcatura cu animale la hectar.
La rand 8: a) la randul 1 aferent, se inscrie suprafata pe care s-au facut
insamantari, in conditiile permise de normele G.A.E.C.;
b) la randul 2 aferent, se ca inscrie denumirea populara a speciei
de iarba cu care s-a efectuat insamantarea.
La rand 9: se inscrie denumirea lucrarii agricole executate mecanizat si
suprafata aferenta (ha). Atentie la acest capitol, pentru ca lucrarile mecanizate se
pot executa numai in conditiile precizate de normele G.A.E.C. .
La rand 10: se inscrie denumirea lucrarii agricole executate manual sau cu
tractiune animala (exemplu: cosit, imprastiat, transport cu caruta, suprainsamantat,
regenerari, etc.) in conditiile normelor G.A.E.C. .
ATENTIE: Normele G.A.E.C. Si alte informatii utile pentru agricultori sunt
redate la capitolul “ALTE INFORMATII UTILE PENTRU
AGRICULTORI” din prezenta lucrare.
INSTRUCTIUNI
de
COMPLETARE
● REGISTRUL PENTRU PAJISTI
● CAIETUL DE AGROMEDIU
ALTE INFORMATII
UTILE PENTRU
AGRICULTORI

Calcule Pasune

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Calcule Pasune

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UTILIZAREA RATIONALA

a pasunilor permanente si a celor temporare

1. DETERMINAREA PRODUCTIEI PASUNILOR

1.1. METODA COSIRILOR REPETATE (DIRECTA, AGROTEHNICA).

2. DETERMINAREA CAPACITATII DE PASUNAT

CAPACITATEA DE PASUNAT sau INCARCAREA PASUNII CU ANIMALE reprezinta

Capacitatea de pasunat se exprima in “UVM/HA” si se calculeaza astfel:

Dupa aceste metode, capacitatea de pasunat (Cp) se determina astfel:

3. CALCULUL NUMARULUI DE TARLALE

4. DETERMINAREA SUPREFETEI UNITATILOR DE EXPLOATARE SI A

5. CALCULUL DENSITATII ANIMALELOR PE TARLA (INCARCAREA

In sistemul folosirii pasunilor pe tarrlale, in fiecare moment animalele de pe toata unitatea se

6. CALCULUL LUNGIMII ADAPATORILOR

Pentru asigurarea necesarului de apa pe pasune se calculeaza LUNGIMEA ADAPATORILOR,

DATE NECESARE CALCULULUI LUNGIMII ADAPATORILOR

Bovine 30 45 0,4 0,5 1,0 1,25 6 8

7. LUCRARI DE INGRIJIRE PASUNI

A. LUCRARI CE TREBUIE EXECUTATE INAINTEA INCEPERII PASUNATULUI :

B. LUCRARI CE TREBUIE EXCUTATE DUPA PASUNAT :

In cazurile in care utilizatorul a aplicat pentru obtinerea subventiilor pentru MASURI DE

1. DETERMINAREA PRODUCTIEI PASUNILOR

Intrucat practica demonstreaza ca se utilizeaza METODA PASUNATULUI LIBER cu

P = (CxK) /100 in care : C= productia globala a pasunii;

Pentru exemplificare, vom considera o grupa de animale de 100 UVM, reprezentand

ASTFEL, PRODUCTIA REALA A PASUNII (avand in vedere ca nu a existat iarba

Raportat la dimensiunile majoritatii fermelor din agricultura romaneasca (ferme mici si de

VACI CU LAPTE (500

2. PRODUCTIA DE MASA VERDE PE LUNI, pe baza datelor din anii precedenti si

NECESAR 100 % 5,15 16 15,48 16 16 15,37 16

INTOCMIREA SCHEMEI DE CONVEIER VERDE

1 Secara 240 25-30 15-20 0-1 25-30 12-15

– Unitati nutritive la 1 kg furaj -

25 Fin de deal 0,47 54 Porumb stiuleti cu panusi 0,44 83 Melasa

NECESARUL DE HRANA PENTRU INTRETINEREA FUNCTIUNILOR VITALE

- Unitati nutritive la 1 kg furaj -

a) CIRCUMFERINTA STOGULUI (C) se masoara la inaltimea de 0,5 – 1 metri de la baza stogului.

MVol(kg) = V(mc) x G(kg)

●DEPOZITARE IN SIRE SAU STOGURI●

MASA VOLUMETRICA (G)

PRODUCTIA RATIE FURAJE (kg/cap/zi)

CONFORM ANGAJAMENTULUI SEMNAT la depunerea cererii de plata, fermierul care a

B. Pentru pachetul P2 – PRACTICI AGRICOLE TRADITIONALE care, OPTIONAL, se poate

C. Pentru pachetul P3 – PAJISTI IMPORTANTE PENTRU PASARI

(3812,62ha – 3483,09ha): 3483,09x100 = 329,53 ha : 3483,09x100=9,46 %.

6 Schema de plata separata

Exemplul prezentat are rolul de a ghida agricultorii interesati in construirea unei

Nivelurile PRODUCTIEI FIZICE ESTIMATE sunt :

In sistemul de crestere intensiv se pot realiza sporuri de 1100-1200 grame/cap/zi,

VARIANTE DE AMESTEC DE CEREALE MACINATE

RETETE PENTRU PERIOADA I DE INGRASARE

RETETE PERIOADA II DE INGRASARE

SUPORT PE CARE SE • Srot floarea soarelui

CONCENTRATELE P.V.M. SE CUMPARA DE LA FIRMELE

In asigurarea necesarului de furaje se pot face modificari prin substituiri si

1. Perioada de crestere si ingrasare propusa = 12 luni; viteii se achizitioneaza la

5. In scopul asigurarii intregului necesar de furaje al fermei de tineret taurin la

• EFECTIV MEDIU = 50 capete;

1 Cheltuieli cu furajele /an tone 736 24,91 x 18335,00 386,70

• Moara macinat kw 4 0,135 365 197,1 3,94

• iluminat kw 6 0,135 365 295,65 5,91

• ulei litri 0,725 1,35 365 135,51 2,71

• Taxe sociale conexe Pers. 3 30 e/luna 12 luni 1080,00 21,60

• Transport vitei cap 50 9,0 x 450 9,0