INTRODUCERE

Tehnologii moderne pentru cresterea ovinelor

In tara noastra, rasele locale de ovine sunt rase mixte si, ca urmare, pentru utilizarea
eficienta a conditiilor de mediu trebuie sa se mentina profilarea productiei pe zone geografice,
respectiv: pentru zonele de campie rasele de ovine producatoare de lana fina si carne; pentru zonele
de deal si de podis rasele producatoare de lana semifina, lapte si carne, precum si rasele de
pielicele; pentru zonele de munte rasele de ovine producatoare de lana grosiera, lapte si carne.

Sistemele de crestere si exploatare adecvate pentru rasele locale sunt: extensiv in zona
de munte, semiintensiv in zonele de deal si colinare si semiintensiv sau intensiv in zonele de
campie, potrivit informatiilor publicate de Reteaua Nationala de Dezvoltare Rurala.

In sistemul semiintensiv, animalele sunt intretinute pe perioada de iarna in stabulatie

(necesita adaposturi si anexe de depozitare a fanurilor, grosierelor, concentratelor si nutreturilor
insilozate), iar in sezonul cald animalele sunt intretinute pe pasuni naturale, pajisti cultivate si
ocazionale, care sunt valorificate succesiv, o parte dintre lucrari sunt mecanizate si exista un
program concret de ameliorare (pe baza selectiei individuale).

Sistemul intensiv (in stabulatie permanent sau stabulatie combinata cu pasunatul limitat
la 3-4 ore/zi) permite integrarea exploatarii ovinelor in sistemul intensiv al sectorului vegetal si,
implicit, concentrarea si specializarea productiilor, ameliorarea numerica si calitativa mai rapida a
efectivelor, mecanizarea si automatizarea principalelor lucrari curente de exploatare aplicarea unor
tehnologii avansate de reproductie, valorificarea resurselor secundare din sectorul vegetal sub
forma de amestec unic, precum și aplicarea unor tehnologii adecvate de producere, preparare si
administrare a acestora, folosirea adaposturilor la intreaga lor capacitate pe intreg parcursul anului
si o productivitate marita asociata cu reducerea efortului fizic al muncitorilor.

1
Indiferent de sistemul practicat, fermele de ovine trebuie sa fie orientate catre piata si viabile din
punct de vedere economic. Efectivul de animale din ferma poate avea o structura formata din 65-
75% oi mame, 3-5% berbeci si 20-30% tineret ovin de prasila, cu o reforma la oile adulte de circa
20% si la tineret de 10-15%.

Pentru asigurarea necesarului de furaje, ferma trebuie sa aiba suprafete proprii de teren
agricol (arabil, pasuni si fanete), dimensiunea terenului agricol destinat bazei furajere si structura
culturilor stabilindu-se in functie de necesarul animalelor pe categorii fiziologice (lactatie, gestatie,
monta etc.), greutate, varsta si sistemul de intretinere practicat.

In cadrul sistemului semiintensiv, in cursul unui an calendaristic, intretinerea ovinelor se

face in stabulatie 155 zile si pe pasune 210 zile, iar in cadrul sistemului intensiv – in stabulatie
permanenta sau combinat. Pentru berbecii de reproductie se acorda o atentie sporita in perioada de
pregatire pentru monta și monta, prin nivelul de hranire si miscare practicate și modul de utilizare
la monta, iar in perioada de repaus sexual se va urmari asigurarea unei stari de sanatate si intretinere
adecvate.

Pentru categoria oi si mioare, in perioada de pregatire pentru monta se recomanda o hranire

stimulativa, care are ca scop aducerea acestora la o stare buna de intretinere. Sistemul de
reproductie recomandat este monta naturala cu metoda monta dirijata (raport de sexe de 1 mascul
la 25-30 oi), pentru cunoasterea ascendentei si posibilitatea realizarii procesului de ameliorare. In
perioada de gestatie se asigura o hranire conform stadiului de gestatie, iar animalele vor fi
supravegheate permanent. Inainte de fatare, animalele sunt supravegheate ziua si noaptea, se face
codinirea oilor (in avans cu 2-3 saptamani de data fatarii) si se pregateste adapostul prin
compartimentarea acestuia in compartimente pentru oile gestante (boxe pentru 50-100 oi – 1,5 m2
/cap), maternitate (pregatirea boxelor de fatare: 10% din numarul oilor gestante, cu o suprafata de
1,2 m2 per boxa; boxe commune pentru oi si miei – 25 oi cu miei/boxa – 1,6 m2 /cuplu) si
compartimente de intretinere a oilor cu miei zburati (boxe de 50-100 oi cu miei – 1,6-2 m2/cuplu),
unde se amenajeaza front de furajare separat pentru miei.

2
 Pentru categoria tineret de prasila se are in vedere separarea pe sexe dupa intarcare,
afluirea tineretului mascul excedentar catre ingrasare, iar pentru tineretul de prasila conducerea
atenta a cresterii si dezvoltarii acestuia pana la intrarea la reproductie.

Dupa intarcarea mieilor are loc pregatirea oilor pentru pasunat (curatarea si ajustarea ongloanelor,
examinarea starii de sanatate etc.), pregatirea si parcelarea pajistilor, precum si pregatirea si
organizarea mulsului (amenajarea strungilor si ocoalelor si asigurarea inventarului necesar
recoltarii si receptiei laptelui – in cazul mulsului manual). Mulsul se poate face si mecanizat, in
sali de muls mobile sau fixe (de tip bradulet, tandem sau rotolactor, prevazute cu stand de muls,
sala de masini si sala de asteptare), iar depozitarea laptelui se face in tancuri de racire.

Tunsul animalelor se face electromecanic, intr-un loc amenajat special si dotat adecvat (tarc pentru
oi netunse, culoare individuale de trecere catre tuns, puncte de tuns, culoare pentru oi tunse, tarc
pentru oi tunse, cantar pentru animale si cojoace de lana, masa de sortare, spatiu de depozitare a
lanii sortate etc.).

Adaposturile utilizate pentru ovine sunt constructii simple, de regula, de forma dreptunghiulara, de
tip inchis sau semideschis, prevazute pe centru sau pe una din partile laterale cu culoar de furajare,
ce permite administrarea mecanizata a hranei, cu ajutorul remorcii tehnologice, recomandata sub
forma de amestec unic pe perioada stabulatiei. Intretinerea ovinelor se face liber pe asternut
permanent, iar adapostul este compartimentat in boxe de odihna si miscare, care intrunesc toate
cerintele tehnologice si de microclimat specifice fiecarei categorii de varsta.

Evacuarea gunoiului se face de 1-2 ori/an, in functie de sistemul de intretinere practicat, cu ajutorul
unui tractor echipat cu lama.

Ferma de ovine necesita si anumite spatii sau constructii anexe, precum: filtru sanitar, padoc de
miscare pentru animale, parc de contentie sau rascol, baie fixa din ciment pentru deparazitarea
ovinelor, camera de serviciu pentru repausul ingrijitorilor si supravegherea de noapte, magazie
tampon pentru depozitarea nutreturilor, fanar pentru depozitarea fanurilor si grosierelor, celula de
siloz, platforma de dejectii, infirmerie (2,5 m2 /100 de oi), bucatarie furajera (dotata cu tocatoare
pentru grosiere si fibroase, moara si amestecator, cu o suprafata de 7m2 /100 oi).

3
B. Tehnologii de ingrasare a ovinelor

Tehnologia de ingrasare a tineretului ovin in sistem intensiv. In cadrul acestei tehnologii, mieii
sunt preluati la greutatea de circa 12 kg și livrati la greutatea de circa 45 kg. Ingrașarea cuprinde
trei etape distincte (acomodare, ingrasare propriu-zisa si finisare) și are o durata totala de circa 100
de zile. Hranirea animalelor se face la discretie cu un amestec unic administrat de doua ori pe zi
(dimineata si seara), fapt ce permite reducerea pierderilor de furaje cu 15-20%, marirea gradului
de consum al furajelor fibroase si grosiere cu 20-45% si mecanizarea tuturor lucrarilor de preparare
si administrare. Ingrasarea in sistem intensiv cu durata de 100 de zile se poate aplica si la tineretul
caprin, greutatea de valorificare fiind de circa 30 kg.

Tehnologia de ingrasare a tineretului ovin in sistem semiintensiv se plaseaza intermediar intre

sistemul intensiv si extensiv, deoarece reclama o cantitate de concentrate de numai circa 400
g/zi/cap si permite folosirea masei verzi de pe pajistile naturale sau cultivate, fapt ce atrage
reducerea costurilor ingrasarii. Ingrasarea se face in doua variante, respectiv de 140-150 de zile si
de 200 de zile, mieii fiind preluati la greutatea de circa 20 si respectiv circa 12 kg si ingrasati in
stabulatie si la pasunat pana la greutatea de circa 45 kg.

Scopul esential al stabilirii secventelor tehnologice este de a obtine produsi care sa prezinte o
dezvoltare corporala adecvata pentru productia de carne, iar in urma sacrificarii sa rezulte carcase
de calitate superioara si cu randamente ridicate.

Ingrasarea animalelor adulte are loc intr-o perioada de 2-3 luni si se poate face la pasune, in
stabulatie sau mixt. Prin aceasta tehnologie, greutatea corporala a animalelor creste cu 15-20%, in
special pe seama depunerii de grasime, concomitent cu marirea randamentului la sacrificare cu
20% si imbunatatirea semnificativa a insusirilor calitative ale carnii.

C. Tehnologii moderne pentru cresterea caprinelor

Sistemul intensiv de exploatare a caprinelor pentru productia de lapte este mai putin raspandit in
tara noastra, intalnindu-se, totusi, si ferme de capacitati mari, aparute in special in ultimii 10-15
ani, in care se cresc fie rase specializate, fie metiși obtinuti intre rase specializate și rase locale și,
in proportie redusa, rase locale (autohtone). Aplicarea acestui sistem se face, de regula, in

4
stabulatie permanenta la caprinele exploatate pentru productia de lapte sau/si pe pajisti cultivate
sau pasuni ameliorate pentru caprinele crescute preponderent pentru productia de carne.

Stabulatia caprelor in lactatie se face liber pe asternut permanent (care este evacuat periodic cu un
tractor cu lama), in adaposturi special construite, bine compartimentate (prevazute cu alee de
furajare si boxe de odihna si miscare, delimitate in functie de specializarea productiei), care
intrunesc toate cerintele tehnologice (densitate, front de furajare, front de adapare, luminozitate
etc.) si de microclimat (volum de aer, umiditate, temperatura etc.) specifice caprinelor.

Tapii, iezii pana la intarcare si tineretul de prasila se intretin intr-un adapost separat de capre,
compartimentat adecvat si prevazut cu echipamente specifice (ex. instalatii de preparare si
echipamente de administrare a substituentului de lapte la iezi, adapatori etc.).

Furajele si apa sunt administrate direct in adapost (furajele sunt administrate cu ajutorul remorcilor
tehnologice la iesle – care poate fi simpla sau autoblocanta, iar apa prin intermediul adapatorilor
cu nivel constant sau cu clapeta). Hranirea animalelor se face cu ratii echilibrate din punct de
vedere energetic, proteic, vitaminic si mineral, calculate in functie de greutatea corporala, starea
fiziologica si productia animalelor.

Este recomandat ca furajele sa fie administrate sub forma de amestec unic (compus din mai multe
tipuri de nutreturi, in functie de sezon – cereale, sroturi, fanuri, masa verde, siloz de porumb,
premix vitamino-mineral etc.).

In afara de spatiul destinat pentru miscarea si odihna animalelor (adapostul), fermele de caprine
de tip intensiv sunt prevazute si cu alte spatii si constructii anexe specifice, care se refera in primul
rand la sala de muls (bradulet, in tandem sau rotolactor), care conduce la cresterea productivitatii
muncii (activitatea de muls implica o durata considerabila din timpul efectiv de lucru zilnic), baza
furajera proprie (fanar, celula de siloz, magazie, cantar bascula etc.), bucatarie furajera, platforma
de dejectii, filtru sanitar, utilitati (apa, curent electric) etc.

Rase de ovine si caprine omologate sau ameliorate de statiunile de cercetare din Romania

5
Rase omologate de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Cresterea Ovinelor si
Caprinelor (ICDCOC) Palas

Rasa Merinos de Palas

 Anul omologarii – 1965

Fisa tehnica

 rasa mixta pentru lana fina si carne

Productia de lana:

 greutatea cojocului de lana: berbeci – 8-10 kg, oi mame 4-6 kg

 finetea lanii: 20,50-21,50 microni
 lungimea suvitei: 8-11 cm
 randament la spalare: 48-50%
Productia de carne:

 greutatea corporala: berbeci 90-100 kg, oi mame 54-60 kg, miei la nastere 3,80-4,40
kg; greutate la intarcare 18-20 kg, varsta la intarcare 75-85 zile; spor mediu zilnic la
ingrasare 220-240 gr., carcase conform grilei SEUROP – 40% clasa R si 60% clasa O
Indici de reproductie: fecunditate 96-98%, prolificitate 122-128%

Productia de lapte – lapte total 124-134 litri/cap, lapte muls 34-45 litri/cap, durata lactatie 150 zile

Rasa de Carne Palas

Anul omologarii – 2012

Fisa tehnica

 rasa specializata pentru productia de carne

Productia de lana:

 greutatea cojocului de lana: berbeci 4-5 kg, oi mame 3-4 kg

 finetea lanii: 22-24 microni

6
  lungimea suvitei: 7-10 cm
 randament la spalare: 52-54%
Productia de carne:

 greutate corporala – berbeci 95-110 kg, oi mame 60-65 kg, miei la nastere 3,5-4 kg;
greutate la intarcare 22-24 kg, varsta la intarcare 75-80 zile; spor mediu zilnic la ingrasare
280-300 gr, randament la sacrificare 50-52%, carcase conform grilei SEUROP – 30% clasa
E si 70% clasa U
Indici de reproductie – fecunditate 96-98%, prolificitate 120-130%

Productia de lapte – lapte total 115-125 litri/cap, lapte muls 30-35 litri/cap, durata lactatie 145-150
zile

Rasa de Lapte Palas

Anul omologarii – 2010

Fisa tehnica

 rasa specializata pentru productia de lapte

Productia de lana:

 greutatea cojocului de lana: berbeci 3,9-4,2 kg, oi mame 3,4-3,6 kg

 finetea lanii: 35,25-36,30 microni
 lungimea suvitei: 12,9-13,1 cm
 randament la spalare: 54,9-55,1%
Productia de carne:

 greutate corporala – berbeci 89-92 kg, oi mame 56-58 kg, miei la fatare 3,9-4,5 kg
 greutate la intarcare 17,57-20,45 kg la varsta de 75-80 zile
Productia de lapte:

 lapte total 189,1 litri/cap,

 lapte muls 111 litri/cap,

7
  durata medie a lactatiei 188,96 zile.
Indici de reproductie:

 fecunditate 96,74%,
 prolificitate 133-138%
Linia Prolifica Palas

Linie genetica in curs de omologare

Fisa tehnica

 ovine cu productie mixta carne-lapte

Productia de lana:

 greutatea cojocului de lana: berbeci 4-4,5 kg, oi mame 3,5-4 kg

 finetea lanii: 38-40 microni
 lungimea suvitei: 12-13 cm
 randament la spalare: 51-53%
Productia de carne:

 greutate corporala – berbeci 85-90 kg, oi mame 50-55 kg, miei la fatare 3,0-3,5 kg
 greutate la intarcare 16-18 kg la varsta de 70-80 zile
Productia de lapte:

 lapte total 160-165 litri/cap,

 lapte muls 70-75 litri/cap,
 durata lactatiei 180 zile
Indici de reproductie:

 fecunditate 95-96%,
 prolificitate 160-170%,
 natalitate 130-140%.

8
Statiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Cresterea Ovinelor si Caprinelor
Caransebes poate pune la dispozitia crescatorilor urmatoarele creatii biologice, la speciile
ovine si caprine:

Ovine:

Linia de lapte Turcana, ecotipul „Creata de Caransebes”’, productia de lapte muls a femelelor este
de 97 litri/cap, mai mare cu 42% fata de media rasei Turcana;

Linia de carne Caransebes se preteaza cresterii semiintensive, realizand sporuri de crestere de 220-
250 g/ zi, fata de 150-170 g/zi mieii din rasele si populatiile locale;

Rasa Ratca, rasa puternic amenintata cu extinctia si aflata in programul national de conservare
genetica, numita si „Valaha cu coarne in tirbuson”.

Caprine:

 Linia de carne SCDCOC Caransebes realizeaza sporuri de crestere in perioada de ingrasare

mai mari cu 20-28% fata de iezii din rasa Carpatina;
 Rasa Alba de Banat, rasa puternic amenintata cu extinctia si inclusa in programul national
de conservare genetica, fiind singura rasa indigena de caprine specializata pentru productia
de lapte din Romania.

Statiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Cresterea Ovinelor si Caprinelor Reghin

Ovine

► Populatia de carne Reghin – linie genetica in curs de omologare

Fisa tehnica

 populatie specializata pentru productia de carne

Productia de carne:

9
  greutate corporala:
o berbeci 80-90 kg, oi mame 60-65 kg, miei la nastere 3,5-4,5 kg
o greutate la intarcare 16,5-18 kg,
o varsta la intarcare 55-60 zile
o spor mediu zilnic la ingrasare 280-300 g, randament la sacrificare 50-52%, carcase
conform grilei SEUROP – 30% clasa E si 70% clasa U
o valorifica foarte bine pasunile naturale din zona naturala montana si submontana.

Caprine

► Populatia de caprine pentru productia de lapte cu aptitudini pentru mulsul mecanic rezultata din
incrucisarea rasei Saanen cu rasa locala Carpatina. Linie genetica in curs de omologare

Fisa tehnica

 productia medie de lapte este de 320-350 l/cap, fiind superioara cu 30-40% comparativ cu
media rasei locale Carpatina;
 durata lactatiei de 250-270 zile.

Linii in conservare agenetica

Ovine

► Rasa Tigaie varietatea ruginie, aflata in programul national de conservare genetica.

 se creste in rasa curata, reprezinta o sursa genetica deosebit de valoroasa pentru elaborarea
strategiilor integrate pentru ameliorarea productiei de carne la ovine.

Caprine

► Rasa Carpatina aflata in programul de conservare genetica.

10
In statiune se creste un nucleu de caprine din rasa Carpatina, care reprezinta conservarea rasei in
biodiversitatea ei, dar si aplicarea tehnologiilor de crestere pastorale specifice zonei.

11