Metode de pasunat Exista doua categorii de pasunat si anume: pasunatul continuu si pasunatul prin rotatie.

Pasunatul continuu (liber) reprezinta metoda prin care animalele pasc si circula in mod liber pe toata supr afata pasunii, intregul sezon de pasunat neantrerupt de primavara pana toamna. Pasunatul liber-extensiv considerat varianta traditionala a acestei metode pasunat se caracterizeaza prin lipsa unor lucrari minime de ingrijire sau a unei corelari intre capacitatea de productie a pasunii si incarcarea acesteia cu animale. Pasunatul liber extensiv se foloseste pa pajistile din muntiii inalti in etajul superior al molidului, in subalpin si alpin, unde nu se pot aplica alte metode. Totusi, in aceste situatii este recomandat ca animalele sa fie cat de cat dirijate in deplasarea lor pe pasune, permitandu-le inaintarea numai pe masura consumarii suficiente a plantelor de pe o suprafata delimitata de ingrijitori. Pasunatul prin rotatie reprezinta metoda prin acre se limiteaza timpul de stationare a animalelor intr-un loc, care permite ca pasunatul sa se execute ciclic. Suprafata pasunii se imparte cu ajutorul gardurilor fixe sau mobile in mai multe portiuni care se pasuneaza succesiv. Astfel, plantele au la dispozitie timpul necesar pentru refacere pana cand sunt din nou pasunate. Avantaje: - se elimina aproape in totalitaet pasunatul selectiv, deoarece animalele consuma atat plantele valoroase si, de nevoie, si pe cele mai putin valoroase - creste productia si gradul de consumabilitate a pasunii, deoarece plantele otavesc mai bine in perioada dintre cicluri si, implicit poate creste si incarcarea cu animale - productia este mai uniform repartizata pe perioada de vegetatie, fapt ce permite obtinerea unor randamente sporite in produse animaliere la !ectar - se previne imbolnavirea animalelor de parazitoze, deoarece in perioada de refacere a plantelor are loc "sterilizarea# pasunii sub actiunea razelor solare - se previne declansarea fenomenelor de eroziune pe terenurile in panta si inrautatirea conditiilor de viata, in special tasarea solului si desfrunzirea permanenta a plantelor valoroase mai sensibile - se executa cu usurinta lucrarile de intretinere $fertilizare faziala, cosirea resturilor neconsumate, imprastierea dejectiilor solide, irigare etc% in perioada de regenerare a plantelor dupa pasunat - se economiseste forta de munca manuala $ingrijitori% care pazesc animalele pe pasune, rolul acestora fiind preluat de gardurile fixe. Pasunatul prin rotatie, la randul lui, se imparte in extensiv $simplificat% si intensiv pe tarlale $clasic%, pasunatul dozat si pasunatul cu portia. Pasunatul pe tarlale face apel la impartirea unei pasuni cu productia de minimum &'-&( t)!a *+ intr-un numar de , $-% . &/ $&'% tarlale, pasunatul pe fiecare tarla avand o durata de 0-, zile, cu avantajele ce decurg din aceasta. Pasunatul dozat este o metoda si mai intensiva, prin care animalelor li se delimiteaza, cu ajutorul gardului electric, suprafetele de pasunat care sa le asigure !rana pentru o jumatate sau o zi, in interiorul unei tarlale cu grad fix. Pasunatul cu portia sau in fasii este cea mai intensiva metoda de pasunat care simuleaza o "iesle verde mobila# cu o latime de /,(-& m, cu un front de pasunat de &,( m,

pentru tineretul taurin si ' m pentru bovine adulte, delimitat si mutat incontinuu cu un gard electric pe roti, pe masura ce animalele consuma iarba. 1n spatele frontului de furajare se delimiteaza, tot prin gard electric, suprafata pasunata, care se muta la cel putin 2-0 zile. Pasunatul prin rotatie este foarte potrivit pentru gospodariile individuale si in fermele care detin efective mici de animale. *asuri te!nico-organizatorice pentru folosirea rationala a pasunilor 3eterminarea productiei pasunilor se face prin doua metode mai importante: a% metoda directa este mai simpla si consta in recoltarea unor suprafete de control $0 parcele a cate ',( m' 4 &/ m' de pasuni uniforme si &/ parcele x & m' 4 &/ m' de pasuni cu vegetatie neuniforma% care se recolteaza in preziua intrarii animalelor in tarlaua de pasunat. 1n cazul pasunatului continuu se fac ingradiri pentru suprafetele de unde se iau probele. Prin insumarea productiilor obtinute la fiecare recoltare $ciclu de pasunat% raportate la !ectar se obtine productia totala a pasunii. 3upa fiecare ciclu de pasunat se cosesc anumite suprafete reprezentative, pentru determinarea productiei consumate de animale $resturi%. Prin scaderea resturilor neconsumate din productia totala se obtine productia efectiv consumata sau productia reala. Aprecierea gradului de consumabilitate se poate face si prin analize botanice, apreciere vizuala, etc. Productia pasunii, determinata in masa verde recoltata pe vreme uscata fara roua, se poate transforma in substanta uscata sau in unitati nutritive, pe baza de coeficienti sau prin determinari de laborator. 5aportul intre masa verde de pe pasuni si substanta uscata corespunzatoare este in general de (:&. Pentru calculul substantei uscate se imparte productia de masa verde la (. Pentru transformare in unitati nutritive $67% se iau in considerare urmatoarele valori: - /,'( 67 ) 8g $0 8g *+)& 67% pentru iarba de calitate foarte buna, in care predomina gramineele si leguminoasele valoroase - /,'/ 67)8g $( 8g *+) & 67% pentru iarba de calitate buna in care predomina gramineele valoroase - /,&, 67)8g $, 8g *+) & 67% pentru iarba de calitate mijlocie in care plantele valoroase reprezinta cel mult (/9 - /,&0 67)8g $: 8g *+) & 67% pentru iarba de calitate slaba in care predomina si alte plante inferioare din punct de vedere furajer. Aceste date sunt deosebit de utile in starea ponderii ierbii de pe pasune pentru necesarul ratiei de intretinere si productie al animalelor, in special al vacilor de lapte care au nevoie de o furajare suplimentara cu nutreturi concentrate in functie de nivelul productiei de lapte. b% Metoda zootehnica de determinare a productiei unei pajisti consta in inregistrarea tuturor produselor animaliere obtinute pe o pasune $spor greutate vie, lapte etc% si transformarea lor in unitati nutritive. Astfel, animalele se cantaresc cel putin la inceputul si sfarsitul perioadei de pasunat, productia de lapte se inregistreaza cel putin o data la ' saptamani, de regula zilnic, daca sunt conditii, la fel si furajele suplimentare care se administreaza.

Transformarea productiei animale se face astfel: - &-&,' 67 pentru &// 8g greutate vie, necesare functiilor vitale $ratie de intretinere% - /,0(-/,(/ 67 pentru producerea & 8g de lapte de vaca - 2-( 67 pentru & 8g spor greutate vie tineret taurin. ;oncret, in conditii obisnuite, in medie & 8g de lapte de vaca se obtine cu un consum de &-&,2 67, iar &8g spor greutate vie la tineretul taurin in varsta de peste &' luni, se realizeaza cu :,(-&/ 67. Prin metoda zoote!nica se evidentiaza foarte exact calitatea furajului si a gradului de conversie in produse animaliere. Determinarea capacitatii de pasunat (incarcarea cu animale) ;apacitatea de pasunat reprezinta numarul de animale care pot fi !ranite pe suprafata de & !a de pasune in decursul unei perioade $sezon% de pasunat $perioada de vegetatie%. ;apacitatea de pasunat se exprima in unitati vita mare $6+*% la !ectar si se determina prin raportarea productiei reale $efective% la necesarul de furaj pentru & 6+* pentru intreaga perioada de pasunat in care se realizeaza productia respectiva 7ecesarul zilnic de furaj pentru & 6+* se considera de (/ 8g *+ sau &/ 8g $(/:(% substanta uscata $S6%. < vaca in greutate de ((/-,// 8g $4 & 6+*% cu o productie de lapte de &( l)zi consuma la pasune, in unele cazuri, peste (/ 8g *+. ;onsumul mediu zilnic de S6 pe pasune, in unele cazuri, peste (/ 8g *+. ;onsumul mediu zilnic de S6 pe pasune poate fi de '-',( 8g)&// 8g masa corporala sau consum ec!ivalent de masa verde de &/-'/9 din masa corporala. 3eoarece productia pasunii nu se repartizeaza uniform pe cicluri de folosire, este necesara diminuarea capacitatii de pasunat rezultata din calcul cu 2/9, pentru a avea o oferta constanta de iarba pentru pascut si o productie suplimentara de fan de la primele doua cicluri de recolta. 1ncarcarea cu animale a unei pasuni se poate calcula astfel: suprafata pasunii ori productia pasunii stabilita prin cosiri ori coeficientul de folosire, raportate la durata de pasunat ori (/ 8g)cap. 3e exemplu, pe o pasune de '// !a in zona de deal cu o productie medie stabilita prin cosire de '(/=)!a *+ cu un coeficient de folosire de -(9 si o durata a sezonului de pasunat de &,( zile, dupa aplicarea formulei rezulta o capacitate de pasunat de (&( 6+* $acestea pot reprezenta (&( vaci sau alte animale%. Coeficienti de transformare in UVM pentru diferite specii si categorii de animale Specia si categoria de animale Tauri si boi de munca +aci de lapte >ovine de toate varstele $in medie% Tineret bovin peste & an Tineret bovin sub & an <i si capre de toate varstele <i si capre mature ;ai de toate varstele ;ai de tractiune Tineret cabalin peste & an Coeficienti de transformare &,/-&,' &,/ /,:-/,/,(-/,: /,'-/,2 /,&0 /,&(-/,&, /,&,/-&,& /,(-/,:

Tineret cabalin sub & an

/,'-/,2

Impartirea pasunilor pe tarlale Numarul de tarlale ( ) in care se imparte o pasune rezultata din raportul intre durata medie a ciclului de pasunat $3c%si durata stabilita pentru pasunat pe o tarla $3t%, la care se adauga &-' tarlale de "rezerva# pe care prin rotatie se aplica masuri radicale de imbunatatire. 3elimitarea tarlalelor se realizeaza pe formele naturale ale reliefului $rauri, vai%, vegetatie lemnoasa existenta $liziere, palcuri de arbori%, drumuri, semne conventionale, garduri vii sau garduri fixe propriu-zise. !sigurarea cu apa de baut este o conditie indispensabila pentru realizarea pasunatului rational. Pentru fiecare ?g de S6 ingerata $( ?g *v%, consumul zilnic de apa se ridica la 0-, l la vacile de lapte, 2-( l la bovine la ingrasat si la '-2 l la ovine si cabaline. Pentru fiecare litru de lapte produs, o vaca are nevoie de 0-, l de apa. *omentul inceperii pasunatului primavara este legat in principal de productia pasunii care se recomanda sa fie de (-:,( t)!a *+ $&-&,( t)!a S6% pentru ca sa se poata respecta in continuare cerintele pasunatului prin rotatie. @a pajistile semanate, pasunatul incepe cand apexul $varful lastarilor germinativi% gramineei principale are ,-&/ cm inaltime, lastarii cu fructificatie sa fie inlaturati iar la ciclurile urmatoare sa otraveasca mai mult lastarii vegetativi si frunzele. *omentul optim de incepere a pasunatului se poate stabili cu aproximatie si dupa criteriul inaltimii plantelor, care este de &(-'/ cm la pajistile naturale si '/-'( cm la pajistile semanate. 3urata sezonului de pasunat este legata de durata perioadei de vegetatie, care este variabila la campie si dealuri in functie de perioadele mai umede si la munte in functie de temperatura astfel: - campie, '&/-&A/ zile la irigat $aprilie-octombrie%, &0/-&// zile la neirigat - dealuri, &-/-&0/ zile $mai - septembrie% - munte, &(/-&// zile $iunie)septembrie% - subalpin, alpin A/-,/ zile $iunie-august%.