Proiect la conditionarea si

pastrarea produselor agricole in

economia reala
RECEPTIONAREA SI COMPARTIMENTAREA PRODUSELOR

Depozitare primara
Recepţia calitativă şi cantitativă a cerealelor
Aprovizionarea morii cu cereale se face de obicei cu vagoane CFR, autocamioane special
amenajate şi prin preluare directă din silozul
furnizorului în silozul morii.
Aprovizionarea pe cale maritimă este mai rară, însă la noi în ţară,
chiar dacă cerealele au fost transportate pe apă, se preiau din port cu
vagoane CFR sau autocamioane pentru transportul la beneficiar.
Recepţia cantitativă constă în măsurarea gravimetrică (cântar podbasculă) sau volumetrică
(nerecomandată din cauza erorilor pe care len
introduce) a lotului de cereale sosit la furnizor.
În cazul transportului cu autocamioane, cerealele se cântăresc atât la
furnizor în prezenţa unui delegat al beneficiarului cât şi la beneficiar în
vederea înlăturării oricăror erori şi a conferirii unei siguranţe mai mari
gestionarilor că produsul introdus în siloz corespunde cantitativ cu
documentele care l-au însoţit.
Pentru evitarea cheltuielilor de transport, în ultimul timp, s-au
construit mori moderne în aceeaşi incintă cu silozurile mari de cereale ale
furnizorului. Preluarea cerealelor de la silozul furnizorului se face printr-o
legătură directă cu ajutorul unor instalaţii de transport intern formate din
elevatoare, şnecuri, redlere, benzi şi conducte.
Cerealele se cântăresc automat atât în silozul furnizorului, cât şi în
silozul morii. În situaţii limită (când unul din cântare lipseşte), se acceptă
cântărirea numai la un singur cântar prin convenţie scrisă.
Recepţia calitativă a cerealelor cuprinde două faze:
6
o faza de recoltare şi pregătire a probelor – în care este necesar
să se folosească o tehnică specială care să includă în proba respectivă
toate componentele masei şi în proporţia cantitativă şi calitativă
existentă în lot. Se efectuează de regulă cu ajutorul unor instrumente
speciale, numite sonde. Probele recoltate cu sonda se introduc în
cutii metalice închise. În laborator, aceste probe brute se
omogenizează (probe omogenizate) şi, după prelevarea probei de
umiditate, această probă omogenizată se împarte în 2 sau mai multe
probe de laborator prin metoda sferturilor sau metoda divizorului.
Pentru analizele care necesită cantităţi mici se constituie proba de
analiză prin metoda şah, recoltând mici cantităţi de produse din
fiecare pătrat;
o faza de efectuare a analizelor şi calculul indicilor de calitate –
în care se determină calităţile senzoriale (aspect, culoare, miros,
gust) şi fizico-chimice (conţinut de impurităţi, greutate hectolitrică,
conţinut de umiditate, sticlozitate, conţinut de gluten în şrot total,
gradul de infestare).
Ancheta calitativã constã în determinarea însusirilor tehnologice ale grâului,
în urma unor determinãri de laborator, din care rezultã:
1. masa hectolitricã
2. continut de corpuri strãine
3. umiditate
4. continut de proteinã
5. continut de gluten umed si uscat
6. indice de deformare a glutenului
7. sticlozitate
8. indice de cãdere (Falling Number)
9. continut de substante minerale
10.indice Zeleny
Masa hectolitricã - reprezintã masa în kg a unui hectolitru de boabe.
Dintre factorii care influenteazã valoarea masei hectolitrice cei mai
importanti sunt: umiditatea grâului, cantitatea si natura corpurilor
strãine, proprietãtile genetice ale bobului de grâu (forma, mãrimea,
aspectul suprafeþei, grosimea învelisului bobului), masa specificã a
boabelor de grâu.
Se considerã cã grâul trebuie sã aibã masa hectolitricã de minim 75
kg/hl pentru a da rezultate bune la mãcinat.
2. Corpuri strãine - prezenta impuritãtilor în masa de cereale
favorizeazã degradarea acestora, mai ales în timpul depozitãrii. Pe de
altã parte la mãcinarea cerealelor împiedicã obtinerea unei fãini de
bunã calitate si reduc proportia de fãinã care trebuie sã se obtinã dintro cantitate datã de grâu.
În acest an se remarcã prezenta unui numãr foarte mare de boabe
pãtate (black point) explicabil prin conditiile climaterice speciale din
perioada de recoltare. Sunt prezente boabe tãciunate si mãlurate, dar
acestea nu depãsesc 1%. În acest an procente mari de seminþe
încoltite sunt prezente în câteva zone din judeþele Bihor, Hunedoara,
Arad.
3. Umiditatea - continutul de apã din masa de boabe este un criteriu de
apreciere a calitãtii grânelor, foarte important din mai multe puncte de
vedere. Starea de maturitate optimã la recoltare este caracterizatã si
prin umiditatea grâului care trebuie sã fie de maxim 15%. Pãstrarea
grâului depinde în mare mãsurã de umiditatea sa. La temperatura
obisnuitã, grâul se poate pãstra în bune conditii numai dacã umiditatea
sa este sub 13%. Dacã umiditatea depãseste 14% apar o serie de
procese chimice legate de accelerarea respiratiei cu producere de
cãldurã si apã, urmate de procese fermentative complexe care duc la
alterarea masei de boabe.
4. Continut de proteinã - continutul de proteinã si calitatea acesteia
constituie unul din procedeele moderne de apreciere a calitãtii
8
cerealelor. Cu cât procentul de proteinã este mai ridicat cu atât grâul
respectiv este de calitate mai bunã.
Continutul în proteinã este influentat de o serie de factori: specia,
varietatea, solul, clima, îngrãsãmintele folosite, etc.
Continutul de proteine al cerealelor este extrem de important pentru cã
pe plan international reprezintã principalul indice calitativ care
conteazã în tranzactiile comerciale. Grâul care are peste 13% proteine
este de calitate bunã si are un continut ridicat de gluten, iar grânele cu
un continut total sub 10% sunt de calitate slabã, cu gluten cantitativ
putin.
5. Continutul de gluten umed - este un indice calitativ important, care
se determinã prin îndepãrtarea amidonului si a particulelor de tãrâte
dintr-o cantitate datã de srot de grâu. Rezultã o masã compactã,
elasticã. Se considerã cã grâul este foarte bun dacã are un continut de
gluten umed de 26% si nesatisfãcãtor la un continut de gluten mai mic
de 22%.
6. Indice de deformare - reprezintã gradul de lãtire al unei sfere de
gluten într-un anumit timp si în anumite conditii. Este o mãsurã a
calitãtii glutenului.
Astfel:
o 3 - 13 mm - calitate superioarã
o < 3 mm - gluten puternic, neelastic
o > 18 mm - gluten lipicios, filant.
7. Sticlozitatea - în categoria semintelor de cereale sticloase intrã
boabele care privite în sectiune prezintã un aspect translucid, sidefat.
 La sectionare seminþele sticloase opun mare rezistentã, iar la
mãcinare se transformã în prima fazã în semifabricate de tipul
grisurilor mari si mijlocii si în procente mici în dunsturi si fãinã.

TIPURILE RECEPŢIEI MĂRFURILOR

DEPOZITAREA CEREALELOR
Scopul depozitarii:
* asigurarea unui stoc necesar functionarii continue a morii pe o perioada mai mare de timp
* posibilitatea formarii unor partizi omogene calitativ in vederea asigurarii unui regim tehnologic
de prelucrare constant
* asigurarea unor conditii optime de conservare a cerealelor
* asigurarea unor conditii optime de conservare a cerealelor
In timpul depozitarii, in cereale au loc o serie de procese printre care cel mai important este
maturizarea.
Maturizarea cerealelor
In urma unor cercetari s-a ajuns la concluzia ca imediat dupa recoltare, bobul nu este inca
maturizat complet; facultatea de germinare este redusa si abia dupa o anumita perioada de timp
devine normala.
Tot prin cercetari s-a constatat ca faina obtinuta din grau dupa recoltare nu are calitati bune
de panificatie. Aceasta arata ca dupa recoltare in boabele de cereale mai are loc procesul de
desavirsire a coacerii.
Durata acestei perioade nu este aceeasi pentru toate cerealele, astfel dupa unele cercetari graul
incepe sa capete parte din insusirile de panificatie dupa aproximativ 60 de zile de la recoltare,
secara la 45 zile iar ovazul numai dupa 60-180 zile. Intrucat maturizarea isi arata influenta mai
ales asupra calitatii de panificatie a graului si mai putin asupra calitatii crupelor, sa urmarim
observatiile facute de unii cercetatori asupra maturizarii acestuia.
Specialistii in fabricarea fainii considera ca graul trebuie sa fie macinat in cursul a cel mult un an
dupa recoltare, astfel excluzandu-se posibilitatea inrautatirii insusirilor de panificatie ale
acestuia.
Pentru o pastrare constanta a calitatii produselor de panificatie in tot cursul anului, granele din
recolta noua au nevoie de o perioada de maturizare minima de 60-150 zile de la recoltare dupa
cum urmeaza :
60 zile pentru graul cu continut ridicat de gluten ;
90 zile pentru graul cu continut mediu de gluten ;
120-150 zile pentru graul sarac in gluten.
In ce consta procesul de maturizare nu se cunoaste cu exactitate. Unele cercetari au dus
totusi la concluzia ca procesul de maturizare consta in aceea ca substantele solubile se transforma
in substante insolubile - zaharul in amidon, aminoacizii in proteine, proteinele solubile in
proteine insolubile si ca in timpul acestor transformari se elimina apa. De asemenea se pare ca se
produc modificari si asupra grasimilor, substantelor minerale si vitaminelor.
Operatii premergatoare depozitarii
Compartimentarea cerealelor se face in functie de unii indici calitativi ai materiei prime dupa
cum se prezinta in tabelul de mai jos:
Indici calitativi/materia prima       Grau Secara Porumb Orez
continutul de gluten si calitatea acestuia
- masa hectolitrica
- umiditate
- continutul de impuritati
- sticlozitate
- indicele de plutire
- continutul de boabe fisurate in coaja
Precuratirea cerealelor
Precuratirea reprezinta operatia de curatire partiala a cerealelor (se elimina doar 20-25% din
cantitatea totala de impuritati).
Prezenta impuritatilor in masa de cereale exercita influente negative:
- in timpul transportului in siloz: duce la infundarea instalatiilor si ingreuneaza evacuarea
cerealelor din celule
- la depozitarea in celulele de siloz: favorizeaza dezvoltarea insectelor si ocupa spatiul de
depozitare
Tipuri de impuritati eliminate: bulgari de pamant, pietre, paie, spice, pleava, praf.
Principiile de separare ce stau la baza precuratirii:
- dupa marime – site
- dupa proprietati aerodinamice - curenti de aer.
Fazele de realizare a precuratirii:
o precuratirea bruta prin gratarul buncarului
o precuratirea cu separatorul aspirator ( tarar)
1. RECEPŢIA CANTITATIVĂ: presupune preluarea mărfurilor prin cântărire, măsurare,
numărare.
2. RECEPŢIA CALITATIVĂ:presupune verificarea proprietăţilor produselor
(organoleptice, fizice, chimice, mecanice, etc.) prin metoda organoleptică şi prin metode de
laborator.
1.2. Receptia calitativa
Receptia calitativa are drept scop, stabilirea principalilor indicatori calitativi ce
caracterizeaza lotul de cereale ce urmeaza a fi descarcat la unitatea de morarit.
La efectuarea receptiei calitative un rol important il au operatorii din laborator, pregatirea lor
profesionala, instrumentele si aparatura pe care o folosesc.
Pentru stabilirea calitatii cerealelor, se recolteaza probe din lotul de cereale, in conformitate cu
instructiunile STAS-ului in vigoare.
Recoltarea probelor se efectueaza de catre laboratorul autorizat, folosind scafa sau diferite
tipuri de sonde, cum ar fi :
- sonda pentru saci;
- sonda efilata;
- sonda cilindrica;
-sonda conica;
-sonda pneumatica;
- sonda electrica;
- sondele automate.
Indicatorii calitativi a caror determinare se efectueaza in mod curent in unitatile de morarit, in
cadrul receptiei calitative sunt analizele senzoriale care constau in aprecierea aspectului, culorii,
mirosului si gustului :
- determinarea infestarii;
- continutul de corpuri straine;
- umiditate;
- masa hectolitrica;
- determinarea continutului de gluten umed;
- indicele de deformare al glutenului;
- sticlozitatea;
- procentul de boabe cu defecte;
- aciditatea, gradele de aciditate.
Graul receptionat la unitatile de morarit ar trebui sa corespunda din punct de vedere calitativ,
fabricarii fainii. Indicatorii calitativi prevazuti de normele in vigoare, STAS pentru graul destinat
obtinerii fainii pentru panificatie, prevede :
-proprietati senzoriale- aspect, culoare, gust, miros

-proprietati fizice – sticlozitate, masa hectolitrica, corpuri straine, umiditate, gluten umed,
indice glutenic, infestare;

-boabele sistave – sunt acelea care nu au endosperm decat intr-o proportie foarte mica;

-boabele malurate – sunt boabele atacate de o boala criptogamica produsa de ciuperci;

-boabele atacate de ergot – ergotul este o boala care apare in zonele reci si umede, el poate
produce boli grave organismului uman;
 -boabele mucegaite – apar in conditiile in care cerealele nu sunt pastrate corespunzator si
sunt expuse la conditii de umiditate ridicata;

-boabele cu micotoxine – sunt caracterizate printr-o crestere a activitatii amilazei si o

hidroliza puternica a substantelor proteice;

boabele arse – apar in masa de cereale in conditiile unui regim de conservare

necorespunzator;

- boabele cu embrionul negru – apar datorita unei boli criptogamice produse de Alternaria
termis, Nees si Helminthosporium sativum;

-boabele atacate de plosnita graului

-boabele inghetate – cele care sufera in timpul transportului si a procesului de depozitare

temperaturi de -20 pana la -250C;

-boabele cu gust si miros neplacut.

Depozitarea cerealelor
Înainte de depozitare cerealele trebuie să fie precurăţite deoarece corpurile străine, fiind mai
umede decât cerealele, îngreunează uscarea acestora şi favorizează infecţiile cu microorganisme.
De multe ori cerealele au o umiditate mai mare de 14%, ajungând până la 20%; în aceste
condiţii, datorită faptului că ele nu se pot depozita în silozuri, se practică pe scară largă uscarea
artificială a cerealelor asigurând astfel conservabilitatea şi realizând uneori (în cazul orzului) şi o
îmbunătăţire a energiei de germinare.
11
Pentru uscare se folosesc diferite tipuri de uscătoare cu aer cald, cu funcţionare continuă,
prevăzute cu zone de preîncălzire, uscare şi răcire în care boabele nu trebuie să depăşească
temperatura de 55°C, durata uscării fiind de 60-90 minute.
La depozitarea cerealelor trebuie să se ţină seama că acestea sunt organisme vegetale vii, a
căror produse de respiraţie – vaporii de apă şi căldura degajată – stimulează chiar procesul de
respiraţie. La o creştere de umiditate de 2-3% respiraţia creşte şi ea de ~75 ori, iar la o creştere de
temperatură cu 10°C respiraţia se accelerează de ~5 ori.
Principalele procese care au loc în timpul păstrării cerealelor sunt: respiraţia şi post
maturaţia, germinarea, autoîncălzirea şi încingerea, putând fi evitate prin condiţionarea cerealelor
înainte de depozitare şi prin îndepărtarea căldurii degajate în timpul depozitării.
În morile moderne, ca şi în fabricile de malţ, depozitarea cerealelor se face în silozuri de beton,
care permit stocarea unor cantităţi mari de boabe în straturi groase de 10-40m.
În silozul de cereale se efectuează următoarele operaţii tehnologice pentru realizarea cărora se
folosesc scheme tehnologice şi utilaje specifice:
 evacuarea cerealelor din sorbul silozului, cântărirea, precurăţirea
şi introducerea în celule;
 evacuarea cerealelor din celule, dozarea pentru amestec,
cântărirea şi trimiterea la curăţătoria morii;
 recirculare şi prefirare pentru a împiedica încingerea;
 evacuarea şi trimiterea cerealelor către mori mai mici, sateliţi ai
morii mari;
 ventilarea utilajelor, instalaţiilor şi a cerealelor din siloz.
12
Utilajele şi instalaţiile folosite pentru executarea operaţiilor tehnologice din silozul de cereale,
din care fac parte sorbul sau staţia de primire, utilajele de transport intern (elevatoare, şnecuri,
tubulatură etc.), instalaţii de ventilaţie (ventilatoare, cicloane, conducte, şubere), aparate de
măsură volumetrică şi gravimetrică, maşini de curăţit cereale, motoare şi transmisii de acţionare,
diverse accesorii de comandă şi control, se aseamănă cu cele din silozurile străine.
Deşi între utilajele româneşti şi cele străine există unele diferenţieri constructive, ele
funcţionează pe aceleaşi principii de bază.
Podeaua de aerare
Silozurile sunt dotate cu o podea plata, perforata. Aceasta podea este
sustinuta de blocuri de beton. Ca urmare, cerealele sunt protejate impotriva
umezelii si a parazitilor

Depozitare secundara

Recoltarea florii soarelui

Floarea-soarelui este recoltată atunci când conținutul de umiditate al semințelor este cuprins între
10 și 15%, adică atunci când 70% dintre calatidii sunt uscate și cel puțin 30% dintre ele au
culoarea brună.

Cu toate acestea, recoltarea poate fi începută atunci când conținutul de umiditate al semințelor
este de 13-14%, adică 75-80% dintre calatidii sunt maronii și brun – gălbui.

În cazul plantațiilor mari, recoltarea floarea-soarelui se va efectua folosind combine, la care sunt
atașate echipamente speciale pentru recoltare.

Viteza de lucru la care se înregistrează cele mai mici pierderi de scuturare este de 3-5 km / h.
 După recoltare se recomandă uscarea și curățirea de impurități a semințelor.

Funcționarea uscătoarelor de cereale, semințe necesită aplicarea unor reguli de siguranță și

măsuri de combatere a incendiilor.

Personalul care deservește uscătorul de cereale trebuie să știe și să respecte regulile de

siguranță existente atunci când operează mașinile și mecanismele incluse în proces.

Ventilarea activă a semințelor de floarea soarelui cu aer cald este metoda cea mai des utilize

Cantarul automat

Aparatele de procentaj permit realizarea amestecurilor de loturi in asa fel incat, amestecul
format, sa poata forma in urma prelucrarii, randamentele de produse finite dorite, precum si
indicatorii calitativi minerali ai acestora.

Precuratire dupa marime

De regula, separarea se realizeaza cu ajutorul separatorului, acesta trebuind sa realizeze

urmatoarele randamente de separare:

- 100% impuritati mari;

- 90% impuritati mici;

- 80% impuritati usoare.

1.5. Depozitare lotizare

Depozitarea cerealelor pentru unitatiile de prelucrare se face utilizandu-se o gama mare de

tipuri constructive de depozite. Acestea pot fi in functie de capacitatile morii. Capacitatea
depozitului se alege avand in vedere capacitatea de prelucrare a morii, magazii, buncare sau
silozuri.

Capacitatea depozitului se alege avand in vedere capacitatea de prelucrare a morii.

 Pentru asigurarea comtinuitatii desfasurari procesului tehnologic in cayul unor calamitati
naturale ( inundatii, inyapeziri), capacitatea depoyitului va trebui sa asigure o reyerva pentru o
durata de functionare de minim 15 zile. Ea poate ajunge in unele cayuri la 20 – 30 de zile.

Celulele pot fi realizate din beton armat, tabla de otel sau lemn. In cazul celulelor de beton
armat peretii celulelor pot avea o grosime de 150 – 200 mm.

Ele pot fi asezate in cladirea morii sau intr-o constructie aziala situata in apropierea acesteia.

Silozurile pot fi construite din beton armat, avand celulele cu sectuinea de forma patrata,
dreptunghiulara, hexagonala sau circulara.

Morile de capacitate mica pot utiliza pentru depozitarea graului celule metalice, circulare sau
dreptunghiulare, amplasate langa cladirea morii. Ele pot avea diverse dimensiuni.

Depozitare tertiara
Încărcarea/livrarea

Se vor întocmi proceduri de încărcare-livrare astfel încât: să se minimizeze contaminarea; să

se conserve calitatea/gradul. Laborantul gradator și operatorul gestionar vor verifica mijlocul de
transport folosit pentru livrare prin inspecție vizuală, asigurându-se că vehiculul este curat, uscat
și liber de infestare. Operatorul va urmări procedura de încărcare. Eșantionarea, stabilirea
gradelor de calitate și păstrarea probelor-martor vor fi efectuate de către laborantul gradator. În
cazul în care, în urma controlului efectuat, loturile de produse nu întrunesc condițiile de calitate
prevăzute pentru livrarea la consumul intern sau extern, personalul autorizat care a efectuat
controlul va stabili, prin proces-verbal întocmit, măsurile tehnologice cu termene și răspunderi,
pentru aducerea produsului la condițiile de livrare. Documentele de atestare cantitativă și
calitativă a produselor livrate pentru consum intern și/sau export vor fi completate citeț și la toate
rubricile, astfel încât: să se poată identifica spațiul de depozitare și numărul lotului din care s-a
efectuat livrarea; să cuprindă toți indicii de calitate determinați efectiv de baza eșantionului
prelevat din mijlocul de transport; să cuprindă gradul conform manualului de gradare a
semințelor de consum.

Certificarea calităţii produselor livrate - se face de către persoane stabilite prin decizie de
către conducerea societății comerciale pentru fiecare unitate de depozitare în parte. Operațiunile
de încărcare se vor face numai sub supravegherea și conducerea operatorului/ gestionarului
(șefului de depozit) și cu participarea laborantului gradator.
Firma mai dispune si de hale metalice sau soproane in care se pot depozita produsele agricole cu
capacitate de stocare cuprinse intre 1500- 2000 tone
Uscarea naturală - constă în folosirea aerului atmosferic uscat și cald ca agent de uscare.
Metodele pentru uscarea naturală a produselor sunt următoarele: solarizarea (expunerea directă la
razele solare în perioada de vară și rigolizarea lotului de semințe pentru a mări suprafața de
evaporare); aerarea activă (aerul se introduce sub presiune în masa de produse deopozitate);
manipularea prin instalații prevăzute cu ventilatoare (este folosită la silozurile care sunt
prevăzute cu numeroase puncte de desprăfuire); trecerea loturilor de produse prin instalațiile de
uscare „la rece“ - fără consum de combustibil (trecere prin coloană), folosind în locul agentului
de uscare aerul atmosferic uscat și cald.

Uscarea artificială - constă în aducerea umidității semințelor la o valoare adecvată pentru

depozitare, prin folosirea instalațiilor de uscare, care realizează uscarea cu ajutorul agentului de
uscare. Aducerea agentului de uscare la o anumită temperatură se face prin folosirea
combustibililor. Tipul de combustibil folosit este specific pentru arzătorul și generatorul de
căldură cu care este echipat uscătorul. În instalația de uscare se vor introduce numai produse
condiționate, cu un conținut cât mai scăzut de impurități inflamabile (plevuri, foi, capitule etc.)
sau corpuri care să provoace înfundarea dispozitivului de golire. Se vor lua măsuri pentru
curățirea zilnică a instalațiilor de uscare, revizuirea, întreținerea și exploatarea acestora în bune
condiții. Regimul termic de uscare a semințelor este specific pentru fiecare specie. Urmărirea
rezultatelor uscării se face prin completarea documentului de urmărire a uscării.
Depozitarea seminţelor de consum
Semințele de consum sunt depozitate în așa fel încât să prevină contaminarea, deteriorarea și
infestarea lor. Depozitarea se poate realiza în vrac (pentru majoritatea tipurilor de semințe de
consum) și în saci (în special pentru semințele cu destinații speciale, de exemplu
condimente/muștar). Scopul acestei faze tehnologice este acela de a conserva calitatea/gradul
realizat din condiționarea semințelor de consum. Aceasta se realizează prin: compartimentarea în
funcție de grad și de parametrii de calitate suplimentari specifici pentru fiecare produs; urmărirea
periodică a stării produselor aflate în depozitare, folosind ca document de referință STAS 6534-
91 și actualizarea datelor din diagrama depozitului. Pe diagrama depozitului se trec: tipul și
numărul spațiului de depozitare (magazie, celulă de siloz - circulară, stelată, perimetrală), data
depozitării, cantitatea și calitatea la depozitare (umiditate, corpuri străine/impurități) și
temperatura în masa de produs; transport corespunzător al semințelor de consum în incinta
spațiului de depozitare (prin elevatoare cu cupe, benzi transportoare, tubulatura sistemului
pneumatic etc.); urmărirea manipulărilor în spațiul de depozitare, prin completarea documentelor
de manipulare a semințelor de consum și corelarea cu celelalte documente de lucru (pentru
tarare, pentru uscare, pentru aerare); depozitarea separată a produselor returnate, neagreate,
deteriorate sau suspecte a fi contaminate, în spații special destinate acestui scop, în vederea
tratării ulterioare; stivuirea corespunzătoare a produselor ambalate în saci: integritatea stivei,
posibilități de aerare, monitorizarea stării semințelor. Produsele ambalate și materialele de
ambalat sunt manipulate și depozitate astfel încât să se prevină contaminarea și/sau deteriorarea
lor