DISCIPLINA:CULTURI ACVATICE

SUPERINTENSIVE
TEMA REFERAT:CRESTEREA
CRAPULUI IN SISTEM
SUPERINTENSIV
STUDENT:PAUN CATALIN
VALENTINA,GRUPA 4304

Ferma de crestere superintensiva a crapului(Cyprinus carpio)

in sistem recirculant

Tema de proiectare
Se cere proiectarea unei ferme piscicole pentru cresterea superintensiva a crapului (cyprinus
carpio) in sistem recirculant,in vederea comercializarii.
Se estimeaza o productie de 20 tone/18 luni,la o greutate corporala de 1,2kg/exemplar la
varsta de 18 luni.Se populeaza cu larve de crap de 5 g si se aduce in 18 luni la 1,2kg pentru
livrare,crap consum.Furajarea se va face cu furaje granulate extrudate.
In bazine trebuie asigurata o temperatura de 15-30 grade C,tinand cont ca temperatura
optima de hranire este de 19-26 grade C.
Oxigenul dizolvat din apa bazinelor trebuie sa fie la valoare de 3,1mg/l,iar in timpul
caldurilor de vara la 5-6,5 mg/l.La o scadere de sub 0,8-0,5 mg/l pestii vor muri in masa!
Memoriu justificativ
Acest sistem recirculant superintensiv, are o serie de avantaje precum:
- economisirea atat de teren cat i de resursele de apa;
- poate fi amplasat in zone care sunt improprii creterii in heleteie;
- permite un grad sporit de control al mediului de cultura a petilor;
- se pot crete peti tot timpul anului, in condiii optime;
- petele poate fi recoltat in orice moment;
- produciile piscicole i nivelul veniturilor obinute din valorificarea acestora se pot
determina mult mai precis decat in cazul heleteielor.
Fiecare sistem recirculant are in componena sa urmatoarele echipamente:
- bazine de cultura a petilor;
- pompele pentru circulaia apei in sistem;
- echipamente de tratare a apei pentru meninerea calitaii acesteia (filtru mecanic, filtru
biologic, aeratoare, instalaie de oxigenarei de sterilizare cu ultraviolete);

- conducte de alimentare i de evacuare a apei;

- bazin tampon pentru apa.
Breviare de calcul
Calcularea materialului biologic necesar pentru populare
Cele 20t de pete pentru consum se vor obtine intr-un interval de 18 de luni. Se va porni de
la introducerea somnului in stadiul de larva in unitate, pentru inceput in bazine de
predezvoltare 30-35 de zile apoi in bazine de cretere anul I, respectiv anul II. Pe masura ce
dimensiunile materialului biologic vor crete, se va efectua o micare a efectivelor astfel
incat sa se pastreze o densitate de cretere optima pentru toate categoriile de varsta.
Pentru a obine in final 20t pete pentru consum, respectiv 16.667 exemplare de crap de
1,2kg/buc. , se vor calcula i se vor lua in considerare pierderile intervenite in ciclul de
producie pe tot parcursul celor 24 de luni. Astfel in anul II, ultimele 6 luni de certere,
pierderile vor fi de 5%, deci un procent de supravieuire de 90% al efectivului.
-calculul pierderilor i aflarea numarului de exemplare iniial:
95%..16.667 buc.
5%. x

x =(877,210,17) = 877 buc.

16.667+877= 17.544 buc.

Aadar, dupa primele 11 luni de cretere vom avea un numar de 17.544 exemplare. In aceste
11 luni, pierderile vor fi ceva mai ridicate datorita acomodarii puietului de crap cu mediul
bazinelor in care se face popularea. Procentul de supravieuire de 85% => pierdere de 15%;
85%..17.544buc.

x =(3.0960,17) = 3.096 buc.

15%.. x

17.544 + 3.096 = 20.640 buc.

Primele 21-23 de zile, perioada de predezvoltare, este momentul critic din tot procesul de
cretere. Atunci se va semnala cel mai mic procent de supravieuire, din intreg ciclul
productiv, 75% din efectivul de larve introdus. Comparativ cu sistemele de cretere
semintensiv sau in policultura, este un procent de supravieuire destul de bun, in mod natural
fiind de 45-55%.
20.640 reprezinta numarul de puiet obinut la finele perioadei de predezvoltare, deci
numarul de larve la populare va fi cu 25% mai mare.
75%.20.640buc.
25%.. x

x =6.880
20.640+6.880= 27.520 buc.

In concluzie, numarul de larve necesar obinerii a 16.667 de exemplare de 1,2kg, mai

concret cele 20t pete pentru consum, este nevoie de un numar de 27.520 de larve pentru
populare.
Dimensionarea bazinelor in functie de norma de populare cu material biologic i densitatea
optima de cretere in sistem superintensiv

Creterea crapului in circuit inchis cu parametrii controlai, implica o productivitate mare in

raport de kg/m3, ajungand la valori de pana la 70-80 kg/m 3. Pentru a obine o astfel de
productivitate, este necesar ca i densitatea de populare sa aiba un nivel mai ridicat decat cel
utilizat in creterea semi-intensiva sau intensiva.
Ritmul de cretere al crapului in acvacultura;

Varsta
20 zile
40 zile
60 zile
1 vara
2 veri

Dimensiunea (cm)
2,5 - 3,5
4,4 - 5,5
15 - 18
20 - 35
45 - 70

Masa corporala (g)

0,08 - 0,5
0,8 - 20
20 - 50
200 - 650
900 - 2000

Norma de populare cu larve, a fost stabilita in aa masura incat densitatea acestora dupa
30-35 de zile, sa nu depaeasca 8 kg/m3. Avand in vedere ca in sistemul acesta se poate
controla cretere mult mai bine decat in celelalte sisteme, atunci ritmul de cretere va fi mai
alert, reuind obinerea de performane cantitative intr-un interval mai scurt de timp.
Dupa perioada de predezvoltare, se obin 20.640buc. puiet de 35g , asta insemnand o
cantitate totala de 722kg masa vie. Pentru a nu depai densitatea de cretere de 8kg/m3,
dimensiunea bazinelor pentru predezvoltare este de 100m2 i un volum total de 100m3.
Aceast suprafaa se imparte in 10 bazine de dimensiuni egale: (4/2,5/1).
Norma de populare cu larve, este de 206 de larve/m3.
Pentru popularea cu puiet se ia in considerare capacitatea maxima de productie de
pete/m3 a intregului sistem, valoare stabilita la 80kg/m3.
In primul ciclu de productie al puietului de somn, trebuie asigurata capacitatea de cretere
pentru 20.640buc somn, care la populare are dimensiunile de 15-18cm, 20-50g , iar dupa
11luni se obin 17.544buc. crap a cate 600g bucata=>10.526 kg masa vie. . Pentru a asigura
densitatea optima de cretere, 80kg/m3, la cantitatea de pete obinuta, dimensiunea totala a
bazinelor de cretere este de (131,570,57) = 131m 3, care este imparita in mod egal in 10
bazine a cate 13,1m3 fiecare.
Norma de populare in acest stadiu este de buc. 133puiet/m3
In ciclul al II-lea de producie intra 17544buc. puiet de crap, de 600g, iar la finalul scestui
ciclu se obin 16.667 buc/crap consum de 1,2kg.
Cantitatea finala totala de pete
este:16.667 buc/crap consum * 1,2kg/buc = 20.000,04 kg crap consum. Densitatea maxima de
cretere fiind de 80kg/m3 ,inseamana ca pentru creterea optima a materialului biologic, este
nevoie de un volum total de 250 m3.Acest volum se imparte in mod egal la 20 bazine cu
volum individual de 12,5 m3.
Suprafaa totala a bazinelor: St
-10 bazine pentru predezvoltare cu dimensiunea de 4/2,5 =10m2/bazin
10 bazine 10m2 =100 m2
-10 bazine pentru cretere anul 1, de dimensiunile 13,1m2/bazin
10 bazine 13,1=131 m2

20 bazine pentru cretere anul 2, cu dimensiunea = 12,5m2

20 bazine 12,5m2=250 m2
St = 100 m2 + 131 m2 + 250 m2 = 481 m2
St = 481 m2
Calculare volumelor bazinelor
Avand in vedere dimensiunile bazinelor, inalimea coloanei de apa din acestea va fi de 1m,
deci, volumul total al bazinelor va fi egal cu suprafaa acestora:
481 m2 * 1m = 481 m3
Volumul total al bazinelor = 481 m3
Calcularea volumului de apa necesar pe zi

Pentru bazinele de predezvoltare avem nevoie de o primenire a apei de doua ori intr-un
interval de 6h.
100 m3 * 2 = 200 m3 /6h ; 33,3m3/h ; 799,2 m3 /24 h
Pentru bazinele de cretere, primenirea apei se face doar o data la 10 ore.
281 m3 * 1 = 281 m3/10h ; 28,1 m3/h ; 674,4 m3/24h
Volumul de apa necesar in zilele de exploatere maxima, va fi de:
799,2m3 + 674,4 m3 =1473,6 m3 /zi
Debitele de apa necesare

q- debitul de apa necesar primenirii pentru bazinele de predezvoltare, se calculeaza prin

relatia:
799,2m3= 799.200 litri ;

24h = 86400s ;

q=l/t; q= 799.200 l / 86400 s =9,25 l/s

q- debitul necesar pentru bazinele de cretere care sa asigure primenirea o data la 10 ore
674,4 m3 = 674.400 litri ; 24h = 86400s ;
q=l/t; q= 674.400 l / 86.400 s = 7,80 l/s
Q debitul total necesar unitatii:
Q = 9,25 + 7,80 = 17,05 l/s

Principiul de baz al mentinerii apei curate in sistem

Astfel, apa trebuie evacuat continuu din bazinele de crestere a pestilor si supus
proceselor de filtrare, biofiltrare, sterilizare, oxigenare, aerare, inclzire sau rcire.
In decurs de 24 ore, se elimin din sistem un volum de ap de maximum 10 la sut din
volumul total al acestuia.
In sistemul acvacol recirculant realizat, apa evacuat din bazinele de crestere a pestilor
este supus unui proces de filtrare mecanic intr-un filtru radial cu sit rotativ (filtru tob) cu
o capacitate de filtrare de 250 m3/h. Ochiurile sitei de filtrare au dimensiunea de 0,07 mm.
Prin rotirea continu a tamburului, particulele solide se filtreaz prin partea din sita imersat
in ap, in timp ce partea superioar a tamburului, neimersat, trece prin fata unui sistem de
splare cu jet de ap, orientat
in contracurent.
Procesul de splare se deruleaz automat. Pe toat durata functionrii sunt evacuate din
filtrele cu site rotative cantitti insemnate de ap cu un continut foarte ridicat de substante
solide in suspensie. La iesirea din filtrul mecanic, apa limpede (din care s-au indeprtat
particulele solide in suspensie, mari) ajunge in biofiltru. Filtrul nitrificator (biofiltrul sau
filtrul biologic) retine amoniacul si il converteste in nitriti si apoi innitrati, produsi mai putin
toxici pentru pesti.

Furajarea
Alimentatia puietului:
-la puiet hrana trebuie sa se bazeze pe sortimente animale
-la puietul de 5-25 g nutretul combinat trebuie sa contina 40-41 % PB(proteina bruta)
-la cel de 25-50 g nutretul combinat va avea 36 % PB
-admininstrarea hranei se face prin imprastiere pe suprafata apei in 6 tainuri/zi la 1-2m de
mal
-oxigenul dizolvat(O2) trebuie sa fie de 8mg/l
-temperatura va fi de 23-26 grade Celsius
-nu se vor furaja cand O2 este sub 5mg/l,temperatura peste 27 grade Celsius
-in vara I (30-150 zile) un plan de furajare ar trebui sa prevada repartitia pe luni astfel:
- iunie 15 %
- iulie 25 %
- august 30 %

-octombrie 5 %

- septembrie 25 %
Norma furajera a puietului de crap:
Parametrii

Valori
Minim

Optim

Maxim

Granulatie
Proteina bruta
Grasime bruta
Energie metabolizanta
Cenusa bruta
Celuloza bruta
Umiditate
Vitamina A
Vitamina D3
Vitamina E

2 mm

2,5 mm

3,5 mm

32 %
6%
3.500 Kcal
6%
3,2 %
10 %
11.200 UI
1.240 UI
30 mg

35 %
8%
3.800 Kcal
10 %
3,8 %
10 %
14.000 UI
2.600 UI
32 mg

38 %
10 %
4.000 Kcal
12 %
4%
10 %
16.000 UI
3.200 UI
56 mg

Proportia furajelor in nutretul combinat al puietului de crap:

- cereale (20-35%)

- zoofort (1%)

- soia (10-20%)

-faina deseuri avicole(25%)

- drojdie furajera (3-15%)

- lapte praf (5-10%)
- faina de peste (13-18%)

Alimentatia crapului de consum

-la crapul de consum nutretul combinat trebuie sa contina 30-35 % PB,6-8 % GB,glucide
si aditivi furajeri
-asimileaza foarte bine glucidele,astfel ponderea sortimentelor de elemente vegetala poate
depasi 50 %
- pentru alimentatia suplimentara se are in vedere
biologic,cantitatea de hrana naturala si momentul hranirii

greutatea

materialului

-trebuie respectata repartitia pe luni a hranirii

-temperatura optima de furajare este de 20-25 grade Celsius,peste 27 se sisteaza
-continutul de Ca in apa este mai mare de 40 mg/l,Ca din furaj determina modificarea
proceselor digestive si se inhiba procesul de crestere
-distribuirea se face 1 data/zi la aceeasi ora creand astfel reflexe conditionate
-granulele trebuie sa indeplineasca conditiile:sa-si pastreze forma si structura 3-5 ore
pentru a putea fi valorificate integral;marimea corelata cu capacitatea de
digerare;inbibarea cu apa in timp scurt

-momentul cel mai potrivit pentru administrarea furajelor este seara,obligand astfel pestele
ca ziua sa consume hrana naturala
- in bazinele mici furajarea se face in 2-3 puncte
-adancimea maxima de amplasare a meselor de furajare este de 0,5-0,6 m pentru a evita
atacurile pasrilor ihtiofage
-se vor controla periodic punctele de alimentare,se face dezinfectia si igienizarea lor
-adiministrarea se face in puncte fixe,in livezi si diagonala
Norma furajera a crapului de consum
Parametrii
Valori
Minim
3,5
mm
Granulatie
22 %
Proteina bruta
6 %
Grasime burta
Energie metabolizant 3.600 Kcal
a
9 %
Cenusa bruta
3,8 %
Celuloza bruta
10 %
Umiditate
3.800 UI
Vitamina A
800 UI
Vitamina D3
18,5 mg
Vitamina E

Optim

Maxim

4 mm
26 %
8 %
3.700 Kcal

6 mm
30 %
12 %
3.800 Kcal

10 %
4 %
10 %
4.500 UI
1.200 UI
20 mg

11 %
6 %
10 %
10.000 UI
1.800 UI
22 mg

Proportia furajelor in nutretul combinat al crapului de consum:

- porumb,grau,orz (35 55 %)

-zoofort (1%)

- srot soia (35 45 %)

- drojdie furajera (2 10 %)
- faina de peste (10 15 %)
- faina deseuri avicole (2 5 %)
- uruiala de leguminoase sau oleaginoase (20 30 %)

Structura de nutret combinat a crapului de

Necesar
% de portie SU %
EN Kcal
Materii prime
90
3.600
3.800
14
%
12,74
455
Faina de peste
12,6
239
Drojdie de ber 10 %
e
23 %
20,76
908,5
Soia
17 %
14,89
552,5
Grau
35
%
30,31
1.225
Porumb
1 %
Zoofort
100 %
91,3
3.380
Total

consum
PB %
22 - 30

GB %
6 - 12

Cel B % Cen B %
3,8 - 6 9 11

9,38
4,82

0,56
0,26

0,16

2,14
0,72

8,03
1,92
3,22
27,37

4,30
0,28
1,05
6.45

1,38
0,40
0,77
2,71

1,15
0,28
0,49
4,78

Indicii bioproductivi si necesarul de nutret combinat

in ferm
Nmediu numarul mediu de indivizi
FCR coeficientul de conversie al hranei
Q cantitatea de furaj consumata
Ps productivitatea piscicola suplimentara obtinuta pe baza furajelor
Pf productia de finisare
Sr sporul real de crestere
Bi biomasa initiala a indivizilor
Bf biomasa finala a indivizilor
Ni numarul initial de indivizi
Nf numarul final de indivizi
t perioada (zile)
q ratia lunara
x ratia zilnica
Necesarul de furaje
Plan de furajare pe structuri de varst si greutate
Categoria
Efectiv
Masa corporal
FCR
La inceputul La
sfarsitulLa
inceputulLa
sfarsitul
perioadei
perioadei (nr.) perioadei (g) perioadei (g)
(nr.)
Larve
si 27.520
20.640
20
50
0,7
alevini
Puiet
crap 20.640
17.544
50
600
0,9
anul 1
Crap consum 17.544
16.667
600
1200
1,3
anul 2
Cantitatea de furaje necesar pentru larvele si alevinii de crap
Q = Ps FCR

Ps = Sr Nmediu ; Sr = Bf Bi ; Nmediu =

Nmediu =27.520+20.640/2=24.080 buc

19
Sr = 50 20 = 30g
Ps = 30 * 24.080 = 722.400g = 722,4 kg
Q = 722,4* 0,7=505,68 kg furaj
Ratia zilnic x- pentru larve si alevini:

Ratia zilnica: x =
505,68/35=14,44 kg/zi
Cantitatea de furaje necesar pentru puietul de crap (35-330zile):
Q = Ps FCR

Ps = Sr Nmediu ; Sr = Bf Bi ; Nmediu =

Nmediu =20.640 + 17.544/2 = 19.092 buc

Sr = 600 50 =550g
Ps = 550 * 19.092 = 10.500.600 g = 10.500,6 kg
Q = 10.500,6 * 0,9 = 9.450,54 kg furaj

Ratia lunar: q =
9.450,54/11 = 859,14 kg/luna

Ratia zilnica: x =
859,14 /30 = 28,63 kg/zi
Calcularea necesarului de furaj granulat pentru crapul de consum
Q = Ps FCR

Ps = Sr Nmediu ; Sr = Bf Bi ; Nmediu =
Nmediu = 17.544 + 16.667 / 2 = 17.106buc
Sr = 1200-600 =600g

Ps = 600 * 17.106 = 10.263.600 g = 10.263,6 kg

Q = 10.263,6 * 1,3 = 13.342,6 kg furaj

Ratia lunar: q =
q = 13.342,6 / 6 =2.223,7 kg/luna

Ratia zilnica: x =
x = 2.223,7 / 31 = 71,73 kg/zi
Cantitatea totala de furaj granulat necesar in ferm
Qt = Qlarve + alevini + Qpuiet + Qsomn consum
Qt =505,68 + 9.450,54 + 13.342,6 = 23.298,82
Qt = 23.298,82 kg furaj/an
Cheltuieli si venituri
1.Cheltuieli privind alimentarea cu apa
547zile * 1473,6 m3/zi =806.796 m3/18 luni
806.796 m3 * 20.000lei/1000 m3 =16.135.920 lei

2. Cheltuieli privind achizitionarea de material bilogic

722,4 kg * 90.000 lei/kg =65.016.000 lei
3.Cheltuieli cu furajul
23.298,82 kg furaj * 38.000lei = 885.355.160 lei
4.Cheltuieli cu personalulul
-1 inginer piscicol 20.000.000 lei/luna=360.000.000lei
- 1 paznic 5.000.000 lei/luna*18luni=90.000.000lei
- 1 contabil 12.000.000 lei/luna*18 luni= 216.000.000lei
5.Cheltuieli cu energia 200.000.000lei
6.Total cheltuieli pe 18 luni:1.816.371.160 lei
7.Venituri

20.000kg crap consum * 130.000lei/kg = 2.600.000.000lei

8.Profitul 2.600.000.000 1.816.371.160=783.628.840lei
783.628.840lei
Bibliografie:
- BUD I., VLDU V.V. (2004)- Ghid de lucrri practice in piscicultur, Ed,
Riosprint, Cluj-Napoca.
-Cresterea crapului si a altor specii de pesti;Ioan Bud , Stefan Diaconescu , Mircea Mudure
-Notite curs si laborator Alimentatia si nutritia organismelor acvatice;Aurel Sara , Mihai
Bentea
-Notite curs Constructii si amenajari piscicole
-www.carti agricole.ro
-www.fao.org
-www.sterlet.ro