UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ

VETERINARĂ „ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAȘI

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
SPECIALIZAREA AGRICULTURĂ
ÎNVĂȚĂMÂNT LA DISTANȚĂ

PROIECT DE DIPLOMĂ

Coordonator științific,
Conf. Univ. dr. Aglaia MOGÂRZAN
Absolvent,
Cosmin OPREA

IAȘI
2021
 UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ „ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAȘI

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
SPECIALIZAREA AGRICULTURĂ
ÎNVĂȚĂMÂNT LA DISTANȚĂ

CONSERVAREA ȘI PĂSTRAREA PRODUSELOR AGRICOLE

VEGETALE LA SILOZUL DE LA S.C. COMCEREAL VRANCEA S.A.,
LOCALITATEA FOCȘANI JUDEȚUL VRANCEA

Conducător științific,
Conf. Univ. Dr. Aglaia MOGÂRZAN

Absolvent,
Cosmin OPREA

IAȘI
2021
 CUPRINS

LISTA FIGURILOR………………………………………………………………………….7
LISTA TABELELOR…………………………………………………………………….......8
INTRODUCERE………………………….…………………………………………………..9

PARTEA I CONSIDERAȚII GENERALE…………………………………………….....11

CAPITOLUL I – ASPECTE ACTUALE PRIVIND CEREALELE ȘI NEVOIA

CONDIȚIONĂRII ACESTORA…………………………………………………………...12

1.1 Structura semințelor(boabelor)………………………………………………………...12

1.2 Caracterele anatomice și morfologice ale boabelor…………………………………...12
1.2.1 Caracterele specifice boabelor de cereale………………………………………………13
1.3 Însușirile fizice ale masei de boabe……………………………………………………..15
1.3.1 Friabilitatea semințelor……………………………………………………………….15
1.3.2 Autosortarea…………………………………………………………………………..16
1.3.3 Porozitatea și densitatea………………………………………………………………16
1.3.4 Sorbțiunea și higroscopicitatea…………………………………………………………17
1.3.5 Termoconductibilitatea semințelor……………………………………………………..17
1.4 Stadiul actual al cercetărilor experimentale și teoretice privind condiționarea și
depozitarea produselor agricole vegetale…………………………………………………..18

CAPITOLUL II – PROCESE FIZIOLOGICE DIN MASA DE BOABE ÎN TIMPUL

PĂSTRĂRII…………………………………………………………………………………20

2.1 Respirația boabelor pe parcursul păstrării……………………………………………20

2.2 Maturarea semințelor dupa operația de recoltare…………………………………….21
2.3 Încingerea masei de boabe pe parcursul păstrării…………………………………….22
2.4 Încolțirea semințelor pe parcursul păstrării…………………………………………..22
CAPITOLUL III – ÎNSUȘIRILE CALITATIVE ALE MASEI DE SEMINȚE………..23
3.1 Însușiri organoleptice…………………………………………………………………...23
3.2 Însușiri ponderale……………………………………………………………………….24
3.3 Puritatea produselor agricole vegetale…………………………………………………25
3.4 Umiditatea semințelor…………………………………………………………………...25
3.5 Uniformitatea semințelor……………………………………………………………….27
3.6 Sticlozitatea………………………………………………………………………………27
3.7 Starea de sănătate a produselor destinate păstrării…………………………………..28

CAPITOLUL IV – CONSTRUCȚII UTILIZATE LA DEPOZITAREA PRODUSELOR

AGRICOLE FOLOSITE PENTRU MANIPULAREA PRODUSELOR AGRICOLE
VEGETALE…………………………………………………………………………………29

4.1 Construcții folosite la depozitarea produselor agricole……………………………….29

4.2 Utilaje și instalații folosite la manipularea produselor agricole……………………...31

CAPITOLOL V – COMPARTIMENTAREA ȘI CONSERVAREA PRODUSELOR

AGRICOLE VEGETALE…………………………………………………………………..33

5.1 Compartimentarea produselor agricole de natură vegetală………………………….33

5.2 Metode de conservare a produselor agricole de natură vegetală…………………….35

PARTEA A II- A – CONTRIBUȚII PROPRII……………………………………………37

CAPITOLUL VI – CADRUL ORGANIZATORIC ȘI METODOLOGIA DE

PĂSTRARE A PRODUSELOR AGRICOLE VEGETALE LA S.C. COMCEREAL
VRANCEA S.A. , LOCALITATEA FOCȘANI JUDEȚUL VRANCEA.......................38

6.1 Metodologia și obiectul de studiu……………...……………………………………….38

6.2 Prezentare generală a exploatației agricole……………………………………………39
CAPITOLUL VII – RECEPȚIONAREA ȘI DEPOZITAREA PRODUSELOR
AGRICOLE LA S.C. COMCEREAL VRANCEA S.A. , LOCALITATEA FOCȘANI
JUDEȚUL VRANCEA.........................................................................................................41

7.1 Organizarea punctelor de primire pentru produsele agricole………………………..41

7.2 Recepția cantitativă și calitativă a produselor agricole……………………………….42
7.3Condiționarea și păstrarea produselor agricole de natură vegetală………………….45

CAPITOLUL VII – DETERMINAREA SCĂZĂMINTELOR LA S.C. S.C.

COMCEREAL VRANCEA S.A. , LOCALITATEA FOCȘANI JUDEȚUL
VRANCEA........................................................................................................................47

8.1 Determinarea scăzămintelor datorate uscării…………………………………………48

8.2 Determinarea scăzămintelor datorate condiționării…………………………………..51
8.3 Determinarea scăzămintelor datorate transportului și manipulării…………………53

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI………………………………………………………..55
BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………….57
 LISTA FIGURILOR

Figura 1.1. Secțiune prin bobul de grâu………………………………………………………13

Figura 1.2. Structura anatomică a bobului de porumb………………………………………..14
Figura 1.3. Structura bobului de porumb diferite convarietăți………………………………..14
Figura 1.4- Curgerea semințelor (friabilitatea) prin cilindrii triori…………………………...15
Figura 3.1 Umidometru……………………………………………………………………….26
Figura 3.2 Etuvă………………………………………………………………………………26
Figura 3.4 Sitophilus granaries ………………………………………………………………28
Figura3.3 Tenebrioides mauritanicus…………………………………………………………28
Figura 3.5 Sitotroga cerealella………………………………………………………………..28
Figura 4.1 Pătule din lemn(Therier L.V. și colab., 1971)…………………………………….29
Figura 4.2 Magazie de lemn, tip CERAMAG; a-vedere principal, b-vedere laterală………..30
Figura 4.3 Magazie mecanizabilă cu capacitate de 300 de tone……………………………...30
Figura 4.4 Transportor cu racleți(lanț)………………………………………………………..32
Figura 6.1 Fluxul tehnologic pentru produsele agricole de natură vegetală………………….39
Figura 6.2 Utilaje folosite la condiționarea produselor agricole de natură vegetală…………40
Figura 7.1 Pod basculă rutier(COMCEREAL)……………………………………………….42
Figura 7.2 Analizator de cereal- GAC2100…………………………………………………..43
Figura7.3 Balanță tehnică…………………………………………………………………….44
Figura 7.4 Divizor probe manual……………………………………………………………..44
Figuri 7.5 Silozuri COMCEREAL Vrancea………………………………………………….45
Figura 8.1 Reprezentare grafică a raportului de umiditate pentru grâu………………………50
Figura 8.2 Reprezentare grafică a raportului de umiditate pentru porumb…………………...50
Figura 8.3 Reprezentare grafică a raportului de umiditate pentru rapiță……………………..51
 LISTA TABELELOR

Tabelul 8.1 Valorile STAS pentru impurități și umiditate……………………………………48

Tabelul 8.2 Determinarea scăzămintelor în urma uscării la COMCEREAL Vrancea……….49
Tabelul 8.3 Determinarea scăzămintelor datorate condiționării la COMCEREAL Vrancea...52
Tabelul 8.4 Erorile admise în cazul justificării gozurilor conform STAS……………………53
Tabelul 8.5 Scăzămintele datorate traportului și manipulării semințelor(după Thierer
L.V.)...........................................................................................................................54
 INTRODUCERE

“Sămânța este temelia pe care se construiește orice strategie a dezvoltării vegetale”

(L.S. Munteanu și colab. , 2003).
Din timpuri foarte vechi, ființa umană a fost preocupată cu precădere de asigurarea
hranei, respectiv a resurselor alimentare, dar și de conservarea surplusului de recoltă agricolă
pentru asigurarea resurselor alimentare pentru perioada în care în natură aceasta nu mai era
disponibilă.
În acest moment, când un procent mai mic al populației asigură hrana pentru tot restul
populației, foarte mari cantități de produse agricole vegetale din unele regiuni ale globului
sunt transportate în altele, se pune din ce în ce mai mult accent pe creșterea calitativă a
procesării și depozitării acestor produse agricole vegetale.
În acest moment cerealele reprezintă alimentul de bază cu cea mai mare valoare pentru
populație. Conform datelor FAO ( Food and Agriculture of United Nations), pierderile din
fiecare an sunt de circa 20% din cantitatea totală de cereale ce a fost recoltată în toată lumea,
în foarte mare parte aceste pierderi se datorează activității anumitor dăunători și dezvoltării
unor ciuperci și mucegaiuri.
An de an sunt depreciate circa 60 de milioane de tone de cereale, deprecieri datorate
mucegaiului, în urma depozitării necorespunzătoare. În ultimii ani au apărut noi tehnici mult
mai eficiente pentru conservarea cerealelor ce se aplică într-o mai mare măsură în practica
industrială.
Dintre aceste tehnici enumerăm :
 Conservarea la temperaturi scăzute
 Conservarea prin aerare activă
 Autoconservarea
 Conservarea pe cale chimică
 Conservarea cu ajutorul radiațiilor
 Uscarea

9
 Necesitățile nutritive ale populației pe tot parcursul dezvoltării ei au condus la
impunerea obținerii unei producții agricole cât mai mari, de o diversitate foarte mare și de o
caltitate superioară. Aceste preocupări au început să apară datorită faptului că semințele
cerealelor reprezintă principala resursă alimentară pentru populație, atât ca atare dar și prin
capacitatea acestora de a păstra semințe folosite pentru viitoarea recoltă, realizând veriga de
închidere, și de reluare a noilor producții agricole.
Condiționarea, depozitarea dar și păstrarea produselor agricole vegetale reprezintă
procese obligatorii ce intervin pe tot parcursul existenței acestora, până la momentul
consumării. Totalitatea acestor tehnologii au devenit preocupări continue încă din cele mai
vechi timpuri până în prezent.
Totalitatea acestor tehnologii și tehnici de condiționare și depozitare conțin la bază un
complex de fenomene cât mai diversificate (de natură fiziologică, biochimică, biologică,
fizicochimică, etc.) ce se desfășoară în masa de boabe.
Valorificarea cât mai superioară a cerealelor reprezintă o activitate foarte complexă, ce
în primul rând constă într-o condiționare optimă, ce să asigure premisele conservării și
păstrării recoltei în condiții cât mai bune, până la momentul începerii prelucrării , dar și o
depozitare în condiții cât mai ideale ce să nu permită degradarea caracteristicilor calitative cât
si tehnologice ale cerealelor.
În acest moment există numeroase sisteme de conservare a cerealolor, însă
conservarea în stare uscată este cel mai utilizat sistem, indiferent de destinație, deoarece în
aceste condiții toate procesele fiziologice funcționează la o intensitate mai mică,
microorganismele nedepășind condițiile dezvoltării, deci acesta fiind rentabil și economic.
Uscarea are ca scop scăderea valorii umidității masei de cereale până la ajungerea
acesteia la o valoare apropiată pe cât de mult posibil de STAS, conservarea putându-se face
pe o perioadă cât mai îndelungată de timp, fără a apărea pierderi.

10
 PARTEA I
CONSIDERAȚII GENERALE

11
 CAPITOLUL I – ASPECTE ACTUALE PRIVIND CEREALELE ȘI
NEVOIA CONDIȚIONĂRII ACESTORA

1.1 Structura semințelor (boabelor)

Alcătuirea semințelor de cereale este următoarea: tegument, endosperm, embrion.

Tegumentul este reprezentat de partea exterioară, ce îndeplinește funcția de protecție
pentru semințe.
 Endospermul (albumenul) este reprezentat de rezerva substanțelor nutritive ale
semințelor. Datorită prezenței sau absenței endospermului, semințele se clasifică astfel:
o Albuminate (semințe ce prezintă endosperm: grâu, porumb, secară)
o Exalbuminate (semințe ce nu prezintă endosperm: mazăre, fasole, soia)
Forma endospermului poate fi diversificată și anume: sferică, oval-alungită, ovală,
alungită, colțuroasă, reniformă, etc. (Mogârzan și colab., 2005).
Mărimea acestuia este dată de diametru, lungime și lățime, unitatea de măsură fiind
milimetrii.
Suprafața tegumentului ar putea fi: lucioasă, mată, netedă, dar și cu perișori ori alte
formațiuni care pot fi specifice diferitelor specii, putând fi observate doar cu lupa.
Culoarea seminței este specifică soiului și speciei, indicând starea de maturare, a
prospețimii acestora, dar și a condițiilor de păstrare.

1.1 Caracterele anatomice și morfologice ale boabelor

Din grupa cerealelor fac parte plantele din Poaceae (Gramineae), precum:secara, grâul,
ovăzul, orzul, orezul, sorgul, porumbul, cereale cărora li se adaugă hrișca ( familia
Polygonaceae).
Structura anatomică a cerealelor este foarte asemănătoare.

12
 Din punct de vedere botanic, fructul la cereale este o cariopsă. Pe zona părții dorsale și
la baza spiculețului, la un unghi de 45 ° de axul longitudinal este localizat embrionul
fructului. Exteriorul cariopselor golașe pot avea suprafața netedă, fină sau cu încrețituri mari,
ori acoperită de perișori.
Culoarea semințelor este data la formele îmbrăcate la pale de pigmenții existenți în
pale sau glume. (Bucurescu N. și colab., 2003).
Majoritatea cariopselor cerealelor prezintă caractere anatomice asemănătoare,
principalele componente fiind: embrionul, endospermul și învelișul.
Învelișul boabelor golașe este format din pericarp și tegumentul seminal. Pericarpul
este alcătuit din următoarele părți component: epicarp, mezocarp și endocarp. Tegumentul
seminal este compus din două straturi: stratul pigmentar și cel hialin.
Endospermul este compus din: un strat aleuronic și un corp făinos. Stratul aleuronic
este poziționat sub stratul hialin, ce este lipsit de amidon dar foarte bogat în substanțe
proteice. Corpul făinos este dispus sub stratul de aleuronă, constituind miezul bobului. Acest
miez reprezintă cea mai mare parte a bobului.
Embrionul se dispune în partea bazală dar și dorsală a bobului, cuprinzând sub formă
miniaturală organele viitoarei plante: radicela, mugurașul tigela și epiblastul.
Embrionul este acoperit doar de pericarp.

1.1.1 Caracterele specifice boabelor de cereale

Descriere bob de grâu (Triticum sp)
Din punct de vedere botanic fructul de grâu este o cariopsă. Boabele grâului pot fi:
ovoidale, oval-cilindrice ori oval-alungite. Lungimea acestora poate fi cuprinsă între 5,6 mm
și 6,7 mm , iar lățimea acestora cuprinsă între 2,7 mm și 3,4 mm.Boabele de grâu au o culoare
ce poate varia de la alb până la galben, alb-cenușiu, roșu-brun, roșu închis, roz pal, în funcție
și de varietate și specie, suprafața cariopsei fiind netedă. (Bîlteanu Gh. și colab.. 2001).

Figura 1.1. Secțiune prin bobul de grâu

(www.creeza.com)

13
 Descriere fruct de porumb( Zea mays L.)
Fructul de porumb este reprezentat de o cariopsă, ce prezintă o foarte mare
diversificare a formei, culorii, greutății și dimensiunii. Lungimea boabelor de porumb poate fi
cuprinsă între 6-21 mm, lățimea cuprinsă între 5-12 mm, iar grosimea poate fi de 2,6-8 mm.

Figura 1.2. Structura anatomică a bobului de porumb

(www.dolcefarverde.com)

Forma acestora poate fi: rotund-comprimată, prismatică, alungit-comprimată,

prismatic, muchiată, trapezoidală sau aproape sferică.
Culoarea boabelor la grâu este variată: portocalie, galben deschis, roșie, vișinie, brună,
violetă, neagră, alba, albastră sau galbenă cu striațiuni roșii etc.

Figura 1.3. Structura bobului de porumb diferite convarietăți

(Bîlteanu Gh., 1988)
A evertă, B indurată, C indentată(1 endosperm amidons, 2 endosperm cornos), D
amylacea, E saccharata.

14
 1.2 Însușirile fizice ale masei de boabe

În totalitatea operațiunilor tehnice ce sunt efectuate începând cu treierarea și terminând

cu utilizarea acestor semințe în diferite scopuri, însușirile fizice ale semințelor și ale masei de
semințe își pun amprenta. Dintre acestea amintim:
 Friabilitatea semințelor( curgerea semințelor)
 Autosortarea
 Porozitatea și densitatea
 Sorbțiunea și higroscopicitatea
 Termoconductibilitatea

1.3.1 Friabilitatea semințelor

Friabilitatea sau capacitatea de scurgere este reprezentată prin capacitatea semințelor
de a se pune în mișcare pe o suprafață înclinată, panta față de orizontală formând un anumit
unghi.

 Figura 1.4- Curgerea semințelor (friabilitatea) prin cilindrii triori

(Aglaia Mogârzan și Teodor Robu, 2005)

15
 Aceasta însușire este influențată de următorii factori:
 Suprafața și forma semințelor;
 Umiditatea boabelor;
 Natura corpurilor străine;
 Felul;
 Forma;
 Starea suprafeței pe care se realizează deplasarea.

1.3.2 Autosortarea
Autosortarea produselor reprezintă proprietatea maselor de semințe ce se află în
mișcare, de a se așeza pe straturi în funcție de anumiți factori, cum ar fi: mărimea, forma sau
greutatea specifică componentelor. Acest proces este observant la golirea ori la umplerea
celulelor silozului, mult mai evidentă fiind încărcarea pe cale mecanizată a celulelor mai
înalte.
În zonele alăturate peretelui celulei se realizează așezarea corpurilor de natură străină
ușoare, cum ar fi praful sau boabele șiștave ce au o greutate mai mică.
Cariopsele grele, mari ce au o capacitate de plutire mai mică, ajung mai repede în plan
vertical, fiind grupate în mijlocul celulei.

1.3.3 Porozitatea și densitatea

Porozitatea lotului este dată de totalitatea spațiilor de aer ce se găsesc între semințele
dintr-un lot de semințe.
Porozitatea este definită ca fiind raportul volumului spațiilor intergranulare și întreg
volumul ocupat de masa semințelor.
Densitatea unui lot este reprezentată de volumul ce este ocupat de masa semințelor
fără spațiu intergranular.
Porozitatea și densitatea lotului de semințe se diferențiază prin următorii factori:
 Tipul depozitului;
 Forma și mărimea componentelor solide ale maselor de boabe;
 Starea suprafeței componentelor;
 Procentul și componentele corpurilor străine;
 Umiditatea semințelor.

16
 1.3.4 Sorbțiunea și higroscopicitatea
Sorbțiunea (sorbția) reprezintă capacitatea semințelor prin care se absorb vaporii de
apă, substanțe chimice ori gaze din mediul înconjurător, și este exprimată prin:
 Adsorbția;
 Absorbția ;
 Desorbția;
 Condesarea capilară;
 Chemosorbția.
Higroscopicitatea semințelor este definită ca fiind proprietatea semințelor prin care se
realizează absorbția umidității din aerul umed și prin care se realizează cedarea aerului mai
uscat în mediul înconjurător.
Aceasta este influențată de anumiți factori, cum ar fi:
 Compoziția chimică a semințelor;
 Mărmimea, structura și integritatea semințelor;
 Umiditatea și temperatura aerului atmosferic.

1.3.5 Termoconductibilitate semințelor

Termoconductibilitatea (conductibilitatea termică) este reprezentată de capacitatea
propagării temperaturii în masa boabelor, ca rezultat al diferenței de temperatură.
Schimbul de căldură se poate realiza prin conducție (contact direct între boabe), prin
convecție (circulația aerului) ori prin iradiere calorică. În primul caz, cel mai mare rol este
reprezentat de compactitatea masei de semințe, în timp ce pentru cel de-al doilea caz principal
influență o reprezintă circulația ascendentă din masa de semințe.
Schimbul de temperatură ce se desfășoară în masa de semințe este exprimat printr-un
coeficient de conductibilitate termică, ce este exprimat prin cantitatea de căldură ce trece
printr-un strat de semințe ce are suprafața de 1 mp iar grosimea de 1 m (1 m3), pe o perioadă
de o oră.
Iradierea calorică se desfășoară în momentul în care produsele agricole sunt expuse
unor surse de căldură, ca de exemplu uscarea semințelor artificial sau la soare. Propagarea
căldurii prin iradiere într-o masă de semințe se realizează încet datorită unei conductibilități
termice reduse a semințelor. Datorită acestui fapt , uscarea cu ajutorul soarelui este necesar să
se realizeze în straturi cât mai subțiri și semințele să fie lopătate.

17
 Masa de semințe este caracterizitată ca având o conductibilitate termică redusă, ceea
ce face ca acestea să poată să-și păstreze mai mult timp temperatura. Din acest motiv,
depozitarea produselor pe perioada verii, moment în care temperatura este ridicată, necesită
aerarea periodică, dar și când temperatura scade fiind păstrată temperatura scăzută și pe
perioada anotimpului cald următor.

1.4 Stadiul actual al cercetărilor experimentale și teoretice privind condiționarea

și depozitarea produselor agricole vegetale

Produsele agricole vegetale reprezintă hrana de bază a totalității populației globului,

dar și a tuturor speciilor de animale ce sunt crescute de om. Aceste produse agricole vegetale
sunt folosite sub diferite forme: în stare brută, măcinate, fierte ori prelucrate sub formă de
produse.
În diverse domenii, pentru valorificarea semințelor, acestea trec prin anumite operații
de curățare de corpuri străine, de tratare și condiționare hidrică. Pentru aceste operații nu
există standard, acestea fiind aplicate după anumite criterii: tipul și calitatea lor, dotările
tehnice ale unității, capacitatea producției a utilajelor, de produsul ce se dorește să se obțină.
Destinațiile posibile pentru utilizare a semințelor cerealiere sunt însămânțarea sau
măcinarea pentru consum.
Ținând cont de destinația produselor agricole vegetale ce sunt condiționate
tehnologiile necesare pentru a se realiza această condiționare sunt foarte diferite.
Majoritatea produselor alimentare reprezintă substratul perfect în vederea dezvoltării
microorganismelor, cu precăderea se realizează pe o perioadă îndelungată de timp în
condițiile de temperatură ale mediului ambiant. Aceste condiții fac obligatorie selectarea
condițiilor tehnologice de păstrare cele mai eficiente din punct de vedere energetic, dar cu
păstrarea normelor de siguranță.
În 2009, în cadrul Universității “Politehnica” din Timișoara, Adrian Ciobla și
colaboratorii săi au realizat un studiu privind “Optimizarea procesului de uscare a cerealelor
în condițiile reducerii de combustibil”. Acest stuiu a dus la realizarea unui sistem pentru
reglarea automatizată a temperaturii pentru un sistem de uscare prin intermediul unor ecuații
criteriale.
În 2007 M. G. Chirilă și colaboratorii publică la Universitatea Dunărea de jos din
Galați o lucrare științifică intitulată “ Studiul privind răcirea cerealelor prin transportul

18
pneumatic, din care se concluzionează că acest transportor prezintă următoarele avantaje:
uscarea și răcirea este realizată în timpul transpotului, mărirea perioadei de depozitare fără
pericolul degradării produselor agricole vegetale, această operație prezintă un consum mai
mare al energiei, ceea ce se compensează prin folosirea aerului atmosferic rece.
În 2009, Anișoara Păun publică o lucrare științifică privind “Tehnologiile innovative
în vederea păstrării și a depozitării semințelor cerealiere și a plantelor tehnice direct la
producătorii agricoli”, această lucracre conținând prezentarea unei celule cu sistem de control
de tip CSC-0. Acest proiect a urmărit atingerea obiectivelor în vederea dezvoltării serviciilor,
a tehnologiilor și a aplicțiilor superioare cu principalul scop de a realiza unirea proprietăților
și a obiectivelor la nivel national dar și european de cercetare. Acest proiect a urmărit și
promovarea agriculturii mai profitabile prin intermediul asigurării unor condiții ideale pentru
depozitare, cu prețuri scăzute pentru agricultori, dar și dotarea producătorilor și agricultorilor
cu tehnologii performate și profitabile, pentru sectorul ce se ocupă cu păstrarea semințelor.
În 2010, Laurențiu Călin și colaboratorii săi publică o lucrare intitulată “Studiul
privind influența amestecului de aer și gaze de ardere asupra calității cerealelor în proces de
uscare” la Universitatea Politehnica Timișoara. Acest studiu oferă informații asupra utilității
îmbunătățirii tehnologiei uscării prin convecție, cu principalul scop de a eficientiza
preocupările pentru păstrare și depozitare a produselor agricole vegetale, și de a se alinia la
cerințele pentru calitate și siguranță impuse de Uniunea Europeană.

19
 CAPITOLUL II – PROCESE FIZIOLOGICE DIN MASA DE
BOABE ÎN TIMPUL PĂSTRĂRII

Procesele fiziologice ce prezintă importanță în vederea păstrării semințelor sunt:

 Respirația;
 Postmaturația;
 Încingerea;
 Încolțirea din timpul păstrării.

2.1 Respirația boabelor pe parcursul păstrării

Respirația reprezintă unul dintre cele mai importante procese ce se desfășoară în

boabe. La fel ca orice organism viu, pentru a-și întreține viața boabele prezintă nevoie de
energie. Energia este obținută de boabe prin intermediul unei oxidări intracelulare a
monoglucidelor, cu ajutorul respirației.
Factorii ce influențează respirația semințelor sunt: concentrația de oxigen din mediul
înconjurător, umiditatea boabelor, microorganismele și dăunătorii din spațiul de depozitare,
temperatura mediului înconjurător și prezența impurităților.
În timpul păstrării respirația cuprinde procese biochimice din semințe ce conduc la
pierderi de substanță uscată, la o schimbare a compoziției chimice, dar și a însușirilor chimice
ale seminței.
Respirația semințelor este clasificată în două tipuri, în funcție de mediu: aerobă și
anaerobă.

20
 Respirația aerobă
Respirația aerobă se desfășoară în condițiile normale ale respirației. În prezența
oxigenului este realizată oxidarea unor compuși organici, ceea ce duce la rezultarea dioxidului
de carbon, a apei și a energiei.
C 6 H 12 O2 +6 O26 CO 2+ 6 H 2 O+674 Kcal
În interiorul seminței fiind reținută apă, aceasta își mărește procentul de umiditate.
Căldura este parțial consumată în semințe, restul fiind eliminată în spațiul inergranular, făcând
ca temperatura masei să crească. Bioxidul de carbon ajunge să fie eliminat în totalitate și mai
greu fiind decât ceilalți componenți din aer îi înlătură, stratificându-se.

Respirația anaerobă
Respirația anaerobă se desfășoară în lipsa oxigenului fiind caracteristică fermentațiilor
acetice și alcoolice, rezultând: acid acetic, acid formic, acid oxalic, alcool etilic și dioxid de
carbon, dar și căldură într-o cantitate mai mică.
C 6 H 12 O6 2 C2 H 5 OH +2 CO2+22Kcal
(alcool etilic)
Alcoolul produs poate produce intoxicarea semințelor, făcându-le să-și piardă
capacitatea de a germina. Semințele dacă sunt foarte bine uscate, respirația anaerobă se
desfășoară extrem de slab, astfel încât alcoolul etilic se formează în cantități foarte mici,
semințele ajungând nu doar să fie vătămate, dar sunt capabile să-și păstreze viabilitatea o
perioadă îndelungată. Aceasta reprezintă baza prin care semințele bine uscate pot fi păstrate în
spații închise ermetic.

2.2 Maturarea semințelor după operația de recoltare

Maturitatea fiziologică sau postmaturația reprezintă un complex de procese fiziologice
și biochimice ce se desfășoară în semințe după recoltare, acestea ducând la final la realizarea
atingerii maturității fiziologice, dar și la o capacitate maximă de germinare.
Maturare fiziologică se mai întâlnește și ca repaus germinal sau repaus seminal.
Postmaturația sau maturitatea fiziologică nu este aceeași cu coacerea sau maturarea.
Durata postamaturației diferă: 1-2 săptămâni la porumb, 3-5 săptămâni la cânepă, 6-8
săptămâni la floarea soarelui, 1-2 luni la cereale păioase.

21
 2.3 Încingerea masei de boabe pe parcursul păstrării
Încingerea semințelor în timpul păstrării este un fenomen foarte nedorit, ce provoacă
unele schimbări fizice și chimice ale masei de boabe, depreciind calitatea, însușirile
tehnologice și cele de prelucrare ducând astfel la pierderea germinației semințelor.
În cazul semințelor uscate, încingerea nu se produce, în schimb poate apărea în cazul
loturilor de semințe ce sunt infectate cu insecte.
Activitatea microorganismelor, cu precădere a mucegaiurilor conduce la o creștere a
temperaturii în masa de semințe ce poate atinge circa 55-65 de grade °C, astfel favorizându-se
încingerea semințelor.
Procesul de încingere a masei de boabe cuprinde 3 faze:
 Faza I - în care temperatura poate atinge 24-30 grade °C
 Faza II – în care temperatura poate atinge 34-38 grade °C
 Faza III – în care temperatura poate atinge 50-55 grade °C
La unele cariopse, germinația se pierde din prima fază a încingerii, capacitatea
germinației neexistând în cazul în care încingerea semințelor nu se previne.
Operația de prevenire a încingerii maselor de cariopse este realizată astfel: la început
depozitarea se realizează în straturi mici, conținutul în apă a masei de semințe este diminuat,
se realizează curățirea semințelor înainte de depozitare, iar modul de păstrare se verifică
periodic.
Încingerea masei de semințe poate să apară și în momentul în care semințele prezintă
un procent scăzut al umidității, la loturile ce sunt păstrate pentru o perioadă mai îndelungată
de timp, lucru făcut posibil datorită unei tasări a masei de semințe.

2.4 Încolțirea semințelor pe parcursul păstrării

În unele condiții, pe parcursul păstrării semințele prezintă posibilitatea încolțirii, ce
conduce în mod obișnuit la deteriorarea și deprecierea semințelor pe perioada păstrării,
nerealizându-se procesul de germinare.
Acest fenomen apare în momentul în care apa este prezentă în cantități foarte mari, iar
cantitatea de apă ce este necesară pentru încolțire este variabilă în funcție de specie.

22
 CAPITOLUL III – ÎNSUȘIRILE CALITATIVE ALE MASEI DE
SEMINȚE

Evaluarea calității semințelor se realizează după însușirile lor: chimice, fizice și

biologice, față de modul în care sunt utilizate( pentru industrie ori pentru nutreț sau ca
material semincer).
Pentru recepția produselor agricole vegetale de către beneficiarii acestora, interes
deosebit prezintă cunoașterea indicilor de calitate,în funcție de aceștia stabilindu-se calitatea,
recepția produselor, operațiile de curățire, sortarea acestora, tratarea lor, sortarea și
compartimentarea.
Pentru determinarea acestor indici calitativi sunt extrase probe cu ajutorul unor sonde,
numărul de probe dar și tehnica prin care se extrag stabilite foarte strict în standardele de stat.

3.1 Însușiri organoleptice

Examenul organoleptic este realizat cu scopul de a se stabili: gustul, mirosul, culoarea
și aspectul general pentru produs. Toate produsele sunt supuse acestui examen, excepție
făcându-se în cazul produselor toxice, de exeplu la ricin nu se determină gustul.
Poprietățile organoleptice ale produselor sunt:

 Aspect- caracteristic pentru semințele sănătoase

 Culoare- caracteristică pentru semințele sănătoase cu luciu specific
 Gust- specific, normal, fără gust amar, acru sau rânced
 Miros – plăcut, specific, fără mirosuri străine: de mucegai, de încins etc.

23
 3.2 Însușiri ponderale
Însușirile ponderale sunt stabilite după anumite criterii: masa realativă a o mie de
boabe, masa hectolitrică, masa specifică și masa absolută.
Masa hectolitrică( greutatea volumetrică) este reprezentată de masa ce se exprimă în
kilograme a volumului de boabe de un hectolitru(100 de litri sau 0,1 m3).
Masa hectolitrică indică informații despre mărimea semințelor, fiind influențată de :
conținutul de impurități, natura impurităților, umiditatea boabelor, forma boabelor, starea
suprafeței boabelor, masa specifică și grosimea învelișului.

Masa relativă a o mie de boabe- masa a o mie de semințe la umiditatea lor din
momentul efectuării determinării.
Pentru produsele destinate prelucrării industriale , această masa relativă are importanță
doar în cazul porumbului de clasa I, ce este livrat cu scopuri industriale( extragere amidon,
butan, glucoză) și în cazul grâului ce este livrat pentru fabricarea pastelor făinoase.
Masa specifică- reprezintă un indice de calitate, semințele ce au o densitate mare
având o valoare a însămânțării superioară, în principal sub aspectul producțiilor.
Densitatea relativă reprezintă raportul dintre masa lor și un volum de apă ori de alt
lichid cu densitate cunoscută. Aceasta variază în funcție de specie, determinată fiind în special
de către raportul dintre componente chimice diferite ale seminței și modul în care sunt așezate
deferitele structuri în interiorul acesteia.
Masa absolută- reprezintă masa a o mie de boabe ce este raportată la substanța uscată ,
doar în cazul în care este determinată doar masa relativă a o mie de semințe, neținându-se cont
de conținutul de umiditate, sunt obținute rezultate eronate deoarece aceeași sămânță este mai
grea în momentul în care umiditatea este ridicată și mai ușoară în moemntul în care umiditatea
este mai scăzută. Pentru evitarea erorilor de acest gen, prin calculul masei absolute se
determină masa a o mie de boabe substanță uscată, prin acest calcul eliminându-se conținutul
de apă al boabelor.
V. S. Smimov demonstrează că:
 O masă absolută mare și o masă hectolitrică mare garantează în anumite limite
o calitate superioară a boabelor
 o masă hectolitrică mare în combinație cu masa a o mie de boabe mică, indică
un bob greu
 o masa hectolitrică mică in contextul unei mase a o mie de boabe relative mare
determină boabe mari, ușoare, nepline.
24
 Calitatea superioară a semințelor este atinsă în momentul în care atât uniformitatea
semințelor cât și masa absolută a acestora au valori ridicate. Uniformitatea este considerată
corespunzătoare în momentul în care, după cernere, masa de semințe ce rămâne pe două site
vecine, depășește valoarea de 80% din totalul masei de probă analizate.

3.3 Puritatea produselor agricole vegetale

Puritatea este reprezentată ca fiind conținutul în procente de sămânță pură ce este
raportat la masa totală a probei ce este analizată , iar prin extensie a lotului ce este reprezentat.
În analiza produselor agricole vegetale, clasificarea corpurilor străine se face după
două criterii:
 după influența ce este exercitată asupra calității unui produs principal:
o negre: resturi minerale, organice; semințe alterate ori atacate de insecte sau
corpuri străine;
o albe: semințe de la culturi principale ce sunt ușor sparte; strivite, seci, neajunse
la maturitate;

 după ușurința separării la curățirea mecanică:

o impurități ce se separă greu: resturi vegetale, minerale, semințe de buruieni;
o impurități ce se separă ușor: corpuri străine albe sau negre;

3.4 Umiditatea semințelor

Umiditatea semințelor este definită ca fiind cantitatea de apă, ce se exprimă în
procente și care este eliminată dintr-o probă de semințe printr-un proces de uscare în etuvă , la
anumită temperatură până se ajunge la o greutate constantă a probei.

Cunoașterea conținutului umidității are o deosebită importanță în vederea luării unor

măsuri pe perioada depozitării și păstrării semințelor.
Umiditatea poate fi determinată prin metode directe prin uscarea în etuvă ori indirecte
cu ajutorul umidometrului.

25
 Figura 3.1 Umidometru

Figura 3.2 Etuvă

Pentru realizarea unei bune păstrări, conținutul de apă al boabelor trebuie să fie sub un
nivel critic. Acest nivel trebuie stabilit diferit în funcție de specie, determinarea lui făcându-se
în funcție de compoziția chimică a semințelor, nivel mai scăzut la cele cu conținut ridicat în
ulei, și un nivel mai ridicat la semințele cu un conținut mai mare în substanțe hidrocarbonate.
După modul în care este legată apa față de substanța uscată a bobului, sunt deosebite
trei stări de umiditate, după modul în care apa este legată: fizic, chimic ori fizico-chimic.
În funcție de umiditate, produsele sunt clasificate în unele subcategorii, cum ar fi:
 uscate
 semiuscate
 umede
 foarte umede

26
 Valorile umidității fiecărei grupe sunt diferite în funcție de produs.

3.5 Uniformitatea semințelor

Masa de semințe ce este proaspăt recoltată de pe o anumită parcelă a aceleiași culturi
nu poate fi omogenă, indiferent de modul de îngrijire a culturii respective, de mijloacele
folosite ori de atenția acordată recoltării acesteia.
La operația de recoltare a lanurilor obișnuite, în mod special la cele ce au fost
semănate în rânduri dese și la care recoltarea se realizează mecanizat, pe lângă semințele
speciei cultivate, apar și semințele altor plante cultivate, semințe de buruieni, frunze, spice,
fragmente de tulpini, chiar și impurtăți de natură minerală. Pe lângă acestea, pe suprafețele
semințelor și a impurităților pot apărea și diferite microorganisme de tip parazit și sprofit, iar
printre ele sau chiar în interiorul semințelor pot apărea unii dăunători animali, ca nematozii
sau insectele.
Modul în care rezultă după efectuarea recoltării, masa de semințe este reprezentată de
un grup de organisme ce interacționează între ele, dar și cu mediul ambiant, aflându-se într-un
anumit echilibru biologic instabil.
Trebuie accentuat faptul că semințele unei plante cultivate , nu pot fi perfect identice
din punct de vedere al mărimii, al gradului de maturitate, al conținutului de apă, fiind
eterogene, fapt ce este deosebit de important în vederea păstrării și mai ales vederea pregătirii
lor pentru însămânțare.

3.6 Sticlozitatea
Sticlozitatea este foarte importantă în vederea stabilirii destinației anumitor produse, în
principiu corelându-se cu un anumit conținut de proteine.
Pentru grâu sticlozitatea mare este datorată repartizării diferite în bob a substanțelor
proteice, și nu unei anumite cantități mai mari de proteine, datorită faptului că s-a constatat ca
grâul sticlos dar și cel făinos pot conține cantități asemănătoare de proteine și gluten.

Sticlozitatea grâului are importanță în vederea fabricării făinii de grâu aspre grișate, ce
se utilizează în fabricarea pastelor făinoase, ce reprezintă un aspect foarte important pentru
industria noastră, pe motiv că soiurile autohtone de grâu dur sunt cultivate la noi pe suprafețe
foarte mici.
Din punct de vedere al unui aspect sticlos, pentru a fi de o calitate bună, procentul de
sticlozitate al grânelor trebuie să fie de minim 30%.

27
 In mod obișnuit sticlozitatea la grâu este de cele mai multe ori de peste 50%, astfel
grânele find considerate sticloase.

3.7 Starea de sănătate a produselor destinate păstrării

Sub aspectul unei contaminări a semințelor cu diferite boli ori a unei infestări cu
dăunători, starea sanitară este un indice de calitate ce este luat în cosiderare în mod deosebit
din ce în ce mai mult.
În practică, este clar interzisă prezența unor obiecte de carantină fitosanitară, dar și a
anumitor dăunători , fiind limitată în lan ori în lotul semincer prezența bolilor.

Figura 3.4 Sitophilus granaries Figura3.3 Tenebrioides mauritanicus

Figura 3.5 Sitotroga cerealella

(www.greenchicafe.com)

În ultima perioadă este pus foarte mare accent pe prezența unor anumite
microorganism ce prezintă potențial mitocoxicogen În această privință se urmăresște prezența
aflatoxinelor ce sunt provocaate de unele specii de mucegaiuri ce au potential aflatoxinic.

28
 CAPITOLUL IV – CONSTRUCȚII UTILIZATE LA
DEPOZITAREA PRODUSELOR AGRICOLE FOLOSITE PENTRU
MANIPULAREA PRODUSELOR AGRICOLE VEGETALE

Produsele de natură vegetală sub formă de boabe sunt depozitate în spații

orizontale(poduri, încăperi) ori în depozite speciale care sunt construite pe orizontală
(magazii, pătule, șoproane, magazii) sua în depozite construite pe verticală ( silozuri).

4.1 Construcții folosite la depozitarea produselor agricole

Construcții pe orizontală(platforme descoperite, platforme acoperite, pătule,
magazii)
Platformele descoperite- sunt construite din pământ ori beton simplu, deservind la
păstrarea sau depozitarea temporară a știuleților de porumb dar și la expunerea la soare a
produselor aduse din lan ce au umiditate mare.
Platformele acoperite-sunt reprezentate de șoproane cu rol în depozitarea produselor
agricole pe o perioadă scurtă de timp, până la momentul condiționării și depozitării în magazii
sau silozuri.
Pătulele-sunt reprezentate de construcții ce sunt destinate depozitării știuleților de
porumb. Acestea pot fi realizate din metal, din prefabricate de beton armat ori din lemn. Toate
modelele de pătule sunt construite la o anumită distanță față de nivelul solului, excepție
făcând cele temporare.

Figura 4.1 Pătule din lemn(Therier L.V. și colab., 1971)

Magaziile- sunt construcții ce au capacități diferite de păstrare, cuprinse între 1.500 și
17.000 de tone, ce sunt dotate cu utilaje ce deserves la curățare și la manipularea semințelor,
dar și cu canale pentru aerarea activă. Depozitarea seminșelor în aceste tipuri de magazii se
poate face în saci sau direct în vrac.

29
 Figura 4.2 Magazie de lemn, tip CERAMAG; a-vedere principal, b-vedere lateral
(Therier L.V. și colab., 1971)

Figura 4.3 Magazie mecanizabilă cu capacitate de 300 de tone; a- vedere generală,

b-secțiune transversală
(Therier L.V. și colab., 1971)
Construcții pe verticală(silozurile)
Silozurile- sunt reprezentate de construcții ce au o capacitate foarte mare de
depozitare, de la 25.000 până la 60.000 de tone. Acestea față de magazii prezezintă
avantajele: o folosire rațională a suprafeței ce este construită și a volumului, permiterea unui

30
grad înalt de mecanizare cu comandă centrală și automatizată, viteză mare de înărcare și
descărcare, combatere relativ ușoară a dăunătorilor, o climatizare optimă, realizarea unei
izolări bune a produselor agricole față de mediul exterior, executarea ușoară și simplă a
condiționării și sortării.
Componentele principale ale silozurilor sunt:
 fundația- cu rol în susținerea întregii construcții;
 subsolul-loc în care se realizează montarea instalațiilor pentru golire a celulelor
și pentru transportul produselor ce sunt livrate;
 bateriile de celule-în partea inferioară sunt prevăzute cu pâlnii de golire, iar în
partea superioară prezeintă un planșeu pe care se instalează utilajele pentru
umplere;
 galeria superioară- construcția prin care se realizează închiderea instalațiilor de
umplere;
 turnul silozului(casa mașinilor)-cuprinde elevatoare, mașini folosite la curățare
și instalațiile pentru predarea produselor;
 stații de primire-predare- a autovehiculelor și a vagoanelor de tren;
 instalații de uscare- ce se pot monta în turnul silozului ori la exterior, lângă
bateriile de celule;
 instalații de desprăfuire- pentru utilaje și spații de lucru;
 instalații de gazare-pentru produsele infectate.

4.2 Utilaje și instalații folosite la manipularea produselor agricole

La realizarea manipulării semințelor sunt folosite diferite tipuri de transportoare, fixe
ori mobile, în vederea transportului produselor pe orizontală ori pe verticală.
Utilaje fixe de transport-cele mai răspândite și folosite utilaje fixe pentru transportul
pe orizontală sau la mici diferențe de nivel, sunt: transportoare cu bandă(benzi de transport
fără sfârșit), transportoare cu racleți ori lanț(redlere), transportoare și elicoidale(cu melc ori
șnec).
În vederea realizării transportului produselor pe verticală la diferențe mari de nivel, în
special la silozuri, sunt folosite elevatoarele( cu cupe) ce pot avea capacități de 40, 80 sau 160
de tone/oră.
Utilaje mobile de transport-sunt folosite în special la manipularea produselor vrac în
depozite, cele mai cunoscute și folosite fiind:
 transportoarele mobile cu bandă

31
  transportoarele mobile cu bandă, folosite pentru știuleții de porumb
 transportoarele cu racleți, lanț
 transportoarele elicoidale, melci
 trimerul-mațina de aruncat cu bandă, folosită la încărcarea vapoarelor

Figura 4.4 Transportor cu racleți(lanț)

(www.agroproiect.ro)

Instalațiile pneumatice de transport pot fi mobile ori fixe, fiind alcătuite din:
compresor, ciclon separat, alimentator și conductă tubulară.
Datorită faptului că există o diferență de presiune între intrarea și ieșirea din conductă,
transportul semințelor se realizează prin refulare sau aspirație.
Instalațiile cele mai folosite pentru manevrare și pentru descărcare a autovehiculelor și
a vagoanelor, sunt: instalații de manevră; lopata mecanică; instalații de basculare a
autovehiculelor; troliu folosit pentru vizitarea celulelor silozului, pentru inspecții și reparații.
Pentru realizarea transportului semințelor în saci sunt folosite electrocarele și
electrostivuitoarele.

32
 CAPITOLOL V – COMPARTIMENTAREA ȘI CONSERVAREA
PRODUSELOR AGRICOLE VEGETALE

5.1 Compartimentarea produselor agricole de natură vegetală

Compartimentarea produselor agricole vegetale se poate realiză după anumite criterii:
după specie, soi ori hibrid; corpuri străine; umiditate; MH- masa hectolitrică; starea de
sănătate; tipul de depozit; etc.
Compartimentarea după specie, soi ori hibrid
După operația de recepționare a produselor agricole vegetale, depozitarea lor se poate
realiza după specii, fără a se realiza amestecarea semințelor, lucru ce duce la o pierdere a
calității respectivului lot semincer.
Semințele provenite de la alte specii de cultură sunt considerate a fi impurități,
excepție făcând grâul în secara pentru consum ori prezența orzoaicei în orz, situație în care
dacă în lotul respectiv se găsește o cantitate mai mare de semințe de la alte specii, acel lot este
declasat, primind o altă destinație ce prezintă eficiență economică mult mai scăzută(alcool,
industria amidonului, zootehnie).
În cadrul aceleeași specii, compartimentarea este realizată în funcție de
destinație:pentru consum sau pentru semănat.
Compartimentarea în funcție de umiditate
Produsele agricole vegetale, sunt compartimentate separat, în funcție de procentul
umidității acestora: cele ce sunt mai uscate sunt separate de cele umede.
Cele cu umiditate mai ridicată sunt depozitate la rândul lor pe grupe, criteriul
depozitării fiind numărul trecerilor prin uscătoare, lucru realizat pentru aducerea produselor la
standardele STAS, pentru conservare ori livrare.
Amestecul unor semințe ce au umidități diferite duce la apariția dificultăților pentru
uscare, conservare și prelucrare industrială.
După realizarea operației de uscare a semințelor dintr-un lot, acesta se poate pune la un
loc și amesteca cu alte loturi ce au aceeași destinație, în vederea păstrării.
Compartimentarea după conținutul în corpuri străine

33
 În depozite, repartizarea loturilor este realizată după puritatea fizică(P%) ori după
conținutul acestora în corpuri străine, după felul și numărul operațiilor ce sunt necesare pentru
curățire.
Pentru realizarea acestui lucru se ține seama că produsele suportă și o precurățire
automată realizată cu ajutorul utilajelor, ce sunt intercalate cu fluxurile de transport, spre
depozitare.
În concluzie, repartizarea în depozite se face după realizarea acestei precurățiri de
corpuri ușoare.
Compartimentarea în cadrul unui depozit este realizată ținându-se cont de numărul
lucrărilor efedctuate pentru curățire și sortare, ce sunt necesare pentru aducerea produsului
respectiv în limitele normelor STAS; de complexitatea operațiunilor efectuate; de instalațiile
ce sunt necesare pentru atingerea purității fizice a produselor.
Compartimentarea efectuată după masa hectolitrică(mh)
De obicei, prin operațiile de uscare și condiționare, se realizează și o creștere a MH-
ului semințelor. Ca atare, acesta reprezintă un conținut secundar al compartimentării, iar
pentru produsele cu standarde de livrare în care nu este cuprinsă și masa hectolitrică, aceasta
nu este luată în calcul.
De asemenea, nici pentru orez și floarea soarelui, masa hectolitrică nu este luată în
considerare, în vederea repartizării producției în depozite. La produsele la care MH-ul
reprezintă un element destul de important în cadrul prelucrării este indicat a se realiza o
compartimentare riguroasă în funcție de valoarea acestei mase.
Compartimentarea după starea de sănătate
În momentul în care sunt recepționate și semințe ce conțin insecte și acarieni, în
depozite ce sunt izolate de celelate spații de depozitare. La momentul depozitării acestea sunt
supuse anumitor tratamente cu gaze, sunt dezinfectate, iar loturile nu se vor amesteca între
ele, păstrarea acestora făcându-se separate. Loturile de acest tip vor fi primele ce vor fi livrate.
De asemenea, loturile ce sunt infectate cu anumite boli criptogamice, sunt depozitate
separat și izolat față de celelalte loturi destinate depozitării.
Compartimentarea după alte calități
La unele specii, normele tehnice cuprind și alți indici ai calității de care trebuie să se
țină seama în vederea compartimentării acestor produse. Ca de exemplu:
 Grâu-compartimentarea se realizează după procentul sticlozității;
 Orz și orzoaică-compartimentarea se realizează după uniformitatea boabelor.
Compartimentarea după tipul de depozit
34
 Pentru realizarea repartizării acestor produse în depozite de diferite tipuri, se va ține
seama de influența pe care o are tipul de spațiu pentru depozitare asupra condițiilor pentru
conservarea produselor. În celulele unui siloz, nu sunt păstrate produse cu umiditatea ridicată
decât pentru o perioadă foarte scurtă de timp.

5.2 Metode de conservare a produselor agricole de natură vegetală

Conservarea produselor agricole de natură vegetală cuprinde totalitatea procedeelor
efectuate pentru oprirea proceselor vitale din semințe, menținerea acestora pentru o perioadă
îndelungată de timp în stare latentă, dar și pentru diminuarea unor pierderi mecanice și
fiziologice pe perioada conservării acestora.
Factorii ce influențează produselor agricole de natură vegetală sunt: umiditatea și
temperatura proceselor, accesul aerul în masa de produse.
În funcție de factorii enumerați anterior, s-au elaborate anumite metode pentru
păstrarea produselor agricole de natură vegetală:
o Conservarea produselor prin uscare
o Conservarea la temperaturi scăzute
o Conservarea prin deshidrorefrigerare
o Conservarea prin aerare naturală și activă
o Conservarea pe cale anaerobă(autoconservarea)
o Conservarea cu substanțe chimice
o Consevarea prin iradiere
Conservarea prin uscare- este una din metodele cele mai utilizate în vederea păstrării
produselor pentru o perioadă mai îndelungată de timp.
Lucrările ce sunt efectuate pentru asigurarea conservării produselor de acest tip se
refră la: protejarea de precipitații, protecția împotriva umidității atmosferice, curățarea
boabelor de semințele de buruieni în timpul recoltării, prevenirea dăunătorilor animali,
realizarea depozitării acestora în straturi subțiri și la temperaturi scăzute.
Conservarea la temperaturi scăzute- are ca scop conservarea produselor prin
intermediul răcirii. Principalele obiective sunt: realizarea prevenirii autoîncălzirii și a
încingerii semințelor cu un procent mare de umiditate, reducerea unor activități vitale ale
produselor, realizarea prevenirii avtivității microflorei, insectelor și a acarienilor.
Din punct de vedere al eficienței ecenomico-tehnică o metodă foarte bună o reprezintă
scăderea temperaturii cu ajutorul suflării în masa semințelor a aerului rece atmosferic.

35
 Conservarea prin deshidrorefrigerare- este reprezentată de introducerea aerului rece
atmosferic în mod brusc în masa de semințe, cu scopul de a reduce conținutul umidității
acestora și pe urmă acesta încălzit cu scopul de a-i mări capacitatea de absorbție a apei din
masa produselor.
Conservarea prin aerare naturală și activă-este realizată prin schimbul periodic al
aerului din spațiul intergranular al masei de produse, fără a fi necesar să mișcăm această masa
a produselor.
Obiectivele aerării sunt: reducerea temperaturii în vederea prevenirii autoîncălzirii,
scăderea proceselor biochimice, scăderea înr-o anumită măsură a nivelului umidității, oprirea
dezvoltării dăunătorilor, micșorarea necesarului de forță de muncă pentru realizarea lopătării.
Aerarea naturală este realizată cu ajutorul curenților de aer ce sunt produși în depozit,
doar în momentul în care dispunem de anumite condiții de mediu favorabile, cum ar fi o
vreme răcoroasă și umedă.
Aerarea activă este realizată în mod artificial prin intermediul anumitor instalații care
dispun de ventilatoare ce sunt legate de conducte și distribuitoare prin intermediul cărora este
introdus aerul în masa de produse.
Conservarea pe cale anaerobă-metodă specifică anumitor depozite ce sunt închise
ermetic și reprezintă limitarea procentului de oxigen ce se găsește în spațiile inergranulare a
masei semințelor printr-o anumită creștere a procentului de bioxid de carbon ce este rezultat
în urma respirației.
Conservarea prin iradiere- este o metodă de păstrare a produselor ce se află încă în
faza de experiment, bazându-se pe radiațiile gamma din cobalt.

36
 PARTEA A II- A
CONTRIBUȚII PROPRII

37
 CAPITOLUL VI – CADRUL ORGANIZATORIC ȘI
METODOLOGIA DE PĂSTRARE A PRODUSELOR AGRICOLE
VEGETALE LA S.C. COMCEREAL VRANCEA S.A. , LOCALITATEA
FOCȘANI JUDEȚUL VRANCEA

6.1 Metodologia și obiectul de studiu

Păstrarea semințelor a reprezentat pentru omeire o preocupare încă din timpuri foarte
vechi. Conștientizarea populației asupra necesității păstrării produselor agricole de natură
vegetală apare odată cu formarea primelor comunități omenești, aceștia observând nevoia
hranei până la realizarea recoltei următoare, observând de altfel și nevoia semințelor pentru
realizarea noilor culturi agricole.
Procesele de condiționare și păstrare a produselor agricole de natură vegetală
reprezintă procese de bază în parcursul existenței seminței, până la momentul folosirii
acesteia. Din acest motiv, în ultima perioada s-a încercat dezvoltarea unor variante de
conservare mult mai eficiente ce pot fi aplicate și în practica industrială.
Scopul acestei lucrări este reprezentat de determinarea pierderilor de la S.C.
COMCEREAL VRANCEA S.A., din Localitatea Vrancea, Județul Vrancea, în vederea
realizării unei analize a eficienței sistemului adoptat de acesștia pentru condiționare și păstrare
a produselor agricole de natură vegetală.
În lucrarea efectuată sunt prelucrate informații de la S.C. COMCEREAL VRANCEA
S.A., aceste informații fiind adaptate și ordonate ca în final să fie prezentate în diverse grafice,
tabele și figuri.
Acest studiu va identifica gradul eficienței operațiunilor de condiționare, păstrare și
depozitare a produselor agricole de natură vegetală la S.C. COMCEREAL VRANCEA S.A.,
în așa fel în cât aceste informații să fie de ajutor în vederea îmbunătățirii acestui domeniu.

38
 6.2 Prezentare generală a exploatației agricole S.C. COMCEREAL VRANCEA
S.A.
Acest studiu a fost realizat la un tip de întreprindere cu răspundere limitată, ce a fost
înființată și înregistrată de către Gelu Scutaru în anul 1996, în Orașul Focșani, Județul
Vrancea.
Această societate cu specific agricol, ce deține și exploatează circa 4.200 de ha, deține
și o fabrică proprie de pâine.
Această unitate deține 36 de silozuri, în aceastea putând fi depozitate diverse produse
agricole cum ar fi: grâu, orz, orzoaică, porumb, soia, rapiță și floarea soarelui.
Sămânța ce este folosită la înființarea plantațiilor este asigurată de către firmele
partenere, acestea fiind unități specializate.
Materia primă ce este utilizată în cadrul procesului de condiționare a semințelor este
formată din plante tehnice și semințe cerealiere ce vor urma a fi pregătite pentru utilizarea în
cadrul fermelor vegetale pentru înființarea culturilor ori pentru consum.

Figura 6.1 Fluxul tehnologic pentru produsele agricole de natură vegetală

(http://conditionatsemințe.expertagro.ro)

Toate aceste operații ale fluxului tehnologic necesită folosirea unui număr mare de
aparate și utilaje.

39
Figura 6.2 Utilaje folosite la condiționarea produselor agricole de natură vegetală
(http://condionatseminte.experagro.ro/)

40
 CAPITOLUL VII – RECEPȚIONAREA ȘI DEPOZITAREA
PRODUSELOR AGRICOLE LA S.C. COMCEREAL VRANCEA S.A. ,
LOCALITATEA FOCȘANI JUDEȚUL VRANCEA

7.1 Organizarea punctelor de primire pentru produsele agricole

Pentru recepționarea rapidă a produselor agricole de natură vegetală și pentru a se
evita staționarea mijloacelor cu care se realizează transportul, pentru fiecare siloz ori bază de
recepționare se formează un număr suficient al bazelor de primire.Aceste baze sau puncte de
primire sunt stabilite în funcție de următoarele cerințe:
 Recepționarea rapidă a produselor ce ajung la bază pe perioada campaniei agricole;
 Asigurarea unui randament ridicat și a unei mecanizări corespunzătoare a bazelor sau
punctelor de primire;
 Randamentul bazelor de recepție să fie unul ridicat;
 Liniile de recepționare mecanizată să cuprindă în dotarea lor utilaje de precurățire care
să țină pasul cu fluxul și ritmul de preluare a produselor agricole;
 Punctele de recepție să fie situate distanța la care se află localitățile ori fermele față de
punctele sau bazele de recepție.
Pentru desfășurarea optimă a campaniei de primire a produselor agricole este întocmit
un plan de recepționare și un grafic zilnic de primire.Principalele elemente ce sunt luate în
considerare pentru întocmirea acestui plan de recepționare sunt:
 Tipul depozitului și capacitatea de înmagazinare;
 Gradul de mecanizare al operațiunilor de recepționare;
 Calitatea și cantitatea pentru produsele agricole ce au fost recepționate în ultimii ani;
 Numărul contractelor pentru prestări de servicii ce au fost încheiate, pentru spațiile
închiriate și pentru graficul livrărilor;
 Posibilitatea dirijării fluxului de primire de către alte unități din zonă când capacitatea
de primire atinge nivelul maxim.

41
 Aceste planuri de primire sunt întocmite cu un minim de 15-20 de zile înainte de
începerea campaniei de recoltare.
Asigurarea și pregătire spațiilor pentru depozitare se impart în două categorii:
pregătire tehnică(reparații) și igienică(curățire și dezinsecție).

7.2 Recepția cantitativă și calitativă a produselor agricole

Recepția cantitativă reprezintă operațiunea prin care este determinată cantitatea de
produs ce este adusă în bază, aceasta realizându-se prin cântărirea mijloacelor de transport.
Cântărirea fiecărui vehicul cu care este realizat transportul semințelor în unitate este
obligatorie, executându-se doar cu cântare ce au fost verificate și aprobate în prealabil de
unitățile mettrologice al fiecărui județ, la intrarea și ieșirea din unitate. După ce produsele sunt
descărcate este necesar a se efectua tara autovehiculului , în vederea determinării cantității
produselor ce au fost aduse în unitate prin realizarea unei diferențe a celor două cântăriri.
În cadrul .S.C. COMCEREAL VRANCEA S.A cântărirea produselor este realizată cu
ajutorul unei bascule auto ce este dotată cu un cântar digital.(fig. 7.1)

Figura 7.1 Pod basculă rutier(COMCEREAL)

(sursă proprie)

42
 Recepția calitativă este realizată în urma rezultatelor de la analizele de laborator, ce
sunt realizate pe probele extrase de către personal calificat al laboratorului din mijloacele de
transport. Pentru determinarea calității acestor produse, personalul calificat al laboratorului
realizează extragerea cantităților reprezentative ale produselor pentru fiecare mijloc de
transport.
După realizarea acestor probe de laborator, sunt efectuate o serie de analize:
 Examenul organoleptic;
 Masă hectolitrică;
 Puritate ori corpuri străine;
 Umiditate fizică a semințelor;
 Stare sanitară ori atacul de boli și dăunători.
Prin efectuarea analizelor calității este urmărită încadrarea obligatory a produselor
agricole vegetale ce sunt recepționate în anumite loturi omogene din punct de vedere al
calității, loturi ce prezintă cerințe diferite pentru condiționare.
Aparatura ce este folosită în cadrul laboratorului de la COMCEREAL
Baza pentru recepționare de la COMCEREAL dispune de un laborator pentru
cercetare permanent, ce are ca scop principal efectuarea analizelor calității produselor.
Acest laborator are în dotare un analizator pentru cereale tip GAC 2100(fig 7.2), o
balanță tehnică electronica, un divizor de probe manual,ciururi de mână și site.

Figura 7.2 Analizator de cereal- GAC2100

(sursă proprie)
43
 Analizatorul GAC 2100 este un aparat multifunctional de bază pentru măsurarea
precisă dar și rapidă a umidității, a temperaturii și greutății hectolitrice a probelor ce au fost
prelevate, cu precizie de ±0,1%.
Modul de utilizare: acest analizator este foarte simplu de utilizat, necesar fiind doar a
se turna proba în pâlnia pentru alimentare, de selectat produsul droit, apoi se apasă tasta
pentru măsurare, în aproximativ 30 de secunde fiind afișate rezultatele.
Pentru realizarea măsurării masei de boabă se folosește balanța tehnică electronica ce
suportă o greutate maxima de 5000 g, având o precizie de 0,01 g.

Figura7.3 Balanță tehnică

(Sursă proprie)
Laboratorul mai este dotat și cu un divizor de probe manual, ce asigură o divizare
omogenă și reprezentativă pentru probele de cereale(fig. 7.4), dar și un set de ciururi și site.

Figura 7.4 Divizor probe manual

(Sursă proprie)

44
 7.3Condiționarea și păstrarea produselor agricole de natură vegetală
Instalațiile și utilajele ce sunt folosite la COMCEREAL pentru operațiunile de
prelucrare a semințelor și a materialului săditor pentru comercializarea și utilizarea acestuia în
cadrul companiei sunt:
 Stație pentru însilozare;
 Uscător de cereal pentru instalațiile de tip însilozare;
 O linie de prelucrare a semințelor;
 Instalație pentru condiționare și tratare a semințelor.
Instalația pentru însilozare este formată din numărul total al silozurilor din cadrul
companiei ce pot fi utilizate pentru depozitarea ceralelor. Pe lângă silozurile propriu-zise
instalația mai prezintă și alte părți componente:
 Bandă transportoare pentru realizarea descărcării silozurilor;
 Transportor cu lanț;
 Spațiu pentru depozitarea sacilor;
 Buncăr.

45
 Figuri 7.5 Silozuri COMCEREAL Vrancea
(Sursă-pagină facebook COMCEREAL Vrancea)
Operația de uscare a semințelor este realizată cu ajutorul unui uscător Riela, amplasat
pe o platform betonată ce se folosește de aerul cald ce este produs în generatoare de căldură
pe motorină, cu o capacitate cuprinsă între 72-96 t/zi.
Linia de prelucrare a semințelor-este reprezentată de o instalație ce prelucrează
semințe pentru realizarea eliminării semințelor degradate, a semințelor degradate și a
spărturilor. Această linie se regăsește într-un spațiu închisă, cu o construcție ușoară și este
compusă din următoarele component:
 Conveior cu bandă;
 Buncăr metalic;
 Elevator prevăzut cu cupe;
 Cap de precurățire;
 Cap de curățare;
46
 Conveior cu bandă(de la precurățire la tratare);
 Trior pentru selectarea impurităților(floarea-soarelui);
 Selector cu site;
 Buncăre;
 Elevator cu cupe(transport de la separare gravitațională la siloz);
 Buncăre metalice pentru depozitarea semințelor selectate;
 Conveior cu bandă(descărcare silozuri);
 Elevator cu cupe plastic.

Instalația de condiționare-tratare a semințelor:

 Mașină pentru tratat prin centrifugare;
 Tanc(pentru amestec mașină de tratat);
 Pompă dozatoare(pentru soluții de tratare);
 Unitate compactă pentru filtrare;
 Elevator cu cupe;
 Buncăr metallic(material tratat);
 Sistem automat pentru dozare(însăcuirea cerealelor);
 Mașină de cusut prevăzută cu conveyor cu bandă;
 Ventilator pentru evacuarea pulberilor;
 Motostivuitoare;
 Electrocompresor;

CAPITOLUL VII – DETERMINAREA SCĂZĂMINTELOR LA

S.C. S.C. COMCEREAL VRANCEA S.A. , LOCALITATEA FOCȘANI
JUDEȚUL VRANCEA

47
 Pe perioada conservării produselor agricole de natură vegetală, masa acestora este
supusă anumitor modificări, în majoritatea cazurilor realizându-se scăderi în greutate,
foarte rar greutatea acestora fiind mai mare.
Masa de semințe suferă aceste modificări datorită anumitor factori, cum ar fi:
 Însușirile fizice dar și chimice ale produselor;
 Condițiile depozitării, manipulării și condiționării;
 Condițiile atmosferice.
Scăzămintele sunt clasificate în două mari categorii: scăzăminte admisibile și
scăzăminte neadmisibile.
Scăzămintele admisibile-sunt reprezentate prin pierderi inevitabile fiind reglementate
prin intermediul unor legi, instrucțiuni dar și ordine, provocate fiind de:
 Scăderi ale procentului de umiditate realizate prin uscarea naturală sau artificială
produselor agricole;
 Pierderi datorate proceselor biochimice și fiziologice diin masa boabelor;
 Scăderea conținutului corpurilor străine prin curățarea și sortarea produselor;
 Pierderi rezultate în urma transportului produselor;
 Pierderi rezultate în urma manipulării produselor.
Scăzămintele neadmisibile-sunt rezultate în urma neglijențelor umane, a condițiilor
necorespunzătoare de depozitare și păstrare, fiind provocate de :
 Dezvoltarea anumitor dăunători în spațiile de depozitare;
 Autoîncingerea, degradare;
 Risipa
 Carbonizarea produselor în timpul uscării;
 Încolțirea produselor în timpul depozitării.

8.1 Determinarea scăzămintelor datorate uscării

Produsele agricole vegetale prezintă însușirea de a incorpora un anumit procent din

umiditatea mediului înconjurător. În cazul în care mediul înconjurător se regăsește o anumită
cantitate mare de vapori de apă, umiditate produselor fiind mai scăzută, umiditatea
atmosferică va fi incorporate de acestea, greutatea acestora crescând, iar în cazul în care
umiditatea atmosferică este mai săracă în vapori de apă, semințele ce prezintă o umiditate
mare vor fi uscate pe cale naturală ori artificială.

48
 Deficitul de greutate datorat unei anumite variații a umidității este realizat pe baza unei
determinări a diferenței realizate între conținutul mediu procentual al umidității la momentul
înmagazinării și conținutul mediu procentual al umidității la momentul livrării.
Scăderea greutății semințelor ce este datorată conținutului umidității este calculate cu
formula:
X=100(a-b)/(100-b)
Unde:
X-scăzământul în greutate(%);
a-umiditate medie initial(%);
b-umiditate medie finală.

La momentul recepționării produselor sunt prevăzute STAS-uri pentru impurități și

umiditate, prin care să fie asigurată o păstrare normal (tabelul 8.1).
Tabelul 8.1
Valorile STAS pentru impurități și umiditate
Nr crt Denumire produs Umiditate(%) Corpuri
străine(%)
1 Grâu 14 3

2 Porumb 14 3

4 Rapiță 11 4

La baza pentru recepționare a COMCEREAL Vrancea în anii 2017-2018-2019,

cantitățile, umiditățile și pierderile de masa în urma uscării sunt specificate în tabelul 8.2.
Tabelul 8.2
Determinarea scăzămintelor în urma uscării la COMCEREAL Vrancea

Pierderi în urma
Denumire Cantitate Umiditate la uscării
Nr crt An
produs (t) recepționare(%)
(%) t
2017 6.147 14,3 0,34 20,89
1 Grâu 2018 5.746 15 0,86 49,41
2019 5.162 14,8 0,81 41,81

49
 2017 10.291 17,4 3,9 401,34
2 Porumb 2018 12.739 18 4,45 566,88
2019 11.718 17,6 4,23 495,67
2017 2.658 11,9 0,83 22,06
3 Rapiță 2018 2.962 11,5 0,62 18,36
2019 2.711 11,1 0,34 9,21

Datele obținute privind pierderile de greutate datorate uscării au fost prezentate în

tabelul anterior.În urma acestor rezultate observăm ca pierderile de greutate sunt strâns legate
de umiditatea semințelor în urma recepționării.O valoare mai mare a umidității la recepționare
determină o pierdere a masei mai mare.
15%
15%
15%
15%
15%

15%

14% 14%
STAS
14% Rezultatele obținute
14% 14% 14%
14%

14%

14%

13%
2017 2018 2019

Figura 8.1 Reprezentare grafică a raportului de umiditate pentru grâu

Cea mai ridicată valoare a umidității a fost înregistrară în anul 2018, aceasta fiind de
15%.

50
 20%

17% 18% 18%

18%

16%
14% 14% 14%
14%

12%

10% STAS
Rezultatele obținute
8%

6%

4%

2%

0%
2017 2018 2019

Figura 8.2 Reprezentare grafică a raportului de umiditate pentru porumb

Conform graficului și rezultatelor, cea mai mare valoare a umidității a fost înregistrată
în anul 2018, aceasta fiind de 18%, ceea ce duce la pierderi destul de mari.
12%
12%

12%

12%
12%

11%

11% STAS
11% Rezultatele obținute
11% 11% 11%
11%

11%

11%

10%
2017 2018 2019

Figura 8.3 Reprezentare grafică a raportului de umiditate pentru rapiță

51
 În cazul rapiței, la momentul recepționării semințelor, cea mai mare valoare a
umidității a fost înregistrată în anul 2017, aceasta fiind de 11,9%.

8.2 Determinarea scăzămintelor datorate condiționării

Scăderea în greutate a loturilor semincere în urma eliminării cantității corpurilor

străine este realizată prin determinarea diferenței conținutului corpurilor străine la momentul
recepționării seminlor cu procentajul corpurilor străine la momentul livrării, prin formula:
Sg=G(CSi-CS 2)/100-CS,
Unde:
Sg= scăderea greutății(kg);
G=greutatea lotului înainte de operația de curățire(kg);
CSi=procentul initial al impurităților din lot;
CS2=procentul final al impruităților din lot(după operația de curățire).

Tabelul 8.3
Determinarea scăzămintelor datorate condiționării la COMCEREAL Vrancea
Corpuri străine(%)

Nr crt
Cantitate Corpuri
Denumire An Indice de
(t) străine la
produs bază Diferența(%) Pierderi(t)
momentul
STAS(%)
recepționării

2017 6.147 3,25 0,25 15,36

1 Grâu 2018 5.746 3 3,97 0,97 55,76

2019 5.162 4,23 1,23 63,49

2017 10.291 4,45 0,45 46,30

2 Porumb 2018 12.739 4 4,63 0,63 80,25

2019 11.718 5,25 1,25 146,47

3 Rapiță 2017 2.658 2 2,70 0,70 18,6

52
 2018 2.962 2,32 0,32 9,47

2019 2.711 2,78 0,78 21,14

Pe baza calculelor ce au fost efectuate, pierderile greutății ce sunt adaptate

tehnologiilor de condiționare, procentele impurităților sunt diferite de la an la an, acesteea
fiind datorate în special tehnologiei de cultivare.
În anumite cazuri, după cântărire rezultă o cantitate dfierită, aceasta fiind mai mare
față de cantitatea ce ar trebui să rezulte după calculele efectuate.Diferența ce rezultă este
provenită din trecerea prin gozuri a unei anumite cantități de semințe ce sunt normale din
produsul de bază.
În momentul în care, se analizează gozurile, este determinat și conținutul de semințe
normale, acest conținut depășind limitele STAS, gozurile sunt supuse condiționării din nou,
astfel recuperându-se semințele perfect normale ce Sunt incluse în produsul de bază.
În momentul justificării gozurilor sunt luate în calcul și erorile care pot apărea în
determinările procentului de impurități, erorile variind în funcție de conținutul în corpuri
străine.

Tabelul 8.4
Erorile admise în cazul justificării gozurilor conform STAS
Nr crt Conținut în corpuri Erori admise(%)
străine(%)
1 0,1-0,5 0,2

2 0,51-1 0,4

3 1,01-2 0,6

4 2,01-3 0,8

5 3,01-4 1

6 4,01-5 1,2

7 5,01-6 1,4

8 6,01-7 1,6

9 7,01-8 1,8

53
 10 8,01-9 2

11 9,01-10 2,2

12 Peste 10 2,4

8.3 Determinarea scăzămintelor datorate transportului și manipulării

În cazul în care semințele sunt transportate cu mijloace auto, la unitățile de
recpționare, între magazii, silozuri, etc. sunt aplicate scăzăminte de 0,02% asupra semințelor
plante oleaginoase, 0,01 la semințele de grâu, la semințele de floarea-soarelui de 0,05%, iar
pentru porumb 0,02%.
Pentru fiecare transport în afara bazelor de recepționare ori a silozurilor, sunt aplicate
scăzămintele în vigoare, iar pentru transport și manipulare în unitate sau siloz sunt aplicate la
justificarea gestiunii.
Tabelul 8.5
Scăzămintele datorate traportului și manipulării semințelor(după Thierer L.V.)

Denumire Cantitate Scăzămintele Pierderi

Nr crt An
produs (t)
acordate(%) (t)
2017 6.147 0,10 6,14

1 Grâu 2018 5.746 0,10 5,74

2019 5.162 0,10 5,16

2017 10.291 0,02 2,05

2 Porumb 2018 12.739 0,02 2,54
2019 11.718 0,02 2,34
2017 2.658 0,01 0,26
3 Rapiță 2018 2.962 0,01 0,29
2019 2.711 0,01 0,27

Conform tabelului, pierderi de masa cele mai mari datorate transportului și manipulării
produselor agricole de natură vegetală sunt regăsite la grâu, cele mai nesemnificative fiind
înregistrate la rapiță.

54
 Pentru manipularea semințelor în bază, siloz ori între magazii ori alte depozite sunt
aplicate scăzăminte de 0,015%, iar la leguminoase de 0,025%.

55
 CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Tehnologiile folosite pentru condiționare, păstrare și depozitare sunt diferite în funcție

de destinația finală a semințelor cerealiere, astfel anumite operații specifice condiționării și
păstrării pot fi eliminate din fluxurile de condiționare și păstrare, altele noi putând fi adăugate
diferit în funcție de anumite caracteristici fizico-mecanice ale semințelor cerealiere, dar și în
funcție de tipul de semințe.
Pe baza studiului realizat cocluziile referitoare la condițiile pricipale de condiționare și
păstrare a produselor agricole vegetale în cadrul COMCEREAL Vrancea, pe perioada
ultimilor 3 ani, respective 2017-2019, sunt:
 Studiul a fost realizat efectuându-se determinări la trei categorii de produse
agricole(grâu,porumb,rapiță), scopul principal fiind stabilirea scăzămintelor ce apar pe
perioada condiționării și păstrării;
 Pentru evitarea sau scăderea procentului scăzămintelor la COMCEREAL Vrancea,
recepționarea produselor este indicat să fie realizată foarte repede cu scopul evitării
staționării mijloacelor pentru transport;
 Pentru păstrarea boabelor de cereal în condiții optime este necesară respectarea
valorilor umidităților pentru fiecare specie în parte(12-14%), iar procentul corpurilor
străine să nu fie mai mare de 3-4%. Este necesar ca acești parametri să fie controlați
strict cu scopul încadrării acestora între limitele standarde stabilite la nivel national și
intenațional;
 Pentru evitarea ori reducerea efectului negative realizat de către prezența corpurilor
străine în masa semințelor, acestea sunt supuse operațiilor de curățare partial, prin
intermediul cărora sunt eliminate circa 20-25% din impurități;

 La recepționarea produselor agricole la COMCEREAL Vrancea au fost înregistrate

următoarele cantități :
o Anul 2017: 6.147 t de grâu; 10.291 t de porumb; 2.658 t de rapiță.
o Anul 2018: 5.746 t de grâu; 12.739 t de porumb; 2.962 t de rapiță.
o Anul 2019: 5.162 t de grâu; 11.718 t de porumb; 2.711 t de rapiță.

56
  În urma determinărilor efectuate pierderile în greutate datorate uscării au fost
înregistrate următoarele valori:
o Anul 2017: 20,89 t de grâu; 401,34 t de porumb; 22,06 t de rapiță.
o Anul 2018: 49,41 t de grâu; 566,88 t de porumb; 18,36 t de rapiță.
o Anul 2019: 41,81 t de grâu; 495,67 de porumb; 9,21 t de rapiță.

 În urma determinărilor efectuate pierderile înregistrate în urma condiționării au fost:

o Anul 2017: 15,36 t de grâu; 46,30 t de porumb; 18,6 t de rapiță.
o Anul 2018: 55,76 t de grâu; 80,25 t de porumb; 9,47 t de rapiță.
o Anul 2019: 63,49 t de grâu; 146,47 t de porumb; 21,14 t de rapiță.
 În urma determinărilor efectuate pierderile datorate transportului și manipulării au
avut următoarele valori:
o Anul 2017: 6,14 t de grâu; 2,05 t de porumb; 0,26 t de rapiță.
o Anul 2018: 5,74 t de grâu; 2,54 t de porumb;, 0,29 t de rapiță.
o Anul 2019: 5,16 t de grâu; 2,54 t de porumb; 0,27 t de rapiță.

Recomandările ce pot avea un rol destul de important pentru îmbunătățirea

thnologiilor pentru condiționare și păstrare din momentul actual de la COMCEREAL Vrancea
ar putea fi:
 Realizarea recoltării cerealelor la momentul optim(când umiditatea are valori de 14-
15% pentru grâu, 10-11% pentru rapiță), scopul principal fiind de a fi evitate pierderile
în greutate;
 Pe perioada păstrării produselor să fie realizate controale periodice în spațiile folosite
pentru depozitare, în vederea luării celor mai indicate măsuri în momentul în care sunt
observate produse depreciate;
 Modernizare instalațiilor și utilajelor deja existente prin intermediul achiziționării
tehnologiilor modern ce sunt capabile să precizeze cu mare acuratețe nevoile și
momentele optime necesare pentru condiționare, depozitare dar și păstrare a
produselor agricole.

57
 BIBLIOGRAFIE
1. Axinte M., Roman G., Muntean L., Borcean I., 2003-Fitotehnie, Editura “Ion Ionescu
de la Brad” Iași, Iași;
2. Banu C., 1999-Manualul inginerului de industrie alimentară, Editura Tehnici,
București;
3. Bîlteanu Gh.,2001-Fitotehnie, vol II, ediția a II-a, Editura Ceres, București;
4. Borcean A., Borcean I., David Gh., 1999, Condiționarea, păstrarea și protecția
produselor agricole vegetale, Editura Eurobit Timișoara;
5. Borș Gh., 1945- Conservarea și păstrarea cerealelor în silozurile regionale din
România, Imprimeria Căilor Ferate;
6. Cernea S., 1997-Fitotehnie, Editura Genesis, Cluj-Napoca;
7. Duda M.,Timar A., 2007-Condiționarea și păstrarea produselor agricole, Editura
Academicpres;
8. Hodișan M., Timar A., 2010-Materii prime vegetale-Condiționarea, păstrarea și
expertiza calității, Editura Universității, Oradea;
9. I.N.P. Kupriț, 1954-Tehnologia morăritului, Editura T., Moscova;
10. Matei Gh., Feher E., 2010-Condiționarea și conservarea produselor agricole, Editura
Universitaria, Craiova;
11. Mogârzan Aglaia, Teodor Robu, 2005- Tehnologia păstrării produselor agricole
vegetale, Editura “Ion Ionescu de la Brad”,Iași;
12. Mogârzan Aglaia și colab., 2002- Fitotehnie, Lucrări practice, volumul II, Editura
“Ion Ionescu de la Brad”,Iași;
13. Mogîrzan Aglaia, Axinte M., Ungureanu O.,2002-Fitotehnie, Lucrări practice,
volumul I, Editura “Ion Ionescu de la Brad”, Iași;
14. Thierer L Volf și colab., 1971-Tehnologia recepționării, depozitării, condiționării și
conservării produselor agricole, Editura Ceres, București;
15. Zanfirescu Neculai, 1958-Fitotehnie, Editura agro-silvică de stat, București.

58