Tehnologii generale in acvacultura – Note de curs

TEHNOLOGIA DE CRESTERE A CRAPULUI

CRESTEREA IN VARA II SI III

B. Creşterea în viviere flotabile si sisteme recirculante

Vivierele flotabile sunt construcţii speciale destinate creşterii peştilor şi

constituite din module de creştere montate pe un sistem de flotori, platforme
tehnologice şi sisteme de ancorare.
Modulele de creştere (cuştile) au fost confecţionate din diferite materiale: rigle
de lemn, plase metalice şi plase relon. Acum, se utilizează exclusiv plase din materiale
sintetice, tratate special pentru a li se asigura rezistenţă şi durabilitate. Sunt
producători specializaţi în confecţionarea vivierelor flotabile care garantează
functionalitatea materialelor timp de 10 ani, folosite în ape marine. Mărimea ochiului
plasei se alege în funcţie de mărimea peştelui crescut.
Mărimea unei viviere se alege în funcţie de producţia ce trebuie realizată si
condiţiile existente la locul de amplasare. Flotorii pot fi metalici sau sintetici şi au rolul
de a asigura flotabilitatea ansamblului în orice condiţii. În calculul flotabilităţii se are în
vedere greutatea flotorilor, plaselor, platformelor de lucru, platformei administrative
(include construcţii, furaje, dotări), a dotărilor tehnice (hrănitoare automate ş.a.); a
oamenilor care o deservesc, a 5-10 % din producţia realizată, a chiciurii sau gheţii
care se poate depune pe instalaţie, ş.a.
Cablurile de ancorare şi ancorele se dimensionează în funcţie de greutatea
ansamblului, forţa vântului şi presiunea valurilor din zona de amplasare.
Sistemele recirculante sunt reprezentate de un complex de instalaţii, utilaje şi
aparate care asigură un mediu de viaţă complet separat de influienţele climatice,
controlat automat şi optimizat permanent, în funcţie de cerinţele biologice ale speciei
cultivate. Aceste sisteme complexe sunt constituite din: instalaţii de conditionare a
apei tehnologice, bazine (tancuri) de creştere a peştilor, instalaţii de monitorizare a
calităţii mediului, utilaje tehnologice, instalaţii de epurare a apelor evacuate şi
obligatoriu, sursa alternativă de energie (grup electrogen).
Instalaţiile de conditionare a apei tehnologice au în componenţă: priza de
alimentare, decantare, conducte de aducţiune, pompe, filtre: mecanice, chimice si
biologice, schimbătoare de căldură, instalaţii automate de termostatare a apei,
instalaţii de oxigenare, degazare şi sterilizare cu ultra-violete (U.V.), instalaţii de
alimentare a bazinelor, s.a.

1
 Tehnologii generale in acvacultura – Note de curs

Bazinele au forme rectangulare sau circulare, mărimi diferite şi sunt realizate

din materiale sintetice.
Instalaţiile de monitorizare a calităţii mediului sunt constituite din senzori şi
procesatoare care măsoară permanent principalii parametri de calitate ai mediului
acvatic, proiectează grafic şi realizează diagramele dinamice comparative cu valorile
optime şi alertează personalul atunci când valorile înregistrate au tendinţe de abatere
de la valorile optime.
Utilajele tehnologice sunt constituite din hrănitori, instalaţii de concentrare,
pescuit, cântărit şi ambalare a peştelui.
Instalaţiile de epurare a apelor sunt constituite din instalaţiile de evacuare a
apei uzate din bazine, colectoare, decantare, filtre, instalaţie de uscare si brichetare a
suspensiilor solide mari (dejecţii), instalaţie de denitrificare şi aerare a apei.

Caracterizarea tehnologiilor. Tehnologiile de creştere a crapului (şi al altor

peşti) în viviere flotabile şi instalaţii termostatate sunt caracterizate printr-o mare
rigurozitate. În mod deosebit, creşterea în instalaţii termostatate induce un element
major de tehnologie industrializată în care, numai erorile conduc la neîndeplinirea
obiectivelor dar erorile, se constituie intr-un factor de mare risc.
Biosecuritatea, hrana şi calitatea mediului sunt cele trei directoare de bază în
tehnologia creşterii superintensive în viviere flotabile sau instalaţii industriale,
termostatate.
Biosecuritatea se realizează prin dezinfectarea totală şi riguroasă a tuturor
componentelor instalaţiilor înaintea populării şi apoi, periodic, zilnic, săptămânal sau
bilunar, după caz. De asemenea, este necesar să administrăm preventiv, furaje
medicamentoase.
Hrana peştilor este constituită din furaje speciale, corespunzătoare cerinţelor
biologice specifice peştelui cultivat, realizate de producători recunoscuţi pentru
calitatea produselor, competenţă profesionala si corectitudine. Furajele, granulate sau
expandate, sunt administrate cu hrănitori automate. Furajarea crapului începe de la
temperatura apei de 7oC.
Calitatea mediului nu ridică probleme deosebite deoarece vivierele flotabile sunt
instalate pe lacuri cu volume mari de apă, în zone cu adâncimi de 8-10 m şi eventual,
tranzitate de debite mari iar în cazul instalaţiilor industriale, apa tehnologică este
monitorizată şi corectată permanent.
Monitorizarea peştilor în perioada creşterii se realizează uşor, datorită
densităţilor mari şi transparenţei apei, prin observaţii zilnice şi examinări periodice
pentru determinarea creşterii şi a stării sanitare.
Prădătorii lipsesc şi acest lucru asigură supravieţuiri mari, de 93-98 %.
Condiţiile optime de mediu, furajele de foarte bună calitate, şi consumul mic de
energie pentru deplasare şi căutarea hranei, determină creşteri corporale mari, astfel
încât la vârsta de 2 ani crapul poate avea 2 kg / ex iar la vârsta de 3 ani poate avea
4-5 kg / ex.
Trebuie să avem în vedere faptul că livrarea crapului începe, în mod obişnuit,
de la realizarea greutăţii de 2 kg / ex şi se face periodic, astfel încât greutatea medie

2
 Tehnologii generale in acvacultura – Note de curs

individuală calculată la programarea producţiei nu trebuie să fie mai mare de 2,5 kg /

ex.
Popularea vivierelor sau tancurilor cu crap de unul sau doi ani se face la
densităţi mari, avându-se în vedere : capacitatea biologică de creştere a rasei
cultivate, producţia planificată, greutatea medie individuală planificată şi
supravieţuirea estimată.
În zona temperată (perioada vegetativă martie-noiembrie), în viviere flotabile,
se realizează producţii de 20-40 kg/mc.
În instalaţiile industriale, termostatate, se realizează 60-100 kg /mc/an.
Greutăţile medii individuale realizabile cert, sunt de 1,5 kg/ex. la vârsta de doi
ani şi 3 kg/ex la vârsta de 3 ani. Greutatea medie a puilor de un an, cu care populăm,
trebuie să fie 150-200 g / ex.
Supravieţuirea realizată în mod obişnuit este de 95 %.
Popularea vivierelor flotabile, pentru realizarea producţiei de 20 kg / mc se face
cu 15 ex / mc crap de un an cu W = 150 g / ex sau 10 ex / mc crap de doi ani cu W =
1,5 kg / ex.
Popularea bazinelor (tancurilor) de creştere din instalaţiile industriale, pentru
realizarea producţiei de 100 kg / mc / an se face cu 55 ex / mc crap de un an cu W =
150 g / ex sau 26 ex / mc crap de doi ani cu W = 2 kg / ex.
Pregătirea incintelor de creştere. Vivierele flotabile sunt pregătite pentru
populare şi creşterea crapului după o verificare prealabilă şi dezinfecţie riguroasă a
ansamblului format din: plase, platforme de lucru şi hrănitori automate şi o verificare
a funcţionalităţii flotorilor, ancorelor, aparaturii de laborator şi inventarului auxiliar.
Personalul trebuie instruit temeinic atât pentru lucrările obişnuite cât şi pentru situaţii
de urgenţă.
Sistemele industriale de creştere superintensivă a crapului trebuiesc pregătite
astfel încât să fie asigurată permanent, funcţionalitatea perfectă a tuturor
componentelor tehnice. În acest scop, se verifică minuţios sistemele, instalaţiile,
utilajele şi componentele tehnice: echipamentele de conditionare a apei tehnologice,
bazinele de creştere (tancurile), instalaţia de monitorizare a calităţii mediului, utilajele
tehnologice, instalaţia de epurare a apelor uzate, sursa alternativă de energie, dotarea
laboratorului, etc.
Dezinfecţia riguroasă trebuie realizată pe întreg traseul parcurs de apa
tehnologică în vederea prevenirii unei epizootii.
Este necesar să întocmim un program precis de întreţinere tehnică, revizie şi
reparaţii curente a tuturor instalaţiilor şi utilajelor din dotare conform cu
recomandările producătorilor.
Instruirea personalului deservent de către specialişti de înaltă clasă profesională
este obligatorie înaintea fiecărui ciclu de producţie şi este necesară periodic.
Programul de instruire va cuprinde cunoaşterea perfectă a instalaţiilor, biologia
crapului, fluxurile tehnologice şi intervenţiile în caz de urgenţă .

3
 Tehnologii generale in acvacultura – Note de curs

Hrana si procedurile de administrare. Hrana crapului crescut în sistem

superintensiv trebuie să asigure toate componentele nutritive necesare activităţii
metabolice optime: proteine, lipide, glucide, vitamine, săruri minerale şi
oligoelemente, în cantităţi şi raporturi similare celor existente în hrana naturală
specifică. Literatura de specialitate referitoare la tehnologiile de creştere a peştilor,
nici nu mai face referire la recepturi şi componente ale furajelor utilizate, deoarece
furajele sunt realizate de producători specializaţi conform cerinţelor biologice ale
speciei şi categoriei de vârstă cultivate, corelată cu condiţiile de creştere existente.
Hrana destinată crapului în vara a II-a şi a III-a crescut în viviere flotabile sau
bazine termostatate, se produce în formă granulată sau expandată şi se administrează
exclusiv automat, de obicei ad libitum.
Raţia zilnică trebuie să acopere integral cerinţele fiziologice în elemente
nutritive ale peştelui şi se stabileşte în funcţie de greutatea medie individuală ,
temperatura apei şi viteza de creştere programată.
Este obligatoriu controlul permanent al consumului de furaje, în special pentru
hrănitoare cu temporizator, care administrează raţii fixe, prestabilite de tehnolog. În
cazul în care furajele nu sunt consumate în totalitate (şi viteza de creştere nu este
conformă graficului) se reduce cantitatea de furaje administrată şi se măreşte viteza
de recirculare a apei în bazinele termostatate (eventual, vivierele flotabile sunt
transferate pe un alt amplasament). Dacă apetitul peştilor se menţine redus, trebuie
determinată cauza care a produs acest efect. De obicei, se administrează prea multe
furaje din dorinţa de a accelera viteza de creştere a peştelui sau este o formă
incipientă de boală. În această situaţie, trebuie să reconsiderăm calculul raţiei zilnice
sau, respectiv, să diagnosticăm precis boala şi să aplicăm măsurile profilactice
prestabilite: dezinfecţia instalaţiilor tehnologice, îmbăierea peştilor şi / sau
administrarea de medicamente în furaje.
Reluarea furajării se face de la cantităţi mici, de reacomodare a peştilor şi
mărirea graduală a raţiei zilnice în funcţie de apetitul acestora.
Consumul specific de furaje este variabil, în limitele 1-1,8 kg/kg, funcţie de
vârsta crapului, tipul furajului şi producţia realizată pe unitatea de volum.
Monitorizarea parametrilor fizico-chimici ai apei trebuie organizată pentru toată
perioada de creştere. Dacă în cazul vivierelor flotabile, este recomandabilă şi
monitorizarea factorilor climatici: temperatură, regim eolian şi precipitaţii, eventual
perioada de îngheţ şi grosimea stratului de gheaţă, pentru bazine termostatate aceste
înregistrări nu au decât relevanţa indirectă.
Calitatea mediului acvatic este monitorizată permanent. Se recomandă, pentru
viviere flotabile măsurători privind: temperatura apei, oxigen solvit, pH, substanţa
organică şi transparenţa, determinate prin metode clasice sau cu aparate electronice.
În cazul instalaţiilor industriale, parametrii de calitate fizici, chimici şi biologici sunt
determinaţi, analizaţi şi eventual, corectaţi, automat. Rolul tehnologului este de
supraveghere a dispozitivelor, interpretare a rezultatelor transpuse în diagrame,
reglarea aparaturii şi luarea măsurilor de corectare a calităţii mediului acvatic atunci
când se impune acest lucru.

4
 Tehnologii generale in acvacultura – Note de curs

Pescuitul de recoltă. Când are greutatea comercială cerută de piaţă sau la

finele ciclului de producţie, crapul de consum este pescuit şi livrat sau transferat în
incinte (viviere sau bazine) de parcare. Cu ocazia pescuitului se stabileşte prin
cântărire, producţia realizată şi prin numărare, supravieţuirea înregistrată. Inventarul
necesar este minim: mincioc, lăzi şi cântar.
Crapul de două veri crescut în viviere flotabile este transferat pentru iernare
într-o altă vivieră decât cea în care a crescut, în vederea inventarierii precise.Cu
această ocazie se poate face un tratament preventiv sau curativ, dacă este cazul, prin
îmbăiere cu soluţii recomandate de specialişti. BILLARD (1995) recomandă expunerea
peştelui timp de 5 minute într-o soluţie combinată realizată din sare de bucătărie
(2g/l), Dipterex sau Neguvon (0,2 g / l) şi verde malachit (0,1 g / l). Soluţiile folosite
nu sunt deversate, în nici un caz, în locul de acumulare.
Crapul de doi ani crescut în bazine termostatate este transferat în bazinele
(tancurile) de creştere în anul al III-lea, fără perioadă de hibernare, în sistem de
creştere continuă.În timpul pescuitului, se sortează şi se elimină exemplarele
anemice, bolnave sau tarate.
Iernarea crapului în viviere flotabile se face cu eforturi şi cheltuieli mult mai
mici decât în cazul heleşteelor. De cele mai multe ori, crapul iernează în viviera în care
a crescut dar este mai bine să fie transferat într-o altă vivieră pentru a putea cunoaşte
rezultatele creşterii şi starea de sănătate.
Vivierele destinate iernării sunt populate la densităţi de 20-40 ex / mc, crap de
două veri având greutatea medie individuală de 1,5 kg / ex.
În perioada hibernală se monitorizează permanent parametrii de calitate ai
mediului acvatic, în special oxigenul solvit şi se fac observaţii privind comportamentul
peştilor.
Pierderile în greutate sunt în mod obişnuit de 5-10 %, în funcţie de mărimea
perioadei hibernale, greutatea individuală, starea de îngrăşare şi stare de sănătate.