MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PESCUIT ŞI ACVACULTURĂ

Strategia sectorului pescăresc din România în perioada

2012-2020

Viziune strategică:

“Un sector piscicol competitiv, modern şi dinamic, bazat pe activităţi durabile de pescuit
şi acvacultură care ia în considerare aspectele legate de protecţia mediului, dezvoltarea
socială şi bunăstarea economică.”

1. Acvacultura

În conformitate cu Ordonanţa de Urgenţă nr.23/2008 privind pescuitul şi acvacultura

(completată şi modificată de Legea 317/2009) „Dezvoltarea acvaculturii are ca scop
diversificarea ofertei calitative şi cantitative de produse pescăreşti. În subsidiar,
dezvoltarea acvaculturii reduce presiunea prin pescuit asupra resursei acvatice vii.”
Acţiunea de realizare a politicilor de bază pentru dezvoltarea acvaculturii a pornit
de la înscrierea unităţilor de producţie din acvacultura în Registrul unităţilor de
acvacultura si emiterea licenţelor de acvacultură.
Pentru impulsionarea dezvoltării acvaculturii, terenurile proprietate privată a
statului pe care sunt construite amenajări piscicole, inclusiv instalaţiile speciale amplasate
pe uscat, se vor vinde direct proprietarilor activelor.
Acvacultura românească este dominată de creşterea extensivă a ciprinidelor
indigene şi est-asiatice (80%); salmonicultura este practicată în sistem intensiv (20%).
Suprafaţa amenajată este de cca. 85.216 ha din care: 77.312 ha sunt reprezentate de
crescătorii piscicole şi 7.904 ha de pepiniere piscicole.
Suprafaţa totală a păstrăvăriilor este de 251 ha din care: crescătorii 223 ha, iar
pepiniere 34 ha.
Până în prezent au fost înregistrate în Registrul unităţilor de acvacultură un număr
de peste 800 de unităţi din care : crescătorii 570, şi pepiniere 230.
Structura unităţilor de acvacultură înscrise şi pentru care au fost eliberate licenţe se prezintă
astfel:
 ferme de ciprinide – 580
 păstrăvării – 133
 ferme sturioni – 85
 ferme pentru midii – stridii – 2
Principalele specii de peşti cultivate sunt: crap comun, caras, ciprinide est-asiatice
(sânger, cosaş, novac), păstrăv curcubeu, indigen, fântânel, şalău, ştiucă, somn.

Pagina 1 din 13
 MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PESCUIT ŞI ACVACULTURĂ

În ultimii 10 ani câţiva agenţi economici s-au concentrat pe execuţia şi

exploatarea staţiilor de reproducere pentru sturioni (Sc Beluga Farm Grup SRL, SC
Kaviar House SRL, SC Aquarom Elite Distributions SRL).
Numărul total de angajaţi permanenţi este de 3576 persoane din care: muncitori
2384, angajaţi cu studii medii 576, angajaţi cu studii superioare 616, iar structura
angajaţilor pe sexe este de femei 565 şi bărbaţi 3011.
Dezvoltarea acvaculturii este un obiectiv prioritar având în vedere necesitatea
scăderii presiunii pe resursă acvatică vie din habitatele piscicole naturale, cât şi cerinţele
industriei de procesare şi a pieţei produselor pescăreşti.

Limitări/provocări ale acvaculturii din Romania

 Puncte tari:
- Resurse exploatabile de peşte;
- Tradiţie în acvacultura din apele continentale;
- Suprafeţe mari de luciu de apă, bazine amenajate şi infrastructura în acvacultură;
- Personal tehnic calificat;
- Ape de calitate disponibile, inclusiv în zonele montane;
- Cerere de produse;
- Forţă de muncă relativ ieftină;
 Puncte slabe:
- Infrastructura deficitară;
- Echipamente tehnice insuficiente şi instalaţii învechite;
- Statut incert al proprietăţii terenurilor;
- Producţia nu este în concordanţă cu aşteptările pieţei;
- Exploatarea resurselor insuficienta;
- Diversitate scăzută a produselor de acvacultura;
- Productivitate la ha redusă raportată la suprafaţa de luciu de apa scăzută.
 Oportunităţi
- Accesarea de fonduri europene pentru înfiinţarea de amenajări piscicole ecologice şi
tehnologii know-how;
- Crearea de noi pieţe de desfacere
- Asocierea crescătorilor de peşte în organizaţii reprezentative la nivel regional
 Ameninţări
- Preţul mare raportat la consumul redus de peşte
- Importuri ridicate de produse din peşte

Strategia acvaculturii din Romania în perioada 2012-2020

România va acorda o deosebită importanţă potenţialului acvaculturii pentru

siguranţa alimentară şi pentru reducerea presiunii asupra resurselor piscicole şi va

Pagina 2 din 13
 MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PESCUIT ŞI ACVACULTURĂ

susţine dezvoltarea durabilă a acestui sector la nivelul UE, inclusiv a acvaculturii în ape
dulci.
În cadrul noii PCP accentul trebuie pus pe inovare şi cercetare, pe măsuri active
de investiţii şi pe elaborarea de strategii regionale pe termen lung în vederea creşterii
calităţii şi valorii adăugate a produselor de pescuit şi acvacultură.
Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură împreună cu Direcţia Generală
pentru Pescuit - Autoritate de Management pentru POP încurajează elaborarea proiectelor
pentru creşterea în cultură intensivă a speciilor valoroase din punct de vedere economic
(sturion, păstrăv, crap, somn, şalău). Pentru perioada 2012-2020 se va avea în vedere
realizarea următoarelor obiective:
- evaluarea tuturor amplasamentelor care pot fi folosite pentru acvacultură (teren şi
apă) şi recomandarea tipului de acvacultură şi sistemului de creştere care trebuie
promovat;
- elaborarea unui master plan elocvent pentru dezvoltarea durabilă în următorii 20
de ani. Acest plan va lua în considerare şi alţi factori, cum ar fi: solicitările
colective de măsuri sanitare, îmbunătăţirea calităţii puietului, posibilitatea unor
prelucrări locale a furajelor (în prezent importate), îmbunătăţirea consumului
energetic etc.;
- diversificarea producţiei, prin introducerea de noi specii de peşti în cultură;
- dezvoltarea sturioniculturii - creşterea sturionilor va conduce la o dezvoltare
continuă a producţiei pentru aceste specii aflate în pericol;
- introducerea în cultură a altor specii de peşti valoroase, a crustaceelor, moluştelor,
dar şi a tehnologiilor noi de creştere pentru aceste specii;
- obţinerea unor genitori din speciile valoroase, fără limitări determinate de stocurile
de genitori din mediul natural;
- privatizarea tuturor fermelor piscicole;
- asigurarea rezervei de apă pentru acvacultură;
- realizarea unui studiu al situaţiei acvaculturii din Romania şi definirea liniilor
directoare pentru dezvoltarea viitoare;
- adoptarea unor reglementări privind introducerea de noi specii de peşte în
acvacultură;
- realizarea unui studiu juridic în vederea găsirii de soluţii privind problema
proprietăţii terenurilor pe care sunt amplasate fermele de acvacultură, aflate în
prezent în litigiu;
- licenţierea tuturor fermelor de acvacultură;
- menţinerea alertei în ceea ce priveşte sănătatea vieţuitoarelor acvatice şi
continuarea controalele clinice şi de laborator;
- îmbunătăţirea productivităţii prin sincronizarea producţiei cu cererea de pe piaţă,
creşterea calităţii produsului, orientând crescătoriile către noi specii cu o valoare
comercială foarte ridicată;

Pagina 3 din 13
 MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PESCUIT ŞI ACVACULTURĂ

- dezvoltarea mariculturii în condiţiile realizărilor ştiinţifice din acest domeniu,

care vor putea fi încurajate în continuare cu ajutorul fondurilor alocate pentru
cercetare;
- realizarea unor programe de repopulare cu specii valoroase;
- crearea unor centre noi moderne, pentru reproducerea artificială a păstrăvului, cu
aparatură şi tehnologii moderne;
- supravegherea ştiinţifică realizată de către instituţiile calificate;
- constituirea Consiliului Naţional al Acvacultorilor, care să includă toate sub-
sectoarele relevante;
- reglementarea acvaculturii extensive în ape interne;
- încurajarea dezvoltării fermelor piscicole specializate în producţia "bio".

2. Procesarea şi piaţa produselor pescăreşti, organizaţii de producători

Procesarea

Producţia de conserve şi semiconserve de peşte a crescut până la 8.965 tone în

2005, reprezentând dublul producţiei din 1996 şi fiind de circa 7 ori mai mare decât
producţia anului 1999. Această creştere a producţiei a fost determinată de crearea de noi
unităţi şi modernizarea unor unităţi vechi, prin Programul SAPARD. În anul 2006
producţia de conserve a fost de 1011 tone, iar producţia de semiconserve a fost de 3110
tone.
În anul 2007 producţia de conserve a fost de 987 tone, iar producţia de
semiconserve a fost de 3410 tone.
În anul 2008 s-a realizat o producţie de conserve şi semiconserve de 5930 tone,
iar în anul 2009 s-a realizat o producţie de conserve şi semiconserve de 5763 tone.
Au fost emise şi eliberate peste 200 de licenţe de procesare, cu toate ca ulterior
multe din unităţile licenţiate au fost închise, astfel că la ora actuală în România
funcţionează 130 de unităţi de procesare a căror activitate se bazează în principal pe
procesarea primară a peştelui în produse şi semiproduse din peşte.

Piaţa produselor pescăreşti

Produsele importate au o pondere mare pe piaţa produselor pescăreşti din

România. Doar în ultimii ani un număr redus de societăţi comerciale româneşti au început
să ofere produse competitive şi din producţia internă (în special produsele semi-
preparate). Majoritatea materiei prime este importată, macroul şi heringul fiind speciile
cele mai importate şi prelucrate de către industria pescărească din România. Mai mult de
90 % din totalul importurilor îl reprezintă importul de peşte congelat, preparate sau
conserve de peşte, icre negre, file şi carne de peşte (chiar tocată). Structura exporturilor a
fost formată în principal din: moluşte în cochilii sau nu, vii/proaspete (52,52%), crustacee

Pagina 4 din 13
 MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PESCUIT ŞI ACVACULTURĂ

şi alte nevertebrate acvatice, preparate sau conservate (23,44%) şi peşte congelat

(18,68%). În cantităţi mai mici se exportă şi: peşte proaspăt sau refrigerat, fileuri de peşte
şi carne de peşte (proaspete, refrigerate sau congelate). Balanţa export/import din ultimii
doi ani este net superioară în ceea ce priveşte importurile de produse pescăreşti.

Realizări şi prognoze

Produsul - PEŞTE
SPECIFICAŢIE U.M. Realiz. Realiz. Realiz. Realiz. Prog. Prog.
2008 2009 2010 2011 2012 2013

Producţie din acvacultură mii tone 15,7 13,065 17,6 19,6 22,7 24,7

-Pescuitul în bazine mii tone 3,7 3,069 4,1 4,6 5,20 5,70
naturale, din care:
-Marea Neagră mii tone 0,4 0,33 0,6 0,8 1,10 1,30
-Ape continentale, din mii tone 3,3 2,738 3,5 3,8 4,10 4,40
care:
-Delta Dunării mii tone 2,6 2,014 2,8 3,0 3,2 3,4
-altele (incl.Dunăre) mii tone 0,7 0,724 0,7 0,8 0,9 1,0
Producţia din procesare mii tone 6,1 5,89 6,5 7,0 7,5 8,2

Limitări/provocări ale pieţei produselor pescăreşti din Romania

 Puncte tari
- Personal tehnic calificat;
- Cerere de produse procesate;
- Cerere de produse diversificate;
- Forţă de muncă relativ ieftină;
- Tradiţie în consumul de peşte şi produse din peşte.
 Puncte slabe
- Infrastructura şi echipamente deficitare;
- Echipamente tehnice insuficiente şi instalaţii învechite în procesare;
- Producţia nu este în concordanţă cu aşteptările pieţei;
- Diversitate scăzută a produselor interne proaspete şi procesate;
- Producţie internă scăzută faţă de cerinţele pieţei;
- Importuri mari de produse proaspete şi procesate.
 Oportunităţi
- Accesarea de programe pentru achiziţionare de tehnologii noi, cu accent pe
inovare;

Pagina 5 din 13
 MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PESCUIT ŞI ACVACULTURĂ

- Construirea de pieţe de gros în vederea comercializării produselor de peşte.

 Ameninţări
- Concurenţa neloială datorită importurilor mari de produse şi semiproduse din
peşte.

Organizaţii de producători

Organizarea producătorilor şi procesatorilor de peşte, înfiinţarea organizaţiilor de

producători, au creat premisele unei bune funcţionări a pieţei produselor pescăreşti. În
conformitate cu prevederile Regulamentului Consiliului (CE) nr. 104 / 2000 privind
organizarea comună a pieţelor din sectorul produselor pescăreşti şi de acvacultură (art. 5
şi 6, cap. I), s-a elaborat Ordinul M.A.D.R. nr. 772 / 2007 privind criteriile de
recunoaştere a organizaţiilor de producători din sectorul pescuitului şi acvaculturii. În
vederea îndeplinirii condiţiilor de reprezentativitate şi recunoaştere la nivelul Comisiei
s-au constituit 4 organizaţii de producători (una pentru acvacultură şi trei la pescuitul
comercial) recunoscute la Bruxelles.

Strategia procesării, pieţei produselor pescăreşti, organizaţiilor de producători din

România în perioada 2012-2020

România consideră că organizarea viitoare a sectorului produselor pescăreşti

trebuie abordată într-un context strategic internaţional, astfel încât să se asigure
promovarea acestor produse comunitare şi informarea corectă a consumatorului, atât în
cadrul UE, cât şi pentru pieţele externe. Sprijinirea adaptării producătorilor europeni
la cerinţele pieţei actuale, precum şi diferenţierea produselor prin sisteme de
certificare a calităţii, branding local sau regional, etichetare, inclusiv cea ecologică
pot contribui în acest scop.
În acest sens, România subliniază necesitatea de a consolida mecanismele de
concentrare a ofertei, în special prin sprijinul financiar acordat înfiinţării şi revitalizării
organizaţiilor de producători.
Instrumentele economice de sprijin a acestui sector trebuie să se adreseze într-o
mai mare măsură elementelor de dezvoltare şi stabilizare a pieţelor produselor provenite
din acvacultură, inclusiv pentru specii de apă dulce. De asemenea, există în mod clar
nevoia de a acorda atenţie sporită cercetării economice orientată spre cerinţele
consumatorului. Dezvoltarea sectorului pe viitor trebuie să ia în considerare nevoia de
protecţie a mediului, cât şi pe cea a consumatorului, prin garantarea siguranţei alimentare
a produselor obţinute.
Pentru perioada de referinţă ANPA şi-a propus următoarele obiective
prioritare:
- organizarea activităţii de comercializare, inclusiv dezvoltarea comerţului electronic al

Pagina 6 din 13
 MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PESCUIT ŞI ACVACULTURĂ

peştelui şi produselor din peşte (bursa de peşte);

- producţia trebuie să îndeplinească standardele europene referitoare la siguranţa
alimentelor, în scopul obţinerii de produse competitive pe piaţa Uniunii Europene;
- creşterea nivelului de calificare al muncitorilor, creşterea gradului de procesare,
îmbunătăţirea condiţiilor de procesare şi condiţionare ca şi diversificarea sortimentelor de
produse de peşte, care să vină în întâmpinarea cerinţelor pieţei;
- creşterea consumului de peşte şi produse pescăreşti;
- elaborarea unei strategii adecvate care să permită, în funcţie de particularităţile
geografice, pescăreşti şi administrative, amplasarea Centrelor de primă vânzare, bursei de
peşte, pieţei "en gross" de peşte ,etc.;
- sprijin acordat producătorilor pentru a se putea stabili o certificare a calităţii produsului,
prin îmbunătăţirea calităţii şi apoi prin identificarea produsului;
- realizarea unui studiu privind obiceiurile de cumpărare, conservare şi consum de
produse de peşte în România, pentru a beneficia cât mai rapid de un instrument care să
permită identificarea speciilor, momentului, modului şi locului unde se consumă produse
piscicole; este posibil ca acest instrument să se folosească pentru ordonarea şi
planificarea strategiilor orientate spre sectorul piscicol (lanţul comercial, lanţul frigului,
agenţi comerciali, concordanţă între cerere şi ofertă, rolul organizaţiilor de producători în
comercializare, etc.);
- dezvoltarea de noi pieţe şi îmbunătăţirea activităţii de comercializare;
- proiecte pilot;
- controlul şi coordonarea Centrelor de primă vânzare, prin intermediul Agenţiei pentru
Pescuit şi Acvacultură. Centrele de primă vânzare trebuie construite în zone unde există
pescari şi activitate de pescuit tradiţională;
- construcţia în zona costieră a trei centre de primă vânzare - unul situat în Delta Dunării
(Tulcea), altul în Constanţa şi altul în Mangalia;
- menţinerea punctelor de debarcare existente, controlul şi coordonarea acestora de către
Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură;
- construcţia primei Burse a Peştelui complet adaptată la normele europene;
-monitorizarea comercianţilor de peşte prin înfiinţarea Registrului
“CUMPĂRĂTORILOR AUTORIZAŢI DE PRODUSE PESCĂREŞTI” în punctele de
debarcare şi în centrele de primă vânzare, pentru limitarea/desfiinţarea "pieţei negre" a
peştelui;
- realizarea unui Registru al cumpărătorilor acreditaţi şi un sistem de asigurare a plăţilor
pentru sume proporţionale cu operaţiunile desfăşurate, garantează plata tranzacţiilor
comerciale efectuate de către armatori, neputându-se depăşi creditul de tranzacţie care li
s-a acordat în funcţie de garanţia menţionată;
- construcţia de noi capacităţi de prelucrare/modernizare a celor existente,
comercializarea produselor proaspete. Tendinţa constatată pe piaţa românească este de
creştere continuă a cererii de produse pescăreşti;
- stabilirea unui sistem de trasabilitate a produselor pescăreşti;
- investiţii în construirea, extinderea, echiparea şi modernizarea instalaţiilor de producţie,
în special în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de muncă, igienei, sănătăţii umane sau

Pagina 7 din 13
 MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PESCUIT ŞI ACVACULTURĂ

animale şi a calităţii produselor, reducând impactul negativ sau ameliorând efectele

negative asupra mediului;
- diversificarea producţiei, pentru realizarea de produse noi, cu perspective comerciale
bune;
- aplicarea unor metode de lucru care să reducă substanţial impactul negativ, sau să
sporească efectele pozitive asupra mediului în comparaţie cu practica normală;
- sprijinirea activităţilor tradiţionale de procesare, pentru conservarea şi dezvoltarea atât a
cadrului economic şi social cât şi a mediului;
- achiziţionarea de echipamente moderne;
- îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de securitate ale salariaţilor;
- investiţii în activitatea de procesare şi marketing;
- aplicarea strictă a regulamentelor comunitare referitoare la informarea consumatorului
pe pieţele de destinaţie finală;
- utilizarea mecanismelor de intervenţie şi aplicarea Organizării Comunitare a Pieţelor
Comune în România, stabilindu-se prin legislaţie corespunzătoare zona de
reprezentativitate indicată de regulamentele comunitare.

3. Pescuitul comercial

Pescuitul comercial în ape interioare

Pe teritoriul României pescuitul comercial se practică în Dunăre, Delta Dunării,

complexul lagunar Razim-Sinoie, Prut, Marea Neagră şi lacuri de acumulare în care nu se
practică acvacultura.
Pescuitul comercial în apele continentale se practică de la sfârşitul perioadei de
prohibiţie pentru anul în curs până la începutul perioadei de prohibiţie a anului următor,
cu respectarea prevederilor ordinului anual de prohibiţie.
Accesul la resursele acvatice vii în vederea practicării pescuitului comercial se
atribuie de către Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, denumită în continuare
ANPA, pe zone/tronsoane de pescuit, prin eliberarea autorizaţiei de pescuit comercial
următoarelor categorii de utilizatori:
   a) în rezervaţiile naturale, în mod direct pescarilor profesionişti organizaţi în asociaţii
profesionale de profil;
   b) în celelalte habitate piscicole naturale, organizaţiilor şi asociaţiilor de pescari
profesionişti constituite în conformitate cu prevederile legale şi înscrise în Registrul
organizaţiilor şi asociaţiilor de pescari profesionişti care practică pescuitul comercial,
precum şi persoanelor juridice care au ca obiect de activitate pescuitul comercial;
   c) în cadrul ANPA funcţionează Registrul organizaţiilor şi asociaţiilor de pescari
profesionişti care practică pescuitul comercial, cu caracter administrativ.

Pagina 8 din 13
 MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PESCUIT ŞI ACVACULTURĂ

Ambarcaţiuni în Delta Dunării şi Dunăre

Tonaj Putere motor

Zona Număr
însumat TB însumată kW
Dunăre 1.333 1.715,76 2. 144,46
Delta Dunării 923 670,25 2.882,94
TOTAL 2.256 2.386,01 5.027,40

Pescuitul se practică cu unelte de pescuit fixe sau mobile, folosindu-se ambarcaţiuni

de pescuit mici, construite din lemn sau fibră de sticlă. În apele interioare pescuitul de
captură nu este mecanizat.

Pescuitul comercial în ape marine

Activităţile de pescuit marin reprezintă totalitatea acţiunilor derulate pe mare în

scopul capturării de resurse acvatice vii, incluzând deplasarea în zona de pescuit, lansarea
uneltelor de pescuit, capturarea propriu-zisă, recuperarea la bord şi deplasarea în portul
de debarcare.
Perioada aferentă activităţilor de pescuit marin se calculează din momentul
plecării navei de pescuit din port spre zona de pescuit până în momentul întoarcerii navei
în portul de debarcare, având recuperate uneltele folosite la pescuit, este multiplu de 24
de ore şi se exprimă în zile de activităţi de pescuit marin.
Flota de pescuit a României la Marea Neagră se compune din 522 de nave şi
ambarcaţiuni, dintre care doar două sunt de capacitate mai mare, respectiv una de 129
GT, cu lungimea de 25, 6 m şi una de 87,4 GT cu lungimea de 22,4 m, marea majoritate
fiind sub 12 m, comparativ cu cea a Bulgariei care are 2340 de nave de pescuit.
În condiţiile date, activitatea de pescuit a României la Marea Neagră constă în
pescuitul mic costier. Cea mai valoroasă specie de peşte din Marea Neagră din punct de
vedere calitativ şi economic, dar şi cea mai căutată, atât de navele statelor membre,
respectiv Romania şi Bulgaria, dar şi de navele statelor riverane, în special Turcia, o
reprezintă calcanul.
Toate navele de pescuit cu lungimi mai mari de 15 metri trebuie sa aibă instalat la
bord un sistem de monitorizare prin satelit. Sistemul de monitorizare prin satelit trebuie
să fie conectat în permanenţă pe timpul cât nava se află în activitate pe mare.
„Capturile din Marea Neagră, în perioada 1998 - 2009, au avut o evoluţie descendentă,
culminând cu anul 2003, când aceasta a reprezentat doar 36,38% faţă de cea a anului
1998.
Însă în intervalul 2003-2009 creşterea anuală a producţiei din pescuitul marin a
variat foarte mult, de la 1612 tone/2003 la 1831 tone/2004 - 2026 tone în anul 2005 şi
306 tone în anul 2009. După anul 1990 nu s-au mai făcut investiţii pentru activitatea de
pescuit la Marea Neagră (modernizarea navelor, facilităţi de debarcare etc.). Se remarcă
lipsa instalaţiilor de procesare şi de condiţionare a capturilor la bord.

Pagina 9 din 13
 MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PESCUIT ŞI ACVACULTURĂ

Limitări/provocări ale pescuitului comercial din România

 Puncte tari
- Resurse exploatabile de peşte;
- Tradiţie în pescuitul marin şi în apele continentale;
- Tradiţie în pescuit (bărci, abilităţi, unelte);
- Personal tehnic calificat (pescari);
- Cerere de produse;
- Forţă de muncă relativ ieftină;
- Zone cu tradiţie îndelungată în pescuit.
 Puncte slabe ale sectorului pescăresc
- Infrastructura şi echipamente deficitare;
- Starea degradată a flotei de pescuit;
- Nivel scăzut al siguranţei locurilor de debarcare;
- Echipamente tehnice insuficiente şi instalaţii învechite;
- Captura realizată nu este în concordanţă cu aşteptările pieţei;
- Exploatarea resurselor insuficientă;
- Diversitate scăzută a produselor pescăreşti.
 Oportunităţi
- Achiziţionarea de echipamente pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă la bordul
navelor de pescuit;
- Stimularea recalificării personalului din sectorul pescăresc prin accesarea de fonduri
europene din alte programe comunitare decât POP.
 Ameninţări
- Casarea şi tăierea navelor de pescuit şi lipsa investiţiilor pentru construirea unor
noi nave pentru pescuit.

Strategia pescuitului comercial din România în perioada 2012-2020

o România susţine iniţiativa cooperării la nivel regional cu scopul creării unor

instrumente trans-sectoriale care să asigure managementul integrat şi durabil al
zonelor de coastă de către statele membre UE împreună cu ţările terţe care au
bazine maritime comune cu UE.
o Sistemele regionale specifice de gestionare durabilă supuse standardelor şi
controalelor comunitare şi implementate de statele membre pot răspunde mai bine
provocărilor majore, cum ar fi: ameninţările la adresa biodiversităţii, reducerea
dramatică a resurselor marine vii, poluarea şi efectele schimbărilor climatice.

Pagina 10 din 13
 MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PESCUIT ŞI ACVACULTURĂ

o Delegarea deciziilor de implementare organizată la nivel de regiuni marine cu

respectarea deciziilor de principiu adoptate la nivel comunitar şi internaţional,
pentru a permite gestionarea durabilă şi eficientă a resurselor şi a ecosistemelor în
acord cu interesul comunităţilor costiere.
o Stocurile de peşte trebuie aduse la niveluri sustenabile. Aceste niveluri pot fi
definite ca fiind capturile maxime care pot fi extrase în siguranţă în fiecare an şi
care menţin dimensiunea populaţiei de peşte la nivelul maxim de productivitate;
o Aruncarea înapoi în mare a capturilor nu mai poate fi acceptată. Eliminarea ei
trebuie să facă parte din obiectivele PCP reformate;
o Planurile de gestionare multianuale rămân instrumentul prin care se realizează
angajamentul politic pe termen lung în favoarea exploatării sustenabile a
resurselor. Aceste planuri vor înlocui abordarea actuală bazată pe câte un singur
stoc, astfel încât marea majoritate a stocurilor vor fi acoperite de planuri de
gestionare concepute pentru mai multe stocuri;
o Gestionarea pescuitului trebuie să se bazeze pe avize ştiinţifice solide ;
o Accesarea fondurilor europene nerambursabile;
o Dezvoltarea flotei de pescuit la Marea Neagră;
o Administrarea şi monitorizarea eficientă şi operaţională a capturilor de peşte;
o Prevenirea, descurajarea şi eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat şi
nereglementat, prin armonizarea reglementărilor naţionale cu unele norme
europene;
o Conservarea, gestionarea şi exploatarea durabilă a resurselor acvatice, în
conformitate cu reglementările europene;
o Diminuarea evaziunii fiscale în domeniul pescuitului.

Pentru perioada imediat următoare ANPA şi-a propus următoarele obiective:

 Bursă de peşte la Tulcea cu 14 puncte de colectare în Delta Dunării;

 Modernizarea portului pescăresc Midia;
 10 puncte de descărcare/adăposturi la Marea Neagră;
 Piaţă de gross la Marea Neagră şi în Bucureşti;
 Cursuri de formare profesională pentru profesia de pescar profesionist şi de
reconfirmarea diplomei/certificatului de formare profesională pentru profesia
de pescar profesionist;
 Consolidarea organizaţiilor de producători;
 Diversificarea produselor pescăreşti;
 Dezvoltarea infrastructurii specifice;
 Implementarea rezultatelor cercetării ştiinţifice în sectorul pescăresc.

Pagina 11 din 13
 MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PESCUIT ŞI ACVACULTURĂ

Bursa de peşte Tulcea

ANPA a preluat în folosinţă gratuită o suprafaţă de 9.053 mp, din domeniul privat al
municipiului Tulcea şi 5 terenuri în Delta Dunării, în suprafaţă de aprox. 1000 mp
fiecare.

Până în prezent s-au efectuat:

 Planul Urbanistic Zonal;
 Ridicarea topo-hidrografică;
 Studiul geotehnic;
 Studiul de Fezabilitate, Plan de afaceri şi Cererea de finanţare depusă la
AM POP;
 Aprobarea indicatorilor tehnico-economici şi a principalelor caracteristici
ale obiectivului de investiţii prin H.G. nr. 1206/2011.
Investiţia va fi de aproximativ 14 mil. euro.

Modernizarea portului pescăresc Midia

Prin H.G. nr. 601/2006, Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură a preluat în
administrare suprafaţa de 10 ha teren neamenajat şi doreşte să amenajeze cheu de
acostare, clădire birouri, depozite marfă, instalaţii portuare, platforme tehnologice –
pentru navele de pescuit.

Până în prezent s-au efectuat:

 Planul Urbanistic Zonal;
 Ridicarea topo-hidrografică;
 Studiul geotehnic;
 Studiul de Fezabilitate.

Puncte de descărcare/adăposturi la Marea Neagră

Prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 100 din 16 noiembrie 2011 privind darea în
administrarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Agenţia Naţională pentru
Pescuit şi Acvacultură a unor terenuri aflate în proprietatea publică a statului şi în
administrarea Ministerului Mediului şi Pădurilor - Administraţia Naţională "Apele
Române" agenţia va prelua 12 suprafeţe de plajă pentru construirea a 5 adăposturi şi 5
puncte de debarcare.

Baza de date

Colectarea datelor din sectorul pescuitului marin, acvaculturii şi industriei de

procesare este realizată de ANPA, împreună cu celelalte părţi participante: ICDEAPA
Pagina 12 din 13
 MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PESCUIT ŞI ACVACULTURĂ

Galaţi şi INCDM Constanţa prin stabilirea indicatorilor (variabilelor) economice şi

transversale, aşa cum sunt definiţi în Appendix VI, VIII, X, XI şi XII a Deciziei Comisiei
2010/93/EC, precum şi a variabilelor de natură biologică, definite în aceeaşi Decizie a
UE. Analizarea acestor sectoare ale pescuitului românesc se realizează în conformitate cu
cerinţele Regulamentului (CE) nr. 199/2008 privind instituirea unui cadru comunitar
pentru colectarea, gestionarea şi utilizarea datelor din sectorul pescuitului şi sprijinirea
consultanţei ştiinţifice cu privire la politica comună în domeniul pescuitului, şi a
celorlalte regulamente conexe şi decizii ale UE care completează cadrul de aplicare a
acestuia.
Această colectare de date este o obligaţie în ansamblu a sectorului pescuitului din
România, întrucât colectarea acestor date este menită să arate în final starea de fapt la un
moment dat (anual) a acestuia, pe baza căreia Comisia Europeană îşi fundamentează
deciziile de politică în domeniul pescuitului, inclusiv pentru România. Din această
perspectivă cei mai interesaţi pentru realizarea acesteia fără dificultate trebuie să fie
societăţile comerciale/asociaţiile profesionale, inclusiv cele de pescuit, sectorul particular
în ansamblul său.
Cerinţele Uniunii Europene impun statelor membre, inclusiv României, realizarea
unui Program Naţional de Colectare Date din Sectorul Pescăresc. În acest sens, ANPA a
încheiat, cu cele două institute de specialitate menţionate, contracte de colaborare pentru
îndeplinirea obligaţiilor ce ne revin în acest domeniu pe următoarele module:
- modulul de coordonare regională şi internaţională – pentru armonizarea la nivel
internaţional a metodologiilor aplicabile;
- descrierea generală a sectorului de pescuit;
- modulul de evaluare a sectorului pescuitului marin;
- variabilele economice şi transversale ale sectorului pescuitului marin pentru navele
active;
- variabile referitoare la datele biologice;
- variabile biologice ale pescuitului recreaţional;
- variabile biologice privind stocurile – în cadrul căruia o importanţă deosebită o
reprezintă efectuarea anuală a 4 expediţii de cercetare marină împreună cu Bulgaria;
- evaluarea efectelor pescuitului asupra ecosistemului marin;
- modulul de evaluare a sectorului de acvacultură;
- modulul de evaluare a sectorului industriei de procesare;
-modulul de realizare, gestionare şi utilizare a bazei de date, disponibilă
participanţilor la realizarea programului - în care sunt încărcate metadate referitoare
la cele 3 sectoare (metadatele sunt date agregate la un anumit nivel, astfel încât datele
primare – colectate de la unităţile de bază nu sunt cunoscute, sub sancţiunea
legislaţiei europene şi naţionale care impune păstrarea confidenţialităţii acestora de
către persoanele care operează nemijlocit cu ele – nu sunt cunoscute şi nu sunt
destinate publicităţii). În cadrul acestui modul a fost realizat site-ul programului care
poate fi accesat la adresa http://www.icdeapa.ro sau http://icdeapa.afacero.ro.

Pagina 13 din 13