Agentii patogeni termici:

Excesele de temperatura sunt daunatoare, provoaca boli;

In cazul frigului, leziunea degeratura, se observa in necroza (moartea

tesutului);

La pesti necrozele pt aparea la nivelul extremitatilor pestelui (buze,

inotatoarea dorsala, caudala) cand apa are adancime mica si pestele intra in
contact cu gheata;

Excesul de caldura modifica chimismul apei apar semne ale asfixie, coma,
soc termic (hipertermie), moarte;

Mult mai periculoase sunt expunerile la variatii bruste de temperatura;

In general variatii de peste 7 unitati in plus sau in minus sunt urmate de stari
de soc;

In apele temperat-continentale temperatura optima de functionare a

sistemului imun la pesti (mai ales cei de apa dulce) este de 15 C ;

Devieri bruste de la aceasta temperatura au influente asupra functionalitatii

sistemului de aparare;

Uneori decalajele de temperatura sunt subtile si se manifesta in timp prin

deficiente de crestere (tulburari metabolice) (de ex. in zona operculelor),
reducerea fecunditatii gametilor, scurtarea cartilajului opercular expunere
cronica;

Agentii patogeni electrici:

Descarcarile electrice atmosferice/fulguratiile au efect la nivel de populatie

si pot produce leziuni musculare, arsuri, moarte prin stop cardio-respirator;

Electrocutarea afecteaza intreaga masa a populatiei producind fenomenul de

electronarcoza;

In functie de amperaj,voltaj si de amplitudinea acestora electrocutarea prin

curent electric poate duce la moarte in cazuri extreme;

Electronarcoza este urmata de la scurt timp de moarte animalului;

Electrocutarea cu curent alternativ poate produce ruperi ale coloanei

deoarece apar spasme;

Agentii patogeni actinici iradierile :

Presupun expunerea animalelor la energia radianta ionizanta;

Razele X;

Razele ultraviolete;

Izotopii radioactivi;

Pentru radiatiile nucleare rezultatele nu sunt bine puse la punct;

Provoaca mutatii genetice care se transmit descendentilor ca niste boli

genetice;

Razele ultraviolete :

Pestii se gasesc la adapostul apei;

Totusi unele raze solare actioneaza direct si unde avem indivizi

neprotejati de melamina (albinosi) se produce fenomenul de
fotosensibilizare, eritem si ulterior necroza.

Importanta etiologiei:

Aplicarea terapiilor adecvate;

Aplicarea masurilor de prevenire a reaparitiei;

Prognosticul economic estimarea pierderilor directe.

Agentii biotici

Sunt agenti vii, au informatie genetica si se reproduc;

Sunt capabili sa produca boli transmisibile;

Agentii biotici includ:

Bacterii;

Virusuri;

Fungi/ciuperci microscopice;

Alge;

Cnidari;

Helminti;

Crustacee etc.

Informatia genetica poate fi sub forma de ADN si ARN in functie de tipul

agentului si in mod general acesti agenti pentru a se transmite necesita:

O sursa, un rezervor care sa conserve si sa elimine patogenul;

Cale de transmitere;

Mediul care sa il conserve daca se afla in afara corpului gazdei;

Organism susceptibil/receptiv.

Boala bulelor de gaz

-

provocat de creterea conc de N solvit n ap

boal progresiv, care devine depistabil n condi iile n care pe tii au fost expu i o perioad
ndelungat n mediu suprasaturat gazos
- compresiunea nervului optic n cazul emfizemului ORBIRE
- n cazul emboliei gazoase comprimrile i blocajele circulatorii ISCHEMIE SAU STAZ
- la nivelul gl. oculari, tegumentului, bazei nottoarelor ATROFIERI, NECROZE
Ihtiopatologie curs 21 Mai (4 ore)
Boala bulelor de gaz (continuare)
- incidenta mare in acvarii si cu ocazia transportului pestilor;
- boala asociata cu excesul de gaze solvite in apa ( cel mai frecvent azot);
- Emfizem in tesuturi din cauza infiltrarii bulelor de gaz;
- Embolie gazoasa in sange;
- Cauze naturale ape suprasaturate;
- Cauze induse:
o to apei creste brusc (o crestere a temperaturii cu 10 oC atrage o crestere a concentratie gazelor
solvite cu 2%);
o in timpul transportului se foloseste aer comprimat;
o in acvarii.
- Se manifesta tarziu, tesuturile sunt invadate progresiv;
- La nivelul capului si inotatoarelor cel mai frecvent;
- Pe tegument si globii oculari (devin exoftalmici);
- Expunerea cronica duce la atrofieri ale tesuturilor in special ale nervului optic;
Suprasaturarea cu O2
o

70% O2 in apa reprezinta o valoare normala;

Problemele incep de la 300%;

Este indusa artificial defectiuni de oxigenare;

N (azot):
-

Valoarea normala maxima 103 104 %;

Valoarea critica (expuneri prelungite) 110-115%.

Masuri de prevenire:
-

monitorizarea periodica a continutului de gaze solvite in apa (N si O 2 in special) cu ajutorul aparatelor

de masura (azotmetru, oxigenmetru);

daca se identifica suprasaturarea se practica echilibrarea gazoasa a apei prin sisteme de aerare a apei;

BBG este intalnita frecvent vara in statiunile de reproducere la ciprinide asociat cu cresterea t o apei.
Rezulta ca este importanta mentinerea t o constante la larve/icre si zile dupa ecloziune;
Apele de suprafata au mult mai multe gaze solvite;
Apele din puturi, fantani trebuie monitorizate (variatii mari).
Pestii de apa dulce rezista cel mai mult la variatiile parametrilor fizico-chimici deoarece organismele
marine beneficiaza de o constanta a mediului din acest punct de vedere.

SAPROLEGNIA
Este o boala parazitara provocata de specii de ciuperci din genul Saprolegnia si Achlya, ce produc
leziuni cu aspect de vata sau perie, in special pe tegument, branhii si radii. Boala afecteaza pestii
de apa dulce, orice specie si orice varsta, inclusive icrele sau racii.
Boala este favorizata de factori ca: proprietatiile si calitatea apei (temperature ridicata peste 23 ,
pH scazut, apa cu continut mare in materii organice in descompunere) si suprapopulare.
Saprolegnia se grefeaza pe tesuturi afectate in pealabil de agenti mecanici, infectiosi,
(modificarea caracteristicilor mucusului tegumentar).
Icrele nefecundata, lezate sau cele cu insufficient vitelus pot fi afectate apoi se poate transmite si
la cele sanatoase.
Surse de infestatie: -ape contaminate sau cele depreciate calitativ
Clinic: parazitul se dezvolta initial pe tegument, branhii si inotatoare, efectul parazitului fiind
produs si prin leziuni toxice (liza si necroza celulara). Infestatiile mai puternice invadeaza si alte
tesuturi (muscular), caviatatea bucala etc..
Prognostic: boala evolueaza favorabil in efectivele cu stare de intretinere buna si grav in
efectivele neingrijite.
Diagnosticul se stabileste pe baza examenului microscopic al parazitului
Tratament si profilaxie:
- Evitarea tuturor factorilor favorizanti descrisi
- Icrele la achizitie sa fie dezinfectate cu formalina
- Pestii bolnavi se recolteaza si se izoleaza in bazine cu densitate mica si apa
recirculanta
- Se ridica pH apei si se corecteaza ceilalti parametrii
- Imbaieri ale pestilor cu verde de malchit 1-4 mg/l timp de 1 ora, formalina
1ml/l 15-30min iar pt icre sol apa +sare 30g/l 15-30 min; permanganate de
potasiu 10mg/l 15-30min.
BOLI NETRANSMISIBILE curs 14 mai
FACTORI FIZICI
Boala traumatica
Cauze:
-manipulari defectuase cu ocazia pescuitului,transportului,transferului
-aplicarea unor tehnologii defectuoase
-imbaieri profilactice

-suprapopularea-pestii pierd solzi,canibalism

-prin frecarea peretilor bazinului
-pradatori
Leziuni mecanice - contuzii(strivirea tesutului), intepare, sectionare
Traume:
- Interne - modificari de topografie,rupturi de organe;
- Externe: pierderea solzilor, lezionarea tegumentului (se creaza parti de patrundere directa
a agentilor patogeni oportunisti prezenti in mediu), leziuni superficiale sau profunde.
Pentru tratarea plagilor se practica tamponari de permanganat de potasiu 1 g/10 l apa.
Boli provocate de variatiile de temperatura ale apei
Organismele poikiloterme - cele care isi ajusteaza temperatura, temperatura corpului variaza
plus sau minus 1 grad fata de mediu. Devieri de la temperatura optima a mediului necesita un
timp de adaptare a organismului la noile conditii rezulta ca aceasta variatie trebuie sa se produca
in mod progresiv/gradat pentru a prevenii pierderea homeostaziei.
Ca si referinta temperatura optima de functionare a sistemului imun este in jurul temperaturii de
15 grade temperatura apei.Variatii bruste de (mai mari? de 7 grade) duc la stari de soc.
Cerintele fata de temperatura variaza in functie de factori:
-specie
-tipul de mediu
-sistem de crestere
-varsta
Pestii tropicali au cerinte diferite de temperatura fata de pestii oceanici.Cresterea temperaturii
apei peste valorile optime duce la cresterea metabolismului,iar cand scade atunci scade si
metabolismul.
Variatiile de temperatura se reflecta asupra reproductiei.
Temperatura poate sa produca stari patologice la pesti in mod direct sau indirect(disfunctii
respiratorii,defecatii,coma,moarte datorata paraliziei muschiului cardiac si branhiilor).
Oscilatii de temperatura pot aparea in timpul trasportului, spargerea digurilor, defectarea
sistemului de incalzire, evacuare-alimentare a bazinului.
In cazul efectelor indirecte ale temperaturii se iau in discutie modificari ale parametrilor apei.

BOLI PROVENITE DE AGENTI CHIMICI

Modificari ale PH-ului apei:
- Direct: hipersecretie de mucus la nivel tegumentar si branhial, hemoragii, moarte.
- Indirect: prin afectarea parametrilor calitativi ai apei datorita prezentei in apa a unor
substante chimice care devin nocive respectiv toxice bazic si acid.
Valorile optime de pH ale apei 7,5-8. Cand pH este acid sub 7,5 nitritii si metalele grele existente
in apa devin toxice.
Cand pH este alcalin concentratia de amoniac din apa creste.
Rezistenta la variatii de pH ale apei depinde de specia de pesti implicata,ciprinidele mor la un pH
sub 6, in timp ce salmonidele sub vulnerabile la un pH crescut peste 8,3.

Cauzele modificarii pH-ului apei:

- Alcalin:
o -zonele calcaroase cu carbonati
o -indirect:
*deversari de baze
*dejectii provenite din fermele de animale/pasari
*bazinele suprapopulate
- Pentru acidifierea apei:
o -zonele cu granit,sol rasinos,turba
o -deversari de substante acide in apa
Ph-ul apei scade primavara in zonele bogate in turba.
Ph-ul apei creste in conditii de eutroficizarea apei vara.
Crestere a cantitatii si densitatii mucusului de pe tegumentul si partea inferioara a branhiilor.
Apar hemoragii pe partea ventrala a corpului(branhiita) deficiente respiratorii de tipul axfixiei.

Septicemia hemoragica virala

- a aparut la sfarsitul anului 1938 in Germania, la populatia de Salmonide; dupa 10 ani a aparut si
in Danemarca,America de Nord si Marea Britanie
-epizootie; caracter neasteptat;
-susceptibilitatea este intalnita la pastravul curcubeu, indigen, stiuca dar si la pestii marini : cod,
caclcan)
-este o boala virala, produsa de un virus cu tropism in special pentru rinichi si alte tesuturi :
pancreas, splina, ficat.
-in final ajung si in alte organe ( perete intestinal , SNC )
-virusii traiesc intracellular si produc liza si moartea celulei
-SHV este o boala a sezonului rece pentru ca rezulta la temperature scazute
-la peste 20 de grade devine inactiv
- este intretinuta in focar, de diferite org. vii, pe care il vehiculeaza si mentin in areal ( org.
unicelulare acvatice, pasari, paraziti hematofagi)
-animalele infectate pe timpul verii pot sa nu manifeste boala
- manifestarea dramatica se desfasara cand apa atinge 8 grade.
- sursele de boala in populatie le prezinta pestii bolnavi, infectati; au virus, dar nu manifesta
boala. Cadavrele pestilor infectati fiind sursele principale de virus
-sursele secundare sunt secrectiile si excretiile pestilor infectati cu sau forme clinice; apa
contaminata, materiale, echipamente folosite la comun in bazinele infectate.
- puietul de salmonide are o mortalitate de 100 %
Clinic
-

Perioada de incubatie este de 8-15 zile perioada specifica si se caracterizeaza prin manifestari
generale, prin izolare etc.
Dupa debut boala poate manifesta acut sau cronic;
Forma cronica este urmare a formei acute;
Septicemia se traduce prin hemoragii punctiforme in tegument, musculatura si globii oculari
(boala ochilor rosii)

Exoftalmia iesirea globilor ocular in afara

Cronic se pastreaza caracterele descries in forma acuta, insa cu mai putina evidenta .
Rinichi distrofic si pestii sufera de anemie;
pestii infectati trec prin boala, virusul se afla in SNC - neuronii din creier, maduva si produc
necroze.
in forma nervoasa a bolii singurele manifestari se traduc prin tulburari de inot, tulburari nervoase
acesti indivizi raman purtatori cu o imunitate scazuta.

-Diagnosticul bolii se stabileste pe baza semnelor clinice : 2 puncte rosii in cerul gurii , coroborat cu
izolare si identificarea bolii din tesut si teste serologice.
Profilaxie si tratament
- Se fac achizitii de material biologic indemne de SHV
- Apa trebuie sa provina din surse sigure, monitorizate
- Verde de malachit , Virconul
- Aparitia ei este favorizata de stress nutritional, suprapopulare , de transport
- Virusul patrunde pe calea Branhiilor
- Dezinfectarea bazinelor- pe fund- clor de calciu si var nestins
- Pt alevini si embrioni , nou achizitionati - se tin troci pana temperatura apei atinge 12 grade C
- Nu exista tratament.

Diagnosticul
-Def : este starea clinica a animalului examinat sub forma unei concluzii, in urma examenului
clinic efectuat
- e stabilit de medyk si are scop conduit terapeutica si prognosticul bolii
- diag. se stabileste initial pe baza semnelor clinice sip e baza altor examene complementare
( eco, radiografii, ex. Endoscopice )
- examene de laborator : biochimic, histopatologic
-Diag. prezumtiv nu se cunoaste cauza ( etiologia) , se poate presupune ca boala este produsa de
unul sau mai multi pacienti LK are rol tranzitoriu pana la rezultate.
- Diag. de certitudine dupa care se da tratamentul
-rolul diag. prezumtiv este rapid masuri de intrerupere a transmiterii bolii in efectiv si de
conservare a strarii clinice,
- examenul necropsic- autopsie cadaver proaspete
-Diag. citologic ( celula-citos) se practica punctia optica ex: microscop
-Diag. histopatologic vizeaza recoltarea unor portiuni de tesut cu modificari microscopice
-Diag. serologic-imunologic- vizeaza indentificare in ser a anticorpilor specifici antigene
Prognosticul
-se stabileste tinand cont de : valoarea economica si de bunastare
- poate duce la pierderi totale, partiale
-pierderi immediate, tardive
-economic- financiar directe-indirecte
-moarte directa- complete
-prin deprecierea prod. Animalului
-tratamentul
-costurile prevenririi tratamentului, carantina etc.

Masuri de profilaxie si terapie

-Profilaxia preventive se aplica masuri inaintea agentului pathogen
-Terapia tratament- presupune prezenta agentului pathogen in organism
Masuri de profilaxie
- Generale si specifice
- Generale - controlul sursei de apa, calitatea sursei
-System de crestere adecvat specie si zonei geografice
o
-Carantina animalelor nou achizitionate prin izolare cu examen
clinic zilnic/2, filtru sanitar
Izolare vizeaza un anumit agent pathogen ; masuri specific de preventive :
vaccinarea
Masuri de prevenire si terapie
-administrae de substante mdicamentoase
-din familia chimioterapice antiparazitare