LP. 10.

Estimarea volumului de furaje

Calculul necesarului de furaje

Una dintre cele mai importante aspecte din tehnologia de creştere a diferitelor
specii de peşti o reprezintă cunoaşterea exactă a particularităţilor digestive şi a structurii
hranei acestora.
Deoarece fiecare specie de peşti prezintă particularităţi privind comportamentul al-
imentar, ne vom referi în primul rând la cele doua grupe mari şi anume ciprinidele şi re-
spectiv salmonidele.

1. Alimentaţia ciprinidelor

1.1. Hrana naturală

Hrana naturală reprezintă sursa principală în alimentaţia ciprinidelor, cu precădere
a tineretului, dar extrem de importantă este şi pentru reproducători, deoarece hrana nat-
urală are un rol determinant în procesele de spermatogeneză şi ovogeneză.
Ciprinidele consumă hrană ce poate fi încadrată în patru categorii, după cum
urmează:
1. hrana de bază – biomasa de fund,
2. hrana secundară – zooplanctonul,
3. hrana ocazională sau accidentală,
4. hrana impusă – consumată numai atunci când nu beneficiază de
alte componente.

Hrana naturală pentru câteva specii de ciprinide este prezentată în tabelul următor:

TABELUL 1. HRANA NATURALĂ A PEŞTILOR DE CULTURĂ

Componente de hrană şi
Specia Zona în care trăieşte
comportament alimentar
 Rotifere, cladocere,copepode,  Zona bentală;
chironomide, alge;  Straturile
Crap
 Tubifecşi; inferioare ale
 Omnivor; bazinului
 Nauplii de copepode şi rotifere;
 Microcladocere şi rotifere;
 În straturile
 Cladocere, copepode, rotifere,
superioare ale
Sânger alge;
apei;
 Fitoplanctonofag
 În zona pelagică
 Omnivor, dar cu predilecţie
 fitoplanctonofag
 Nauplii de copepode şi rotifere;
 Microcladocere şi rotifere;
 De la mijlocul
 Cladocere şi copepode;
apei spre
Novac  Chironomide şi alte organisme, straturile
inclusiv cele benctonice; superioare
 Omnivor

Cosaş  Fragmente de vegetaţie  De la mijlocul

LP. 10. Estimarea volumului de furaje

macrofită; apei spre

 Frunze, ramuri tinere şi fragede straturile
ale vegetaţiei submerse; profunde, până
 Plante superioare fragede; la fundul
 Cladocere şi copepode; bazinului, în
 Rotifere; zona litorală a
 Omnivor acestuia.
 Rotifere, oligochete;  În toate straturile,
 Viermi, moluşte mici, seminţe, dar mai frecvent
Caras muguri de plante, icre, insecte şi în masa apei şi
larve în treimea
 Omnivor inferioară
 Larve de insecte, viermi,  În masa apei şi
moluşte, crustacee mărunte, mai ales în
Lin
seminţe de plante, detritus; treimea
 Omnivor inferioară

1.2. Hrana suplimentară

Cerectarile ştiinţifice au demonstrat că atunci când hrana naturală este insuficientă
sau săracă din punct de vedere calitativ, este necesară hrănirea complementară. În
funcţie de tehnologia de creştere adoptată şi produsul preconizat a se obţine, hrănirea
complementară este foarte diferită.
În cazul în care cantitatea şi calitatea hranei naturale este limitată, peştele riscă să
nu se mai dezvolte sau în cazuri extreme să piardă din greutate şi chiar să moară
datorită unor carenţe alimentare.
Având în vedere cele menţionate, trebuie în primul rând să asigure peştelui nevoia
alimentară de întreţinere.

TABELUL 2. NECESARUL HRANEI DE ÎNTREŢINERE LA CIPRINIDE

Greutatea
Necesarul de
Nr.crt. medie a
întreţinere (g/zi)
peştelui (g)
1 10 21
2 100 17
3 300 11,3
4 1000 8

Prin furajarea suplimentară se urmăreşte sporirea producţiei de peşte, care se

realizează printr-o dezvoltare corporală mai rapidă şi mai eficientă, prin posibilitatea de
creştere a densităţii pe unitatea de suprafaţă cu peste 200 %, faţă de bazinele în care nu
se face suplimentarea alimentaţiei şi prin îmbunătăţirea substanţială a calităţii
carcaselor.
La crap de exemplu digestibilitatea furajelor creşte odată cu creşterea temperaturii
apei până la 250C, după care la temperaturi mai mari, dar fără a depăşi 30 0C,
digestibilitatea rămâne relativ constantă. Tabel 3
LP. 10. Estimarea volumului de furaje

TABELUL 3. DIGESTIBILITATEA APARENTĂ A DIFERITELOR SORTIMENTE LA

CRAP (%)
Sortimentul Crap vara a II-a Crap vara a III-a
19-22 C 15-16 C
Orz 81 64
Ovăz 67 64
Secară 59 63
Grâu 86 83
Porumb boabe 60 66
Mazăre 78 79
Şrot floarea soarelui 70 75
Şrot soia 71 81

Pentru atingerea dezideratelor prezentate, furajarea suplimentară trebuie să

îndeplinească următoarele cerinţe:
- nutreţurile administrate să conţină majoritatea elementelor nutritive
necesare dezvoltării şi îngrăşării peştilor,
- să fie administrată într-o formă cât mai accesibilă peştilor şi să fie
metabolizată de specia sau categoria de vârstă,
- să nu fie utilizatze furaje oxidate, infestate sau foarte vechi,
- să se distribuie în cantităţi raţionale, pe baza unor calcule exacte şi cu
obţinerea unor performanţe tintă foarte exacte,
- furajarea să se facă eşalonat şi raţional, atât cantitativ cât şi calitativ,
- să nu imprime cărnii de peşte miros particular sau dezagreabil pentru
consumul uman.
Structura furajelor va fi cât mai echilibrată conţinând componente de origine
vegetală, animală şi minerală.

TABELUL 4. DISTRIBUIREA HRANEI ÎN UNITĂŢILE CIPRINICOLE

Luna Ponderea Decada
calendaristică (%) I-a a II-a a III-a
Mai 5 1 2 2
Iunie 15 3 5 7
Iulie 27 8 9 10
August 33 10 11 12
Septembrie 15 7 5 3
Octombrie 5 3 2 -
Total 100 32 34 34

Principalele sortimente de furaje de origine vegetală care se folosesc în hrana

peştilor, sunt reprezentate de:
 lucernă, trifoi sau alte componente vegetale tocate,
 culturi de alge,
 porumb, ovăz, orz, orzoaică,
 şroturi de floarea-soarelui, soia, ricin şi rapiţă,
 spărturi de cereale,
 reziduri de la selectarea cerealelor,
 praf de moară,
LP. 10. Estimarea volumului de furaje

 unele leguminoase cum sunt : lupin, bob, soia, mazăre, fasole, etc.
Furajele de origine animală sunt reprezentate de reziduuri de la industria
alimentară:
 făinuri de carne, sânge, oase şi peşte,
 deşeuri de abator,
 crislide,
 crustacee,
 moluşte, etc

Pentru completarea substanţelor minerale şi îmbunătăţirea digestibilităţii se

utilizează:
 calciu furajer,
 tuf vulcanic,
 săruri de Tazlău,

iar pentru ridicarea valorii biologice a proteinelor:

 drojdii furajere
 zooforturi

Pentru modernizarea şi intensivizarea pisciculturii, utilizarea furajelor combinate şi

granulate, asigură reducerea consumului specific şi creşterea producţiei.
Administrarea furajelor suplimentare se face în reprize a căror număr depinde de
mai multe elemnete:
 alimentele uscate trebuie să fie distribuite mult mai des comparativ cu furajele
umede,
 frecvenţa distribuţiei depinde şi de vârsta peştilor crescând de la vârste mai mari
spre cele mai mici,
 cantitatea de furaje administrată într-o repriză nu trebuie să depăşească 3% din
greutatea totală a peştilor furajaţi,
 numărul de tainuri depinde de temperatura apei, crescând atunci când creşte
temperatura apei şi se reduce când temperatura începe să scadă, întrerupându-se
la 100C.
Furajele administrate suplimentar trebuie să ţină cont de capacitatea de ingerare
şi marimea furajului, precum şi de categoria de vârsta. Tabel 5
În bazinele naturale, pentru administrarea de furaje suplimentare se va ţine cont
de raportul nutritiv, care exprimă în esenţă cantitatea de furaje distribuite în kg, raportate
la sporul de greutate al peştilor şi se calculează în kg, pe durata unei perioade de timp.

TABELUL 5. ADMINISTRAREA FURAJELOR ÎN BAZINELE SISTEMATICE

Specificare Categoria de vârstă
Alevini şi puiet Adulţi
Cantitatea de hrană zilnică Foarte mare Mică
Calitatea furajului Foarte bună Bună
suplimentar
Dimensiunea particulelor Foarte mică Potrivit de mare
alimentare
LP. 10. Estimarea volumului de furaje

Modalitatea de administrare La suprafaţa apei În locuri speciale submerse, mai

rar la suprafaţă
Frecvenţa distribuirii Mai multe reprize O singură dată
furajelor
Hrană bogată în substanţe Tot timpul ciclului Primăvara, aprilie-iunie
proteice biologic
Hrană bogată în grăsimi şi Septembrie- Iulie-octombrie
hidraţi octombrie

Pe baza raportului nutritiv stabilit pentru un anumit furaj, valori care se găsesc în
tabele, se poate uşor calcula cantitatea necesară din acel furaj pentru o anumită
perioadă de timp, utilizând următoarea relaţie matematică:

F = P x Qn în care F – cantitatea furajului în Kg,

P – acumularea de masă corporală estimată a
se realiza, în Kg,
Qn – raportul nutritiv în Kg
Cunoscînd producţia de peşte posibilă de obţinut într-un bazin piscicol nefurajat
suplimentar, se poate stabili necesarul de furaje ce trebuiesc administrate suplimentar
pentru realizarea unei anumite producţii de peşte.

1.3.Stabilirea necesarului de furaje

Cunoscând populaţia piscicolă (tabel 6) sub raportul numărului, speciei şi vârstei,

suprafaţa şi productivitatea naturală, pentru calcularea cantităţii de furaje, este necesar
să se cunoască pentru fiecare furaj în parte consumul mediu specific – cantitatea de
furaj exprimată în kg necesară obţinerii unui kg de peşte.

TABELUL 6. PRODUCŢIA DE PEŞTE ÎN BAZINELE NATURALE

NEFURAJATE
Nr.crt Producţia piscicolă
Nivel de fertilizare
. estimativă (kg/ha)
1 Fără fertilizare 100-500
2 Fertilizare slabă 500-1000
3 Fertilizare medie 1000-2000
4 Fertilizare optimă 2000-4000

În general, consumul specific depinde de :

- calitatea şi sortimentul furajului (vegetal sau animal),
- condiţii hidrometeorologice,
- starea de întreţinere şi vârsta peştilor.
LP. 10. Estimarea volumului de furaje

Consumul mediu specific – K (tabel 7)se calculează pe baza formulei:

K – consumul mediu specific al

amestecului de furaj,
n1 ,2,, 3, 4…. – nutreţul care se află în amestec (%),
c1, 2, 3, 4…. – consumul specific al furajelor.
Tabelul 7. Consumurile medii
specifice, raportul proteic şi un/kg spor la unele sortimente de furaje
Furajul Consumul specific Raportul pro- UN/kg
(kg) teic spor
Porumb 3,3 1:9 4,5
Grâu 3,2-5,6 1:5 3,5-5,0
Tărâţe de grâu 3,5-4,0 1:4 4,0-5,0
Făină de soia 5,0 1 : 1,9 3,0-5,0
Leguminoase 3,0-4,0 1:2 3,0-5,0
boabe
Şrot de floarea- 4,0 1 : 1,2 3,0-5,0
soarelui
Şrot de in 3,5-5-4,4 1:2 4,0
Şrot de rapiţă 3,5-4,5 1 : 1,6 4,0
Făină de carne 2,0 1 : 0,1 1,5-2,5
Făină de peşte 1,5-2,0 1 : 0,2 1,5-2,0

Pentru exemplificare prezentăm următorul model:

- şrot de floarea soarelui - 50%, consumul specific - 4;
- făină de carne - 10%, consumul specific - 2;
- făină de soia - 20%, consumul specific - 5;
- porumb -20%, consumul specific -3,3;
pe baza formulei vom avea 3,56 kg consum specific.

Exemplu:

Calcularea necesarului de furaje - F se face în funcţie de specia peştelui, sporul

de creştere planificat şi consumul mediu specific al amestecului de nutreţuri, utilizând
formula:

în care:
F – cantităţile de furaje necesare pe an sau sezon activ,
N – numărul de peşti scontaţi la pescuirea din toamnă,
G – greutatea medie individuală, scontată în toamnă(kg),
g – greutatea medie la populare în primăvară (kg),
P – productivitate a naturală (kg/ha),
K – consumul specific (UN).
LP. 10. Estimarea volumului de furaje

Exemplu: P= 550kg/ha; N= 2500 exemplare; G= 0,75; g=0,35; K= 3,5.

Rezultă că necesarul de furaje F=1575 kg/ha pe întreaga perioada, iar pentru
lunile iunie sau iulie va fi f1=354,4 kg furaj.

Necesarul lunar de furaje – f1 se efectuează cu ajutorul formulei:

f1 – cantitatea de furaj lunară (kg),

F – cantitatea de furaj pentru întreaga perioadă,
t0 – temperatura medie a lunii pentru care se stabileşte necesarul (0C),
T0- suma tempereaturilor medii lunare pe întreaga perioadă (0C),

Necesarul zilnic de furaje - fz se stabileşte cu ajutorul formulei:

fz – raţia zilnică de furaj (kg),

F – cantitatea totală de furaje pe an (kg),
t– grade-zile în perioada când se aplică raţia
T – grade-zile pentru întreaga perioadă de hrănire,
N – numărul de zile cât se foloseşte raţia.

Odată cu stabilirea necesarului de furaje se întocmeşte graficul de aprovizionare

cu sortimentele respective şi de preparare a amestecurilor, care se elaborează pe luni,
în funcţie de sporul planificat pe crescătorie.

1.3.1. Întocmirea raţiilor

Raţiile se diferenţiază pe categorii de vârstă şi perioade de furajare, avându-se în
vedere că, tineretul de crap necesită amestecuri de furaje bogate în proteine comparativ
cu cel adult, iar în sezonul de toamnă, necesarul este mai bogat în energie, şi mai sărac
în proteină.
La întocmirea raţiilor se va ţine cont de proporţia componentelor care formează
amestecul optim şi care satisface optimul biologic. În consecinţă, întocmirea raţiilor nu
ţine cont de individ ci de sporul de creştere planificat a se realiza în perioada stabilită.
Deosebit de important este realizarea raportului proteic (raportul cantitativ al
substanţelor azotate comparativ cu cele neazotate), care variază, în funcţie de categoria
de vârstă, între 1 : 0,4 – 1 : 0,5 pentru puietul de crap, de 1 : 5 pentru crapul de două
veri şi 1 : 8 pentru crapul de trei veri.

Raportul proteic – Rp se poate calcula cu ajutorul formulei:

Rp – raportul proteic al furajului examinat

A – ponderea proteinelor digestibile (%),
d – ponderea grăsimilor digestibile (%),
G – ponderea hidraţilor de carbon digestibile (%),
2,5 –coeficeintu de echivalare calorică a grăsimilor în
raport cu hidraţii de carbon
LP. 10. Estimarea volumului de furaje

STRUCTURI DE RAŢII
Astăzi raţiile furajere se pot prelucra în unitatea de producţie, alcătuindu-se diferite
structuri pe categorii de vârstă şi în funcţie de furajele disponibile.
Puiet de Crap – Co – perioada iunie-iulie:
-şrot de floarea soarelui 70%
-făină de cereale 25%
-calciu furajer 2%
-drojdie furajeră 3%
100%
Puiet de crap – Co+ – perioada august-octombrie:
-şrot de floarea soarelui 50%
-făină de cereale 45%
-calciu furajer 2%
-drojdie furajeră 3%
100%
Crap de 1 an – perioada mai – iunie:
-şrot de floarea soarelui 55%
-făină de cereale 40%
-calciu furajer 2%
-drojdie furajeră 3%
100%
Crap de 2 veri – C1+ - perioada august-septembrie:
-şrot de floarea soarelui 40%
-făină de cereale 55%
-calciu furajer 2%
-drojdie furajeră 3%
100%
Crap de 2 ani – C2+ - perioada mai-septembrie:
-şrot de floarea soarelui 30%
-făină de cereale 70%
100%
Reproducători – perioada mai-septembrie:
-spărturi de cereale 35%
-tărâţe de grâu 15%
-uruială de mazăre 10%
-şrot de floarea soarelui 30%
-făinuri de animale 8%
-calciu furajer 2%
100%
Reţete combinate
 Furaj pentru crap de tip STARTER
Acest tip de furaj este utilizat pentru creşterea puietului în vara I, şi prez-
intă următoarea compoziţie chimică:

Tabelul 8. Compoziţia chimică a furajului pentru crap de tip starter

LP. 10. Estimarea volumului de furaje

Specificare Ponderea %
Proteină 38,033
Umiditate 11,005
Grăsime 5,967
Minerale 9,449
Celuloză 3,502
Energia metabolizată 27,511 kcal / kg
Micro-ingrediente adăugate U.I./kg
Vitamina A 20000
Vitamina D3 4000
Vitamina E 40
Diametrul granulei
0,3 – 0,5 mm
0,5 –0,8 mm
0,8 –1,2 mm
1,5 mm

Pentru acest tip de furaj planul de furajare(tabelul 9) este în directă con-

cordanţă cu greutatea peştelui, diametrul granulei, temperatura apei şi gradul de
oxigenare a apei care trebuie să fie de minim 4-5 mg/l.

Tabelul 9. Plan de furajare pentru furajul de tip starter

Greutatea Diametrul gran- Temperatura apei (0C)
crapului (g) ulei (mm) 18 20 22 24 26 28
< 0,5 0,3 – 0,5 7 11 15 18 20 18
0,5 – 2,0 0,5 –0,8 5 6 9 11 12 11
2,0 –10,0 0,8 –1,2 4 5 6 7 8 6
10,0 – 20,0 1,5 3 4 5 5 6 5
Kg furaj / 100 kg crap

Pentru calcul necesarului de furaj se utilizează următoare relaţie:

F= G x k % în care F – cantitatea de furaj ce trebuie administrată in Kg
G – greutatea în kg a efectivului de peşte
k – coeficientul corespunzător temperaturii şi
greutăţii crapilor (%) din tabel.
Exemplu:
Pentru a calcula necesarul de furaj pentru un efectiv de 200 kg crap, de
15g , la temperatura apei este de 22 0C, se procedează în felul următor: se în-
mulţeşte efectivul de peşte cu coeficientul(%) corespunzător temperaturii şi
greutăţii peştelui.
200 kg crap x 5% = 10 kg de furaj de 1,5 mm.
LP. 10. Estimarea volumului de furaje

Furaj pentru creşterea crapului în sistem semiintensiv

Tabelul 10. Compoziţia chimică a furajului de creştere pentru sistemul

semiintensiv
Specificare Ponderea %
Proteină 25,00
Grăsime 5,00
Celuloza 4,00
Umiditate 9,00
Celuloză 10,00
Micro-ingrediente adăugate U.I./kg
Vitamina A 20000
Vitamina D3 2000
Vitamina C 100
Vitamina E 100
Diametrul granulei
2,0 mm
3,0 mm
4,5 mm

Furaj pentru creşterea crapului în sistem intensiv

Tabelul 11.Compoziţia chimică a furajului de creştere pentru sis-

temul intensiv
Specificare Ponderea %
Proteină 31,19
Grăsime 7,58
Celuloză 5,70
Cenuşă 9,27
Calciu 0,83
Fosfor 0,83
Micro-ingrediente adăugate U.I./kg
Vitamina A 20000
Vitamina D3 4000
Vitamina E 40
Diametrul granulei
2,0 mm
3,0 mm
4,5 mm

Si pentru acest tip de furaj planul de furajare(tabelul 12) este în directa

legătură cu greutatea peştelui, diametrul granulei, temperatura apei şi gradul de
oxigenare a apei care trebuie să fie de minim 4-5 mg/l.
LP. 10. Estimarea volumului de furaje

Tabelul 12. Plan de furajare pentru creşterea în sistem intensiv

Greutatea Diametrul Temperatura apei (0C)
crapului (g) granulei 18 20 22 24 26 28
(mm)
20 – 25 2,0 mm 4 4 5 6 7 6
25 –50 2,0 mm 3 4 5 5 6 5
50 –250 3,0 mm 2 3 4 4 5 4
>250 4,5 mm 2 2 2 3 3 3
Kg furaj / 100 kg crap
Modul de calcul al necesarului de furaj este asemănător cu cel de la tipul
Starter

Exemplu:
Pentru a calcula necesarul de furaj pentru un efectiv de 500 kg crap, de
75g , la temperatura apei este de 20 0C, se procedează în felul următor: se în-
mulţeşte efectivul de peşte cu coeficientul(%) corespunzător temperaturii şi
greutăţii peştelui.

500 Kg crap x 3% = 15 kg de furaj de 3,0 mm.

1.2. Alimentaţia salmonidelor

Având în vedere că unităţile salmonicole sunt construite în majoritate numai pe

bază de bazine betonate, hrana naturală nu poate fi luată în considerare, motiv pentru
care alimentaţia păstrăvului trebuie să fie echilibrată sub raport proteic, cu pondere
ridicată a furajelor de origine animală. În general, pentru stabilirea necesarului de furaje
în vederea hrănirii salmonidelor se va ţine cont de aceleaşi elemente ca şi cele
prezentate la hrănirea crapului.

Hrana naturală
În cazul în care se aplică totuşi hrănirea cu subproduse, orientativ se pot
administra următoarele structuri de raţii:

STRUCTURI DE RAŢII PE CATEGORII DE VÂRSTĂ:

Puiet de păstrăv sub 21 zile:

-făinuri animale 80%
-ficat 18%
-drojdie furajeră 2%
100%
Puiet de păstrăv peste 3 săptămâni:
-ficat 40%
-splină de porc 20%
-organe de peşte 30%
-făină de peşte 10%
100%
LP. 10. Estimarea volumului de furaje

Păstrăv de 1-2 ani:

Varianta I: -subproduse de abator 70%
-făină de peşte 13%
-făină de cereale 17%
100%
Varianta II: -subproduse de abator 70%
-făină de cereale 30%
100%
Varianta I: -făinuri de cereale 40%
-subproduse de abator 40%
-tărâţe 15%
-făină de origine animală 5%
100%

Raţia zilnică se împarte în 3-4 tainuri la adulţi şi 6 tainuri la tineret. Mărimea raţiei
se determină în raport cu:
 temperatura apei,
 masa corporală,
 categoria de vârstă,
astfel: (tabelele 13.14)

Tabelul 13. Raţia zilnică în funcţie de temperatura apei

Nr Crt. Temperatura apei Raţia zilnică
1 5 0C 2 % din masa corporală
2 5 0C – 10 0C 4 % din masa corporală
3 10 0C – 15 0C 6 % din masa corporală
0 0
4 15 C – 18 C 8 % din masa corporală

Tabelul 14. Raţia zilnică în funcţie de categoria de vârstă

Categoria de vârstă
(pentru 1000 exemplare) Raţia (g/zi)

Luna I-a 8
Luna a II-a 50
Luna a III-a 150
Luna a IV-a 250
Luna a V-a 350
Luna a VI-a 500
Peste luna a VI-a 5 % din masă

Hrana granulată
Pentru categoriile cele mai mici de salmonide se pot utiliza următoarele structuri
de raţii furajere granulate (Tabel 15)
LP. 10. Estimarea volumului de furaje

Tabelul 15. Reţetă de furaj granulat de tip Starter pentru alevini şi puiet
de păstrăv
Nr. Compoziţia chimică %
Crt.
1. Făină de peşte 31
2. Gluten 19
3. Concentrat proteic de soia 19
4. Grâu 26
5. Ulei de peşte 3
6. Vitamine 0,5
7. Minerale 1,5
TOTAL 100
Ponderea în funcţie de mărimea
Specificare granulei %
0,3 mm 0,6 mm 1,0 – 1,2 mm
Proteină brută 66,0 64,0 60,0
Lipide brute 7,0 12,0 16,0
Carbohidraţi 7,0 6,5 7,0
Celuloză 0,8 0,5 0,5
Cenuşă 7,0 8,0 8,0
Fosfor total 1,4 1,4 1,3
Energie brută (MJ/Kcal) 19,7/4714 21,1/5041 21,8/5214
Energie digestibilă (MJ/Kcal) 18,3/4370 19,6/4681 20,2/4834
Energie metabolizată (MJ/ 15,2/3626 16,6/3959 17,4/4157
Kcal)

Planul de furajare a alevinilor şi puietului de păstrăv în funcţie de mărime şi

temperatura apei se face conform tabelului următor:

Tabelul 16.Plan de furajare pentru 100 Kg peşte

Mărimea Mărime
Cantitatea de furaj % în funcţie de temper-
peştelui a gran-
atura apei
ulei
g cm mm 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
0,0- 2, 3, 4, 5, 5, 6, 6, 7, 6, 5,
0–4 0,6
0,5 9 6 4 1 8 5 9 1 8 6
0,5- 1, 2, 2, 3, 3, 3, 4, 4, 4, 3,
4–6 1,0
2,0 8 1 6 0 5 8 2 3 0 4
2,0- 1, 1, 2, 2, 2, 3, 3, 3, 3, 2,
6–7 1,2
4,0 4 7 0 3 7 0 2 3 1 6

Modul de calcul al necesarului de furaj este identic cu cel prezenta la alimentaţia

ciprinidelor.
Exemplu:
Utilizând formula F= G x k % pentru un efectiv de 300 kg peşte de 3 g, la tem-
peratura apei de 14 0C, obţinem următoarea cantitate de furaj granulat.
LP. 10. Estimarea volumului de furaje

300kg x 3,2% = 9,6 kg furaj de 1,2 mm

Pentru furajarea reproducătorilor de salmonide se poate utiliza următoarea struc-

tură de raţie furajeră:

Tabelul 17. Reţetă de furaj granulat pentru reproducători

Nr. Crt. Compoziţia chimică %
1. Făină de peşte 40,5
2. Gluten 10,5
3. Concentrat proteic de soia 16,5
4. Grâu 16
5. Ulei de peşte 5
6. Făină de grâu 6,5
7. Ulei de rapiţă 3
8. Vitamine 1
9. Minerale 2
TOTAL 100
Ponderea substanţelor % la di-
Specificare
mensiunea granulei de 8 mm
Proteină brută 50
Lipide brute 13,0
Carbohidraţi 16,0
Celuloză 1,2
Cenuşă 10,0
Fosfor total 1,4
Energie brută (MJ/Kcal) 19,9/4763
Energie digestibilă (MJ/Kcal) 18,3/4367
Energie metabolizată (MJ/Kcal) 15,9/3803

Planul de furajare a reproducătorilor de păstrăv în funcţie de mărime şi

temperatura apei se face conform tabelului următor:

Tabelul 18.Plan de furajare pentru 100 Kg peşte

Mărimea peştelui Cantitatea de furaj % în funcţie de temper-
atura apei
g cm 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
0, 0, 0, 0, 0, 0, 0, 0, 0, 0,
800-2000 40 – 53
2 3 4 5 6 6 7 7 6 5
2000- 0, 0, 0, 0, 0, 0, 0, 0, 0, 0,
53 – 67
4000 2 3 3 4 5 5 6 7 5 4

Modalitatea de calcul al necesarului de furaje este asemănător cu cel folosit la

alevini şi puietul de păstrăv.
LP. 10. Estimarea volumului de furaje

În furajarea păstrăvilor de consum se poate folosi următoarea reţeta de furaj

granulat:

Tabelul 19. Reţetă de furaj granulat păstrăvul de consum

Nr. Crt. Compoziţia chimică %
1. Făină de peşte 10
2. Grâu 30
3. Turtă de soia 20
4. Turtă de floarea soarelui 20
5. Mazăre 8
6. Ulei de peşte 5
7. Ulei de rapiţă 4
8. Vitamine 1
9. Minerale 2
TOTAL 100
Ponderea în funcţie de mărimea
Specificare granulei (%)
3 mm 4,5 mm
Proteină brută 38,0 38,0
Lipide brute 12,0 12,0
Carbohidraţi 28,5 28,5
Celuloză 5,0 5,0
Cenuşă 7,0 7,0
Fosfor total 1,0 1,0
Energie brută (MJ/Kcal) 19,5/4658 19,5/4658
Energie digestibilă (MJ/Kcal) 16,9/4029 16,9/4029
Energie metabolizată (MJ/Kcal) 15,1/3614 15,1/3614

Planul de furajare a păstrăvului de consum în funcţie de mărimea şi temperatura

apei se face conform tabelului următor:

Tabelul 20. Plan de furajare pentru 100 Kg peşte

Mărimea Mărimea
Cantitatea de furaj % în funcţie de temperatura apei
peştelui granulei
g cm mm 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
50-
16-23 3,0 1,1 1,3 1,5 1,8 2,0 2,2 2,4 2,5 2,2 1,9
150
150-
23-32 4,5 0,8 1,0 1,1 1,3 1,5 1,7 1,8 1,9 1,7 1,4
400
400-
32-36 4,5 0,7 0,8 1,0 1,1 1,3 1,4 1,5 1,6 1,4 1,2
600

Modalitatea de calcul al necesarului de furaje este asemănător cu cel folosit la

alevini şi puietul de păstrăv.
LP. 10. Estimarea volumului de furaje

1.3. Stabilirea cantitatii de furaje granulate administrate

Scopul final al oricarei activitati de piscicultură este reprezentat de producţia de

peşte.
Cantitatea si calitatea hranei administrata determină, in limite largi, ritmul si
eficienta cresterii. Calitatea hranei este dependenta de: compoziţia chimica (proteine,
aminoacizi, lipide, acizi graşi, carbohidraţi, fibre etc), ingrediente şi aspectul fizic
( mărime, densitate, textura etc).
În afară de nutriţie, alte două grupuri de factori afectează creşterea, anume:
Factori intrinseci
 specie
 sex
 sănătate
 ,,istorie “(vârstă, greutate, compozitia corpului)
Factori extrinseci

MEDIU
 densitate de populare
 manipulare
 metoda de hrănire
CALITATEA APEI
 temperatură
 oxigen
 metaboliţi
HRANĂ
 compoziţia hranei
 ingrediente
 nivelul de hrănire
 tipul hranei (aspecte fizice)

Variaţia acestor trei grupe de factori cauzează variaţii în ceea ce priveste ritmul de
creştere şi în eficienţa creşterii. Variaţia creşterii reprezinta o premiza pentru optimizarea
unor rase cu ritm de crestere ridicat. Variaţia creşterii (şi supravieţuirii) influenţează
economia culturii peştelui prin efectele sale asupra:
- conversiei hranei (kg hrană / kg creştere) care, corelat cu preţul hranei decide cos-
tul de productie pentru furajare ;
- ritmul creşterii, care influenţează timpul necesar pentru a atinge o anumită greutate
de piaţă şi deci influenţează alte costuri de producţie (devalorizare, dobandă,
funcţionare) ;
- supravieţuire, care influenţează costurile reproducătorilor;
- calităţii produsului finit, care poate influenţa preţul obţinut.

Preţul hranei creşte o data cu creşterea intensităţii operaţiilor în cultura peştelui,

variind de la 0 % (fără hrănire) la aproximativ 40-60% (folosind furaje complete, de ex-
emplu la creşterea salmonidelor) din costul total de producţie. În creşterea superinten-
sivă a peştelui (ex: creşterea anghilei în sisteme recirculante) o parte relative ridicata din
costurilor directe pentru hrană descreşte datorită faptului că alte costuri de producţie
devin mai importante. De asemenea, dacă preţul peştelui este crescut, cauzat de o mor-
talitate mare sau o rată de creştere scăzută, costurile directe de hrănire sunt relativ mai
LP. 10. Estimarea volumului de furaje

puţin importante. În funcţie de importanţa relativă a costurilor directe de hrănire, opti-

mizarea rezultatelor economice ale operaţiunilor din piscicultură se va concentra asupra
maximizării ratei de creştere sau a eficienţei creşterii.

Creşterea în timp

Se considera Wt – biomasa medie finala si W0 – biomasa medie initiala. Atunci definim:

Sporul de crestere: W = Wt – Wo (g)
Rata de creştere: dW / dtW = (Wt-Wo) / t (g/d-1)
Rata relativă de creştere: d W / dt W= (Wt - Wo) / W / t (g*g-1*d-1)
Greutatea corporală medie (aritmetică): B Wa = (Wt + Wo) /2 (g)
Greutatea corporală medie (geometrică): B Wg = exp ((ln Wt + ln Wo) / 2) (g)

Creşterea, rata creşterii şi rata relativă a creşterii sunt în raport cu un anumit in-
terval de timp. Când ne referim la creştere la un anumit timp (dt 0) atunci rata relativă
de creştere devine rata relativă instantanee de creştere.
Rata relativă de creştere este rata de creştere ca o parte a greutaţii corporale
medii in intervalul de timp luat în considerare. Pentru a calcula greutatea corporala
medie se poate lua in considerare media aritmetică (BWa) sau geometrică (BWg) a
greutăţii corporale finale si iniţiale. Totuşi, dat fiind că luarea în calcul a greutaţii
corporale medii (aritmetice) implică o creştere lineară aceasta va conduce la o
supraestimare a valorii reale a greutăţii corporale medii, aceasta în afară de cazul când
perioada de timp luată in considerare este foarte scurtă. De aceea este recomandată
folosirea mediei geometrice a greutăţii corporale.
Exemplu:
Valorile parametrilor de creştere sunt:
(W = 185 g, Wo = 10g, t=80 zile)
Sporul de creştere = 175 (g)
Ritmul de creştere = 2.19 (g *d-1)
BWg = 43.0 (g) (BWa = 97.5 (g))
Rata relativă de creştere = 0.0509 (g*g-1*d-1)
Rata relativă de creştere poate fi exprimată de asemenea considerand greutatea
metabolica medie. Greutatea metabolică la peşti este greutatea corporala la puterea 0,8.

Rata relativă de creştere (M) = RGRn = dW / dt / W 0,8 (g kg -0.8d-1)

Rata specifică de creştere poate fi determinată din raportul dintre ln (W) şi t :

SGR = dW / dtW = g (g*g-1*d-1)
sau poate fi calculată ca un procentaj din greutatea medie a corpului pe zi ca:
SGR = (ln Wt – ln Wo) / t * 100% (% BW d –1)

Exercitiul 2: Completati lista de hranire folosind o foaie excel

Se considera:
- rata de hranire R (g furaj / kg masa individuala 0.8 / zi )
R = 15 (g furaj / kg masa individuala 0.8 / zi )
- cantitatea totala de furaj administrata zilnic se noteaza cu F
F = Rx Numarul de pesti
- Se noteaza cu S – sporul zilnic de crestre :
S = R / FCR, unde FCR- factorul de conversie al hranei
Se considera FCR=0.8; W0 = 30.7g, N=40
 LP. 10. Estimarea volumului de furaje

Plecand de la datele de mai sus se intocmeste un tabel (intr-o foaie de excel) al

distributiei zilnice de hrana astfel :

Greutatea Numarul
Ziua individuala de pesti Furajul F S
g g/individ/zi g furaj/ zi g/zi
0.92/0.8=1.15
15*0.030670.8=0.92 0.92*40=36.9 FCR=0.8
11/14/2006 30.7 40 0.9 36.9 1.15
11/15/2006 31.8 40 1.0 38.1 1.2
11/16/2006 33.0 40 1.0 39.2 1.2
11/17/2006 34.2 40 1.0 40.3 1.3
11/18/2006 35.5 40 1.0 41.5 1.3
11/19/2006 36.8 40 1.1 42.7 1.3
11/20/2006 38.1 40 1.1 44.0 1.4
11/21/2006 39.5 40 1.1 45.2 1.4
11/22/2006 40.9 40 1.2 46.5 1.5
11/23/2006 42.4 40 1.2 47.8 1.5
11/24/2006 43.9 40 1.2 49.2 1.5
11/25/2006 45.4 40 1.3 50.6 1.6
11/26/2006 47.0 40 1.3 52.0 1.6
11/27/2006 48.6 40 1.3 53.4 1.7
11/28/2006 50.3 40 1.4 54.9 1.7
11/29/2006 52.0 40 1.4 56.4 1.8
11/30/2006 53.8 40 1.4 57.9 1.8
Nota: Exemplul se va adapta in functie de proiectul fiecaruia, de specie, varsta,
perioada de furajare!!!!!!