Laborator acvacultura

TEHNOLOGII DE FURAJARE: STABILIREA RETETELOR DE FURAJARE SI A

CANTITATILOR NECESARE DE FURAJE

Una dintre cele mai importante aspecte din tehnologia de creştere a diferitelor
specii de peşti o reprezintă cunoaşterea exactă a particularităţilor digestive şi a structurii
hranei acestora.
Deoarece fiecare specie de peşti prezintă particularităţi privind comportamentul
alimentar, ne vom referi în primul rând la cele doua grupe mari şi anume ciprinidele şi
respectiv salmonidele.

1. Alimentaţia ciprinidelor
1.1. Hrana naturală
Hrana naturală reprezintă sursa principală în alimentaţia ciprinidelor, cu
precădere a tineretului, dar extrem de importantă este şi pentru reproducători, deoarece
hrana naturală are un rol determinant în procesele de spermatogeneză şi ovogeneză.
Ciprinidele consumă hrană ce poate fi încadrată în patru categorii, după cum
urmează:
1. hrana de bază – biomasa de fund,
2. hrana secundară – zooplanctonul,
3. hrana ocazională sau accidentală,
4. hrana impusă – consumată numai atunci când nu beneficiază de
alte componente.

Hrana naturală pentru câteva specii de ciprinide este prezentată în tabelul

următor:

TABELUL 1. HRANA NATURALĂ A PEŞTILOR DE CULTURĂ

Componente de hrană şi
Specia Zona în care trăieşte
comportament alimentar
Rotifere, cladocere,copepode,
Zona bentală;
chironomide, alge;
Crap Straturile inferioare ale
Tubifecşi;
bazinului
Omnivor;
Nauplii de copepode şi rotifere;
Microcladocere şi rotifere;
În straturile superioare
Cladocere, copepode, rotifere, alge;
Sânger ale apei;
Fitoplanctonofag
În zona pelagică
Omnivor, dar cu predilecţie
fitoplanctonofag
Nauplii de copepode şi rotifere;
Microcladocere şi rotifere;
Cladocere şi copepode;
De la mijlocul apei spre
Novac Chironomide şi alte organisme, inclusiv
straturile superioare
cele benctonice;
Omnivor

Cosaş Fragmente de vegetaţie macrofită; De la mijlocul apei spre

Frunze, ramuri tinere şi fragede ale straturile profunde, până
vegetaţiei submerse; la fundul bazinului, în

1
Laborator acvacultura

Plante superioare fragede;

Cladocere şi copepode; zona litorală a
Rotifere; acestuia.
Omnivor
Rotifere, oligochete; În toate straturile, dar
Viermi, moluşte mici, seminţe, muguri mai frecvent în masa
Caras
de plante, icre, insecte şi larve apei şi în treimea
Omnivor inferioară
Larve de insecte, viermi, moluşte,
crustacee mărunte, seminţe de plante, În masa apei şi mai ales
Lin
detritus; în treimea inferioară
Omnivor

1.2. Hrana suplimentară

Cerectarile ştiinţifice au demonstrat că atunci când hrana naturală este
insuficientă sau săracă din punct de vedere calitativ, este necesară hrănirea
complementară. În funcţie de tehnologia de creştere adoptată şi produsul preconizat a
se obţine, hrănirea complementară este foarte diferită.
În cazul în care cantitatea şi calitatea hranei naturale este limitată, peştele riscă
să nu se mai dezvolte sau în cazuri extreme să piardă din greutate şi chiar să moară
datorită unor carenţe alimentare.
Având în vedere cele menţionate, trebuie în primul rând să asigure peştelui
nevoia alimentară de întreţinere.

TABELUL 2. NECESARUL DE HRANA DE ÎNTREŢINERE LA CIPRINIDE

Greutatea medie Necesarul de
Nr.crt.
a peştelui (g) întreţinere (g/zi)
1 10 21
2 100 17
3 300 11,3
4 1000 8

Prin furajarea suplimentară se urmăreşte sporirea producţiei de peşte, care se

realizează printr-o dezvoltare corporală mai rapidă şi mai eficientă, prin posibilitatea de
creştere a densităţii pe unitatea de suprafaţă cu peste 200 %, faţă de bazinele în care nu
se face suplimentarea alimentaţiei şi prin îmbunătăţirea substanţială a calităţii
carcaselor.
La crap de exemplu digestibilitatea furajelor creşte odată cu creşterea
temperaturii apei până la 250C, după care la temperaturi mai mari, dar fără a depăşi
300C, digestibilitatea rămâne relativ constantă.

Pentru atingerea dezideratelor prezentate, furajarea suplimentară trebuie să

îndeplinească următoarele cerinţe:
- nutreţurile administrate să conţină majoritatea elementelor nutritive necesare
dezvoltării şi îngrăşării peştilor,
- să fie administrată într-o formă cât mai accesibilă peştilor şi să fie
metabolizată de specia sau categoria de vârstă,
- să nu fie utilizatze furaje oxidate, infestate sau foarte vechi,

2
Laborator acvacultura

- să se distribuie în cantităţi raţionale, pe baza unor calcule exacte şi cu

obţinerea unor performanţe tintă foarte exacte,
- furajarea să se facă eşalonat şi raţional, atât cantitativ cât şi calitativ,
- să nu imprime cărnii de peşte miros particular sau dezagreabil pentru
consumul uman.

Structura furajelor va fi cât mai echilibrată conţinând componente de

origine vegetală, animală şi minerală.

Tabelul 3. Repartizarea furajelor administrate puietului de crap in primul an

de viata pe luni si decade
Luna Ponderea Decada
calendaristică (%) I-a a II-a a III-a
Iunie 6 1 2 3
Iulie 25 6 8 11
August 30 10 10 10
Septembrie 27 11 10 6
Octombrie 12 6 6 -
Total 100 34 36 30

Tabelul 4. Repartizarea furajelor administrate crapului de consum pe luni si

decade

Luna Ponderea Decada

calendaristică (%) I-a a II-a a III-a
Mai 5 1 2 2
Iunie 15 3 5 7
Iulie 27 8 9 10
August 33 10 11 12
Septembrie 15 7 5 3
Octombrie 5 3 2 -
Total 100 32 34 34

Principalele sortimente de furaje de origine vegetală care se folosesc în hrana

peştilor, sunt reprezentate de:
 lucernă, trifoi sau alte componente vegetale tocate,
 culturi de alge,
 porumb, ovăz, orz, orzoaică,
 şroturi de floarea-soarelui, soia, ricin şi rapiţă,
 spărturi de cereale,
 reziduri de la selectarea cerealelor,
 praf de moară,
 unele leguminoase cum sunt : lupin, bob, soia, mazăre, fasole, etc.
Furajele de origine animală sunt reprezentate de reziduuri de la industria
alimentară:
 făinuri de carne, sânge, oase şi peşte,
 deşeuri de abator,
 crisalide,
 crustacee,
 moluşte, etc

3
 Laborator acvacultura

Pentru completarea substanţelor minerale şi îmbunătăţirea digestibilităţii se

utilizează:
 calciu furajer,
 tuf vulcanic,
 săruri de Tazlău,

iar pentru ridicarea valorii biologice a proteinelor:

 drojdii furajere
 zooforturi

Pentru modernizarea şi intensivizarea pisciculturii, utilizarea furajelor combinate

şi granulate, asigură reducerea consumului specific şi creşterea producţiei.
Administrarea furajelor suplimentare se face în reprize a căror număr depinde de
mai multe elemnete:
 alimentele uscate trebuie să fie distribuite mult mai des comparativ cu furajele
umede,
 frecvenţa distribuţiei depinde şi de vârsta peştilor crescând de la vârste mai
mari spre cele mai mici,
 cantitatea de furaje administrată într-o repriză nu trebuie să depăşească 3%
din greutatea totală a peştilor furajaţi,
 numărul de tainuri depinde de temperatura apei, crescând atunci când creşte
temperatura apei şi se reduce când temperatura începe să scadă,
întrerupându-se la 100C.
Furajele administrate suplimentar trebuie să ţină cont de capacitatea de ingerare
şi marimea furajului, precum şi de categoria de vârsta (Tabel 5).
În bazinele naturale, pentru administrarea de furaje suplimentare se va ţine cont
de raportul nutritiv, care exprimă în esenţă cantitatea de furaje distribuite în kg, raportate
la sporul de greutate al peştilor şi se calculează în kg, pe durata unei perioade de timp.

TABELUL 5. ADMINISTRAREA FURAJELOR ÎN BAZINELE SISTEMATICE

Specificare Categoria de vârstă
Alevini şi puiet Adulţi
Cantitatea de hrană zilnică Foarte mare Mică
Calitatea furajului suplimentar Foarte bună Bună
Dimensiunea particulelor alimentare Foarte mică Potrivit de mare
Modalitatea de administrare La suprafaţa apei În locuri speciale submerse,
mai rar la suprafaţă
Frecvenţa distribuirii furajelor Mai multe reprize O singură dată
Hrană bogată în substanţe proteice Tot timpul ciclului Primăvara, aprilie-iunie
biologic
Hrană bogată în grăsimi şi hidraţi Septembrie-octombrie Iulie-octombrie

1.3.Stabilirea necesarului de furaje

Cunoscând populaţia piscicolă (tabel 6) sub raportul numărului, speciei şi vârstei,

suprafaţa şi productivitatea naturală, pentru calcularea cantităţii de furaje, este necesar
să se cunoască pentru fiecare furaj în parte consumul mediu specific – cantitatea de
furaj exprimată în kg necesară obţinerii unui kg de peşte.

4
Laborator acvacultura

TABELUL 6. PRODUCŢIA DE PEŞTE ÎN BAZINELE NATURALE

NEFURAJATE
Nr.crt Producţia piscicolă
Nivel de fertilizare
. estimativă (kg/ha)
1 Fără fertilizare 100-500
2 Fertilizare slabă 500-1000
3 Fertilizare medie 1000-2000
4 Fertilizare optimă 2000-4000

În general, consumul specific depinde de :

- calitatea şi sortimentul furajului (vegetal sau animal),
- condiţii hidrometeorologice,
- starea de întreţinere şi vârsta peştilor.

Consumul mediu specific – K (tabel 7) se calculează pe baza formulei:

100
K 
n1 n2 n3 n4
   .......etc
c1 c2 c3 c4

K – consumul mediu specific al amestecului de furaj,

n1 ,2,, 3, 4…. – nutreţul care se află în amestec (%),
c1, 2, 3, 4…. – consumul specific al furajelor.
Tabelul 7.
Consumurile medii specifice, raportul proteic şi UN/kg spor la unele sortimente de
furaje
Furajul Consumul specific Raportul UN/kg
(kg) proteic spor
Porumb 3,3 1:9 4,5
Grâu 3,2-5,6 1:5 3,5-5,0
Tărâţe de grâu 3,5-4,0 1:4 4,0-5,0
Făină de soia 5,0 1 : 1,9 3,0-5,0
Leguminoase 3,0-4,0 1:2 3,0-5,0
boabe
Şrot de floarea- 4,0 1 : 1,2 3,0-5,0
soarelui
Şrot de in 3,5-5-4,4 1:2 4,0
Şrot de rapiţă 3,5-4,5 1 : 1,6 4,0
Făină de carne 2,0 1 : 0,1 1,5-2,5
Făină de peşte 1,5-2,0 1 : 0,2 1,5-2,0

Pentru exemplificare prezentăm următorul model:

- şrot de floarea soarelui - 50%, consumul specific - 4;
- făină de carne - 10%, consumul specific - 2;
- făină de soia - 20%, consumul specific - 5;
- porumb -20%, consumul specific -3,3;

5
Laborator acvacultura

pe baza formulei vom avea 3,56 kg consum specific.

100
Ex K  50 10 20 20  3,56 emplu:
  
4 2 5 3,3

Calcularea necesarului de furaje - F se face în funcţie de specia peştelui, sporul

de creştere planificat şi consumul mediu specific al amestecului de nutreţuri, utilizând
formula:

F  [ N  (G  g )  Pn  S ]xK

în care:

F – cantităţile de furaje necesare pe an sau sezon activ,

N – numărul de peşti scontaţi la pescuirea din toamnă,
G – greutatea medie individuală, scontată în toamnă(kg),
g – greutatea medie la populare în primăvară (kg),
Pn – productivitate a naturală (kg/ha),
S – suprafata bazinului (ha)
K – consumul specific (kg furaj/kg spor).

Exemplu: P= 550kg/ha; N= 2500 exemplare; G= 0,75; g=0,35; K= 3,5.

Rezultă că necesarul de furaje F=1575 kg/ha pe întreaga perioada

Necesarul lunar de furaje – f1 se efectuează cu ajutorul formulei:

F t0
f1 
T0

f1 – cantitatea de furaj lunară (kg),

F – cantitatea de furaj pentru întreaga perioadă,
t0 – temperatura medie a lunii pentru care se stabileşte necesarul (0C),
T0- suma tempereaturilor medii lunare pe întreaga perioadă (0C),

Necesarul zilnic de furaje - fz se stabileşte cu ajutorul formulei:

fz – raţia zilnică de furaj (kg),

F T F – cantitatea totală de furaje pe an (kg),
fz 
tN t– grade-zile în perioada când se aplică raţia
T – grade-zile pentru întreaga perioadă de hrănire,
N – numărul de zile cât se foloseşte raţia.

Odată cu stabilirea necesarului de furaje se întocmeşte graficul de aprovizionare

cu sortimentele respective şi de preparare a amestecurilor, care se elaborează pe luni,
în funcţie de sporul planificat pe crescătorie.

6
Laborator acvacultura

1.3.1. Întocmirea raţiilor

Raţiile se diferenţiază pe categorii de vârstă şi perioade de furajare, avându-se în
vedere că, tineretul de crap necesită amestecuri de furaje bogate în proteine comparativ
cu cel adult, iar în sezonul de toamnă, necesarul este mai bogat în energie, şi mai sărac
în proteină.
La întocmirea raţiilor se va ţine cont de proporţia componentelor care formează
amestecul optim şi care satisface optimul biologic. În consecinţă, întocmirea raţiilor nu
ţine cont de individ ci de sporul de creştere planificat a se realiza în perioada stabilită.
Deosebit de important este realizarea raportului proteic (raportul cantitativ al
substanţelor azotate comparativ cu cele neazotate), care variază, în funcţie de categoria
de vârstă, între 1 : 0,4 – 1 : 0,5 pentru puietul de crap, de 1 : 5 pentru crapul de două
veri şi 1 : 8 pentru crapul de trei veri.

Raportul proteic – Rp se poate calcula cu ajutorul formulei:

A
Rp 
( d  2,5)  G

Rp – raportul proteic al furajului examinat

A – ponderea proteinelor digestibile (%),
d – ponderea grăsimilor digestibile (%),
G – ponderea hidraţilor de carbon digestibile (%),
2,5 –coeficeintu de echivalare calorică a grăsimilor în
raport cu hidraţii de carbon

STRUCTURI DE RAŢII
Astăzi raţiile furajere se pot prelucra în unitatea de producţie, alcătuindu-se
diferite structuri pe categorii de vârstă şi în funcţie de furajele disponibile.
Puiet de Crap – Co – perioada iunie-iulie:
-şrot de floarea soarelui 70%
-făină de cereale 25%
-calciu furajer 2%
-drojdie furajeră 3%
100%
Puiet de crap – Co+ – perioada august-octombrie:
-şrot de floarea soarelui 50%
-făină de cereale 45%
-calciu furajer 2%
-drojdie furajeră 3%
100%
Crap de 1 an – perioada mai – iunie:
-şrot de floarea soarelui 55%
-făină de cereale 40%
-calciu furajer 2%
-drojdie furajeră 3%
100%
Crap de 2 veri – C1+ - perioada august-septembrie:
-şrot de floarea soarelui 40%
-făină de cereale 55%
-calciu furajer 2%
-drojdie furajeră 3%

7
Laborator acvacultura

100%
Crap de 2 ani – C2+ - perioada mai-septembrie:
-şrot de floarea soarelui 30%
-făină de cereale 70%
100%
Reproducători – perioada mai-septembrie:
-spărturi de cereale 35%
-tărâţe de grâu 15%
-uruială de mazăre 10%
-şrot de floarea soarelui 30%
-făinuri de animale 8%
-calciu furajer 2%
100%
Reţete combinate
 Furaj pentru crap de tip STARTER
Acest tip de furaj este utilizat pentru creşterea puietului în vara I, şi prezintă
următoarea compoziţie chimică:

Tabelul 8. Compoziţia chimică a furajului pentru crap de tip starter

Specificare Ponderea %
Proteină 38,033
Umiditate 11,005
Grăsime 5,967
Minerale 9,449
Celuloză 3,502
Energia metabolizată 27,511 kcal / kg
Micro-ingrediente adăugate U.I./kg
Vitamina A 20000
Vitamina D3 4000
Vitamina E 40
Diametrul granulei
0,3 – 0,5 mm
0,5 –0,8 mm
0,8 –1,2 mm
1,5 mm

Pentru acest tip de furaj planul de furajare( tabelul 9) este în directă concordanţă
cu greutatea peştelui, diametrul granulei, temperatura apei şi gradul de oxigenare a apei
care trebuie să fie de minim 4-5 mg/l.

Tabelul 9. Plan de furajare pentru furajul de tip starter

Greutatea Diametrul Temperatura apei (0C)
crapului (g) granulei (mm) 18 20 22 24 26 28
< 0,5 0,3 – 0,5 7 11 15 18 20 18
0,5 – 2,0 0,5 –0,8 5 6 9 11 12 11
2,0 –10,0 0,8 –1,2 4 5 6 7 8 6
10,0 – 20,0 1,5 3 4 5 5 6 5

8
Laborator acvacultura

Kg furaj / 100 kg crap

Pentru calcul necesarului de furaj se utilizează următoare relaţie:

F – cantitatea de furaj ce trebuie administrată in Kg
F= G x k % în care G – greutatea în kg a efectivului de peşte
k – coeficientul corespunzător temperaturii şi
greutăţii crapilor (%) din tabel.
Exemplu:
Pentru a calcula necesarul de furaj pentru un efectiv de 200 kg crap, de 15g , la
temperatura apei este de 220C, se procedează în felul următor: se înmulţeşte efectivul
de peşte cu coeficientu l(%) corespunzător temperaturii şi greutăţii peştelui.
200 kg crap x 5% = 10 kg de furaj de 1,5 mm.

Furaj pentru creşterea crapului în sistem semiintensiv

Tabelul 10. Compoziţia chimică a furajului de creştere pentru sistemul

semiintensiv
Specificare Ponderea %
Proteină 25,00
Grăsime 5,00
Celuloza 4,00
Umiditate 9,00
Celuloză 10,00
Micro-ingrediente adăugate U.I./kg
Vitamina A 20000
Vitamina D3 2000
Vitamina C 100
Vitamina E 100
Diametrul granulei
2,0 mm
3,0 mm
4,5 mm

Furaj pentru creşterea crapului în sistem intensiv

Tabelul 11.Compoziţia chimică a furajului de creştere pentru sistemul

intensiv
Specificare Ponderea %
Proteină 31,19
Grăsime 7,58
Celuloză 5,70
Cenuşă 9,27
Calciu 0,83

9
Laborator acvacultura

Fosfor 0,83
Micro-ingrediente adăugate U.I./kg
Vitamina A 20000
Vitamina D3 4000
Vitamina E 40
Diametrul granulei
2,0 mm
3,0 mm
4,5 mm

Si pentru acest tip de furaj planul de furajare (tabelul 12) este în directa legătură
cu greutatea peştelui, diametrul granulei, temperatura apei şi gradul de oxigenare a apei
care trebuie să fie de minim 4-5 mg/l.

Tabelul 12. Plan de furajare pentru creşterea în sistem intensiv

Greutatea Diametrul Temperatura apei (0C)
crapului (g) granulei 18 20 22 24 26 28
(mm)
20 – 25 2,0 mm 4 4 5 6 7 6
25 –50 2,0 mm 3 4 5 5 6 5
50 –250 3,0 mm 2 3 4 4 5 4
>250 4,5 mm 2 2 2 3 3 3
Kg furaj / 100 kg crap

Modul de calcul al necesarului de furaj este asemănător cu cel de la tipul Starter

Exemplu:
Pentru a calcula necesarul de furaj pentru un efectiv de 500 kg crap, de 75g , la
temperatura apei este de 200C, se procedează în felul următor: se înmulţeşte efectivul
de peşte cu coeficientul(%) corespunzător temperaturii şi greutăţii peştelui.

500 Kg crap x 3% = 15 kg de furaj de 3,0 mm.

1.2. Alimentaţia salmonidelor

Având în vedere că unităţile salmonicole sunt construite în majoritate numai pe

bază de bazine betonate, hrana naturală nu poate fi luată în considerare, motiv pentru
care alimentaţia păstrăvului trebuie să fie echilibrată sub raport proteic, cu pondere
ridicată a furajelor de origine animală. În general, pentru stabilirea necesarului de furaje
în vederea hrănirii salmonidelor se va ţine cont de aceleaşi elemente ca şi cele
prezentate la hrănirea crapului.

Hrana naturală
În cazul în care se aplică totuşi hrănirea cu subproduse, orientativ se pot
administra următoarele structuri de raţii:

STRUCTURI DE RAŢII PE CATEGORII DE VÂRSTĂ:

10
Laborator acvacultura

Puiet de păstrăv sub 21 zile:

-făinuri animale 80%
-ficat 18%
-drojdie furajeră 2%
100%
Puiet de păstrăv peste 3 săptămâni:
-ficat 40%
-splină de porc 20%
-organe de peşte 30%
-făină de peşte 10%
100%
Păstrăv de 1-2 ani:
Varianta I: -subproduse de abator 70%
-făină de peşte 13%
-făină de cereale 17%
100%
Varianta II: -subproduse de abator 70%
-făină de cereale 30%
100%
Varianta I: -făinuri de cereale 40%
-subproduse de abator 40%
-tărâţe 15%
-făină de origine animală 5%
100%

Raţia zilnică se împarte în 3-4 tainuri la adulţi şi 6 tainuri la tineret. Mărimea raţiei
se determină în raport cu:
 temperatura apei,
 masa corporală,
 categoria de vârstă,

Tabelul 13. Raţia zilnică în funcţie de temperatura apei

Nr Crt. Temperatura apei
1 5 0C
2 5 0C – 10 0C
3 10 0C – 15 0C
4 15 0C – 18 0C
Raţia zilnică
2 % din masa corporală
4 % din masa corporală
6 % din masa corporală
8 % din masa corporală

Tabelul 14. Raţia zilnică în funcţie de categoria de vârstă

Categoria de vârstă
(pentru 1000 exemplare) Raţia (g/zi)

Luna I-a 8
Luna a II-a 50
Luna a III-a 150
Luna a IV-a 250
Luna a V-a 350

11
Laborator acvacultura

Luna a VI-a 500

Peste luna a VI-a 5 % din masă

Hrana granulată
Pentru categoriile cele mai mici de salmonide se pot utiliza următoarele structuri
de raţii furajere granulate (Tabel 15)
Tabelul 15. Reţetă de furaj granulat de tip Starter pentru alevini şi
puiet de păstrăv
Nr. Compoziţia chimică %
Crt.
1. Făină de peşte 31
2. Gluten 19
3. Concentrat proteic de soia 19
4. Grâu 26
5. Ulei de peşte 3
6. Vitamine 0,5
7. Minerale 1,5
TOTAL 100
Ponderea în funcţie de mărimea
Specificare granulei %
0,3 mm 0,6 mm 1,0 – 1,2 mm
Proteină brută 66,0 64,0 60,0
Lipide brute 7,0 12,0 16,0
Carbohidraţi 7,0 6,5 7,0
Celuloză 0,8 0,5 0,5
Cenuşă 7,0 8,0 8,0
Fosfor total 1,4 1,4 1,3
Energie brută (MJ/Kcal) 19,7/4714 21,1/5041 21,8/5214
Energie digestibilă (MJ/Kcal) 18,3/4370 19,6/4681 20,2/4834
Energie metabolizată 15,2/3626 16,6/3959 17,4/4157
(MJ/Kcal)

Planul de furajare a alevinilor şi puietului de păstrăv în funcţie de mărime şi

temperatura apei se face conform tabelului următor:

Tabelul 16.Plan de furajare pentru 100 Kg peşte

Mărimea peştelui Mărimea granule/ Cantitatea de furaj % în funcţie de
temperatura apei
g cm mm 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
0,0-0,5 0–4 0,6 2,9 3,6 4,4 5,1 5,8 6,5 6,9 7,1 6,8 5,6
0,5- 2,0 4–6 1,0 1,8 2,1 2,6 3,0 3,5 3,8 4,2 4,3 4,0 3,4
2,0-4,0 6–7 1,2 1,4 1,7 2,0 2,3 2,7 3,0 3,2 3,3 3,1 2,6

Modul de calcul al necesarului de furaj este identic cu cel prezenta la alimentaţia

ciprinidelor.
Exemplu:

12
Laborator acvacultura

Utilizând formula F= G x k % pentru un efectiv de 300 kg peşte de 3 g, la

temperatura apei de 14 0C, obţinem următoarea cantitate de furaj granulat.

300kg x 3,2% = 9,6 kg furaj de 1,2 mm

Pentru furajarea reproducătorilor de salmonide se poate utiliza următoarea

structură de raţie furajeră:

Tabelul 17. Reţetă de furaj granulat pentru reproducători

Nr. Crt. Compoziţia chimică %
1. Făină de peşte 40,5
2. Gluten 10,5
3. Concentrat proteic de soia 16,5
4. Grâu 16
5. Ulei de peşte 5
6. Făină de grâu 6,5
7. Ulei de rapiţă 3
8. Vitamine 1
9. Minerale 2
TOTAL 100
Ponderea substanţelor % la
Specificare
dimensiunea granulei de 8 mm
Proteină brută 50
Lipide brute 13,0
Carbohidraţi 16,0
Celuloză 1,2
Cenuşă 10,0
Fosfor total 1,4
Energie brută (MJ/Kcal) 19,9/4763
Energie digestibilă (MJ/Kcal) 18,3/4367
Energie metabolizată (MJ/Kcal) 15,9/3803

Planul de furajare a reproducătorilor de păstrăv în funcţie de mărime şi

temperatura apei se face conform tabelului următor:

Tabelul 18.Plan de furajare pentru 100 Kg peşte

Mărimea peştelui Cantitatea de furaj % în funcţie
de temperatura apei
g cm 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
800-2000 40 – 53 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,6 0,7 0,7 0,6 0,5
2000-4000 53 – 67 0,2 0,3 0,3 0,4 0,5 0,5 0,6 0,7 0,5 0,4

Modalitatea de calcul al necesarului de furaje este asemănător cu cel folosit la

alevini şi puietul de păstrăv.

13
 Laborator acvacultura

În furajarea păstrăvilor de consum se poate folosi următoarea reţeta de

furaj granulat:

Tabelul 19. Reţetă de furaj granulat păstrăvul de consum

Nr. Crt. Compoziţia chimică %
1. Făină de peşte 10
2. Grâu 30
3. Turtă de soia 20
4. Turtă de floarea soarelui 20
5. Mazăre 8
6. Ulei de peşte 5
7. Ulei de rapiţă 4
8. Vitamine 1
9. Minerale 2
TOTAL 100
Ponderea în funcţie de mărimea
Specificare granulei (%)
3 mm 4,5 mm
Proteină brută 38,0 38,0
Lipide brute 12,0 12,0
Carbohidraţi 28,5 28,5
Celuloză 5,0 5,0
Cenuşă 7,0 7,0
Fosfor total 1,0 1,0
Energie brută (MJ/Kcal) 19,5/4658 19,5/4658
Energie digestibilă (MJ/Kcal) 16,9/4029 16,9/4029
Energie metabolizată (MJ/Kcal) 15,1/3614 15,1/3614

Planul de furajare a păstrăvului de consum în funcţie de mărimea şi temperatura

apei se face conform tabelului următor:

Tabelul 20. Plan de furajare pentru 100 Kg peşte

Mărimea peştelui Mărimea
Cantitatea de furaj % în funcţie de temperatura apei
granulei
g cm mm 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
50-150 16-23 3,0 1,1 1,3 1,5 1,8 2,0 2,2 2,4 2,5 2,2 1,9
150- 400 23-32 4,5 0,8 1,0 1,1 1,3 1,5 1,7 1,8 1,9 1,7 1,4
400-600 32-36 4,5 0,7 0,8 1,0 1,1 1,3 1,4 1,5 1,6 1,4 1,2

Modalitatea de calcul al necesarului de furaje este asemănător cu cel folosit la

alevini şi puietul de păstrăv.

14