Importanta cresterii pestilor: a)carnea: apreciata pt ca are o valoarea nutritive ridicata(frageda,suculenta,gustoasa),digerabilitate mare, dietetica (unele specii) b)sursa imp

de materii prime :ind alimentara,chimica,farmaceutica,FNC-ul -diverse preparate pt alimentatia omului -deseurile improprii consumulkui uman sunt transf in fainuri pentru nutreturi combinate -pielea este folosita in ind pielariei sau artizanala -solzii,oasele si vezica inotatoare sunt fol pt extragerea cleiurilor -din vezica inotatoare a acipenseridelor se extrage: ihtiolul, folosit in procesul de limpezire a vinurilor c)piscicultura ajuta la valorificarea eficienta a terenurilor mlastinoase ,inundabile, improprii cultivarii agricole d)sunt poichilotermi,nu consuma energie pt mentinerea continua a temp corporale,iar consumul energetic pt deplasare este mic e)valorifica efficient hrana naturala f)au capacitatea de inmultirii ridicata->nt mare de produsi/ciclu de reprod si ameliorare rapida a perfor- mantei ; femela:2000250000 icre/ciclu de reprod g)prin pescuitul sportive ,pestii mentin sanatatea oamenilor,combat stresul. Caracteristici generale ale pestilor -poichilotermi,traiesc in mediul acvatic,respire prin branhii,se dpelaseaza cu ajutorul inotataoarelor,au corpul acolperit cu solzi(nu toti),circulatia simpla,inima bicameral,rinichiul subdezvoltat. -se cunosc la ora actual cca 20000specii din care 150 cartilaginosi si restul ososi. cartilaginosi=endoscheletul este cartilginos,exoscheletul reprez de solzi placoizi,radiile sunt moi /cartilaginoase,inotatoarea caudal este heterocerca; dintii sunt reprez de solzi placoizi modificati,nu prezinta vezica inotataoare si aparat opercular, masculii au organ copulator,fecundatia preponderant interna ososi=endoscheletul total/partial osificat;exoscheletul reprez de solzi cicloizi,ctenoizi sau ganoizi,niciodata placoizi;inotatoarea caudal de diferite tipuri;dintii prezenti sua nu in functie de specie;prezinta vezica inotatoare si aparat opercular;fecundatia preponderant externa;masculii nu au organ copulator. Caracteristicile mediului acvatic Unitatea structural a a existentiei vietii=ecosistemul Ecosisitemul= alcat din biotip (totalitatea conditiilor fizicochimice dintr-un segment al biosferei terestre) si biocenoza(totalitatea organismelor care se dezvolta intr-un segment territorial) a)ecosisteme minore=nu depend direct de lumina solara: ecosistemul din peste,de mare adancime=abisale b)ecosisteme majore=depend direct de lumina solara=tributale Lantul trofic din mediul acvatic: planctonul=organism unicelulare/pluricelulare care plutesc liber in masa apei (fitoplancton-org vegetale si zooplankton-org animale) Macroflora acvatica=plante evoluate; se impart in: plante emerse(radacina fixate pe fundul bazinului,o parte din tulpina si masa foliate raman deasupra apei ,unele au radacina impreganata cu siliciu: stuful, papaura ,pipirigul);plante submerse(scufundate integral in apa,principal sursa de oxigen:marar,cosasul,bradisul) si plante plutitoare(masa foliate ramane la suprafata apei iar radacina este fixata: nufar alb/galben,plutnita, si nefixata:pestisoara,lintita; prininmultire excesiva apare umbrirea apei care impiedica patrudnerea oxigenului in straturile profunde) Macroflora acvatica=fitoplancton (alge albastreverzi,verzi,flagalate,diatomee) si microfitoplancton

Fauna acavtica=zooplancton(org uni/pluri celulare simple:protozoare,rolifere,crustacee planctonice), fauna de fund(viermi,moluste,insecte) si nekton(org animale mai evaluate: amfibieni si reptile). Caracteristici chimice si fizice ale mediului acvatic: a)temp apei:variaza in functie de zona gografica;cele mai ample variatii se inregistreaza in straturile superficial,iar la adancimi de 15m temp apei are 4 grade; pestii poichilotermi au temp corp aceeasi cu mediul acvatic -in zonele calde activitatea pestilor este continua(hranirea) si cresterea neintrerupta -in zonele tempertare activitatea pestilor este ciclica -pestii pasnici se hranesc intens in sezonul cald,iar in cel rece isi intrerup hranirea(sezonul de iernat) -pestii rapitori se hranesc continuu si iarna,dar mai putin -pestii se impart in: stenotermi(traiesc in ape mai reci si tolereaza variatii mai mici ale temp apei:salmonidele) si euritermi(traiesc in ape calde si tolereaza variatii mai mari ale temp apei:ciprinidele) b)adancimea si presiunea apei: are o densitate maimare decat cea a aerului;exercita o presiune ridicata a organismelor acvatice,la fiecare 10m adnacime presiunea apei este cu cca 1atm->500m organismele acvatice nu suprevietuiesc; majoritatea pestilor prefera ape cu adnacime de 3-4m;pestii mici:porcusorul si puietul,prefer apele 3m adncime; putine specii :stiuca,anghila si salaul prefera asancimi peste 4m; cele mai favorabil;e pt piscicultura sunt bazinele cu adancimi de sub1m c)transparent apei(turbiditatea) depinde de: -abundenta fito si zooplanctonului; suspensiile care plutesc in masa apei;viteza de curgere a apei; culoarea apei; -apele montane au o transparent mai mare 20m comparative cu cele colinare sau de ses -pt piscicultura este considerate optima transparent de 3040cm,cele mai bune sunt cele care au culoarea verdegalbui,continut ridicat in organism vegetale. d)subst chimice solvate in apa: carbonul,calciul,azotul,fosforul,sodiul,potasiul ,fierul si manganul e)gazele solvate in apa: oxygen,bioxid de carbon:ammoniac si hidrogen sulfurat; -uniformizarea conc gazelor e realizata de curentii ascendenti/descendenti din bazin ,se formeaza datorita gradului de To si de valurile create de vant. *Pestii: stenobionti(necesita ape bine oxygenate peste 6mg O2/l;tolereaza variatii reduse de cant de oxigen:pastrav,lipan,lostrita) ; euribionti(tolereaza ape mai slab oxygenate 1,5-6mg O2/l,cu variatii mai ample:crap,caras,platica) f)pH-ul: sunt preferate apele neuter sau usor alkaline 7-8;pe perioade scurte sunt tolerate valori sub 6,respective 2,5; sub 4,5 pestii mor *Pestii: stenohidrieni(necesita ape neutre usor alkaline sau usor acide 6-7:crap,pastrav) ; eurihifrieni(tolereaza variatia ampla:caras 4,5-9,2) Surse care det modificarea pH-ului: alcalinitatea exagerata, aciditatea exagerata g)salinitatea apei: continutul in saruri:cloruri,carbonati, sulfati *Pestii: stenohialini(ape stenohialine-continut scazut de saruri 0,1-0,5g/l; ape oligogialine 05,-3g/l; ape mezohialine 3-10g/l; ape polihialine 10-17g/l) Prevenirea si combatrea preluarii apelor poluate -ape uzate contaminate cu diferite subst organice/minerale provenite din fermele zootehnice,unitati industrial,asezaminte omenesti.

1)prevenirea :prin tratarea apelor uzate in statii de epurare; prin decontarea apelor 2)combaterea poluarii(depoluare): se real prin procedee fizice(decontarea insotita si de filtrarea apelor,tratarea cu diferite subst si solutii:lapte de var,praf de carbune), chimice(folosirea duferitelor subst chimice care neutralizeaza agentii poluanti) si biologice(folosirea biofiltrelor-relizate din materiale care retin material organic, folosirea apelor uzate in proportii riguros stabilite pt irigarea culturilor agricole,pe terenuri nisipoase) Zonele piscicole din tara noastra: Sectorul I-regiunea apelor montane -terenuri accidentate,ape tumultoase,limpezi,bine oxigenate 1012mgO2/l,continut redus in saruri minerale solvite,temp vara 20grade -in fucntie de specia de baza se diferentiaza 2 zone:zona pastravului(alaturi de care coviteaza si lipanul,lostrita si zglavocul), zona lipanului(alaturi d ecare cobiteaza si mreana vanata,boisteanul siu scobarul) Sectorul II-include reg apelor colinare -ape mai domoale,panta de curgere 0,5-1m/km,putin limpezi,mai oxygenate 6-8mgO2/l,bogate in srauri minerale 100-200g/l,ape mai calde vara temp 25grade -specia predominant este scobarul alaturi de care cobiteaza somnul,cleanul. Sectorul III-include reg apelor de ses(campie) -ape domoale,turbiditate f slaba,slab oxigenata 45mgO2/l,continut ridicat in saruri 200-250mg/l ,temp vara 30grade *zona mrenei-alaturi de care cobiteaza scobarul,cleanul,obletele,somnul,stiuca *zona crapului alaturi de care cobiteaza linul,platica,bibanul,stiuca,somnul,salaul. -in acest sector se reproduce si pestii migratory(sturionii si scrumbia de Dunare) Sectorul IV-include reg apelor minerale -lacuri litorale dulci:crap,caras,platica,biban; patrunde din mare:chefalul si guvidul *lacuri din zona litorara-salmastre-cresc aceleasi specii+hamsia,stavidrul *lacuri sarate-se acomodeaza specii de apa sarata:guvid,chefal,hamsia,scrumbia de mare Sectorul V-include reg avandeltei si Marii Negre -avandelta 200mii ha; M.Neagra 600mii ha -M.Neagra: guvid,gingirita,hamsia,scrumbia de mare,zarganul,tonul,palamida Amenajari piscicole fol pt crestrea speciilor de pesti *cond infiintarii si functionarii unitatilor piscicole -sursa de apa:calitate,debitul de apa relative constant pt tot prcursul anului si sa acopere debitul de infiltrare, evaporare ,comensatie;captarea apei -teren:rezultatele cele mai bune le ofera cernozomurile ,frecvent se folosesc terenuri :mlastinoase inundabile , argilo-nisipoase. -se apreciaza aciditatea,continut in minerale si mat organice,structura solului *cond tehnice-in fct de amplasament se stabileste felul exploatatiei piscicole(helestee/iazuri) -helesteu=terenul sa fie cat mai plan -iaz=sa aiba o panta de scurgere de 0,3-0,6% rauri=> permeabilitate sol cat mai redusa *cond economice-urmareasc rentabilitatea unittaii piscicole;aprecierea calitatii apei,determinarea biomasei natural,prognoza productiei de peste si a cheltuielilor de peste si posibilitatea realitatii activitatilor complementare:crestrea ratelor si gastelor,pescuitului sportive,plimbari cu barca.

Tipuri de amenajari/exploatatii piscicloe -cresterea pestilor poate fi realizata in: bazine naturale9lacuri balti),bazine cu alte destinatii(lacuri de acumulare,lacuri si canale pt irigatii),bazine cu destinatie piscicola(iazuri/helestee) Clasificari amenajarii piscicole: dupa specia de baza crescuta exista unitati: ciprinicole,salmonicole,sturanicole dupa nr speciilor crescute exista unitati care cresc o singura specie(monocultura) ssau mai multe specii(policultura) dupa felul specie crescute exista unitati care cresc pesti pasnici sau rapitori dupa durata exploatari exista unitati cu durata de exploatare 1 an=pepiniere dupa complexitatea fluxului tehnologic exista unitati cu cliclu incomplete(produc puiet si tineret,peste de consum) si cu ciclu complet(toate verigile fluxului tehnologic-reproducere si de crestere) Amenajari piscicole semisistematice -relaizate prin bararea cursului unei ape curgatoare cu ajutorul unui baraj si de regula se amenajeazaiazuri de salbe *avanatje:investitia unitiala mult mai redusa,pot fi balorificate eficinet terenurile improprii culturii agricole,limitate terenurile limitrofe,aplicarea activitatii complementare *dezavanataje: apa ajunsa in iazuri prezinta insusiri chimicofizice alterate;adancimea variabaila mai mare catre talpa bazinului;riscul transmiterilor bolilor din amonte in aval;nu e posibila golirea si umplerea independent a iazurilor;popularea se face in acelasi timp;riscul patrunderii speciilor salbatice fara importanta. Fazele evolutive ale pestilor(ontoginie) -totaliatea etapelor pe care le parcurge un nou organism de la stadiul de la stadiul de celula sexual pana la incheierea cicului vital,etape: perioada embrionara: dureaza de la fecundaarea ovuluilui pana la ecloziunea larvara(2-4zile in sezonul calc,catvea sapt in sezonul rece perioada larvara: dureaza de la ecloziunea larvei pana la resorbtia totala a sacului vitelin(10 zile cu variatii in fct de specie); larva prezinta sacul vitelin cu rol in nutritive si respiratie vasculara; aparatul bucal si branhial initial nu sunt functionale,copul larvei este alungist,putin colorat,cresterea intense la finele acestei perioade este complet format aparatul branhial,bucal,sunt formate inotataoarele si vezica inotataoare,larva incepe sa se miste in apa; cand sacul vitelin se expizeaza,larva trece la hranirea hexogena perioada de alevin: dureaza aprox 10zile cu variatii;cresterea este intense,hranirea exclusive exogena,initial cu particule f fine perioada de pui sic ea de tineret: dureaza de cand apar primii solzi pana la instalarea maturitatii sezuale;hranirea sxogena cu particule din ce in ce mai mari,incep sa se contureze insusirile morfologice ale adultilor,organe genital incomplete dezvoltate perioada de adult: de la instalarea maturitatii sexual pana la incheierea ciclului vital ex:pastrav indigen:3-4ani->20-25ani ;anghila:5-6ani->18-20ani; crap:3-4ani->40-45ani Factori care infl reprod pestilor -externi=temp apei;intensitatea luminii; curentii apei ; salinitatea;pH-ul;oxigenarea ;transparent -interni=glandele endocrine prin secretia de hormone Sisteme de reprod a crapului -naturala: libera si dirijata

Etape: asigurarea lozului de reproducatori si selectia lor;lansarea reprod in bazinele de reprod;favorizarea reprod se depunerea pontei prin amenajarea sau introducerea paturilor /substraturilor vegetale in cazul pestilor fitofiti;asigurarea cond optime pt desfasurarea incubarii icrelor si eclozionarea lor;cresterea larvelor,alevinilor;furajarea suplimentara in functie de hrana naturala existent in bazin;pescuitul de toaman,selectia si stransporul mat biologic in bazine de iernat. -artificiala Inmultirea pestilor: -locul realizarii fecundatiei si dezvoltarii embrionului *pesti ovipari(majoritatea)-fecundatia in mediul acvatic *pesti ovovipari(vulpea de mare)-fecundatia interna,iar dezvoltareaembrionului are loc in apa *pesti vivipari(rechinul)-fecundatia si dezvoltarea au loc in corpul femelei *pesti partenogenetici(carasul,ghiborul)-din ovula nefecundata se dezvolta un nou organism spermatozoidul avand rolul de a declansa div celulara,apoi se resoarbe in masa ovulului -dimorfisam sexual(slab evidentiat) -nr reprod pe parcursul vietii: pesti cu reprod repetata(majoritatea), pesti cu reprod unica(somon,anghila) -locul unde se realizeaza reprod: *pesti generative stagnofili(traiesc se se reprod in ape statatoare-crap,caras,lin) *pesti generative reofili(traiesc si se reprod in ape curgatoare-pastravi,lipan,lostrita) *pesti migratory(traiesc intr-un mediu si se reprod in altul-anghila,somon) Metode de realizare a fecundatiei a)metoda umeda=icrele si laptii se recolteaza separate in recipient cu apa,apoi se omogenizeaza si se lasa in repaus cateva min pt fecundare; timpul scurs de la recoltarea celulelor sexual pana la punerea loc in contact se nu depaseasca 90 sec b)metoda secundara=icrele si laptii se recolteaza,se separa in vase uscate,sperma se dilueaza cu apa,api se adauga peste icre c)metoda uscata=folosita frecvent-cel sexual recoltate separate in vase uscate ,apoi se amesteca si se adauga un strat subtire de apa pt activarea spermatozoizilor

2.Reproducerea pastravului curcubeu -similaracu a celui indigen,dar sunt mici diferente: maturitatea sexual la 2-3ani; reproducerea la sf iernii-inceputul primaverii; la varietetea Jumper in februarie-aprilie; reprod sunt aceeasi alesi dintre cei produsi in pastravarii folositi pana la varsta de 78ani;cantitatea de sperma e mai mica(1mascul pt 2-3femele); incubatia icrelor30-60zile; icrele mai rezistente la manipulari; embrionul e format la aprox 8zile Tehnologia cresterii diferitelor categorii de varsta *cresterea reproducatorilor: se real in bazinele betonate cu dim 3/40m si adancimea 1,5m; desitatea 5ex/m patrat sau max 3kgpeste/m patrat; se raleizeaza separate pe sexe; apa schimbata de 5 ori /zi; hranirea cu n.c. granulate uscate adiminstrate in 2-

3portii zilnice la supraf apei;pot fi folosite diferite sortimente de n.c *cresterea larvelor si alevinilor de pastrav: stadiul de larva dureaza de la ecloziune pan la 40zile,iar de alevin de la 41zile pana la 2luni -la varsta de aprox 18zile larvele depastrav indigen prezinta corp alungit ,intestinal format,gura functional,sunt aparute inotatoarele,iar sacul vitelin rep cca 25%din volumul initial=incepe hranirea suplimentara; pana la aprox 40zile pe corp apar solzi,sacul vitelin se resoarbe in totalitate=hranirea exlcusiv exogena; de la 2luni la 6luni corpul e acoperit integral cu solzi,se contureaza din ce in ce mai bine insusirile fiziologice specific adultilor=puiet. Factorii limitative ai productiei piscicole -pot diminua pana la 75-90%poppiscicola dintr-o unitate a)nutritionali=calitatea hranei necoresp b)de mediu=neasigurarea la un nivel optim a insusirilor fizicochimice ale apelor c)tehnologici=densitatea de crestere prea mare d)patologici=diferite boli parazitare sau infectocontagioase;poluarea apelor cu destinatie piscicola e)biologici=diferiti dusmani ai pestilor mai ales in cazul unitatii piscicole protejate -mamifere+pasari ictiofage(vidra,masca,soarcele de apa)>pelicanul,cormoranul,insect acvatice,carabusul de apa,boul de apa,scorpionul de apa,amfibieni rapitori. Recoltarea ,transportul si depozitarea -recoltarea=real cat mai rapid posibil cand temp 10grade in diferite perioade si prin diferite mijloace-pescuitul de recolta Iazurile=recoltarea se real in 2 moduri: vidrare totala sau partial si recoltarea pestilor din gropile de pescuit; daca nu este posibila golirea ci cca 5-10zile inaintea recoltarii se admin grana suplim\entara si de unde sunt recoltate cu minciogul/navodul Helestee=mai facile datorita dotarilor,specific fiind posibila mecanizarea concentrarii si sortarii pestilor -transportul=diferite mijloace,temp apei 6-8grade;cu 24h dar si in timpul transportului pestelui nu este hranit,iar daca durata peste 12ore vara si 24ore primavera+iarna->apa trebuie oxigenata -depozitarea=perioadamai scurta decat perioada pasarilor deoarece grasimea are cant ridicata in aminoacizi=stabilitate redusa ,se altereaza usor

Tehnologia cresterii crapului 1.Reproducerea crapului *Reprod natural-dirijata-Alegerea reprod si iernarea acestora -sunt alese exemplare care ue implinit 34ani,riguroase,sanatoase,fara defecte de conformatie.leziuni,solzi lipsa=>gr corpului si insusirile morfologice corespund standardului -selectia-bonitarea de toamna -reprod sunt folositi maxim 6ani,annual se reformeaza 2025%dintre reprod ,sunt inlocuiti cu tineret de inlocuire=remonti -repod alesi sunt transf in bazine de iernare(inlipsa lor iernarea se realizeaza in bazinele de crestere a reprod) -in parallel reprod sunt imbaiati preventive in sol de KmnO4 1%; denistatea la populare 500-600 ex/ha -de 2 ori /luna se fac pescuiri de control pt aprecierea starii de intretinere si sanatate; zilnic se determina temp apei,pH-ul si continutul in O2 -cand temp apei se stabileste la 10-12grade reprod sunt transf in bazinele de reprod in prealabil sunt selectionati(bonitari de primavera),imbaiati in KMnO4 -femelele au abdomenul voluminous si moale(folosite in etapa I); insusiri estompate(folosite in etapa II) si cele care nu se deosebesc de masculi -masculul care cedeaza usor prin masarea abdomenului se fol la spermatozoizi Prematurarea -realizeaza separate pe sexe in bazine special de prematurare cu S=0,20-0,25ha, hapa=2,0-2,5m, 1 ex pt fiecare 10m cubi apa -cand temp apei 12-14grade se administreaza n.c;amestecuri de concentrate:seroturi de floarea soarelui,soia,drojdie -reprod seunt tinuti in aceste bazine cateva zile,iar atunci cand temp apei 17-18grade sunt transf in bazinele de producere Reproducerea propriu-zisa -realizata in bazine de reprod cu S=0,1-0,5h;h=0,5-1,5m -in interiorul bazinului se omogenizeaza o platform din pamant,iar la unul sau la doua capete se sapa 2 santuri h= 0,40,5m si L= 0,7-0,9m=>in ele se refugiaza reprod dupa depunerea pontei si sunt pescuiti mai usor Pregatirea bazinelor Sunt metinute tot timpul anbului;primavera timpurie se distruge vegetatia dura(cosire+ardere); se daministreaza praf de var,ingrasaminte organice si minerele; se ara si grebleaza; se insamanteaza cu graminee/leguminoase; cand temp apei 1718grade bazinele de reprod sunt inundate si populate cu 18-20 familii/ha( o familie=1femela si 2 masculi) *Repoducerea artificial-alegerea reprod Stimularea maturarii sincronii a cel sexual prin infectarea extractului hipofizar-la baza pectoralei,doza 4mg/kg corp la femela cand temp apei 16-18grade; la masculi 2mg/kg corp 1 ml ser fiziologic -dupa inoculare repord sunt transf in bazinele de maturare separate pe sexe,3-5 ex/bazin Recoltarea celulelor sexual,fecundatia si incubarea icrelor

-prin mulgere= cel sexual se maturizeaza la 14-20ore dupa tratament(max36ore); sperma este recoltata cu 10 ore inainte de prelucrarea icrelor in eprubete de sticla si se adauga lichid conservant(elvent) care mentine imobilitatea spermatozoizilor; daca sperma este folosita in cel mult o ora de la recupare se pastreaza in locuri uscate,in caz contrar e pastrata in frigider 14grade maxim 24ore Recoltarea icrelor -femelele sunt scoase din bazinele de maturare;sunt sedate cu subst chimice sau prin electonarcoza;prin masarea usoara a abdomenului din care sunt recoltate in cani gradate din plasitic si sunt transf in ligheane din plastic 25g/recipient; se adauga cate 5ml sperma+elvent+500-1000ml lichid fundamental(30g uree+40g sare+10l apa); se omogenizeaza prin rotirea lifgheanului sau folosind o pana de gasca; icrele sunt transf in statia de incubare; sunt descleiate in suspensie de namol+barbotate cu bule de aer; la cca 24h dupa fecundare icrele sunt tratate cu sol de verde de Malachit 0,001% pt combaterea saprolegniei Incubatia icrelor -in incubatoare tip Zug-Weiss=palnie rasturnata din sticla-250g icre/incubator sunt permanent agitate di curentul ascendant creat in interiorul incubatorului; temp apa 20-22grade;debitul apei 0,4l/sec 24h -incubatoare tip Nucet-cutii metalice in care se intoduc rame cu je pe care se aseaza icrele,se creeaza un curent circular;la 24h de la inceputul incubatiei,se repeat tratarea icrelor cu sol verde de Malachit -in cazul nedeschiderii icrelor se folosesc incubatoare paralelipipedice prevazute cu rame cu tifon la care adera icrele 2.Thenologia cresterii larvelor de crap -stadiul de Larva=dureaza 6-10zile; la scloziune larva are L=4mm;prezinta pe partea ventrala sacul vitelin care asigura sursa de hrana in primele zile de viata;in cazul reprod naturaldirijate,larvele raman fixate de substratul vegetal la nivelul reg cefalice;in cazul reprod artificial,larvele ies la supraf apei si sunt transf in bazinele special de crestere a larvelor;in fiecare bazin sunt amplasate juvelnice 0,7x0,7x0,5=cadrul din lemn pe care se fixeaza panza de nylon sau tifon; capacitatea unui juvlenic este de 2000000-250000larve;apa circula de jos in sus;debitul 0,40,5l/sec;zilnic peretii juvlenicului sunt periati;in primele 3-5zile hranirea este endogena,bazta pe sacul vitelin din a6-a zi incep sa consume fito si zooplankton marunt; din a 3-4-a zi pt a stimuli consumul hranei exogene se daministreaza ncutret Starter alcatuit din:zahar,faina de grau,untura de peste,premix si faina de oase; administrat sub forma uscata,la supraf apei,la cca 1-2m de mal unde se aglomereaza larvele, 8-10kg/zi/ha minim 10 tainuri/2l; permanent se monitorizeaza pop de rotifer si atunci cand conc<3cm se administreaza 100kg gunoi de grajd/bazin; zilnic se det temp apei,continutul de oxygen si pH-ul; in a 6-a zi larvele unt transf in bazinele de perdezvoltare; transf se poate realize cu galetile cu apa in aceeasi unitate,iar pe distante mai lungi cu hidrbioane(recipient din plastic);pungi umplute 75%latve+apa si 25%oxigen 3.Tehnologia cresterii alevinilor si puietului de crap -alevin=11zile-20zile -puiet=21zile-45zile -se real in bazine de predezvoltare;ritmul de crestre intens: 20zile-6alevin=0,25g/ex; 40-45zile-6puiet=3-5g/ex L=5-6cm -in prealabil bazinele sunt pregatite pt populare ingrasare naturala pt a stimuli dezv planctonului; cand indicele planctonic scade sub 10cm cubi/mpatrat apa-se admin ingrasaminte natural si hrana suplimentara-n.c Starter cu 41% p.b. alcat din faina de peste,srot soia,faina de grau,faina de carne,drojdie furajera,lapte praf,ulei comestibil si premix;

-hrana admin seub forma uscata la cca 1-2m de maluri 6-8 taimuri 10-12kg/zi/ha ; se monitorizeaza insusirile fizicochimice ale apei(temp,exigenarea pH-ul); -la finele perioadei de puiet,mat biologic este transf in bazinele de crestere vara I 4.Tehnologia cresterii tineretului de Crap varaI -se real in bazine special destinate pt aceasta categorie si sunt parcurse urmat etape: a)pregatirea bazinuelor b)popularea bazinelor c)cresterea propriu-zisa a tineretului d)pescuitul de recolta 4.Tehnologia iernarii crapului -iernarea se real in bazine special de iernat,obigatorieu in unitatile sistematice,respecitiv cu bazine de iernare sau chiar in bazinele de crestere obligatoriu in unitatile semisistematice *pregatirea bazinelor de iernat: -in timpul anului mentinute uscate -in sezonul cald e distrusa vegetatia dura -se ara fundul bazinului de cel putin 3ori -se deziinfecteaza cu praf de var -cu aprox 7-10zile inaintea popularii bazinelor sunt inundate,golite du 2 ori,iar 1-2zile inaintea lansarii pestilor ,bazinele sunt inundate la cata dorita=adancimea apei 1,5-2m *alegerea pestilor -sunt pescuiti din bazinele de crestere;sortati in functie de greutate,stare de sanatate, sunt imbaiati in solutie de deparazitare *densitatea la populare: 30-40ex/mpatrat bazin-puiet 35-50g ; 34 ex/mpatrat bazin-crap tineret 250-369g; 2-3remonti; 1reprod *densitatea optima=8-10tone/ha bazin 5.Tehnologia cresterii crapului de consum -reperz de crapul de 2 veri(C1+) si crapul de 3 veri(C2+), se disting etapele: a)pregatirea bazinelor b)popularea bazinelor c)cresterea propriu-zisa d)pescuitul de recolta:15sept-1octombrie Tehnologia cresterii pastravilor 1.Reproducerea apstravului indigen *reprod naturala-dirijata: se real in octombrie-noiemberie,temp apei 6-8grade;ponta 2000-4000icre/kg corp *reprod artificial-se real exclusive in pastravarii; -pregatirea echipamentelor destinate incubarii icrelor:in luna septembrie incubatoarele sunt scoase din magazine,sunt spalate si dezinfectate cu verde de Malachit; bazinele de decontare a apei sunt curatate si dezinfectate cu praf de var ,iar filtrele sunt periate si dezinfectate cu formol -alegerea reproducatorilor dintre cei produsi in pastravarie:sunt alesi cei sanatosi,fara defecte cu 2 sapt inaintea declansarii reproducerii sunt pescuiti din bazinele de crestere si transf in bazinele de maturare -densitatea 1kg/m patrat/bazin maturare separat pe sexe; cu cca 1 luna se reduce cant de hrana suplimentara sau se intrerupe administrarea ei pt a stimuli consumul hranei natural care favorizeaza spermatogeneza si ovogeneza; la 2-3zile se verifica gradul de maturare a celulelor ;maturitatea sexual la 3-4ani; folosirea la reprod la cca 6ani -alegerea reprod dintre cei pescuiti din apele natural(rar)sunt introdusi separate pe sexe in bazinele de maturare -recoltarea celulelor sexual si fecundarea icrelor: femele scoase din bazinele de maturare si prin apasarea usoara a abdomenului icrele sunt sortate in recipient din plastic; femelele nu cedeaza toate icrele odata-sunt reintroduse in bazinele de maturare si se repeat mulgerea de 2-3ori la 2-3zile; peste cirele mulse de la 34femele se recolteaza sperma de la 1-2masculi 1m/sperma->

5icre,se omogenizeaza cu o pana de gasca, se las in repaus 15min pt realizarea fecundarii uscate,apoi se adauga un strat de apa de cca 2cm,sa depaseasca icrele,se amesteca cca 5min,se lasa in repaus 15min=fecundatia umeda; surplusul de sperma siimpuritati sunt indepartate prin clatirea icrelor in 2-3ape; laptii supravietuiesc 20-25sec; icrele supravietuiesc 30min in cazul fecundarii uscate,respective 5-6min in cazul fecundarii umede; ligheanul cu icrele fecundate e introdus in incubator timp de 1520min pt egalizarea temp,apoi icrele sunt asezate in incubatoare pe un singur rand(10-12mii icre) sau pe maximum 5 randuri; se folosesc incubatoare de tip Wacek Universal; durata incubatiei icrelor 3-5luni:temp apa 6-10grade;pH 7-7,2; la cca 24ore de la incubarea icrelor ,icrele sunt tratate impotriva micetilor cu sol de verde de malachite 0,5%; pana la 15zile pot fi manipulate fara consecintemegative; se indeparteaza icrele nefecundate,daca e cazul se practica rarirea si se indeparteaza malul depus pe icre -icrele fecundate prezinta embrionul sub forma unei virgule/sau 2 puncte albe,iar icrele nefecundate sunt transparente sau prezinta o pata galbuieclopotul