Ministerul Educației,Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Colegiul de Ecologie din Chișinău

Catedra “INGINERIA MEDIULUI”

RAPORTUL STAGIULUI DE PRACTICĂ

____________________________________________

Tipul stagiului de practică____de specialitate________

Elaborat:

Elevul(a)___________________gr.____

Verificat:

Conducătorul stagiului de practică:/__________________/G.Curcubet

Chisinau 2019

1
 Cuprinsul

Introducere …………………………………………………..3-6

Conținutul activităților și sarcinilor de lucru ………………..7-13

Activitățile desfășurate și produsele elaborate ………………14-19

Observații personale si concluzi …………………………..20-21

Bibliografie …………………………………………………22

2
 Introducere
Stagiul de practica de specialitate l-am efectuat in cadrul Centrul pentru Cercetare a
Resurselor Genetice Acvatice „ACVAGENRESURS”. Filiala a Intreprinderii de Stat”
Centrul Republican pentru Ameliorare si Reproductia Animalelor , fondator Agentia Proprietatii
Publice a Republicii Moldova . Este acreditata pe profilul : studiul si valorificarea resurselor
piscicole si a crustaceelor .

Centrul prevede ameliorarea ,mebtinerea si completarea genofondului de pesti ,conservarea si

managmentul resurselor genetice acvatice prin selectia ,hibridizarea loturilor de reproducatori si
remonti de crap ,pesti fitoplanctonofagi ;valorificarea pestilor autohtoni valorosi (somn,salau)in
acvacultura de helesteie ,crearea sistemului de protectie a pestilor ,elaborarea tehnologiilor
intensive ,care var da un nou impuls in cresterea productiei acvaculturii durabile

Organigrama

a Centrului pentru Cercetare a Resurselor Genetice Acvatice ”AcvaGenResurs” Filială a

Întreprinderii de Stat ”Centrul Republican Pentru Ameliorarea Și Reproducția Animalelor”

Director

Consiliul stiintific Serviciul finantelor

si contabilitatae

Secretar stiintific

Laboratorul de Laboratorul de Laboratorul utilizarii

selectie si monitorizare rationale si dezvolatrii
reproducere a hidrochimica si a resurselor naturale
abiectivelor ihtiopatologica ale bazinului acvatic
acvaculturii

SCHEMA 1 (ORGANIGRAMA “ACVAGENRESUSE”)

Laboratorul de selectie si reproducere a obiectivelor acvaculturii

 Completarea fondului genetic

 Crearea noilor rase ,linii,hibrizi

3
  Elaborarea noilor tehnologii de exploatarea a loturilor de reproducatori a noilor rase si linii a
pestilor

 Valorificarea speciilor noi si implicarea lor in producere largirea asortimentului productiei

piscicle

Laboratorul de monitorizare hidrochimica si ihtiopatologica :

 Monitorizarea situatiei epizootice a bazinelor acvatice

 Prafilaxia si tratamentul pestilor

 Aprecierea calitatii apei si optimizarea ei in bazine acvatice

 Elaborarea recomandaroilor privind ameliorarea conditiilor de crestare a pestilor

Laboratorul utilizarii rationale si dezvoltarii resurselor naturale ale bazinelor acvatice

 Elaborarea noilor tehnologiilor de crestere a pestilor

 Pastrarea si restabilirea resurselor de pesti

 Elaborarea argumentarii piscico-biologice

 Studierea prejudiciului si pierderile aduse rezervelor piscilol-biologice

 Elaborarea metodelor si normativelor ameliorative piscicol-biologice si monitorizarea

starii ecologice a helesteielor .

In cadrul proiectului au fost create noi rase de crap ,subgeneratii create de diferite virste a noilor
genetati de selectie ,dupa un sir de selectii au fost completate loturile de reproducatori de baza :

1. Crap de Telenesti cu solzi

1.1 rezistenta marita la boli infectioase

1.2 depaseste standartele existente

1.3 proleficitatea lucrative a femelelor de 76%

1.4 supravetuirea larvelor de trei zile per femela 60%

1.5 productivitatea piscicola de puiet de o vara 42%

1.6 productivitatea piscicola de peste de doua veri 25%

2. Crap de Telenesti cu solzi in rama de generatia a IV

2.1 rezistenta marita la boli infectioase

2.2 depaseste standartele existente

2.3 proleficitatea lucrative a femelelor de 50%

2.4 supravetuirea larvelor de trei zile per female 60%

4
 2.5 productivitatea piscicole de puiet de o vara 30%

3 Crap de Cubolta cu solzi

3.1 rezistenta inalta la temperature joase

3.2 capacitate buna de cautare a hranei

3.3 depaseste standartele existente

3.4 supravetuirea larvelor de trei zile per femela -20-40%

3.5 productivitatea piscicola de puiet de o vare -25%

3.6 productivitatea piscicola de peste de doua veri – 15%

4 Crap de Mindic cu solzi dispersati de generatia VIII de selectie

Caracterizat de rezistenta inalta la temperaturi joase ,capacitatea buna de cautarea a

hrainei si capacitatea de a se alimenta activ la temperaturi joase ale apei cu tempou de
crestere inalt ,depaseste standartele existente :

Dupa supravetuirea larvelor de 3 zile per femela -32-40%

Productivitatea piscicola de puiet de o vara -36%

Productivitatea piscicola de pesti de doua veri -14%

Fig 1 (Crap de Telenesti cu solzi in rama ) Fig 2( Crap de Telenesti cu solzi )

Fig3 (Crap dfe Mindic cu solzi dispessati ) Fig4 ( Crap de Cubolta cu solzi )

5
Cresterea somnului european in conditii de policultura de helesteu completa a permis de a utiliza
nisa nefolosita de alta specii a bazei furajere naturale a helesteelor ,formarea lotrilor de
reproducatori de generatia a III de selectie de populatie din helestee si de a obtine productia
piscicola in surplus de 660 kg /ha in calitate superioara

Fig 5 (Somn)

A fost create loturi de reproducatori de singer ; cosas(de sase very ) din generatia VI-V de
selectie de pesti fitofagi cu efectivul total de 175 buc ,care in perioada de vegetatie au atins
indicii normative

Realizari stiintifice
Tehnologie de :

 crestere bufalo in policultura in bazine multifunctionale

 cresterea materialului de populat de crap in viviere flotabile
 cresterea pestelui de consum in viviere flotabile amplasate in helesteiele de ingrasare
,exploaterea intensiva

 reproducerea si cresterea somnului de canal in conditii cu regim termal natural si in

viviere flotabile amplasate in aple reziduale calde

 predezvoltatrea larvelor de pesti ciprinizi si de salau

 reproducerea somnului de canal in ape termale
 cresterea pestelui de consum in helestee de ingrasare in ciclul de 2 ani
 cresterea pestelui de consum in regim continuu de utilizare a helesteelor in ciclul de 3
ani incepind cu populatea pestilor cu virsta de un an

 cresterea puietului pestelui de doua veri de crap polidon singer si novac in policultura in
conditi de piscicultura seiintensiva

 reproducerea poliodonului in conditii semirecirculante de alimentare cu apa

 cresterea puietului de poliodon de o vara in helesteee si bazine acvatice de tip diferit

6
 Continutul activitatilor si sarcinilor de lucru
Acvacultura este cel mai rapid sistem de crestere a productiei de hrana la nivel global
inregistrind o pondere de 9 % incepind cu anul 1985 . Productia piscicola provenita din
sisteme acvatice gestionate pentru imbunatatirea calitati in cea ce prezinta resursele
alimentare ,mai ales gospodariilor rurale din tara ,unde nu toti isi permit un nivel de trai
mai ridicat .

In anul 2018 in RM se produceau 12583t , pe cap de locuitor i se cuvine pe an 20 kg de

peste

In timpul perioadei practiici am vizitat complexul de reproductie si de crestere a pestelui

S.A. “ Costesti-Complexul de Reproductie “

Fig 6 ,( vizitarea compexului turistic Costesti )

Pe teritoriul complexului sunt prezente :

 In primul rind piscicultura ,centru de reproductive si de crestere a pestecul cu ciclul complet de

crestere

 Turism si recreeare , complexul ofera service de recreere si turism deoarece pe teritoriul sau sunt
prezente citeva hoteluri cit si iazurile care deasemenea ofera servicii de pescuit

 Petreceri ,piscine si alte tipuri de banchete

S.A. “ Costesti-Complexul de Reproductie “ se ocupa cu reproducerea si cresterea pestelui pentru

consum . Pentru acestea intreg teritoriul acetuia sunt construite mai multe tipuri de helestee :

Amenajarile piscicole sunt de mai 2 tipuri : sistemice si semisistemice

Amenajarile sistemice – sunt bazine piscicole care sunt formate prin indigure.Se mai numesc si
helesteie .Alimentarea cu apa se face dintru-un canal ,care este o derivatie a unei ape curgatoare
.Fiecare helesteu are sursa sa de alimentare individuala cu apa .Dupa destinatie helesteele pot fi :
7
 Helestee de reproducere

 Este destinat producer puietului prin reproducerea naturala dirijata

 Are suprafata de 0,1-0,5 ha

 Adincimea variabila de 0,3-0,6 m

 Are debit de intretinere de 5 l/s/ha

Helestee de dezvoltare

 Este destinat cresteri puietului pina la virsta de 30 de zile

 Are suprafata de 0,5-1 ha

 Adincimea de 1m

 Are debit de intretinere de 1 l/s/ha

Fig 7 ( helesteu de dezvolatare)

Helestee de crestere vara

 Este destinat cresterii puietului

 Are suprafata de 5-10ha

 Adincimea de 1-2 m pe 85% din suprafata si de 0,3-0,5 m pe 15 %din suprafata

 Are debit de intretinere de 1,5 l/s/ha

 Umplerea si golirea se face rapid

8
 Fig 8 ( helesteu de crestere a pietului de o vara )

Helestee pentru cresterea pestelui de consum

 Este destinat recoltarii in toamna a pestelui de consum

 Are suprafata de maxim 50 ha

 Adincimea de 1-3m

 Are debit de intretinere de 1,5 l/s/ha

 Se populeaza cu peste de 1-2 ani

Fig 9 ( Helesteu de ingrasare )

Helestee de iernat

 Este destinat stocarii pestelui pe timpul dintre perioadele de crestere

 Densitatile de populare sunt intre 5-10 t/ha infunctie de virsta

 Debitul de alimentare este de minim 10 l/s/ha

9
 Fig 10 ( Helesteu de iernat )

Helestee de prematurare a reproducatorilor

 Este destinat asigurari maximului de hrana reproducatorilor pentru perioada de

prematurare

 Are suprafata de 1-2 ha

 Adincimea de 1-1,5 m

 Are debit de intretinere de 1,5 l/s/ha

 Umplerea si golirea se face rapid

Helestee de carantina

 Este destinat izolarii pestilor bolnavi

 Are suprafat de 0,1-0,5 ha

 Adincimea de 0,8-1 m

 Este amenajat la marginea amenajarilor piscicole .

Amenajarile semisistematice

Aceste amenajari se formeaza prin bararea vailor unor cursuri de riuri .Aceste amenajari se mai
numesc iazuri .Alimentarea cu apa se face direct din riuri .Nu dispune de canale individuale de
alimentare Alimentarea se face sccesiv dintru-un iaz in celalat.

Reproducerea artificiala

Pentru reproducerea rtificiala este necesar numai decit tehul de reproducere ,

 cu aparatura necesara

 , helesteu de predezvoltarea,

 , apa destula
10
  un nr insemnabil de reproducatori

 personal de lucru cu practica in domeniu .

Reproducerea crapului de regula are loc un pic mai devreme dicit pesti fitofagi , temperatura
optima de lucrul cu parpul este de 18-20 C dar cu pestii fitofagi 22-24 C .Piscicultorii punind
reproducatorii carpului in helestee adinci de predezvoltare , Scema de reproducerea acrapului
este de a pbtine icra doar ca ea in dependenta de icra de la pestii fitofagi trebuie descliata si
pentru incubare se folosesc incobatoarele WEISS . Reproducerea artificiala presupune tinberea
reproducatorilor in bazine de predezvoltare deoparte femele de masculi . Densitarae carpului
este de 300 ex/ha femele si masculi 500ex/ha , de dorit ca heelstee sa nu fie mai mari de 0,1 ha
deoarece atunci cu reproducatori va fi mai simplu de lucrat . Cu ridicarae temperaturi la femele
are loc dezvoltarae ovocitelor . Pentru maturarea gonadelor se efectueaza injectaraea acestora cu
injecti hipofizare . Injestarea incepe in timpul zilei . Pentru femele se administreaza doua
injectari cu intervalul de 12 ore . cantitatea fiind dee 0,3-0,5 mg hipofiza la un kg de masa , Pe
cind la masculi se face doar o inhectarae in perioda de a doua injestari a femelei catitaaea fiind
de 1-2 mg la 1 kg de masa peste . Femele inhestarae se pun in baseine inchise sau in gropi
speciale . Nelinistea femelelor face ca sa intelegem ca a venit timpul mulgerii increlor . Cu 40
min inainte de scoataeraea icrelor se ea specma de la 2-3 masculi , se pine in bancute specie
uscate la frigider . Mulgerea femelelor are loc in tazuri uscte si dezinfectatate . incra se cintareste
apoi la 1 kg de icra sew pune 3-4 ml sperma atent se amesteca cu ajutorul penei 20 s se adauga
100-150 apa din helesteu la 1 kg de icra se se continua amestecarae 40 – 60 sec dupa care
adauga amestec pentru descleiere deobicei lapte la 1litru de apa 100 g de lapte . Descleirea are
loc in aparate WEISS unde se toarna 1,5- 2 litri de solutie de descliat si se amesteca cu 1-kg
incra din taz , oxigenul se reguleaza .

11
 fig 11 ( Apatele prezente in tehul de reproducere )

Pentru incubarae icrelor se folosesc

 incubatoarele Weiss - capacitatae de 8l , se foloseste la carp

 incobatoarele IVL – capacitatea 200l se folosec la pestii fitofagi

Fig 12 ( Repartizarea pestilor si plasarea acestora in viviere ,transportul reproducatorilor )

In dependentele de crestere pestelui in helestee se import in 4grupe

12
 Speciile de baza – carp , singer, cosas, salau, .Aceste tipuri sunt de baza , care sunt
inmulteti in crescatorile piscicole.

 Specii de pesti sumplimentare – sunt pesti care pot fi prezenti in iazul de ingrasare ,
caracteristicile specifice ale anatomiei lor si harnirii ii fac pe acestea obictive dorite de
crestere in helesteu , Inmultirea lor este posibila dar in Moldova nu este parcticata : caras
argintiu, , platica , ,stiuca, somnul European , ,lin

 Noile speci in piscicultura – somnul de canal , bufalo, crap negru , si din sturioni cega

 Specii nedoritae in helsteu – Aceste specii sunt nedorite in helesteu , deacea aceste specii
se numesc invazive : rosioara , , babusca, , biban , , murgoi baltat , . Aceste speci in riuri
cu antomia sa specifica foarte binese inmultesc , din cauza aceste nr de lor in riuri estmai
mare .

fig 13 ( cintarirea pestelui , repartitia . )

13
Activiatile desfasurate si produsele elaborate

Fig 14 ( cunostinta cu agentul economic )

Desecarea pestelui lucrul practic

Punem pestele pe tava ,pregatim materiale necesare (Fig nr 15)

Dupa desecare am studiat continutul din interiorul pestelui si deasemenea am studiat fiecare
organ la miscroscop

14
Fig 16studiul la microscop )

Indicii necesari ai
pestelui in selectie
15
Fig 17 masuraraea crapului

Caracteristica piscicola si bilogica si exteriorului a pestelui de 2 veri de crap de selectie a

noilor subgeneratii si crosuluide crap oglinda

Indici Ts Tr Cs TrxMd

Randamentul

Masa corpului

Lungimea corpului cm

Lungimea capului

Inaltimea capului

Inaltimea corpului

Grosimea corpului

Inaltimea maximala a
corpului

Lungimea peduncului caudal

Circumferinta corpului

Indicile intaltimii corpului

Indicile grosimii corpului

Indicele lungimii capului

Indicele circumferintei
corpului

Tabel nr 1 ( Indicii de masurare a pestelui )

16
Lucrul paractic efectuat in laboratorul de monitorizare hidrochimica si ihtiopatologica

Fig 18( Aflarea oxigenului din apa )

Un lucru destul de important in piscicultara il are calitatea apei . deaceea pentru a monitoriza
starea bazinelor acvatice trebuie sa luam probele de apa si sa le ducem in laborator Apa este un
element extrem de complex, caracterizată de mai mulţi parametri fizici şi chimici,dar noi îi vom
analiza doar pe cei mai importanţi din punct de vedere al influenţei asupra,roductivităţii
biologice a ecosistemelor acvatice. Analiza acestor parametri permite caracterizarea,otenţialului
piscicol al unui ecosistem acvatic şi stabilirea măsurilor de ameliorare a calităţii diului în
conformitate cu interesul practic al piscicultorilor.

Indicatori Norma Limite admise

oxigen 5-8 4
Dioxidul de Carbon Pina la 10 Pina la 30
Ph-ul 7-8 6-9
Oxidabilitatea Pina 10-15 20
pernamganatului
Azot de amoniu 0,1-0,5 1
Nitrati 0,02-0,1 0,2
Sulfati Pina la 20 Pina la 350
Tabelul nr 2( Indicatori al calitati apei , normele aptime si admisibile )

17
In primul rind verificam oxigenul acest lucru se face cu ajutorul :

Fig 19ubstantele necesare pentru verificarea oxigenului in apa )

Metode de determinare a continutului de oxygen dizolvat in apa

Un vas de sticla cu volum de 150 – 250 ml umplut cu apa pentru analiza se introduce 1 ml de
solutie de iodura de calciu alcalina si 1 ml de clorura de mangan .Vasul se inchide cu un do psi
se ajita intens . Se formeaza un sediment care se precipita apoi se intorce si se intoduc 5 ml de
acis sulfuric diluat cu apa distilata 1:3 . Vasul se inchide si se ajita pina la dizolvarea
sedimentului cu pipeta de 50 ml de transfera intro retorta 50 ml de apa supusa analizei , se
adauga un ml de amidon de un procent si se tritreza cu solutie de sulfat de sodium pina la
disparitia culorii .

Dioxidul de carbon (CO2) este componenta activă şi de neînlocuit în procesul de fotosinteză

şi deci în realizarea producţiei primare. Sursele de CO2 sunt: respiraţia plantelor, descompunerea

materiilor organice, difuzia din atmosferă şi apele pluviale. Consumatorii sunt: plantele şi
procesele,chimice. Concentraţia de CO2 în apele naturale este de 0,2 – 0,5 mg / l. În concentraţii
mai mari, CO2 toxic pentru animale.

PH-ul apei Apa este o substanţă greu disociabilă, dar,permanent are un anume conţinut de
ioni de hidrogeni H+,şi hidroxil (OH−) conform relaţiei H2O = H+ OH−. Ionul de hidrogen
imprimă apei proprietăţi acide, iar ionul hidroxil, proprietăţi bazice

Amoniacul (NH3), ca produs de degradare biologică a materiilor organice, este o combinaţie

chimică a azotului cu hidrogenul şi la dizolvarea în apă stabileşte un echilibru cu ionii de

amoniu.Toxicitatea se datorează formei NH3 favorizată de pH alcalin şi temperaturi ridicate. În

18
formă neionizată (NH3), amoniacul se constituie într-un agresiv factor limitativ pentru
biocenozele avatice. La concentraţii de 0,27 – 0,30 mg/l s-a observat hiperplazia branhiilor şi
modificăriatologice la nivelul ficatului. Crapul are o bună rezistenţă la amoniac, doza letală fiind
de 2 mg/l.

Forma ionică, NH4 +, este de 50 de ori mai puţin toxică decât forma neionizată. Amoniacul fiind
un,factor agresiv limitativ, trebuie luate măsuri preventive, cumulate cu urmărirea periodică a

concentraţiei acestuia în apă.

…Calciul din ecosistemele acvatice poate avea origine autohtonă - ca rezultat al

activităţilor,biologice din ecosistem, alohtonă - adus de apa de alimentare sau şiroire prin
dizolvarea carbonaţilor,sulfaţilor, etc. şi din deversări antropice. Calciul reacţionează cu apa
formând hidroxidul de calciuCa(OH)2. Ionii de calciu (Ca2+), magneziu (Mg2+), fier
(Fe3+), mangan (Mn2+), etc., dizolvaţi,,determină duritatea apei care se exprimă ca o
concentraţie echivalentă de CaO (10mg/l CaO = 1o,duritate germană). Duritatea constituită
de prezenţa bicarbonaţilor se defineşte ca duritate temporară.şi cea conferită de sulfaţi,
cloruri, azotaţi, etc. se defineşte ca duritate permanentă. Suma celor două,componente dau
duritatea totală. Duritatea, şi în mod particular ionii de Ca2+ reduc toxicitatea,metalelor
grele. De asemenea, ionul Ca2+ are un rol important în fenomenul contracţiilor musculare.

Fig 20(manifestarea bolii la pesti )

19
Observati personale si concluzi
 Amplasarea fermei este vitala ,dar este legata direct de sursa de apa disponibila ,de debit ,
de calilatea apei .La fel de importanta este tipul de sol si panta terenului ,in cazul in care
se intenioneaza amenajarea prin indiguire si excavatii. Un sol nisipos sa pietros determina
pierderi de apa in acumulari si deaceea ,proportia argilelor in sol ar trebui sa depasesca
20% .In cazul bazinelor excavate si indiguite pe un teren in panta ,unghiul acstuia nu ar
trebui sa depasesca valoare de 5% in conditiile in care 0.5% este panta ideala

 In timpul practici dupa cunostintele obtinute ede la ACVAGENRESUSE am ca sau

format loturile noi de reproducatori de baza noilor generatii de selectie ,Cart de Telenestu
cu solzi ,Carp de Telenesti cu solzi in rama de generatia a VI , carp de Cubolta cu solzi ,
si carp de Mindic cu solzi dipersati in generatia VIII de selectie , care au fost testate dupa
descendenti si elaborata caracteristica calitatilor reproductive a lor .

 Studierea calitati apei este foarte importanta deoarece pestii sunt foarte sensibili la
schimbarile din mediul acvatie ,fiinda de calitatea apei depind productivitatea
ecosistemului , deaceea este necer de luat probele de apa si de dus la laborator pentru
descoperirea ,oxigenului dizolvat in apa ,Ph-lui , nitratii, nitriti , amoniacul , salinitatea ,
alcalinitatea , continul de calciu ,duritatea si multi alti factori ce tin de necesitatile
pestilor

 In selectie este foarte important alegerea corecta a liniilor ,adica sa corespunda

standardelor pentru formarea unui noi rase deeacea centrul pentru cercatarea resurselor
genetice acvatice au elabotat paramentri necesari ai fiecari speciide carp

 Am facut conostinta cu legile in domeniul mai aprofundat si mai ales a celor de selectie
in zootehnie , si privind pescuitul , si deasemenea care sunt cerintele necesare pentru
detinerea materialului de parasila

 Pentru a vedea daca pestele are un coeficient bund ecrestere trebuie efectuat pescuitul
decontrol cel putin adata sau de 2 ori pe sezon si de dus acesta in laborator pentru
studiere

 Au fost create 3 structuri de policultura cu componenta cosasului in conditiile de helestee

si bazine acvatice cu destinatie complexe . Cea mai de perspectiva varianta de
policultura permite reducerea vegetatiei acvatice pina la 22 -30 % cu obtinerea masei
mediid de cosas

 La etapa actuala cercetarile in policultura si acvacltura sunt orientate spre crearea

condtilor cit mai optimizate pentru cresterea mai rapida a pestelui de consunt , cit si
imbunatarirea acestora prind din punct de vedere genetic :

1. Rezistenta la bolo

2. Rezistenta la temperaturi joase

3. Hranirea activa la temperaturi joase

4. Productivitate mai ridicata

20
 5. Ploleficitatea femelelor mai mare

6. Rata de supravetuire a larvelor mai ridicata

7. Rezistenta la anumitio factori ai mediului

 In RM nu sunt folosite o mare parte din resursele acvatice , chiar si daca sunt folosite
nu sunt expoatate corent , in primul rind din lipsad efinate si in al doilea rid lipsa
decunostinte si de oameni specializati

21
Blibliografie

1. https://mail.google.com/mail/u/1/#search/dumitru+bulat/FMfcgxwDqxQcgdsCHhJHNCVrVmXlB
XWL?projector=1&messagePartId=0.1

2. https://docs.google.com/document/d/1IydbDXqH_y83Z1-S4oi5ik5YxOynVFON6tBAd6irQu0/edit

3. http://aitt.asm.md/userfiles/file/rezult%20proiect%20pestii%202009%20domanciuc.pdf

4. AQUACULTURE IN CENTRAL AND EASTERN EUROPE :PRESENT AND

FUTURE editorial board : Galina Curcubet ,Alexandr Careachin ,Vasili Romanciuc ,
Tatiana Cojocaru .

5. hhttp://www.db.agepi.md/inventions/PdfHandler.ashx?id=a%202005%200238&linkPdf=Cereri/
Rom/a%202005%200238.pdfttp://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=3350
32&lang=1

6. https://ro.wikipedia.org/wiki/Calitatea_apei

7. https://www.gazetadeagricultura.info/animale/pesti/264-crestereacrapuluiconsum.html

8. Alte surse

22