Sunteți pe pagina 1din 11

Descrierea proiectului

OBIECTIVELE GENERALE ALE PROIECTULUI Documentarea in vederea cunoasterii stadiului actual de dezvoltare a tehnologiilor de crestere a pestilor in sistem superintensiv in vederea alegerii unei solutii propice pentru tara noastra; Proiectarea, executarea si experimentarea tehnologiei de crestere a sturionilor in sistem superintensiv cu apa recirculata; Transferul tehnologiei de crestere a sturionilor in sistem superintensiv cu apa recirculata; Asigurarea de consultanta si asistenta tehnica beneficiarilor tehnologiei; Elaborarea unui manual de prezentare si utilizare a tehnologiei de crestere a sturionilor in sistem superintensiv cu apa recirculata.

A1. Documentarea si pregatirea/achizitia de echipamente si Etapa I. Studiu de instalatii experimentale pentru incubarea icrelor, cresterea fundamentare a tehnologiei de larvelor, puietului si a pestelui de consum. crestere a sturionilor in sistem superintensiv cu apa recirculata A2. Studii privind parametrii tehnici ai echipamentelor si instalatiilor incluse in sistemul experimental. A1. Documentarea si pregatirea/achizitia de echipamente si Etapa II. Proiectarea instalatii experimentale pentru alimentare, evacuare si filtrare a sistemului de alimentare, evacuare si filtrare a apei din apei din sistemul superintensiv de crestere a sturionilor. sistemul de crestere A2. Studii privind stabilirea debitului de alimentare si a superintensiva a sturionilor cu randamentului instalatiilor de filtrare (mecanica si biologica) a apa recirculata apei din sistemul superintensiv de crestere a sturionilor. A1. Documentarea si pregatirea/achizitia echipamentelor Etapa III. Proiectarea pentru controlul calitatii apei din bazinele de crestere a sistemului de control al calitatii sturionilor in sistem superintensiv cu apa recirculata. apei din bazinele de crestere a A2. Studii privind parametrii tehnici ai echipamentelor de sturionilor in sistem superintensiv cu apa recirculata control a calitatii apei si de tratare a apei in sistem superintensiv de crestere a sturionilor cu apa recirculata. A1. Documentarea privind nivelul nutritiv al hranei, conversia acesteia si tipurile de hranitoare automate ce se vor achizitiona Etapa IV. Realizarea modelului functional de statie pentru cresterea sturionilor in sistem superintensiv cu apa recirculata. pilot pentru cresterea superintensiva a sturionilor cu A2. Studii privind parametrii tehnici ai echipamentelor de apa recirculata hranire si realizarea modelului functional de statie pilot pentru cresterea superintensiva a sturionilor cu apa recirculata.

Etapa V. Determinarea parametrilor de crestere a sturionilor in sistem superintensiv cu apa recirculata si diseminarea rezultatelor cercetarilor

A1. Prezentarea si demonstrarea functionalitatii Platformei tehnologice pentru cresterea sturionilor in sistem superintensiv cu apa recirculata. A2. Determinarea parametrilor de crestere a sturionilor in sistem superintensiv cu apa recirculata si diseminarea rezultatelor cercetarilor.

Etapa I: STUDIU DE FUNDAMENTARE A TEHNOLOGIEI DE CRESTERE A STURIONILOR iN SISTEM SUPERINTENSIV CU APa RECIRCULATa - Activitatea I.1. Documentarea si pregatirea/achizitia de echipamente si instalatii experimentale pentru incubarea icrelor, cresterea larvelor, puietului si a pestelui de consum - Activitatea I.2. Studii privind parametrii tehnici ai echipamentelor si instalatiilor incluse in sistemul experimentalOBIECTIVELE ETAPEI I OBIECTIVELE ETAPEI I - Proiectarea tehnologiei de crestere a cegai (Acipenser ruthenus) in sistem superintensiv cu apa recirculata; - Stabilirea fluxului tehnologic de crestere superintensiva cu apa recirculata de la icra embrionata la puiet de 200 g la cega; - Stabilirea capacitatilor de crestere in diferite etape ale fluxului tehnologic la cega; - Stabilirea circuitului apei in sistemul de crestere superintensiva cu apa recirculata; - Stabilirea parametrilor ai instalatiei de incubatie, trocilor pentru cresterea larvelor si bazinelor pentru cresterea puietului (1-60 g si 60-200 g); - intocmirea documentatiei pentru achizitia instalatiei de incubare a icrelor, cresterii larvelor si puietului de cega pna la masa corporala medie de 200 g; - Achizitia de instalatii si echipamente pentru incubarea icrelor, cresterea larvelor si puietului de cega pna la o masa corporala medie de 200 g; - Proiectarea acoperisului halei de crestere a sturionilor conform cu normele U.E.; - Schimbat acoperis hala.

CONCLUZII 1. in prezent nu exista proiect standard unanim acceptat pentru cresterea pestilor in sistem superintensiv cu apa recirculata. 2. in instalatia proiectata, pornind de la produsele sexuale eliberate de 14 femele si 21 masculi de cega (1,5 masculi la o femela) se ajunge in decurs de 34 luni sa se produca 14130 kg cega de consum (cu masa corporala medie de 1000 g). 3. Perioada de crestere la cega poate fi divizata in 5 etape: incubatie icre embrionate, predezvoltare (0-45 zile si masa corporala medie de la 0-1 g), puiet 1-60 g (45 zile-10 luni), puiet 60-200 g (10-22 luni) si peste consum (200-1000 g; 22-34 luni). 4. Circuitul apei in instalatia proiectata este urmatorul: put forat, pompa submersibila, bazin de alimentare (30 m3), pompa aspiro-respingatoare, bazin tampon, bazine de crestere a pestilor, filtru mecanic, biofiltru, sterilizator cu ultraviolete, bazin tampon, unitate de incalzire/racire a apei, unitate de oxigenare, bazine de crestere a pestilor 5. Pentru mentinerea unei ape de calitate corespunzatoare, trebuie ca aceasta sa fie evacuata continuu din bazinul de crestere a pestilor (de 2 ori/ora) si sa sufere procese de filtrare, biofiltrare, sterilizare, incalzire/racire, oxigenare. 6. in decurs a 24 ore se elimina din sistem un volum de apa de maximum 10% din volumul total al sistemului. 7. Trebuie monitorizati si mentinuti in parametrii optimi pentru specia de cultura (in cazul nostru cega) urmatorii factori: oxigenul solvit, amoniacul, nitritii, nitratii, dioxidul de carbon, pH-ul, suspensiile solide s.a. 8. Pentru producerea a 14130 kg cega de consum, instalatia proiectata trebuie sa contina 6 incubatoare pentru icre embrionate, 10 troci pentru larve (330 x 40 x 30 cm; S = 1,32 m2), 10 bazine pentru puiet 10-60 g (1,5 x 1,5 x 0,7 m; V = 1,125 m3), 6 bazine pentru puiet de 60-200 g ( = 3 m; H = 1m; V = 5,63 m3) si 9 bazine pentru peste consum ( = 4 m; H = 1,2 m; V = 12,56 m3).

9. Pentru puietul de 1-60 g, 60-200 g si pestele de consum (200-1000 g), densitatea la recoltare, trebuie sa atinga 125 kg cega/m3 apa. 10. in troci se asigura o densitate la populare cuprinsa intre 5000-20000 larve de cega/m2 bazin. 11. in primele 8-10 zile de viata, larvele au o hranire endogena (vitelina), dupa care se hranesc timp de 7 zile cu crustaceul Artemia salina, apoi cu tocatura de viermi oligocheti Tubifex sp., cu amestec de Tubifex si hrana suplimentara granulata tip Starter, iar spre finalul perioadei larvare si in perioada de puiet, doar cu hrana suplimentara granulata pentru Acipenseridae. 12. Masa corporala medie la cega trebuie sa fie de 1 g la vrsta de 45 zile, 60 g la 10 luni, 200 g la 22 luni si 1000 g la vrsta de 34 luni. 13. Apa trebuie sa aiba un continut in oxigen cuprins intre 9-10,5 mg/l pentru larve (0-45 zile), 810 mg/l pentru puietul de 1-60 g (45 zile-10 luni), 8-9 mg/l pentru puietul de 60-200 g (10-22 luni) si pentru pestele de consum (200-1000 g; 22-34 luni). 14. Temperatura apei trebuie sa fie de 13-150C in perioada de incubatie a icrelor embrionate, 13170C in perioada larvara, 18-200C in perioada de puiet 1-60 g si 20-230C in perioada de puiet 60-200 g si peste de consum. 15. Pierderile de efectiv sunt de 30% din efectivul initial in perioada larvara, 50% pentru puietul 1-60g, 30% pentru puietul 60-200 g si 10% pentru pestele (cega) de consum.

n ultimii ani, tot mai muli ageni economici sunt interesai de creterea superintensiv a petilor n sistem acvacol recirculant, n condiiile n care creterea sturionilor pentru carne si icre poate fi descris ca o afacere rentabil.

Implementarea acestui sistem este la nceput de drum n Romnia, motiv pentru care ne-am propus s realizm, n cadrul Programului de Cercetare de Excelen (CEEX), finanat de Ministerul Educaiei i Cercetrii, o Platform tehnologic dimensionat adecvat. Intitulat Producerea sturionilor n sistem superintensiv n condiiile unui management durabil al resurselor acvatice, proiectul constituie un centru de instruire teoretic i practic, att pentru studeni, ct i pentru toi cei interesai de creterea superintensiv a petilor. La proiectarea i realizarea Platformei tehnologice au contribuit cadre didactice, doctoranzi, studeni i cercettori de la trei universiti din ar (USAMVB Timioara, USAMV Cluj-Napoca i U.P. Timioara), precum i de la INMA, filiala Timioara (institutul pentru maini i instalaii destinate agriculturii i industriei alimentare). Proiectul a fost coordonat de subsemnatul, profesor la Facultatea de Zootehnie i Biotehnologii din Timioara. Prima ferm de sturioni din ar

Totul a nceput cnd, n anul 2006, Facultatea de Zootehnie i Biotehnologii din cadrul USAMVB a ctigat un contract de cercetare n valoare de 1,3 milioane de lei pentru creterea superintensiv a sturionului, n vederea obinerii de icre negre. Consiliul Naional al Cercetrii tiinifice din nvmntul superior a oferit facultii timiorene 34 de bazine piscicole. Secia de Piscicultur a achiziionat primele exemplare de ceg din Germania i a populat dou dintre acvariile facultii cu specia de caviar, primit de la un fermier din Germania, care avea 400 de icre embrionare. Aa a aprut prima ferm de sturioni de la Timioara, unic n ar, avnd drept obiective att creterea si cercetarea sturionilor, ct i colectarea icrelor negre de pete. Avantajele sistemului recirculant semiintensiv Cei care doresc s investeasc ntr-o instalaie de cretere a sturionilor (sau a altor specii de peti), trebuie s tie c, n comparaie cu sistemul de cretere a petilor n heleteie, sistemul acvacol recirculant semiintensiv prezint urmtoarele avantaje: economisete att terenul, ct i resursele de ap; poate fi amplasat n zone care sunt improprii creterii n heleteie; permite un grad sporit de control al mediului de cultur a petilor; se pot crete peti tot timpul anului, n condiii optime; petele poate fi recoltat n orice momentul; produciile piscicole i nivelul veniturilor obinute din valorificarea acestora se pot determina mult mai precis dect n cazul heleteielor. Obiectivele Platformei tehnologice Pentru realizarea Platformei tehnologice, echipa cu o pregtire profesional multidisciplinar, a avut drept obiective: realizarea unui studiu de fundamentare a tehnologiei de cretere a sturionilor n sistem superintensiv cu ap recirculat; proiectarea i realizarea sistemului de alimentare, de filtrare i de evacuare a apei din sistem; proiectarea sistemului de control al calitii apei din bazinele de cretere; realizarea modelului funcional de staie pilot; determinarea parametrilor de cretere a sturionilor; diseminarea rezultatelor cercetrii prin publicarea rezultatelor; acordarea de consultan i de asisten tehnic potenialilor utilizatori ai acestei tehnologii. Componentele de baz ale unui sistem acvacol n prezent, nu exist un proiect standard recomandat pentru creterea petilor n sistem acvacol recirculant. Cu toate acestea, fiecare sistem acvacol recirculant are n componena sa urmtoarele echipamente: - bazine de cultur a petilor; - pompele pentru circulaia apei n sistem; - echipamente de tratare a apei pentru meninerea calitii acesteia (filtru mecanic, filtru biologic, aeratoare, instalaie de oxigenare i de sterilizare cu ultraviolete); - conducte de alimentare i de evacuare a apei; - bazin tampon pentru ap. Cum funcioneaz? Tabloul de comand aferent instalaiei de cretere a sturionilor n sistem cu ap recirculat se aplaseaz ntr-o ncpere ct mai apropiat de hala n care sunt montate bazinele de cretere a petilor. Pe peretele frontal al tabloului, funcionarea fiecrei pompe este evideniat de o lamp de semnalizare.

Pornirea pompei este condiionat de nivelul apei din bazine, care sunt prevzute cu sesizoare de nivel inferior i de nivel superior. Motoarele pompelor sunt protejate de disjunctoare magnetoelectrice. Acionarea unui disjunctor provoac anclanarea sirenei i oprirea motorului defect. Bazinele sunt alimentate cu ap forat la adncime, care trece printr-un filtru special, atingnd o temperatur constant pe tot parcursul anului, ntre 18 si 20 de grade Celsius. Principiul de baz: meninerea apei curate De prim importan n acvacultur este meninerea calitii apei i monitorizarea factorilor de calitate ai acesteia: temperatura, oxigenul dizolvat, dioxidul de carbon, pH-ul, amoniacul, nitriii, nitraii i solidele. Astfel, apa trebuie evacuat continuu din bazinele de cretere a petilor (de 2 ori/or) i supus proceselor de filtrare, biofiltrare, sterilizare, oxigenare, aerare, nclzire sau rcire. n decurs de 24 ore, se elimin din sistem un volum de ap de maximum 10 la sut din volumul total al acestuia. n sistemul acvacol recirculant realizat, apa evacuat din bazinele de cretere a petilor este supus unui proces de filtrare mecanic ntr-un filtru radial cu sit rotativ (filtru tob sau drum filter) cu o capacitate de filtrare de 350 m3/h. Ochiurile sitei de filtrare au dimensiunea de 0,07 mm. Prin rotirea continu a tamburului, particulele solide se filtreaz prin partea din sit imersat n ap, n timp ce partea superioar a tamburului, neimersat, trece prin faa unui sistem de splare cu jet de ap, orientat n contracurent. Procesul de splare se deruleaz automat. Pe toat durata funcionrii sunt evacuate din filtrele cu site rotative cantiti nsemnate de ap cu un coninut foarte ridicat de substane solide n suspensie. La ieirea din filtrul mecanic, apa limpede (din care s-au ndeprtat particulele solide n suspensie mari) ajunge n biofiltru. Filtrul nitrificator (biofiltrul sau filtrul biologic) reine amoniacul i l convertete n nitrii i apoi n nitrai, produi mai puin toxici pentru peti. Biofiltrul realizat are ca substrat biobilele pe care se dezvolt bacteriile nitrificatoare din genurile Nitrosomonas i Nitrobacter. Obiective atinse, cheltuieli uor de amortizat n instalaia proiectat, ne-am propus s producem, n decurs de 36 luni, circa 14.100 kg de ceg pentru consum, cu masa corporal medie de 1000 grame. Condiiile de mediu asigurate, ne vor permite s atingem o densitate la recoltare de 125 kg ceg/m3 de ap. n urmatorii ani vom aclimatiza sturionul siberian, apreciat pentru ritmul foarte alert de maturizare. n creterea sturionilor, etapa cea mai dificil este producia de puiet. La trecerea de la stadiul larvar la cel de puiet, mai exact, de la hrana natural la cea artificial, pierderile sunt foarte mari, de regul cam de 60 la sut. Pe msur ce numarul sturionilor care ajung la maturitate crete, cantitatea de caviar recoltat va fi mai mare. De regul, icrele negre reprezint 10 la sut din greutatea sturionului, astfel c, de la o ceg de un kilogram, se obin 100 de grame de caviar. Odat perfectat, tehnologia prezentat va fi facut cunoscut tuturor investitorilor locali interesai de acvacultur, care, la un pre modic, pot multiplica proiectul. Investiia se recupereaz dup doar trei cicluri de reproducere, i aceasta numai din colectarea si vanzarea icrelor negre. Investiie piscicol Omul de afaceri german, Lothar Oliver, a pus bazele unei ferme piscicole n comuna Frdea din judeul Timi. Inaugurat de curnd, cresctoria de sturioni din comuna timiean are ca obiect de activitate creterea intensiv i comercializarea sturionilor, iar investitorul neam i-a propus ca pn la finele acestui an s vnd n Romnia carne de sturion, iar n urmtorii trei ani, i caviarul de Banat. Din halele de la Fardea, cu suprafaa total de 650 mp, se ateapt o producie anual de ase-apte tone de caviar, iar kilogramul de delicates se vinde cu 6.000 de euro. Investiia a demarat cu o cultur de 8.000 de sturioni, de aici urmnd s se recolteze puieii. Pe viitor, aici va fi construit i o staie de reproducere.

n ceea ce privete banii, proiectul de la Frdea a costat 200.000 de euro, iar omul de afaceri german are n plan un proiect mai amplu la Lugoj, n valoare de 600.000 de euro. n ultimii ani, tot mai muli ageni economici sunt interesai de creterea superintensiv a petilor n sistem acvacol recirculant, n condiiile n care creterea sturionilor pentru carne si icre poate fi descris ca o afacere rentabil.

Implementarea acestui sistem este la nceput de drum n Romnia, motiv pentru care ne-am propus s realizm, n cadrul Programului de Cercetare de Excelen (CEEX), finanat de Ministerul Educaiei i Cercetrii, o Platform tehnologic dimensionat adecvat. Intitulat Producerea sturionilor n sistem superintensiv n condiiile unui management durabil al resurselor acvatice, proiectul constituie un centru de instruire teoretic i practic, att pentru studeni, ct i pentru toi cei interesai de creterea superintensiv a petilor. La proiectarea i realizarea Platformei tehnologice au contribuit cadre didactice, doctoranzi, studeni i cercettori de la trei universiti din ar (USAMVB Timioara, USAMV Cluj-Napoca i U.P. Timioara), precum i de la INMA, filiala Timioara (institutul pentru maini i instalaii destinate agriculturii i industriei alimentare). Proiectul a fost coordonat de subsemnatul, profesor la Facultatea de Zootehnie i Biotehnologii din Timioara. Prima ferm de sturioni din ar Totul a nceput cnd, n anul 2006, Facultatea de Zootehnie i Biotehnologii din cadrul USAMVB a ctigat un contract de cercetare n valoare de 1,3 milioane de lei pentru creterea superintensiv a sturionului, n vederea obinerii de icre negre. Consiliul Naional al Cercetrii tiinifice din nvmntul superior a oferit facultii timiorene 34 de bazine piscicole. Secia de Piscicultur a achiziionat primele exemplare de ceg din Germania i a populat dou dintre acvariile facultii cu specia de caviar, primit de la un fermier din Germania, care avea 400 de icre embrionare. Aa a aprut prima ferm de sturioni de la Timioara, unic n ar, avnd drept obiective att creterea si cercetarea sturionilor, ct i colectarea icrelor negre de pete. Avantajele sistemului recirculant semiintensiv Cei care doresc s investeasc ntr-o instalaie de cretere a sturionilor (sau a altor specii de peti), trebuie s tie c, n comparaie cu sistemul de cretere a petilor n heleteie, sistemul acvacol recirculant semiintensiv prezint urmtoarele avantaje: economisete att terenul, ct i resursele de ap; poate fi amplasat n zone care sunt improprii creterii n heleteie; permite un grad sporit de control al mediului de cultur a petilor; se pot crete peti tot timpul anului, n condiii optime; petele poate fi recoltat n orice momentul; produciile piscicole i nivelul veniturilor obinute din valorificarea acestora se pot determina mult mai precis dect n cazul heleteielor. Obiectivele Platformei tehnologice Pentru realizarea Platformei tehnologice, echipa cu o pregtire profesional multidisciplinar, a avut drept obiective: realizarea unui studiu de fundamentare a tehnologiei de cretere a sturionilor n sistem superintensiv cu ap recirculat; proiectarea i realizarea sistemului de alimentare, de filtrare i de evacuare a apei din sistem; proiectarea sistemului de control al calitii apei din bazinele de cretere;

realizarea modelului funcional de staie pilot; determinarea parametrilor de cretere a sturionilor; diseminarea rezultatelor cercetrii prin publicarea rezultatelor; acordarea de consultan i de asisten tehnic potenialilor utilizatori ai acestei tehnologii. Componentele de baz ale unui sistem acvacol n prezent, nu exist un proiect standard recomandat pentru creterea petilor n sistem acvacol recirculant. Cu toate acestea, fiecare sistem acvacol recirculant are n componena sa urmtoarele echipamente: - bazine de cultur a petilor; - pompele pentru circulaia apei n sistem; - echipamente de tratare a apei pentru meninerea calitii acesteia (filtru mecanic, filtru biologic, aeratoare, instalaie de oxigenare i de sterilizare cu ultraviolete); - conducte de alimentare i de evacuare a apei; - bazin tampon pentru ap. Cum funcioneaz? Tabloul de comand aferent instalaiei de cretere a sturionilor n sistem cu ap recirculat se aplaseaz ntr-o ncpere ct mai apropiat de hala n care sunt montate bazinele de cretere a petilor. Pe peretele frontal al tabloului, funcionarea fiecrei pompe este evideniat de o lamp de semnalizare. Pornirea pompei este condiionat de nivelul apei din bazine, care sunt prevzute cu sesizoare de nivel inferior i de nivel superior. Motoarele pompelor sunt protejate de disjunctoare magnetoelectrice. Acionarea unui disjunctor provoac anclanarea sirenei i oprirea motorului defect. Bazinele sunt alimentate cu ap forat la adncime, care trece printr-un filtru special, atingnd o temperatur constant pe tot parcursul anului, ntre 18 si 20 de grade Celsius. Principiul de baz: meninerea apei curate De prim importan n acvacultur este meninerea calitii apei i monitorizarea factorilor de calitate ai acesteia: temperatura, oxigenul dizolvat, dioxidul de carbon, pH-ul, amoniacul, nitriii, nitraii i solidele. Astfel, apa trebuie evacuat continuu din bazinele de cretere a petilor (de 2 ori/or) i supus proceselor de filtrare, biofiltrare, sterilizare, oxigenare, aerare, nclzire sau rcire. n decurs de 24 ore, se elimin din sistem un volum de ap de maximum 10 la sut din volumul total al acestuia. n sistemul acvacol recirculant realizat, apa evacuat din bazinele de cretere a petilor este supus unui proces de filtrare mecanic ntr-un filtru radial cu sit rotativ (filtru tob sau drum filter) cu o capacitate de filtrare de 350 m3/h. Ochiurile sitei de filtrare au dimensiunea de 0,07 mm. Prin rotirea continu a tamburului, particulele solide se filtreaz prin partea din sit imersat n ap, n timp ce partea superioar a tamburului, neimersat, trece prin faa unui sistem de splare cu jet de ap, orientat n contracurent. Procesul de splare se deruleaz automat. Pe toat durata funcionrii sunt evacuate din filtrele cu site rotative cantiti nsemnate de ap cu un coninut foarte ridicat de substane solide n suspensie. La ieirea din filtrul mecanic, apa limpede (din care s-au ndeprtat particulele solide n suspensie mari) ajunge n biofiltru. Filtrul nitrificator (biofiltrul sau filtrul biologic) reine amoniacul i l convertete n nitrii i apoi n nitrai, produi mai puin toxici pentru peti. Biofiltrul realizat are ca substrat biobilele pe care se dezvolt bacteriile nitrificatoare din genurile Nitrosomonas i Nitrobacter. Obiective atinse, cheltuieli uor de amortizat n instalaia proiectat, ne-am propus s producem, n decurs de 36 luni, circa 14.100 kg de ceg pentru consum, cu masa corporal medie de 1000 grame. Condiiile de mediu asigurate, ne vor permite s

atingem o densitate la recoltare de 125 kg ceg/m3 de ap. n urmatorii ani vom aclimatiza sturionul siberian, apreciat pentru ritmul foarte alert de maturizare. n creterea sturionilor, etapa cea mai dificil este producia de puiet. La trecerea de la stadiul larvar la cel de puiet, mai exact, de la hrana natural la cea artificial, pierderile sunt foarte mari, de regul cam de 60 la sut. Pe msur ce numarul sturionilor care ajung la maturitate crete, cantitatea de caviar recoltat va fi mai mare. De regul, icrele negre reprezint 10 la sut din greutatea sturionului, astfel c, de la o ceg de un kilogram, se obin 100 de grame de caviar. Odat perfectat, tehnologia prezentat va fi facut cunoscut tuturor investitorilor locali interesai de acvacultur, care, la un pre modic, pot multiplica proiectul. Investiia se recupereaz dup doar trei cicluri de reproducere, i aceasta numai din colectarea si vanzarea icrelor negre. Investiie piscicol