Sunteți pe pagina 1din 159
MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE AGENŢIA NAŢIONALĂ DE CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ ANCA Str.Doamnei, nr. 17-19, sector 3,ojca_galati@yahoo.com PROIECT MODEL Fermă de legume în câmp – 2 ha GALAŢI - 2008 – 1 " id="pdf-obj-0-2" src="pdf-obj-0-2.jpg">

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

AGENŢIA NAŢIONALĂ DE CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ

ANCA Str.Doamnei, nr. 17-19, sector 3, Bucureşti Tel:+40-21- 312 46 20 al Cunoasterii Fax:+40-21-312 46 43
ANCA
Str.Doamnei, nr. 17-19,
sector 3, Bucureşti
Tel:+40-21- 312 46 20
al Cunoasterii
Fax:+40-21-312 46 43
E-mail: agentiaagricola @rdslink.ro
www.consultantaagricola.ro

E-

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE AGENŢIA NAŢIONALĂ DE CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ ANCA Str.Doamnei, nr. 17-19, sector 3,ojca_galati@yahoo.com PROIECT MODEL Fermă de legume în câmp – 2 ha GALAŢI - 2008 – 1 " id="pdf-obj-0-12" src="pdf-obj-0-12.jpg">

Oficiul Judetean de Consultanta Agricola Galati

Str. Al.I. Cuza nr.45 bis , Bl. Cristal sc. II

Tel. 0236/415712

Fax. 0236/414149

PROIECT MODEL

Fermă de legume în câmp – 2 ha

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE AGENŢIA NAŢIONALĂ DE CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ ANCA Str.Doamnei, nr. 17-19, sector 3,ojca_galati@yahoo.com PROIECT MODEL Fermă de legume în câmp – 2 ha GALAŢI - 2008 – 1 " id="pdf-obj-0-29" src="pdf-obj-0-29.jpg">
MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE AGENŢIA NAŢIONALĂ DE CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ ANCA Str.Doamnei, nr. 17-19, sector 3,ojca_galati@yahoo.com PROIECT MODEL Fermă de legume în câmp – 2 ha GALAŢI - 2008 – 1 " id="pdf-obj-0-31" src="pdf-obj-0-31.jpg">

GALAŢI

- 2008 –

1

LUCRAREA SE DISTRIBUIE GRATUIT

2

CUPRINS

INTRODUCERE……………………………………………………………………………… … …5

..

...

Perspective privind dezvoltarea rurală în perioada 2007 – 2013………………………… …… …8

..

..

I.

Ferma legumicolă…….…………………………………………………………………………… ..

…28

II.

Tehnologia generală a cultivării plantelor legumicole în câmp……………………….……… ..

… 30 ..

  • 1. Clasificarea plantelor legumicole...……………………………………………………………..……30

    • 1.1. Clasificarea plantelor legumicole după originea geografică………………… …………… …….30

..

..

  • 1.2. Clasificarea botanică a plantelor legumicole 30 ....................................................................................

  • 1.3. Clasificarea plantelor legumicole după durata de viaţă....................................................................30

  • 1.4. Clasificarea plantelor legumicole după părţile lor comestibile 30 ........................................................

  • 1.5. Gruparea speciilor de legume după organele lor vegetative şi de reproducere 31 ................................

  • 2. Organografia speciilor legumicole…………………………………………………………… …….31 ..

  • 3. Prezentarea principalelor specii legumicole……….…………………………………………….….32

  • 4. Particularităţile ecologice ale plantelor legumicole în relaţiile cu factorii de mediu şi dirijarea acestora prin tehnologie…………………………………………………………………34

    • 4.1. Particularităţile ecologice ale plantelor legumicole………….……………………………….34

    • 4.2. Relaţiile plantelor legumicole cu factorii de mediu……………………………….…… … 34

...

..

4.2.1.Lumina………………………………………… …… ……………….……………… …34

...

......... ..

4.2.2.Temperatura……………………………… ………………… … …… …………….…… 35

..

.... .. ... ...

4.2.3.Apa……………………………………………… …………………… 36

..

.......................................

4.2.4.Nutriţia……………………………………… ……….………………… ……………… … 37

..

.... .. ..

4.2.5.Aerul………………………………………………………………………….……………… 37 .....

  • 5. Particularităţile înmulţirii plantelor legumicole…………… ………………………………… 38

..

......

  • 5.1. Înmulţirea plantelor legumicole prin seminţe…………………….… …………… …… …38

..

... ..

  • 5.2. Înmulţirea pe cale vegetativă……………………………………… ……… … …… …38

...

.... ... ...

6. Răsadniţe………….……………………….……………………………………………… …… ….39

..

..

  • 6.1. Clasificarea răsadniţelor……………………………………….…………………….…… 39 ......

  • 6.2. Tipurile de răsadniţe construite în ţara noastră……………………….…………………… …40 ....

    • 6.2.1. Răsadniţele cu o pantă…………………… ……………………………… …… …… 40

..

....... .. ....

  • 6.2.2. Răsadniţe cu două pante……………… 40 ....................................................................................

  • 7. Producerea răsadurilor de legume…………………………………………………………… … 41

...

...

  • 7.1. Pregătirea şi amenajarea spaţiilor pentru producerea răsadurilor………………………… …41 ........

    • 7.1.1. Pregătirea spaţiilor cu încălzire tehnică…………………………………………… … 41

..........

...

  • 7.1.2. Pregătirea spaţiilor cu încălzire biologică………………………………………………… 42 .....

    • 7.2. Pământurile necesare şi pregătirea substratului folosit la producerea răsadurilor… ……… …44

...

...

  • 7.3. Semănatul în vederea producerii răsadurilor…………………………….………………….… 45 .....

  • 7.4. Repicatul răsadurilor……………………………………………………….……………… …49 ......

  • 7.5. Lucrările de îngrijire aplicate răsadurilor………………………………………… ……… … 52

..

.... ..

  • 8. Tehnologia cultivării plantelor legumicole în câmp…………… …………………………………53 ..

    • 8.1. Alegerea şi amenajarea terenului……… ……………………………………………….… 55

..

...

  • 8.2. Pregătirea solului……………………………………………………….……………….…….56

    • 8.2.1. Pregătirea terenului şi solului pentru culturile de legume în ogor propriu…… ……….… 58

..

....

  • 8.2.2. Pregătirea terenului pentru culturile succesive………………………………………….… 58 ....

  • 8.2.3. Pregătirea terenului pentru culturile de toamnă…….……………………………… …… 58

.....

..

  • 9. Înfiinţarea culturilor de legume………………………………………….……….………… ….….58 ..

    • 9.1. Înfiinţarea culturilor în câmp prin semănat direct……………………….…….………… 58 .......

3

9.2.

Înfiinţarea culturilor în câmp prin plantarea răsadurilor…………………………………

60 .......

  • 10. Îngrijirea culturilor de legume….…………………………………………………………….….….61

    • 10.1. Lucrări de îngrijire aplicate solului…………………………………………………

...

....

….61

  • 10.2. Lucrări de îngrijire aplicate plantelor…………………………………….………… ……….64 ..

  • 10.2.1. Lucrări de îngrijire cu caracter general…………………………………………….…

......

..

64

  • 10.2.2. Lucrări de îngrijire cu caracter special…………………………….…….………………

....

…72

11.

Recoltarea, condiţionarea şi valorificarea legumelor…………… …………… ………… 75

..

  • 11.1. Recoltarea legumelor………………………………………………………….…….….… 75 .....

  • 11.2. Condiţionarea şi ambalarea legumelor………………………………………………… 76 .........

  • 11.3. Transportul legumelor…………………………………………………… … ………….…77

...

..

  • 11.4. Păstrarea şi depozitarea legumelor………………………………………………………… 78 ...

  • 12. Protecţia muncii în legumicultură……………………………… ……………………… …….….81

..

..

  • 13. Tehnologii de cultură a plantelor legumicole………… ………………………… ………….… 82

..

... ..

  • 13.1. Tehnologia de cultură a tomatelor…… ……………………………………………………… 82

..

....

  • 13.1.1. Tehnologia de cultură a tomatelor de vară – toamnă prin răsad…………………………… 82 ...

  • 13.2. Tehnologia de cultură a ardeilor………………………………………………………… …84 .........

    • 13.2.1. Tehnologia de cultură a ardeiului prin răsad 85 .............................................................................

  • 13.3. Tehnologia de cultură a pătlăgelelor vinete……………………….……………………….…….87

  • 13.4. Tehnologia de cultură a verzei……………………………….……….… ………………….… 89

...

..

  • 13.4.1. Cultura timpurie a verzei albe…………………………… ……………………… …….….89

...

..

  • 13.4.2. Cultura de vară a verzei albe 90 .....................................................................................................

  • 13.4.3. Cultura de toamnă a verzei albe 91 ................................................................................................

  • 13.5. Tehnologia de cultură a conopidei………………………………………….……………… … 92

...

..

  • 13.5.1. Cultura timpurie a conopidei…………………………………………… ……………… …92

..

...

  • 13.5.2. Cultura târzie (de toamnă) a conopidei…………………………………… …… …… … 93

..

... .. ..

  • 13.6. Tehnologia de cultură a morcovului……………………………… ……… ………………… 94

...

.. ..

  • 13.7. Tehnologia de cultură a ţelinei pentru rădăcină…………………………… ……….…… ….96

..

...

  • 13.7.1. Cultura de vară a ţelinei pentru rădăcină……………………………… ……… …….… 97

..

.... ..

  • 13.7.2. Cultura de toamnă a ţelinei pentru rădăcină……………………………

.....

……… …… 98

..... ...

  • 13.7.3. Cultura ţelinei pentru rădăcină prin semănat direct în câmp…………………………

...

.....

98

  • 13.8. Tehnologia de cultură a cepei………………… ………… ………………………….……….…99

..

..

  • 13.8.1. Tehnologia de cultură a cepei prin arpagic

100 .............................................................................

  • 13.8.2. Tehnologia de cultură a cepei prin semănat direct (ceaclama)…………… … …………

..

..

...

100

  • 13.9. Tehnologia de cultură a usturoiului……………………………………………………… ……101 ..

    • 13.10. Tehnologia de cultură a castraveţilor…………………………….……………………… … 103

..

..

13.10.1.Tehnologia de cultură a castraveţilor în câmp prin semănat………………… …….….….104 ...

  • 13.10.2. Tehnologia de cultură a castraveţilor prin răsad………………………… …….…… ….105

...

..

  • 13.10.3. Tehnologia de cultură a castraveţilor pe spalier

105 ...................................................................

  • 13.10.4. Tehnologia de cultura a castraveţilor de toamnă

..................................................................

107

  • 13.11. Tehnologia de cultură a pepenilor verzi……………………………………………… …

..

......

108

  • 13.12. Tehnologia de cultură a salatei………… …………………………………………………….110

..

13.12.1.

Tehnologia de cultură a salatei în câmp

...............................................................................

111

III. Fundamentarea tehnico-economică a tehnologiilor de producţie……………… ……… …

..

..

...

113

1.

Elaborarea devizelor tehnologice…………………………………………………………

........

113

1.1.Elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe cultură…… ……………………….….… 113

....

...

BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………….… 155 .....

ANEXE…………………………………………………………………………………… …… 156

..

...

4

INTRODUCERE

Cultivarea plantelor legumicole se poate face prin următoarele metode: în câmp, protejat cu mase plastice sau cultivarea în sere. Dintre aceste metode cultivarea în câmp este considerată mai simplă şi accesibilă oricărui producător. În toate ţările lumii legumicultura este o activitate utilă indiferent de nivelul de dezvoltare economică, contribuind la asigurarea unei alimentaţii raţionale a populaţiei, alături de pâine, carne, lapte, ouă, peşte etc. Legumele au valoare alimentară ridicată prin conţinutul de substanţe cu rol plastic şi energetic (protide, glucide, lipide), substanţe cu rol biocatalizator precum vitaminele şi sărurile minerale, care se găsesc în cantităţi apreciabile în legume, asigurând funcţionarea normală a organismului uman prin prevenirea apariţiei bolilor si îmbătrânirea timpurie. Unele legume (ceapa, usturoiul, hreanul etc.) conţin substanţe bactericide (fitoncide), cu efecte terapeutice, iar altele conţin uleiuri eterice (leuşteanul, mărarul, pătrunjelul etc.) care măresc pofta de mâncare. Efectele favorabile ale legumelor folosite în hrana omului se explică prin faptul că acestea au un conţinut bogat în apă fiziologic activă (75 - 95%), consumul de legume asigurând hidratarea organismului. Legumele se digeră în 2 - 4 ore, spre deosebire de carne care se digeră în 5 - 6 ore, au valoare alimentară mai redusă (9,5 - 35,5 cal./100g). Necesarul de surse energizante, vitamine şi săruri minerale se poate face prin consumarea unei raţii zilnice de 350 - 500 g legume. Compoziţia legumelor variază în funcţie de: soiul/hibridul cultivat, condiţiile de vegetaţie, tehnologia de cultură, momentul de recoltare, manevrarea şi circulaţia legumelor post recoltă ş.a. Legumele prezintă şi importanţă socio-economică prin caracterul său intensiv oferind posibilitatea folosirii raţionale şi permanente a forţei de muncă din gospodăriile producătoare de legume. Permanentizarea lucrătorilor contribuie la specializarea şi creşterea responsabiliăţii acesora şi nu în cele din urmă la perfecţionarea continuă a sectorului respectiv. În ţările din UE, mărimea medie a unei exploataţii legumicole este de 7,9 ha, iar producţia comercială de legume este obţinută în proporţie de 50% din exploataţiile mari, specializate. În legumicultura din SUA, este predominant numărul exploataţiilor cu suprafeţe mai mici de 20 ha, în timp ce exploataţiile mari (de peste 400 ha) sunt în număr foarte mic (Botu I., Branişte N., 1998). În România dimensionarea exploataţiilor legumicole este dependentă de structura actuală a tipurilor de producători care au scopuri productive şi mai ales mijloace material şi financiare foarte diferite. Suprafeţele rămase în proprietatea statului sunt de circa 9 mii ha, reprezentând sub 3% din total.

Exploataţiile legumicole de stat, sunt reprezentate de societăţi comerciale de producţie, cu suprafeţe mari de 100 – 200 ha, pământul şi capitalul utilizat aparţinând statului. Aceste exploataţii cuprind: ferme de câmp, sere şi solarii de producere a seminţelor şi a răsadurilor şi cupercării. Exploataţiile private sunt reprezentate de:

  • - ferme familiale mici cu suprafeţe de 300 – 400 m 2 , care produc legume pentru necesarul

propriu;

  • - ferme mijlocii cu suprafeţe de 1 – 2 ha (când se lucrează numai cu forţă de muncă familială

şi dotarea tehnico-materială este modestă), până la 5 – 10 ha (când se apelează şi la forţă de muncă

5

angajată şi/sau permanent, iar dotarea este corespunzătoare). În aceste exploataţii producţia realizată este destinată pieţei, dar cu debuşeu sezonier de produse pentru consum în stare proaspătă; - ferme (exploataţii) care funcţionează pe baza principiului asociativ cu suprafeţe ce ajung până la 50 ha. Astfel sunt societăţile comerciale formate conform Legii 36/1991 privind societăţile comerciale din agricultură şi alte forme de asociere, sau cele 5 organizaţii de producători înfiinţate în sudul ţării, în anul 1998, în sistemul naţional al pieţei de gros (PGB). Strategia de dezvoltare în perspectivă a legumiculturii, prevede asocierea fermierilor după modelul vest-european, permiţând folosirea raţională a terenului, a sistemului de irigaţii, a mijloacelor de producţie etc., practicarea unor tehnologii superioare, care conduc la realizarea unor producţii mari şi de calitate. Acest tip de cooperare implică achiziţionarea colectivă a unor mijloace de producţie cu urmări asupra reducerii costurilor. FERMA rămâne veriga de bază pentru organizarea producţiei legumicole, cu rolul ei bine definit de obţinere a legumelor marfă, prin utililizarea de soiuri şi hibrizi cu potenţial productiv ridicat şi aplicarea unor tehnologii moderne, cu o structură de culturi bine stabilită, la un preţ de cost redus, care să asigure profitabilitate culturilor. Este absolut necesară rentabilizarea activităţii legumicole pe baza principiilor profilării, specializării şi integării producţiei în raport cu specificul condiţiilor locale, impunând optimizarea dimensiunilor, a structurii productive şi a dotării tehnico-materiale a exploataţiei legumicole. În câmp, fermele legumicole cu dimensiuni variabile se pot profila pe tot mai multe direcţii productive: producerea legumelor pentru piaţa internă şi pentru export, pentru aprovizionarea fabricilor de conserve şi pentru producerea seminţelor de legume. Datele provizorii comunicate de Institutul Naţional de Statistică (2008), (Tab. 1), arată că în anul 2007, comparativ cu anul 2006, producţia de legume a fost mai mică cu 20,7%, iar suprafaţa cultivată cu 4,6%. Nivelul scăzut al producţiei vegetale din anul 2007 a fost determinat de condiţiile climatice nefavorbile, România fiind ţara cea mai afectată din această zonă a Europei. Potrivit datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, peste 65% din suprafaţa cultivată a fost afectată în proporţii cuprinse între 30 – 100%. În „Strategia producţiei de legume” Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale vizează direcţii şi niveluri de dezvoltare a legumelor până în anul 2010, incluzând solicitările interne, precum şi o revigorare a exportului. S-au făcut propuneri de delimitare a unor direcţii de dezvoltare legate de tradiţie, cerere şi implicit eficienţă, orientarea producătorilor individuali privaţi care au în posesie suprafeţe mici de teren, către asigurarea cu prioritate a consumului de legume proaspete în sezon pe piaţa internă şi parţial pentru export şi depozitare în vederea consumului în afara sezonului.

6

Tabelul 1

Suprafaţa cultivată şi producţia obţinută la principalele culturi.

 

Suprafaţa cultivată - mii ha-

Producţia - mii tone-

Diferenţe (+/-) anul 2007 faţă de anul 2006

2006

2007

2006

2007

mii ha

mii tone

Cereale pentru boabe din care :

5114

5131

15759

7897

+17

-7862

- grîu

2013

1945

5526

3115

-68

-2411

- orz şi orzoaică

332

377

773

548

+45

-225

- ovăz

197

213

347

253

+16

-94

- porumb boabe

2520

2538

8985

3848

+18

-5137

Leguminoase boabe

40

44

72

36

+4

-36

Plante oleaginoase din care:

1298

1302

2050

1044

+4

-1006

- floarea soarelui

991

819

1526

547

-172

-979

- soia

191

137

345

147

-54

-198

- rapiţa

110

340

175

348

+230

+173

Sfecla de zahăr

40

30

1152

753

-10

-399

Cartofi

278

270

4016

3717

-8

-299

Legume *din care:

280

267

4139

3284

-13

-855

- tomate

51

45

835

671

-6

-164

- varză

46

46

1106

915

-

-191

- castraveţi

16

13

156

132

-3

-24

- morcovi

19

18

266

209

-1

-57

- ceapă uscată

34

34

391

345

-

-46

- ardei

23

19

279

193

-4

-86

- pepeni verzi şi galbeni

35

33

642

414

-2

-228

* cuprinde suprafaţa cultivată şi producţia de legume cultivate în câmp, sere, solarii şi în grădinile familiale __________________________________________________________________________________ _

INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ COMUNICAT DE PRESĂ NR. 64/2008

7

PERSPECTIVE PRIVIND DEZVOLTAREA RURALĂ ÎN PERIOADA 2007 - 2013

Sprijin pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală:

Politica agricolă comună 2007 – 2013

Pilonul I – măsuri comune de reglementare a pieţelor – sprijin prin:

 

plăţi directe pe suprafaţă;

mecanisme de piaţă.

Pilonul II – dezvoltare rurală – sprijin prin măsurile PNDR:

 

măsuri de investiţii;

plăţi compensatorii.

Plăţi naţionale complementare:

pe suprafaţa cultivată – pe tipuri de culturi;

pe cap de animal – pentru fermele care produc pentru piaţă.

Ajutorul de stat:

 

credite, subvenţii, prime şi ajutoare pentru:

producţia agricolă;

creşterea animalelor.

Documente programatice Dezvoltare Rurală:

Planul Naţional Strategic pentru Dezvoltare Rurală 2007 – 2013 (PNS)

document strategic de referinţă;

a fost trimis spre consultare Comisiei (2007).

Cadrul legislativ:

Regulamentul (CE) 1698/2005 cu referire la sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat de

Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR). Regulamentul (CE) 1974/2006 stabilind regulile detaliate pentru aplicarea Regulamentului

Consiliului nr. 1698/2005 pentru susţinerea dezvoltării rurale de către Fondul Agricol European pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).

Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală 2007 – 2013 (PNDR)

document programatic;

cuprinde măsurile care se vor implementa în perioada 2007 – 2013 şi alocarea financiară;

aprobat de către Comisia Europeană – Comitetul pentru Dezvoltare Rurală (20 februarie 2008). Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013, program de dezvoltare a spaţiului rural românesc:

se adresează nevoilor mediului rural;

vizează reducerea disparităţilor de dezvoltare socio-economică a României faţă de celelalte state membre ale Uniunii Europene; îndeplineşte cerinţele de dezvoltare rurală în contextul dezvoltării durabile;

complementar programelor operaţionale finanţate din fonduri structurale (POS, POR).

8

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013, măsuri grupate în patru priorităţi:

Creşterea competitivităţii sectorului agricol şi forestier (Axa 1);

Îmbunătăţirea calităţii mediului şi a zonelor rurale (Axa 2);

Îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale (Axa 3);

Promovarea iniţiativelor locale de tip Leader (Axa 4).

9

10

10

11

11

12

12

MĂSURA 121: MODERNIZAREA EXPLOATAŢIILOR AGRICOLE

CRITERII DE ELIGIBILITATE

Beneficiarii eligibili Beneficiarii eligibili pentru sprijinul acordat prin Masura 121 sunt fermierii definiţi conform PNDR ca fiind persoane fizice sau juridice, care practică în principal activităţi agricole - activitate principală conform Certificatului de Înregistrare eliberat de Oficiul Registrului Comertului - a căror exploataţie este situată pe teritoriul ţării, are o dimensiune egală sau mai mare de 2 UDE1 şi care este înregistrată în Registrul fermelor/Registrul agricol.

Categoriile de beneficiari eligibili:

Persoană fizică autorizată2 – PFA (înfiinţată în baza Ordonanţei de Urgenţă nr. 44/2008); Asociaţie familială autorizată – AF (înfiinţată în baza Ordonanţei de Urgenţă nr. 44/2008); Societate în nume colectiv – SNC (înfiinţată în baza Legii nr. 31/1990, cu modificările şi completările ulterioare); Societate în comandită simplă – SCS (înfiinţată în baza Legii nr. 31/1990, cu modificările şi completările ulterioare); Societate pe acţiuni – SA (înfiinţată în baza Legii nr. 31/1990, cu modificările şi completările ulterioare); Societate în comandită pe acţiuni – SCA (înfiinţată în baza Legii nr. 31/1990, cu modificările şi completările ulterioare); Societate cu răspundere limitată – SRL (înfiinţată în baza Legii nr. 31/1990, cu modificările şi completările ulterioare); Societate comercială cu capital integral privat (înfiinţată în baza Legii nr.15/1990, cu modificările şi completările ulterioare); Societate agricolă (înfiinţată în baza Legii nr. 36/1991); Societate cooperativă agricolă (înfiinţată în baza Legii nr. 1/2005); Grup de producători (recunoscut în baza Legii nr. 338/2005), doar cu condiţia ca investiţiile realizate să deservească interesele propriilor membri; Cooperativa agricolă (înfiinţată în baza Legii nr. 566/2004), doar cu condiţia ca investiţiile realizate să deservească interesele propriilor membri.

Solicitantul trebuie să respecte următoarele:

  • - sa fie persoană fizică sau juridică română cu capital privat de 100%;

  • - capitalul/acţionariatul solicitantului eligibil poate fi atât integral din România cât şi mixt sau integral străin;

  • - să acţioneze în nume propriu;

  • - să asigure surse financiare stabile şi suficiente pe tot parcursul implementării proiectului.

1. Unitatea de dimensiune economică (UDE) reprezintă unitatea prin care se exprimă dimensiunea economică a unei exploataţii agricole determinată pe baza marjei brute standard a exploataţiei (Decizia Comisiei nr. 85/377/CEE). Valoarea unei unităţi de dimensiune economică este de 1.200 Euro.

2. Persoanele fizice vor fi acceptate ca potenţiali beneficiari dacă se angajează să se autorizeze (să devină persoane fizice autorizate) în termen de 30 zile lucrătoare de la data primirii notificării privind selectarea cererii de finanţare. Angajamentul se ataşează cererii de finanţare şi va preciza că în termen de 30 zile lucrătoare de la data primirii notificării, solicitantul va prezenta certificatul de înregistrare la Oficiul Registrului Comerţului precum şi autorizaţia privind constituirea ca persoană fizică autorizată conform O.G. nr. 44/2008. În caz de neprezentare în termen a acestor documente contractul de finanţare nu se va încheia.

13

Condiţii minime obligatorii pentru acordarea sprijinului

1. Proiectul trebuie să respecte conformitatea cu obiectivul general al Măsurii şi cu cel puţin unul dintre obiectivele specifice;

2. Proiectul să fie în acord cu potenţialul agricol al zonei şi să demonstreze îmbunătăţirea performanţei generale a exploataţiei agricole la data dării în exploatare a investiţiei. Pentru ca un proiect să fie considerat ca fiind în acord cu potentialul agricol al zonei, cel putin 75% din structura plantelor de cultură sau din efectivul de animale vizat de proiect trebuie să se încadreze în zona cu potenţial mediu şi/sau ridicat. Solicitantul trebuie să demonstreze îmbunătăţirea performanţei generale a exploataţiei agricole la data dării în exploatare a investiţiei prin îndeplinirea unuia sau mai multor obiective de ordin tehnic, economico-financiar şi de mediu, conform următoarei liste indicative:

a). obiective tehnice:

  • - achiziţia de tractoare, combine, maşini, utilaje, echipamente etc, care determină creşterea

productivităţii muncii, îmbunataţirea calităţii produselor agricole, introducerea de tehnologii

performante, îmbunătăţirea condiţiilor de lucru;

  • - construirea şi/sau modernizarea clădirilor operaţionale care conduc la asigurarea conformităţii cu

standardele comunitare;

  • - diversificarea producţiei în funcţie de cerinţele pieţei, realizarea de noi produse şi introducerea de noi tehnologii.

b). obiective economico – financiare:

  • - reducerea costurilor de producţie şi creşterea rentabilităţii economice a exploataţiei agricole;

  • - creşterea valorii adăugate brute (VAB ) a exploataţiei agricole;

  • - creşterea viabilităţii economice.

c). obiective de mediu:

  • - reducerea emisiilor dăunătoare cu efect de seră şi o mai bună gestionare a deşeurilor rezultate din

activitatea de producţie;

  • - reducerea emisiilor de amoniac (şi a altor gaze), în special în exploataţiile de creştere a animalelor

prin respectarea standardelor sanitar-veterinare, de igienă şi de bunăstare a animalelor;

  • - asigurarea respectării cerinţelor fitosanitare, ecologice etc.;

  • - creşterea gradului de utilizare a surselor de energie regenerabilă şi îmbunătăţirea eficacităţii folosirii

acestora. În cazul în care solicitantul şi-a propus să realizeze condiţia minimă de îmbunatăţire a performanţei generale a exploataţiei agricole prin respectarea obiectivului economico-financiar de creştere a viabilităţii economice, verificarea acestuia se va face prin cele două condiţii cumulate:

rezultatul operaţional al anului precedent depunerii cererii de finanţare trebuie să fie pozitiv şi proiectul să respecte indicatorii economico-financiari menţionaţi în cererea de finanţare-secţiunea economică.

3. Beneficiarul sau responsabilul legal al proiectului trebuie să dovedească o pregătire profesională, în raport cu proiectul.

În cazul diplomelor de studii/certificatelor de formare eliberate de instituţii de învăţământ din

străinatate, solicitantul va ataşa documentul privind recunoaşterea de către autoritatea competentă din România conform legislaţiei în vigoare.

4. Beneficiarul trebuie să prezinte memoriul justificativ sau studiul de fezabilitate. Memoriul justificativ - pentru proiecte care nu prevăd lucrări de construcţii-montaj şi pentru proiecte care vizează plantaţii de viţă de vie, pomi şi arbuşti fructiferi şi/sau pepiniere şi care nu prevăd lucrări de construcţii-montaj. Studiul de fezabilitate - pentru proiecte care prevăd lucrări de construcţii-montaj.

14

5. Beneficiarul trebuie să declare că asigură cofinanţarea investiţiei

Solicitantul trebuie să declare că deţine sau va deţine mijloace financiare suficiente pentru începerea şi derularea investiţiei.

6. Beneficiarul trebuie să prezinte dovada că a facut demersurile pentru a obţine toate avizele şi acordurile conform legislaţiei în vigoare din domeniul: sanitar-veterinar, sanitar, fitosanitar şi de mediu, necesare realizării investiţiei în cadrul proiectului.

7. În cazul produselor agricole cu cotă de producţie, beneficiarul, la depunerea cererii de finanţare, trebuie să facă dovada ca va deţine cota la nivelul investiţiei pe care urmează să o realizeze.

2.3. Tipuri de investiţii şi cheltuieli eligibile

În cadrul Măsurii 121 sunt sprijinite investiţiile la nivelul întregului teritoriu al României. Fondurile nerambursabile vor fi acordate beneficiarilor eligibili pentru investiţii corporale şi/sau necorporale, conform următoarei liste indicative a cheltuielilor eligibile:

  • 1. Construirea şi/sau modernizarea clădirilor utilizate pentru producţia agricolă la nivel de fermă,

incluzându-le şi pe cele pentru protecţia mediului;

  • 2. Construirea şi/sau modernizarea infrastructurii rutiere interne sau de acces din domeniul

agricol, inclusiv utilităţi şi racorduri identificate ca necesare prin studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ;

  • 3. Construirea şi/sau modernizarea fermelor de taurine pentru producţia de lapte care se

încadrează în sistemul european al cotei de lapte numai pentru capacitatea care este la nivelul cotei de

producţie deţinute de beneficiar;

  • 4. Construirea şi/sau modernizarea serelor, inclusiv a centralelor termice şi instalaţiilor de irigat,

asigurarea utilităţilor în vederea respectării condiţiilor de mediu;

  • 5. Achiziţionarea sau achiziţionarea în leasing de tractoare noi, combine de recoltat, maşini,

utilaje, instalaţii, echipamente şi accesorii, echipamente şi software specializate, identificate ca necesare

prin studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ;

  • 6. Achiziţionarea sau achiziţionarea în leasing de noi mijloace de transport specializate, necesare

activităţii de producţie, identificate ca necesare prin studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ;

  • 7. Înlocuirea plantaţiilor viticole din soiuri nobile ajunse la sfârşitul ciclului biologic de producţie

(minim 25 ani) şi care nu sunt incluse în sistemul de restructurare/reconversie al plantaţiilor de viţă de

vie sprijinit prin FEGA în cadrul OCP vin şi înfiinţarea plantaţiilor pentru struguri de masă;

  • 8. Înfiinţarea plantaţiilor de pomi, arbuşti fructiferi şi căpşuni;

  • 9. Înfiinţarea pepinierelor de viţă de vie, pomi fructiferi, arbuşti şi alţi arbori;

    • 10. Investiţii pentru producerea şi utilizarea durabilă a energiei din surse regenerabile în cadrul

fermei;

  • 11. Investiţii pentru înfiinţarea de culturi de specii forestiere cu ciclu de producţie scurt şi

regenerare pe cale vegetativă, în scopul producerii de energie regenerabilă;

  • 12. Investiţii în apicultura, cu excepţia celor realizate prin Programul Naţional Apicol;

  • 13. Investiţii pentru procesarea produselor agricole la nivelul fermei, cuprinzând echipamente

pentru vânzarea acestora, inclusiv depozitare, răcire etc.;

  • 14. Costurile generale ale proiectului, conform articolului nr. 55 din Regulamentul (CE) nr.

1974/2006, cum ar fi: taxe pentru arhitecţi, ingineri şi consultanţi, studii de fezabilitate, taxe pentru

eliberararea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor necesare implementării proiectelor, aşa cum sunt ele menţionate în legislaţia naţională, achiziţionarea de patente şi licenţe (maxim 8% din valoarea totala

eligibilă a proiectului, dacă proiectul prevede şi construcţii şi maxim 3% în cazul în care proiectul nu prevede realizarea construcţiilor);

  • 15. Investiţii necesare adaptării exploataţiilor pentru agricultura ecologică;

15

16. Investiţiile necesare realizării conformităţii cu standardele comunitare.

Criteriile de selecţie ale proiectului.

Proiectele prin care se solicită finanţare prin FEADR sunt supuse unui sistem de selecţie, în baza căruia fiecare proiect este punctat, conform următoarelor criterii de selecţie:

  • 1. Exploataţii agricole care se adaptează la standardele comunitare nou introduse;

  • 2. Exploataţii din sectoarele prioritare, în ordinea de priorităţi prezentată în tabel;

  • 3. Exploataţii agricole de semi-subzistenţă;

  • 4. Beneficiarul care este membru al unei forme asociative, recunoscute conform legislaţiei

naţionale în vigoare;

  • 5. Exploataţii agricole care nu au mai beneficiat de sprijin SAPARD/FEADR pentru acelaşi

tip de activitate;

  • 6. Exploataţii vegetale şi de creştere a animalelor în sistem ecologic;

  • 7. Proiectele care au şi investiţii pentru procesarea produselor agricole;

  • 8. Exploataţii agricole deţinute de fermieri cu vârsta sub 40 de ani, la data depunerii

proiectului;

  • 9. Exploataţii agricole aflate în zonele defavorizate.

Prin standard comunitar nou introdus se înţelege acel standard care nu este încadrat ca şi standard existent şi pentru care solicitanţii beneficiază de perioada de graţie de 36 luni de la data la care standardul a devenit obligatoriu.

Toate activităţile pe care solicitantul se angajează să le efectueze prin investiţie atât la faza de implementare a proiectului cât şi în perioada de monitorizare şi pentru care a primit punctaj la selecţie, devin condiţii obligatorii. În caz că, la verificarea cererilor de plată sau în perioada de monitorizare, se constată că aceste condiţii nu se respectă, plăţile vor fi sistate iar contractul va fi reziliat. Excepţie face criteriul de selecţie privind exploataţiile agricole de semi-subzistenţă a căror dimensiune economică poate evolua.

Sistemul de punctare este următorul:

 

Criterii de selecţie

Punctaj

1.

Exploataţii agricole care se adaptează la standardele comunitare nou introduse.

10

Exploataţii din sectoarele prioritare, în ordinea de priorităţi prezentată mai jos:

Maxim

Sectorul vegetal:

  • (i) legume;

25

(ii) pepiniere şi plantaţii de pomi şi arbuşti fructiferi, căpşunării;

23

(iii) culturi de câmp;

21

(iv) pepiniere şi plantaţiile de viţă de vie pentru vin (cu excepţia restructurării/

20

2

reconversiei plantaţiilor de viţă de vie) şi struguri de masă. Sectorul de creştere a animalelor:

  • (i) bovine pentru lapte;

35

(ii) bovine pentru carne;

33

(iii) porcine;

31

(iv) ovine şi caprine;

30

  • (v) - pasări în sistem extensiv pentru ouă de consum.

20

- altele

15

3

Exploataţii agricole de semi-subzistenţă.

5

Beneficiarul care este membru al unei forme asociative, recunoscute conform legislaţiei nationale în vigoare.

 

Pentru verificarea acestui criteriu de selecţie, solicitantul ataşează la cererea de

16

 

finanţare documente prin care să demonstreze ca acesta este membru al uneia din următoarele forme asociative:

10

  • - asociaţii familiale autorizate în conformitate cu O.G nr.44/2008, cu modificările şi completările ulterioare;

  • - societăţi agricole constituite conform Legii nr.36/1991, cu modificările şi

4

completările ulterioare;

  • - societăţi cooperative agricole, constituite conform Legii nr. 1/2005;

  • - cooperative agricole constituite conform Legii nr. 566/2004;

  • - grupuri de producători recunoscute în conformitate cu Legea nr.338/2005, cu modificările şi completările ulterioare;

  • - asociaţii profesionale cu profil agricol constituite conform OG 26/2000, cu

modificările şi completările ulterioare.

Exploataţii agricole care nu au mai beneficiat de sprijin SAPARD/FEADR pentru

5

acelaşi tip de activitate.

5

Exploataţii vegetale şi de creştere a animalelor în sistem ecologic. Solicitanţii trebuie să ataşeze la cererea de finanţare documente prin care

 

6

demonstrează că exploataţia este înregistrată în sistemul de producţie ecologică (perioada de conversie/certificată). De asemenea, trebuie să descrie în Studiul de

5

fezabilitate/Memoriul justificativ situaţia în care se găşeste.

Proiectele care au şi investiţii pentru procesarea produselor agricole.

 

7

Beneficiarii trebuie să demonstreze prin Studiul de fezabilitate/Memoriul justificativ

10

că cel puţin 50% din materia primă procesată provine din ferma proprie.

Exploataţii agricole deţinute de fermieri cu vârsta sub 40 de ani, la data depunerii proiectului. Criteriul se aplică pentru solicitantul - persoană fizică autorizată, conform O.G. nr.

 

8

44/2008, sau asociat unic al unei societăţi cu răspundere limitată înfiinţată în conformitate cu Legea nr. 31/1990, cu modificările şi completările ulterioare. Responsabilul legal al proiectului trebuie să coincidă cu persoana fizică autorizată,

15

iar pentru SRL cu asociatul unic.

Exploataţii agricole aflate în zonele defavorizate situate în:

 
  • - zona montană cu handicap natural conform Listei Unităţilor Administrativ

9

Teritoriale din zona montană defavorizată, prezentată în anexă;

5

  • - alte zone cu handicap natural decât zona montană conform Listei Unităţilor Administrativ Teritoriale din România incluse în Zonele Semnificativ Defavorizate/

Lista localităţilor din Zonele Defavorizate de Condiţii Naturale Specifice prezentate în anexă.

TOTAL 100 Punctaj minim: 15 puncte

Verificarea dosarului cererii de finanţare

1. VERIFICAREA CONFORMITĂŢII CERERII DE FINANŢARE

Verificarea conformităţii Cererii de finanţare şi a anexelor acesteia se realizează pe baza „Fişei de verificare” afişată la sediul OJPDRP. Controlul conformităţii constă în verificarea Cererii de finanţare:

dacă este corect completată;

dacă este prezentată atât în format tipărit, cât şi în format electronic;

dacă anexele tehnice şi administrative cerute sunt prezente în două exemplare: un original şi o copie, precum şi valabilitatea acestora (dacă este cazul).

17

În cazul în care expertul verificator descoperă o eroare de formă, proiectul nu este considerat neconform. Erorile de formă sunt erorile făcute de către solicitant în completarea cererii de finanţare care sunt descoperite de experţii verificatori ai SVCF-OJPDRP, dar care, cu ocazia verificării conformităţii, pot fi corectate de către aceştia din urmă pe baza unor dovezi/informaţii prezentate explicit în documentele anexate Cererii de finanţare. Solicitantul este invitat să revină la sediul OJPDRP după evaluarea conformităţii (în aceeaşi zi) pentru a fi înştiinţat dacă cererea de finanţare este conformă sau, în caz contrar, i se explică cauzele neconformităţii. Solicitantul are obligaţia de a lua la cunoştinţă prin semnarea fişei de verificare a conformităţii. În cazul în care solicitantul nu acceptă să depună şi documentele originale, acestea vor fi verificate de expert la finalizarea verificării conformităţii, în prezenţa solicitantului. Aceeaşi cerere de finanţare poate fi declarată neconformă de maximum două ori pentru aceeaşi licitaţie de proiecte. După verificare pot exista două variante:

Cererea de finanţare este declarată neconformă; Cererea de finanţare este declarată conformă. Dacă Cererea de finanţare este declarată conformă, se trece la următoarea etapa de verificare.

2. VERIFICAREA ELIGIBILITĂŢII CERERII DE FINANŢARE.

Verificarea criteriilor de eligibilitate se efectuează de către:

OJPDRP pentru cererile de finanţare care conţin proiecte ale beneficiarilor privaţi fără lucrări de construcţii-montaj; CRPDRP pentru cererile de finanţare care conţin proiecte ale beneficiarilor privaţi cu lucrări de construcţii-montaj şi pentru cererile de finanţare depuse de către beneficiarii publici; APDRP - nivel central - pentru cererile de finanţare verificate prin sondaj. Verificarea eligibilităţii tehnice şi financiare constă în:

verificarea eligibilităţii solicitantului;

verificarea criteriilor de eligibilitate şi selecţie;

verificarea bugetului indicativ al proiectului;

verificarea studiului de fezabilitate şi a tuturor documentelor anexate; Verificarea este facută pe baza documentelor provenite de la solicitant.

Atenţie!

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit îşi rezervă dreptul de a solicita documente sau informaţii suplimentare, dacă pe parcursul verificărilor şi implementării proiectului se constată de catre APDRP că este necesar.

3. VERIFICAREA PE TEREN A CERERILOR DE FINANŢARE

Verificarea pe teren se realizează de către:

OJPDRP – pentru cererile de finanţare depuse de către beneficiarii privaţi; CRPDRP – pentru cererile de finanţare depuse de către beneficiarii publici; APDRP – nivel central - pentru cererile de finanţare verificate prin sondaj. Scopul verificării pe teren este de a controla datele şi informaţiile cuprinse în anexele tehnice şi administrative cu elementele existente pe amplasamentul propus. Expertul compară verificarea anumitor criterii de eligibilitate pe baza documentelor (etapa verificării de birou) cu realitatea, pentru a se asigura de corectitudinea răspunsurilor. În urma acestor verificări pot exista două situaţii:

proiectul este neeligibil;

proiectul este eligibil şi va avea un punctaj.

18

4. SELECŢIA PROIECTELOR

Măsura va beneficia de o alocare financiară anuală. Alocarea financiară publică a măsurii, aferentă anului 2008 este de 347.139.763 Euro. Numărul maxim al sesiunilor de depunere şi evaluare a proiectelor ce pot avea loc anual, este stabilit de Comitetul de Monitorizare. Pentrul anul 2008, numărul maxim de sesiuni este de şapte, folosindu-se următorul algoritm:

şase sesiuni de depunere a proiectelor se vor organiza lunar, începând cu luna martie 2008;

cea de-a şaptea sesiune de depunere a proiectelor va fi una de regularizare a sumelor rămase neangajate din sesiunile de depunere anterioare şi va avea loc în ultima parte a anului 2008. Prima sesiune de depunere şi evaluare a proiectelor va avea loc în perioada 03 – 28 martie 2008. După parcurgerea sesiunilor de depunere şi de evaluare-selectare a proiectelor propuse pentru anul 2008, în cazul în care mai rămân proiecte fără finanţare, acestea vor fi restituite potenţialilor beneficiari în vederea revizuirii şi reluării etapei de depunere. În cazul în care valoarea anuală alocată pentru măsură nu se angajeaza în totalitate, cu diferenţa se va suplimenta alocarea financiară a anului următor. Pentru măsura 121 „Modernizarea exploataţiilor agricole” este prevăzut un prag minim de punctaj sub care nici un proiect nu va fi finanţat.

19

Anexa 1

Descrierea standardelor comunitare în vigoare

Nr.

Standardul

Legislaţia UE

Legislaţia naţională

Data la care

Data la care se

Tipuri de investiţii

crt.

standardul devine obligatoriu

încheie perioada de graţie*

1.

Protecţia apelor împotriva

Directiva Consiliului 91/676/CEE din

Hotărârea nr. 964/2000 din 13

01.01.2007

31.12.2010

  • a. Construirea şi/sau modernizarea clădirilor

poluării cu nitraţi din surse

12 decembrie 1981 privind protecţia

oct. 2000 privind aprobarea

utilizate pentru producţia agricolă la nivel de

agricole.

apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole -Art.4 şi 5

Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva

fermă, în vederea protecţiei apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole;

Corigenda la Regulamentul (CE) nr.

poluării cu nitraţi proveniţi din

  • b. Achiziţionarea de noi maşini, utilaje,

1463/2006 care amendează Regulamentul (CE) nr.1698/2005.

surse agricole cu modificările şi completările ulterioare.

echipamente, accesorii necesare pentru transportul, depozitarea şi utilizarea biomasei/gunoiului de grajd pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole.

2.

Prevenirea şi controlul

Directiva Consiliului nr. 96/61/CE

Ordonanţa de Urgenţă nr. 152

01.01.2007

Datele la care se

  • a. Construirea şi/sau modernizarea clădirilor

integrat al poluării, respectiv

privind prevenirea şi controlul integrat

din 10 noiembrie 2005

încheie perioada

utilizate pentru producţia agricolă la nivel de

reducerea emisiilor în aer, apă şi sol precum gestionarea

al poluării.

privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, cu

de graţie coincide cu data limită şi

fermă, inclusiv a celor utilizate pentru protecţia mediului împotriva poluării;

deşeurilor.

operatorii stabiliţi

  • b. Achiziţionarea de noi maşini, utilaje,

modificările şi completările ulterioare.

prin negociere cu Comisia UE, respectiv 31.12.2008 până la 31.12.2013

echipamente, accesorii pentru scopuri agricole, inclusiv a celor utilizate pentru protecţia mediului.

3.

Standarde privind comercializarea de ouă.

Regulamentul (CE) nr. 1907/1990; Regulamentul (CE) nr. 2295/2003; Regulamentul (CE) nr. 1028/ 2006; Regulamentul (CE) nr. 557/2007.

Legislaţie naţională în curs de abrogare, în vederea aplicării directe a regulamentelor comunitare.

01.01.2007

01.01.2007

Achiziţionarea de echipamente tehnologice pentru marcarea ouălor în vederea ambalării.

4.

Îndeplinirea standardelor

Regulamentul (CE) nr. 852/2004

Legislaţie naţională în curs de

01.01.2007

01.01.2007

  • a. Construirea şi/sau modernizarea clădirilor pentru

pentru lapte crud.

Regulamentul (CE) nr. 853/2004

abrogare, în vederea aplicării

producţia şi/sau depozitarea laptelui de vacă,

Regulamentul (CE) nr. 854/2004.

directe a regulamentelor

inclusiv cele utilizate pentru protecţia mediului;

comunitare.

  • b. Achiziţionarea de noi maşini, utilaje,

echipamente, acesorii pentru producţia şi/sau depozitarea laptelui de vacă, pentru transport,

inclusiv cele utilizate pentru protecţia mediului.

5.

Îndeplinirea standardelor

Regulamentul (CE) nr. 1148/2001.

Ordinul nr. 592/24 august

06.10.2006

06.10.2009

  • a. Construirea şi/sau modernizarea clădirilor

de comercializare la

2006 privind efectuarea

utilizate pentru colectarea, păstrarea şi

legume şi fructe proaspete.

controlului de conformitate cu standardele de

comercializarea legumelor şi fructelor proaspete;

comercializare la legumele

  • b. Achiziţionarea de noi maşini, utilaje,

şi fructele proaspete, cu

echipamente pentru sortare, ambalare, răcire şi

modificările şi completările ulterioare.

depozitare a legumelor şi fructelor proaspete.

20

6.

Standarde minime pentru

Dir e c ti va

Co n si li u l ui

n r.

Ordinul nr. 136 din 16 iunie

18.08.2006

18.08.2009

a.Construirea şi/sau modernizarea clădirilor

protecţia găinilor

1999/74/CE.

  • 2006 pentru aprobarea

utilizate pentru protecţia găinilor ouătoare,

ouătoare.

Normei sanitare veterinare privind standardele minime

inclusiv a celor utilizate pentru protecţia mediului;

pentru protecţia găinilor

  • b. Achiziţionarea de noi maşini, utilaje,

ouătoare, cu modificările şi completările ulterioare.

echipamente pentru protecţia găinilor ouătoare, inclusiv a celor utilizate pentru protecţia

mediului.

7.

Principii şi cerinţe

Regulamentul Parlamentului

Legea nr. 150 din 14 mai

01.01.2007

01.01.2007

  • a. Construirea şi/sau modernizarea clădirilor

generale ale legislaţiei în

European şi al Consiliului (CE) nr.

  • 2004 privind siguranţa

utilizate pentru producţie şi comercializare a

domeniu alimentar, de

178/2002 din 28 ianuarie 2002 de

alimentelor şi a hranei pentru

produselor alimentare şi a hranei pentru

înfiinţare a Autorităţii

stabilire a principiilor şi cerinţelor

animale – Republicare.

animale;

Europene a Securităţii

generale ale legislaţiei în domeniul

  • b. Achiziţionarea de noi maşini, utilaje,

Alimentare şi de stabilire a procedurilor referitoare la securitatea produselor alimentare în toate etapele producerii, prelucrării şi distribuţiei.

alimentar, de înfiinţare a Autorităţii Europene a Securităţii Alimentare şi de stabilire a procedurilor referitoare la securitatea produselor alimentare.

echipamente pentru îmbunătăţirea producţiei, procesării şi comercializării produselor alimentare, precum şi a hranei pentru animale, incluzând: ambalare, răcire, refrigerare, uscare şi depozitare.

8.

Standarde minime pentru

Dir e c ti va Con sili u lu i n r.

Norma sanitară veterinară

19.02.2006

19.02.2006

  • a. Construirea/modernizarea clădirilor utilizate

protecţia viţeilor.

91/629/CEE din 19 noiembrie

ce stabileşte standarde

pentru protecţia viţeilor, inclusiv a celor

  • 1991 de stabilire a normelor

minime pentru protecţia

utilizate pentru protecţia mediului;

viţeilor aprobată prin Ordinul

  • b. Achiziţionarea/instalarea de noi maşini,

minime de protecţie a viţeilor- art.3 şi 4.

preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 72/15.08.2005, cu modificările şi completările ulterioare.

utilaje, echipamente pentru protecţia viţeilor, inclusiv a celor utilizate pentru protecţia mediului.

9.

Standarde minime pentru

Dir e c ti va Con sili u lu i n r.

Norma sanitară veterinară

01.01.2007

01.01.2010

  • a. Construirea/modernizarea clădirilor utilizate

protecţia porcilor.

91/630/CEE din 19 noiembrie

care stabileşte standarde

pentru protecţia porcilor, inclusiv a celor

  • 1991 de stabilire a normelor

minime pentru protecţia

utilizate pentru protecţia mediului;

minime de protecţie a porcilor-

porcinelor aprobată prin

  • b. Achiziţionarea/instalarea de noi maşini,

art.3 şi 4 alin. (1).

 

Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 202/25.08.2006, cu modificările şi completările ulterioare.

utilaje, echipamente pentru protecţia porcilor, inclusiv a celor utilizate pentru protecţia mediului.

21

10.

Standarde minime pentru protecţia animalelor din crescătorii.

Directiva Consiliului nr. 98/58/CE din 20 iulie 1998 privind protecţia animalelor din crescătorii - art.4

Norma sanitară veterinară privind protecţia animalelor de fermă aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 75/15.08.2005, cu modificările şi completările ulterioare.

  • 25.05.2005 25.05.2008

 

a. Construirea/modernizarea clădirilor utilizate pentru protecţia animalelor din crescătorii, inclusiv a celor utilizate pentru protecţia mediului. b. Achiziţionarea de noi maşini, utilaje, echipamente pentru protecţia, animalelor din crescătorii, inclusiv a celor utilizate pentru protecţia mediului.

11.

Standarde privind protecţia şi bunăstarea animalelor în timpul transportului.

Regulamentul (CE) nr. 1/2005

Ordin nr. 83 din 31 martie 2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind respectarea condiţiilor de bună star e a animalelor pe durata transportului, cu modificările şi completările ulterioare.

  • 01.01.2007 01.01.2007

 

Achiziţionarea de noi mijloace de transport specializate, echipamente necesare pentru îmbunătăţirea condiţiilor privind bunăstarea animalelor în timpul transportului.

12.

Puritatea seminţelor de cereale.

Directiva nr. 66/402/CEE privind comercializarea seminţelor de cereale.

Ordin nr.1262/2005 pentru aprobarea regulilor şi normelor tehnice privind producerea în vederea comercializării, controlul, ce rtifi c a r e a ca lit ă ţii şi comercializarea seminţelor de cereale, modificat şi completat prin Ordinul nr.

  • 14.04.2007 14.04.2010

 

Achiziţionarea de noi maşini, utilaje, echipamente pentru respectarea cerinţelor privind puritatea fizică a seminţelor de cereale.

149/2007.

13.

Puritatea seminţelor de plante furajere.

Directiva nr. 66/401/CEE privind comercializarea seminţelor de plante furajere.

Ordin nr.1263/2005 pentru aprobarea regulilor şi normelor tehnice privind producerea în vederea comercializării, controlul, ce rtifi c a r e a ca lit ă ţii şi comercializarea seminţelor de plante furajere, modificat şi completat prin Ordinul nr.148/2007

  • 21.04.2007 21.04.2010

 

Achiziţionarea de noi maşini, utilaje, echipamente pentru respectarea cerinţelor privind puritatea fizică a seminţelor de plante furajere.

22

14.

Puritatea seminţelor de plante oleaginoase şi textile.

Directiva Consiliului nr. 2002/57/CE privind comercializarea seminţelor de plante oleaginoase şi textile.

Ordin nr.1264/2005 pentru aprobarea regulilor şi normelor tehnice privind producerea în vederea comercializării, controlul, ce rtifi c a r e a ca lit ă ţii şi comercializarea seminţelor de plante oleaginoase şi textile, modificat şi completat prin Ordinul nr.

  • 23.04.2007 23.04.2010

 

Achiziţionarea de noi maşini, utilaje, echipamente pentru respectarea cerinţelor privind puritatea fizică a seminţelor de plante oleaginoase şi textile.

150/2007

15.

Puritatea seminţelor de legume.

Directiva Consiliului nr. 2002/55/CE privind comercializarea seminţelor de legume.

Ordin nr.1366/2005 pentru aprobarea regulilor şi normelor tehnice privind producerea în vederea comercializării, controlul, certificarea calităţii şi comercializarea seminţelor de legume, modificat şi completat prin Ordinulnr. 433/2007

  • 01.07.2007 01.07.2007

 

Achiziţionarea de noi maşini, utilaje, echipamente pentru respectarea cerinţelor privind puritatea fizică a seminţelor de legume.

16.

Puritatea seminţelor de sfeclă.

Directiva Consiliului nr. 2002/54/CE privind comercializarea seminţelor de sfeclă.

Ordin nr. 1265/2005 pentru aprobarea regulilor şi normelor tehnice privind producerea în vederea comercializării, controlul, certificarea calităţii şi comercializarea seminţelor de sfeclă, modificat şi completat prin Ordinul nr.

  • 13.04.2007 13.04.2010

 

Achiziţionarea de noi maşini, utilaje, echipamente pentru respectarea cerinţelor privind puritatea fizică a seminţelor de sfeclă.

147/2007

17.

Puritatea cartofului pentru sămânţă.

Directiva Consiliului nr. 2002/56/CE privind comercializarea cartofului pentru sămânţă

Ordin nr.1266/2005 pentru aprobarea regulilor şi normelor tehnice privind producerea în vederea comercializării, controlul, certificarea calităţii şi comercializarea cartofilor pentru sămânţă cu modificările şi completările ulterioare.

  • 06.02.2006 06.02.2009

 

Achiziţionarea de noi maşini, utilaje, echipamente pentru respectarea cerinţelor privind puritatea fizică a cartofului pentru sămânţă.

23

18.

Puritatea materialului de înmulţire vegetativă a viţei de vie.

Directiva Consiliului 68/193/CEE privind comercializarea materialului săditor pentru înmulţirea viţei de vie.

Ordin nr. 1267/2005 pentru aprobarea regulilor şi normelor tehnice privind producerea în vederea comercializării, controlul, certificarea calităţii şi comercializarea materialului de înmulţire vegetativă a viţei de vie, modificat şi completat prin Ordinul nr. 8/2006

  • 28.03.2006 28.03.2009

 

Achiziţionarea de noi echipamente şi tehnologii necesare pentru verificarea purităţii fizice a materialului săditor pentru înmulţirea viţei de vie.

19.

Puritatea materialului de înmulţire şi plantare fructifer.

Directiva Consiliului nr. 92/34/CEE privind comercializarea materialului de înmulţire şi plantare fructifer.

Ordin nr.1295/2005 pentru aprobarea regulilor şi normelor tehnice privind producerea în vederea comercializării, controlul, certificarea calităţii şi comercializarea materialului de înmulţire şi plantare fructifer, modificat şi completat prin Ordinul nr.

  • 28.03.2006 28.03.2009

 

Achiziţionarea de noi echipamente şi tehnologii necesare pentru verificarea şi asigurarea purităţii fizice a materialului de înmulţire şi plantare fructifer.

8/2006

20.

Puritatea materialului de înmulţire a plantelor ornamentale.

Directiva Consiliului nr. 98/56/CE privind comercializarea materialului de înmulţire al plantelor ornamentale.

Ordin nr. 1268/2005 pentru aprobarea regulilor şi normelor tehnice privind producerea în vederea comercializării, controlul, certificarea calităţii şi comercializarea materialului de înmulţire al plantelor ornamentale, modificat şi completat prin Ordinul nr.

  • 28.03.2006 28.03.2009

 

Achiziţionarea de noi echipamente şi tehnologii necesare pentru verificarea şi asigurarea purităţii fizice a materialului de înmulţire a plantelor ornamentale.

8/2006

21.

Puritatea materialului de înmulţire şi plantare legumicol, altul decât seminţele.

Directiva Consiliului nr. 92/33/CEE p ri v i n d c ome r c i a l i z a r e a materialului de înmulţire şi plantare legumicol, altul decât seminţele.

Ordin nr. 1269/2005 pentru aprobarea regulilor şi normelor tehnice privind producerea în vederea comercializării, controlul, ce rtifi c a r e a ca lit ă ţii şi comercializarea materialului de înmulţire şi plantare legumicol, altul decât seminţele, modificat şi completat prin Ordinul nr.

  • 01.07.2007 01.07.2010

 

Achiziţionarea de noi echipamente şi tehnologii necesare pentru verificarea şi asigurarea purităţii fizice a materialului de înmulţire şi plantare legumicol, altul decât seminţele.

432/2007

24

22.

Utilizarea produselor de

Directiva Consiliului nr.

Hot ăr âr e a Guve rnul ui

01.01.2007

01.01.2007

  • a. Construirea/modernizarea spaţiilor utilizate

protecţia plantelor.

91/414/CEE privind introducerea

nr.1559/2004 privind

pentru păstrarea şi depozitarea produselor de

pe piaţă a produselor de protecţia

procedura de omologar e a

protecţia plantelor.

plantelor.

produselor de protecţia

  • b. Achiziţionarea/instalarea de noi maşini,

plantelor în vederea plasării pe piaţă şi a utilizării lor pe teritoriul României, modificată şi completată prin Hotărârea Guvernului nr. 628/2006

utilaje, echipamente pentru utilizarea produselor de protecţia plantelor

*Data încheierii perioadei de graţie este în conformitate cu Regulamnetul (CE)1698/2005. Sprijinul este acordat pentru investiţii cu scopul de a se conforma standardelor comunitare într-o perioadă de maxim 36 de luni de la data la care standardul devine obligatoriu pentru exploaţia agricolă. Sfârşitul anului 2010 este data limită de acordare a sprijinului în cadrul măsurii 121 „Modernizarea exploataţiilor agricole" pentru implementarea Directivei Consiliului 91/676/CEE privind protecţia apelor împotriva poluării cauzate de nitraţi proveniţi din surse agricole.

După expirarea perioadei de graţie în timpul căreia standardele sunt considerate ca standarde comunitare nou introduse, toate standardele menţionate în tabelul de mai sus vor fi eligibile pentru sprijin ca standarde existente şi vor avea o perioadă de graţie de 36 de luni de la instalare, pentru tinerii fermieri care primesc sprijin prin măsura 112.

Justificare referitoare la necesitatea sprijinului pentru standardele comunitare nou introduse

 

Sprijinul pentru standardele comunitare nou introduse este acordat agricultorilor pentru a li se permite o perioadă de timp corespunzătoare pentru a se pregăti în scopul îndeplinirii conformităţii cu standardele. Deşi termenul limită pentru adoptarea majorităţii standardelor a fost până la data aderării, s-a constatat faptul că pregătirea necesită un timp mai îndelungat. În plus, pentru îndeplinirea standardelor este necesară o sursă financiară semnificativă, care implică desfăşurarea de activităţi economice fără obţinere de venituri, şi din acest motiv agricultorii nu-şi pot permite să realizeze astfel de investiţii. Introducerea celor mai multe dintre standardele din listă va contribui la protecţia mediului. Acest lucru demonstrează că este necesar ca agricultorii să fie sprijiniţi pentru realizarea acestor investiţii. Principala posibilitate de a sprijini agricultorii este PNDR 2007- 2013. În perioada de graţie de trei ani acordată pentru îndeplinirea conformităţii cu standardele menţionate, agricultorii pot solicita sprijin şi îşi pot finaliza investiţiile necesare pentru conformitatea cu aceste standarde.

25

Anexa 2

 

COEFICIENŢI DE TRANSFORMARE PENTRU CALCULUL UDE

 
 

A. Ferma vegetala

Nr.

Suprafaţa

crt.

Cultura

(ha)

UDE/ha

UDE

  • 1. Grâu comun şi spelt

 

0.280

0.000

  • 2. Secară

 

0.084

0.000

  • 3. Orz

 

0.246

0.000

  • 4. Ovăz

 

0.085

0.000

  • 5. Porumb boabe

 

0.213

0.000

 
  • 6. Alte cereale

0.085

0.000

  • 7. Mazăre, fasole de câmp şi lupin dulce

 

0.287

0.000

  • 8. Linte, năut şi măzăriche

 

0.195

0.000

  • 9. Alte culturi proteice recoltate uscate

 

0.195

0.000

  • 10. Cartofi

 

1.174

0.000

  • 11. Sfecla de zahăr

 

0.547

0.000

  • 12. Rădăcini furajere şi napi

 

0.486

0.000

  • 13. Tutun

 

1.228

0.000

  • 14. Hamei

 

0.417

0.000

  • 15. Legume proaspete

 

2.257

0.000

  • 16. Pepeni

 

2.883

0.000

  • 17. Căpşuni

 

17.481

0.000

  • 18. Plante furajere - pajişti temporare

 

0.168

0.000

  • 19. Plante furajere

 

0.178

0.000

  • 20. Alte furajere verzi

 

0.325

0.000

 
  • 21. Alte culturi

0.128

0.000

  • 22. Rapiţa şi napi

 

0.175

0.000

  • 23. Floarea soarelui

 

0.173

0.000

  • 24. Soia

 

0.213

0.000

  • 25. Seminţe de in (ulei de in)

 

0.144

0.000

  • 26. Alte culturi de seminţe oleaginoase

 

0.144

0.000

  • 27. In

 

0.357

0.000

  • 28. Cânepa

 

0.375

0.000

  • 29. Alte culturi textile

 

0.310

0.000

  • 30. Grădini de zarzavat

 

0.850

0.000

  • 31. Fâneţe permanente şi păşuni

 

0.050

0.000

  • 32. Plantaţii de fructe şi boabe

 

2.125

0.000

  • 33. Plantaţii de fructe şi boabe - nuci

 

0.810

0.000

  • 34. Viţa de vie - vin de calitate

 

1.749

0.000

  • 35. Viţa de vie - alte vinuri

 

1.374

0.000

  • 36. Viţa de vie - struguri de masă

 

1.867,00

0.000

  • 37. Pepiniere

 

1.133

0.000

  • 38. Alte culturi permanente

 

1.306

0.000

 

TOTAL UDE DIN PRODUCŢIA VEGETALĂ

 

0.000

26

 

STRUCTURA PRODUCŢIEI ZOOTEHNICE ŞI CALCULUL UDE

 
 

B. Ferma zootehnică

Nr.

Număr

 

crt.

Animale/păsări

capete

UDE/cap

UDE

  • 1. Ecvidee (cai, măgari, catâri, etc)

 

0.071

0.000

  • 2. Bovine sub 1 an

 

0.061

0.000

  • 3. Bovine sub 2 ani - masculi

 

0.095

0.000

  • 4. Bovine sub 2 ani - femele

 

0.069

0.000

  • 5. Bovine sub 2 ani şi mai mari – masculi

 

0.089

0.000

  • 6. Juninci, 2 ani şi mai mari

 

0.114

0.000

  • 7. Vaci de lapte

 

0.261

0.000

  • 8. Bovine de 2 ani şi mai mari

 

0.028

0.000

  • 9. Oi - femele pentru reproducere

 

0.008

0.000

  • 10. Oi - alte categorii

 

0.008

0.000

  • 11. Capre - femele pentru reproducere

 

0.033

0.000

  • 12. Capre - alte categorii

 

0.011

0.000

  • 13. Purceluşi sub 20 kg.

 

0.057

0.000

  • 14. Scroafe pentru reproducere

 

0.243

0.000

  • 15. Porci - alte categorii

 

0.140

0.000

  • 16. Păsări, broileri - 100 cap.

 

0.450

0.000

  • 17. Găini ouătoare - 100 cap.

 

0.596

0.000

  • 18. Curcani - 100 cap.

 

0.576

0.000

  • 19. Raţe - 100 cap.

 

0.328

0.000

  • 20. Gâşte - 100 cap.

 

0.878

0.000

  • 21. Alte păsări - 100 cap.

 

0.213

0.000

  • 22. Iepuri (femele pentru reproducere )

 

0.001

0.000

  • 23. Stupi

 

0.083

0.000

 

TOTAL UDE DIN PRODUCŢIA ZOOTENICĂ

 

0.000

TOTAL UDE DIN PRODUCŢIA VEGETALĂ ŞI ZOOTEHNICĂ

 

0.000

CATEGORIE FERMĂ (pe baza numărului de UDE

 
 

calculat anterior)

Fermă de subzistenţă

 

UDE - Unitate Dimensiune Economică 1 UDE - 1200 EURO Fermă de semi-subzistenţă între 2 - 8 UDE

27

Axa 2 - Nivelul plăţilor

 

Măsura

Perioada

Plata

Cod

Denumire

Pachete

(€/ha)

211

Sprijin pentru zona montană defavorizată

 

2007-2013

50

212

Sprijin pentru zone defavorizate

Zone Semnificativ Defavorizate

2008-2013

90

– altele decât zona montană

Zone Defavorizate de condiţii naturale Specifice

2008-2013

60

213

Plăţi Natura 2000 pentru terenuri agricole

2010-2013

-

214

Plăţi pentru agro-mediu

Pajişti cu Înaltă Valoare Naturală

2008-2013

124

Practici agricole tradiţionale în zonele HNV

2008-2013

58

Pajişti Importante Pentru Păsări (Crex crex)

2008-2013

209

Pajişti Importante Pentru Păsări (Lanius minor şi Falco vespertinus)

2008-2013

101

Culturi verzi

2008-2013

130

221

Prima împădurire a terenurilor agricole

2008-2013

-

223

Prima împădurire a terenurilor non-agricole

2010-2013

-

224

Plăţi Natura 2000 pentru terenuri forestiere

2010-2013

-

28

  • I. FERMA LEGUMICOLĂ

Pentru înfiinţarea unei ferme legumicole de 2 ha s-au avut în vedere următoarele elemente specifice:

  • - suprafaţa cultivată se află în proprietate, arendă sau concesionare;

  • - pentru efectuarea lucrărilor mecanizate se apelează la închirierea mijloacelor necesare

de la prestatorii de servicii;

  • - în perioada de vârf de lucrări se utilizează forţă de muncă sezonieră.

Elementele tehnico-economice avute în vedere la înfiinţarea fermei legumicole de 2 ha au fost următoarele:

  • - structura culturilor;

  • - producţia medie programată şi producţia totală;

  • - rotaţia culturilor în asolament;

  • - devizele tehnologice pe culturi;

  • - bugetele de venituri şi cheltuieli pe culturi şi pe total exploataţie;

  • - nivelul principalilor indicatori economici şi rentabilitatea pe total exploataţie.

În cadrul exploataţiei legumicole de 2 ha, în regim irigat, speciile cultivate au deţinut o pondere

egală, cele 2 ha fiind împărţite în patru parcele de 5000 m 2 fiecare. Asolamentul (tabelul 2) durează 4 ani. Pentru grădinile de lângă casă sau microferme se poate utiliza schema unui asolament conform tabelului 3. Producţiile totale la culturile cuprinse în structură rămân constante (tabelele 4 – 7). Devizele tehnologice pe culturi sunt prezentate în tabelele 10 – 22. Bugetele de venituri şi cheltuieli ale culturilor din exploataţie se regăsesc în tabelele 23 - 39.

Tabelul 2

Asolament pentru o fermă legumicolă de 2 ha - cu suprafeţe egale ale solelor.

SOLA

A

N

U

L

 

2007

2008

2009

2010

I.

Solanacee

Bulboase +

 

Vărzoase

Cucurbitacee

II.

Bulboase + rădăcinoase

Vărzoase

Cucurbitacee

 

Solanacee

III.

Vărzoase

Cucurbitacee

 

Solanacee

Bulboase + rădăcinoase

IV.

Cucurbitacee

Solanacee

Bulboase + rădăcinoase

Vărzoase

 

Tabelul 3

 
 

Schemă de asolament în grădinile de lângă casă şi microferme.

 

ANUL

 

PARCELA

1.

2.

3.

 

Tomate, ardei, pătlăgele vinete

Legume pentru rădăcini

 

Varză timpurie + culturi

I.

tuberizate şi cele pentru bulbi

 

succesive

 

Legume pentru rădăcini tuberizate

Varză timpurie + culturi

 

Tomate, ardei, pătlăgele vinete

II.

şi cele pentru bulbi

succesive

 
 

Varză timpurie + culturi succesive

Tomate, ardei, pătlăgele vinete

 

Legume pentru rădăcini

III.

tuberizate şi cele pentru bulbi

29

Tabelul 4

Exploataţie legumicolă 2 ha, în regim irigat, zona de câmpie - Varianta 1

Culturile

Suprafaţa

Ponderea

Producţia medie

Producţia totală

ha

%

t/ha

t

Tomate vară - toamnă

0,5

25

45

22,5

Morcov

0,5

25

20

10

Salată +

20

10

Varză de toamnă

0,5

25

45

22,5

Pepeni verzi

0,5

25

30

15

TOTAL

2

100

-

-

 

Tabelul 5

Exploataţie legumicolă 2 ha, în regim irigat, zona de câmpie - Varianta 2

Culturile

Suprafaţa

Ponderea

Producţia medie

Producţia totală

ha

%

t/ha

t

Ardei gras

0,5

25

25

12,5

Ţelină

0,5

25

35

17,5

Conopidă

0,5

25

30

15

Pepeni verzi

0,5

25

30

15

TOTAL

2

100

-

-

 

Tabelul 6

Exploataţie legumicolă 2 ha, în regim irigat, zona de câmpie - Varianta 3

Culturile

Suprafaţa

Ponderea

Producţia medie

Producţia totală

ha

%

t/ha

t

Vinete

0,5

25

55

22,5

Ceapă semănată

0,5

25

25

12,5

Salată +

20

10

Varză de toamnă

0,5

25

45

22,5

Castraveţi

0,5

25

37

18,5

TOTAL

2

100

-

-

Tabelul 7

Exploataţie legumicolă 2 ha, în regim irigat, zona de câmpie - Varianta 4

Culturile

Suprafaţa

Ponderea

Producţia medie

Producţia totală

ha

%

t/ha

t

Ardei lung

0,5

25

25

12,5

Usturoi

0,5

25

7

3,5

Conopidă

0,5

25

30

15

Castraveţi

0,5

25

37

18,5

TOTAL

2

100

-

-

30

II. TEHNOLOGIA GENERALĂ A CULTIVĂRII PLANTELOR LEGUMICOLE

  • 1. CLASIFICAREA PLANTELOR LEGUMICOLE

Speciile legumicole se clasifică după: originea geografică, apartenenţa botanică, durata de viaţă, criterii tehnologice, părţile lor comestibile.

  • 1.1. Clasificarea plantelor legumicole după originea geografică

Se bazează pe localizarea genezei speciilor şi răspândirea lor în mai multe geocentre dintre care 9 sunt specifice plantelor legumicole:

  • - Mediteranean (ceapa, morcovul, pătrunjelul, sfecla, mazărea, etc.);

  • - Asiatic (usturoiul, spanacul, bobul, pepenii galbeni, varza, etc.);

  • - Chino-Japonez (fasole, ridichi);

  • - America Centrală şi de Sud (dovlecelul, tomatele, ardeii);

  • - Hindustan (vinetele, castraveţii).

    • 1.2. Clasificarea botanică a plantelor legumicole

  • - Basidiomycetes (Agaricum şi Pleurotus);

  • - Dicotiledonatae (Beta, Spinacia, Phaseolus, Pisum, Vicia, Daucus, Petroselinum, Apium, Coriandrum, Anethum, Brassica, Cucumis, Cucurbita, Lycopersicum, Capsicum, Solanum, Cicorium);

  • - Monocotiledonatae (Allium, Asparagus), cu sutele de specii şi zeci de mii de soiuri, din care numai unele se cultivă pe suprafeţe mari şi au importanţă tehnico-economică.

    • 1.3. Clasificarea plantelor legumicole după durata de viaţă

După durata de viaţă plantele legumicole se împart:

  • - legume anuale (castraveţi, tomate, mazăre, fasole etc.);

  • - specii de legume bienale (pătrunjel, morcov, varză, ceapă ceaclama etc.),

  • - specii de legume trienale (ceapa din arpagic);

  • - specii de legume perene (hreanul, sparanghelul, leuşteanul etc.). Speciile bienale îşi formează în primul an părţile vegetative şi în al doilea an tulpinile florale, fructele şi seminţele.

    • 1.4. Clasificarea plantelor legumicole după părţile lor comestibile

În funcţie de faptul că sunt generative sau vegetative. Principalele părţi generative ale speciilor de legume sunt: inflorescenţa la conopidă; fructe consumate la maturitatea tehnologică la dovlecei, castraveţi, fasole, mazăre-păstăi, ardei; fructe consumate la maturitatea fiziologică (de reproducere sexuată a plantei) la tomate, pepeni, ardei; seminţe la mazăre şi fasole boabe. Părţile vegetative folosite în alimentaţia omului sunt:

31

a) părţi crescute în pământ: rădăcini îngroşate la morcovi, pătrunjel de rădăcină, sfeclă roşie; rădăcini tuberizate la hrean şi bulbi la usturoi; b) părţi vegetative crescute deasupra nivelului solului: tulpini îngroşate la gulie; tulpini false la praz; frunze de spanac, salată; muguri la varză albă. În funcţie de criteriile tehnologice, plantele legumicole se clasifică în: rădăcinoase, vărzoase, bulboase, solano-fructoase, verdeţuri, păstăioase, plante aromate, plante perene, ciuperci.

  • 1.5. Gruparea speciilor de legume după organele vegetative şi de reproducere

În care se depun substanţe nutritive, constituind părţile lor comestibile şi după tehnologiile de cultură aplicate:

  • - grupa legumelor pentru rădăcini (morcovul, pătrunjelul, păstârnacul, ţelina, ridichi, hreanul);

  • - bulbi (ceapa, usturoiul, prazul)

  • - tuberculi (cartoful, gulia);

  • - verdeţuri (spanacul, loboda, leuşteanul),

  • - muguri (varza, salata, cicoarea de vară);

  • - inflorescenţe (conopida, anghinarea);

  • - solano-fructuoase (tomate, ardei, vinete);

  • - cucurbitacee (castraveţi, pepeni galbeni şi verzi, dovlecei);

  • - păstăi (mazăre, bob, fasole);

  • - ciupercile;

  • - condimente (mărar, pătrunjel).

    • 2. ORGANOGRAFIA SPECIILOR LEGUMICOLE

Plantele legumicole prezintă o parte subterană şi o parte aeriană. Partea subterană este constituită din rădăcini cu rol fiziologic de fixare, depozitare, respiraţie şi nutriţie. Rădăcinile au forme, dimensiuni şi extindere în sol diferite în funcţie de: specie, condiţiile ecologice, agrotehnica aplicată şi de vârsta plantei. La speciile de legume rădăcinoase se produce o îngroşare secundară, rădăcina se tuberizează. La legumele vărzoase rădăcina este un pivot. Legumele solanacee au rădăcina fibroasă, fasciculată. Legumele bulboase prezintă în sol, la baza bulbului îngroşat, rădăcini fibroase superficiale. Cunoaşterea formei, dimensiunilor, dar mai ales a ariei de răspândire a rădăcinilor în sol, prezintă o importanţă capitală în vederea stabilirii cerinţelor faţă de apă şi elemente nutritive a fiecărei specii şi a fiecărui soi. Pe baza acestor date se alege tehnologia de cultură cu indicarea agrotehnicii corespunzătoare şi mai ales a normelor de udare, a numărului de udări şi a metodei de irigare . Partea aeriană este alcătuită din tulpină cu muguri, frunze, inflorescenţe, flori, fructe, seminţe. Tulpina plantelor legumicole are rol esenţial în circulaţia sevei brute şi elaborate. Mărimea ei, numărul de tulpini, gradul de ramificare diferă în funcţie de specie. Ex.: tulpina scurtă, discoidală la ceapă, îngroşată la gulie, erbacee la tomate, volubilă la fasole şi mazărea de grădină, târâtoare la castravete şi pepene.

Tulpina prezintă noduri pe care se inseră frunzele, care alternează cu internoduri. În dreptul nodurilor, la subsuoara frunzelor, se află situaţi muguri axilari, prin care se dezvoltă noi ramificaţii. Majoritatea speciilor legumicole înfloresc o dată, dar unele ca hreanul şi sparanghelul, plante legumicole perene, înfloresc de mai multe ori în viaţă. Tulpinele aeriene mor în fiecare an. Tulpinile

32

subterane ale legumelor bienale şi perene ierboase au rol de depozitare a substanţelor de rezervă, de înmulţire vegetativă şi de rezistenţă la condiţiile nefavorabile din timpul iernii. În această categorie intră rizomii (revent), tuberculii (cartof) şi bulbii (ceapa, prazul, usturoiul). Mugurii amplasaţi pe tulpini sunt alcătuiţi din complexe meristematice, care vor genera lăstari purtători de frunze, inflorescenţe, flori şi fructe. După poziţia lor pe tulpină mugurii pot fi: terminali (apicali) şi laterali (axiliari). La unele legume, partea comestibilă rezultă din depozitarea substanţelor de rezervă în mugurele terminal (căpăţânile de varză albă, varză roşie şi salată) sau în mugurii axilari (varza de Bruxelles). Frunzele unor specii sunt suculente, comestibile, bogate în săruri minerale şi vitamine (salata verde, spanacul, măcrişul). Alte specii au frunzele aromate folosite drept condimente (cimbrul, busuiocul, tarhonul, pătrunjelul, mărarul, leuşteanul). Peţiolul frunzei la unele legume s-a dezvoltat şi este suculent, fiind consumat pentru salate (ţelina de peţiol) sau compot (reventul). Inflorescenţele şi florile variază foarte mult, unele din ele fiind modificate prin selecţie şi devenind comestibile (conopida). Alcătuirea, culoarea şi forma lor variază mult. Morfologic şi fiziologic, florile plantelor legumicole sunt hermafrodite sau unisexuate. Polenizarea şi fecundarea florilor poate fi autogamă sau alogamă. Fructele sunt foarte variate ca alcătuire, mărime, formă. La unele specii ele se pot consuma crude sau preparate, la maturitatea de consum, când fructele sunt tinere (fasolea de grădină, castraveţii, vinetele) sau la maturitatea fiziologică (tomatele, pepenii, gogoşarii). Seminţele de legume au culori şi dimensiuni diverse, uneori reprezintă partea comestibilă (mazăre, linte, bob).

  • 3. PREZENTAREA PRINCIPALELOR SPECII LEGUMICOLE

În ţara noastră, cu un climat temperat, se cultivă circa 60 de specii de plante legumicole, din care 40 prezintă importanţă economică, celelalte fiind cultivate pe suprafeţe mici. Cunoaşterea sortimentului este necesară pentru stabilirea structurii culturilor pe zone şi alegerea celor mai potrivite soiuri şi hibrizi în funcţie de specializarea fermelor, de tehnologiile aplicate, de destinaţii şi de sisteme de cultură. Plantele legumicole din grupa rădăcinoaselor prezintă rădăcini îngroşate, prin depozitarea unor cantităţi însemnate de substanţa de rezervă, în special glucide substanţe energetice şi bioactive, de forme, mărimi şi culori diferite. Legumele rădăcinoase sunt plante bienale, cu excepţia ridichilor de lună şi de vară, care sunt plante anuale. În primul an rezultă părţile comestibile, iar în anul al doilea sunt culturi semincere. Suprafaţa cultivată în ţara noastră este de circa 20.000 ha. Cu excepţia ţelinei care se cultivă prin răsad, celelalte specii se cultivă prin semănat direct. Perioada critică pentru apă şi elemente nutritive este perioada de depunere a substanţelor de rezervă în rădăcini. Speciile cultivate sunt: morcov, pătrunjel pentru rădăcină, păstârnac, ţelina de rădăcină, ridichile, sfecla roşie, scorţonera. Plantele legumicole din grupa verzei deţin o pondere însemnată în alimentaţie, datorită unui conţinut ridicat în săruri minerale şi vitamine şi a efectului terapeutic manifestat faţă de unele afecţiuni. Majoritatea sunt legume bienale, cu excepţia conopidei. În primul an se formează partea comestibilă ca mugure terminal sau lateral, iar în anul al doilea se formează seminţele. În faza de formare intensă a căpăţânii plantele au cerinţe mari faţă de fertilitatea solului şi de umiditate. Varza se cultivă în general prin răsad. Din această grupă fac parte: varza albă, varza roşie, varza creaţă, varza de Bruxelles, varza de frunze, varza chinezească, conopida, broccoli, gulia.

33

Plantele legumicole din grupa solanacee datorită conţinutului în vitamine, săruri minerale şi aczii organici, ocupă 60% din suprafeţele de cultură. Ele sunt plante anuale la care se consumă fructele în diferite faze de dezvoltare. Plantele se cultivă în sistem neprotejat în câmp, în sistem protejat şi în sistem forţat şi sunt destinate consumului în stare proaspătă sau după prelucrare industrializată. Speciile cultivate: tomate, ardei, vinete. Plantele legumicole din grupa cucurbitaceelor cuprinde 6 specii: castravetele, pepenele galben, dovlecelul, dovlecelul patison, pepenele verde, dovleacul comestibil. Sunt plante anuale cu tulpini erbacee târătoare sau urcătoare. Culturile sunt înfiinţate prin semănat, iar castravetele şi prin răsad. Castravetele este pretenţios faţă de umiditatea solului şi umiditatea atmosferică, iar pepenii manifestă rezistenţă la secetă. Plantele legumicole cultivate pentru păstăi, boabe verzi şi capsule sunt reprezentate la noi de patru specii legumicole, erbacee, anuale: mazărea şi fasolea de grădină, bobul de grădină şi bamele. Ele pot fi consumate sub formă de păstăi tinere sau seminţe verzi în preparate culinare, sau conservate prin pasteurizare, congelare sau deshidratare. Plantele prezintă proprietatea de a fixa azotul atmosferic şi de a ameliora structura solului, iar vrejii pot fi folosiţi ca furaj sau îngrăşământ verde. Tulpina este erbacee, la unele soiuri ea este volubilă, agăţătoare, iar la alte soiuri tulpina este scurtă, cu poziţie erectă.

Plantele legumicole verdeţuri: salata de grădină, spanacul, cicoarea de vară, loboda de grădină, ţelina de peţiol şi frunze, sfecla pentru frunze şi peţiol, pătrunjelul pentru frunze, spanacul de Noua Zeelandă. Majoritatea sunt plante anuale cu perioada scurtă de vegetaţie, rezistente la temperaturi scăzute. Ele sunt cultivate în câmp ca şi culturi succesive sau culturi asociate, mai ales primăvara şi toamna. Iarna şi primăvara sunt în culturi forţate şi protejate în sere, solarii sau răsadniţe. Plantele legumicole condimentare: mărarul, cimbrul, asmăţuiul, busuiocul, coriandrul, fenicolul. Sunt plante erbacee anuale, rustice, de la care se folosesc frunzele crude sau uscate pentru preparate culinare sau pentru pregătirea preparatelor în industria conservelor. Plantele legumicole bulboase: ceapa comună, usturoiul, prazul, ceapa eşalotă, ceapa de Egipt, ceapa de iarnă. Speciile prezintă o valoare alimentară superioară datorită conţinutului în zaharuri, acid scorbic, săruri minerale, aminoacizi liberi, vitamine şi compuşi secundari cu rol antibiotic. Plantele legumicole perene sunt: sparanghelul la care se consumă lăstarii tineri etiolaţi sau verzi, formaţi anual din muguri vegetativi grupaţi pe rizom, cu valoare nutritivă ridicată, culturi cu durata de 10 - 15 ani; reventul prezintă ca parte comestibilă peţiolii frunzelor, care conţin hidraţi de carbon, acizi organici, vitamina C, săruri minerale, din care se prepară compoturi, cidru, dulceaţă, peltea şi marmeladă; hreanul se cultivă pentru rădăcinile puternic dezvoltate, cu gust picant, utilizate drept condiment şi conservant, bogate în glucide, vitamina C, fitoncide şi uleiuri volatile; leuşteanul este o plantă legumicole condimentară, care prezintă şi propietăţi medicinale şi care se înmulţeşte prin seminţe şi vegetativ prin despărţire de tufe. Plante legumicole de la care se consumă tuberculii şi rădăcinile tuberizate: cartoful timpuriu şi batatul. În România, consumul anual de cartofi este de 87 kg pe locuitor, din care 17 kg cartofi timpurii şi de vară. Cartoful este o plantă anuală, care dezvoltă în sol tulpini subterane, pe care cresc rădăcini subţiri şi stoloni, care prin tuberizare formează la vârf tuberculii care constituie părţile comestibile ale plantei. Rădăcinile tuberizate ale batatului se consumă sub formă variată de preparate datorită unei compoziţii biochimice superioare cartofului. Vrejii pot fi folosiţi ca furaje în hrana animalelor. Ciupercile de cultură prezintă o valoare nutritivă de excepţie datorită conţinutului ridicat în proteine, elemente minerale, glucide şi vitamine. Obiectul culturii la ciuperca Agaricus bisporus îl formează tulpinile selectate, de culoare albă, cultivate pe anumite substraturi de cultură şi temperatură.

34

  • 4. PARTICULARITĂŢILE ECOLOGICE ALE PLANTELOR

LEGUMICOLE ÎN RELAŢIILE CU FACTORII DE MEDIU ŞI DIRIJAREA ACESTORA PRIN TEHNOLOGIE

4.1. Particularităţile ecologice ale plantelor legumicole

Plantele legumicole cultivate astăzi provin din plantele sălbatice, în urma unui îndelungat proces de selecţie naturală şi artificială. Din punct de vedere ecologic, plantele legumicole provin din zone foarte diferite. Sunt cunoscute 8 centre de bază în Europa, Asia, Africa, America şi Australia. Unele specii sălbatice din care provin numeroase plante legumicole, mai există şi astăzi în stare sălbatică în zonele de origine (ex. pătlăgelele vinete în India şi Birmania, morcovul în jurul Mării Mediterane, tomatele în America centrală etc.). Importanţa originii plantelor legumicole constă din faptul că ajută la cunoaşterea în sens practic a caracterelor lor morfologice şi biologice. Astfel pot fi cunoscute cerinţele plantelor faţă de cei mai importanţi factori de mediu, precum şi condiţiile optime ce trebuie asigurate în mod practic prin sistemele de cultură pentru a fi satisfăcute în mod corespunzător aceste cerinţe, cu scopul de a obţine maximum de randament. Fiecare specie sau grupă de specii manifestă cerinţe diferite faţă de factorii de vegetaţie:

lumină, temperatură, apă, nutriţie, aer. Aceştia sunt factori esenţiali ai creşterii şi dezvoltării plantelor legumicole, care se află într-o strânsă corelaţie. Schimbarea unuia dintre ei atrage după sine şi schimbarea celorlalţi factori. De asemenea este important să se cunoască cota efectului factorilor de mediu asupra plantelor legumicole, deoarece se pot realiza modele ecologice, care constituie o treaptă de perspectivă în direcţia modelării producţiei legumicole şi în cea legată de automatizarea dirijării factorilor de mediu.

4.2. Relaţiile plantelor legumicole cu factorii de mediu

4.2.1. Lumina

Este un factor deosebit de important pentru plantele legumicole deoarece stă la baza procesului de fotosinteză. Alte procese fiziologice precum respiraţia, transpiraţia depind în foarte mare masură de prezenţa, intensitatea şi calitatea luminii. Lumina prezintă importanţă mai mare pentru culturile legumicole decât pentru cultura plantelor de câmp, deoarece eşalonarea producţiei de legume proaspete în tot cursul anului, inclusiv iarna, este condiţionată în cea mai mare masură de acest factor. Plantele legumicole au cerinţe diferite faţă de intensitatea luminii. În funcţie de aceste cerinţe,

speciile legumicole se impart în trei categorii:

  • - s p e c i i p r e t e n ţ i o a s e: tomatele, ardeiul, vinetele, pepenii, fasolea şi bamele.

Acestea au nevoie în medie de 8.000 lucşi pentru o creştere şi dezvoltare optimă;

  • - s p e c i i p u ţ i n p r e t e n ţ i o a s e: spanacul, ridichile de lună, mărarul, pătrunjelul,

reventul şi altele, care necesită radiaţie luminoasă cu intensitatea de 4.000 – 6.000 lucşi. Se pot cultiva

primăvara devreme;

  • - s p e c i i n e p r e t e n ţ i o a s e: ceapa pentru frunze, sfecla pentru frunze, loboda, care au o creştere corespunzătoare la o intensitate a luminii de 1.000 – 3.000 lucşi. Acestea pot fi cultivate cu

succes primăvara devreme şi iarna.

35

Plantele legumicole manifestă cerinţe diferite faţă de intensitatea luminii pe tot parcursul perioadei de vegetaţie. Astfel, atât plantele tinere (în faza de răsad), cât şi cele mature în perioada de înflorire şi legare a fructelor sunt deosebit de pretenţioase la intensitatea luminii. În condiţii de luminozitate scăzută, plantele se alungesc, florile nu mai leagă (avortează şi cad), iar producţia scade considerabil. Fenomenul acesta este întâlnit frecvent în spaţii acoperite (sere, solarii), primăvara devreme şi toamna târziu, când lumina este în deficit. În aceste spaţii, lumina este factorul cel mai greu de dirijat şi nu poate fi suplinit în totalitate. Plantele legumicole au cerinţe diferite şi faţă de durata perioadei de iluminare. Din acest punct de vedere se disting trei grupe:

  • - p l a n t e d e z i l u n g ă sunt cele originare din zonele mai nordice, care necesită zilnic 16 – 18 ore de iluminare. Din această grupă fac parte: salata, spanacul, ridichea de lună, morcovul,

ceapa, mărarul şi altele;

  • - p l a n t e l e d e z i s c u r t ă sunt originare din zonele sudice şi pretind zilnic 12 ore de iluminare. Dintre acestea se pot enumera: tomatele, ardeii, vinetele, fasolea, bamele, castraveţii,

pepenii;

  • - p l a n t e i n d i f e r e n t e f a ţ ă d e d u r a t a de i l u m i n a r e: diferite soiuri de tomate şi de salată.

Plantele legumicole cultivate în alte condiţii de durată a zilei de lumină îşi prelungesc perioada de vegetaţie, înfloresc şi fructifică mai târziu sau deloc, îşi schimbă habitusul etc. De aceea pentru obţinerea unor producţii bune, la plantele de la care se consumă fructele sau sunt destinate pentru producerea de seminţe trebuie asigurate condiţiile de iluminare cerute de fiecare specie în parte. Sunt situaţii când schimbarea duratei de iluminare este folositoare pentru practică. De exemplu, spanacul, ridichea de lună, unele soiuri de salată (care sunt plante de zi lungă) cultivate primăvara devreme şi toamna (deci în condiţii de zi scurtă), au o creştere puternică, dar fructifică târziu sau deloc. Aceste însuşiri sunt utile deoarece de la aceste plante se consumă părţile vegetative. Dacă aceste specii se cultivă în timpul verii emit uşor tulpini florifere, fenomen nedorit în practică. La conopidă inflorescenţa îşi menţine calitatea corespunzătoare o perioadă de timp mai lungă, atunci când aceasta se obţine la o fotoperioadă mai scurtă şi invers.

4.2.2. Temperatura

Este un factor hotărâtor care influenţează procesele vitale ale plantelor. Germinaţia seminţelor, creşterea plantelor, înflorirea, fructificarea, durata fazei de repaus, precum şi asimilaţia, respiraţia, transpiraţia şi alte procese fiziologice se petrec numai în prezenţa unei anumite temperaturi. Fiecare specie are o temperatura minimă, optimă şi maximă de vegetaţie. La temperatura optimă fotosinteza are cel mai mare randament, dacă şi ceilalţi factori sunt asiguraţi în limitele optime. Sub temperatura minimă şi peste cea maximă plantele sunt distruse în scurt timp. Cunoaşterea cerinţelor plantelor legumicole faţă de căldură are o deosebită importanţă în stabilirea zonelor de cultură a diferitelor specii, a perioadelor de înfiinţare şi desfiinţare a culturilor în câmp deschis, a stabilirii lucrărilor de îngrijire etc. În funcţie de cerinţele plantelor legumicole faţă de căldură, acestea se pot clasifica în trei grupe

principale:

  • - s p e c i i p r e t e n ţ i o a s e l a c ă l d u r ă: pepenii, castraveţii, dovleceii, vinetele,

ardeii, tomatele, fasolea, bamele etc. Necesită pentru germinarea seminţelor cel puţin 10 – 16 0 C, vegetează şi fructifică bine la 22 – 28 0 C. Acestea suportă temperaturi maxime de 35 – 40 0 C, dar sunt

distruse chiar şi la temperaturi pozitive de +1, +2, +3 0 C;

  • - s p e c i i p u ţ i n p r e t e n ţ i o a s e l a c ă l d u r ă: legumele din grupa verzei,

rădăcinoasele, bulboasele, mazărea, salata, spanacul şi altele. Germinează la temperaturi de 2 – 5 0 C,

36

iar pentru formarea părţilor comestibile necesită temperaturi moderate, de 14 – 20 0 C. Aceste plante

când sunt bine înrădăcinate suportă şi temperaturi negative;

  • - s p e c i i f o a r t e r e z i s t e n t e l a t e m p e r a t u r i s c ă z u t e cum sunt plantele perene (sparanghelul, hreanul, reventul, leuşteanul ş.a.), care rezistă în timpul iernii chiar şi la

temperaturi de -27 0 C. Plantele legumicole au