Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SENZORIAL AL CĂRNII ȘI
PREPARATELOR DIN CARNE
1
CUPRINS
Argument
Bibliografie
Anexe
2
Argument
Problema alimentaţiei este una din cele mai importante probleme ale lumii contemporane.
Astăzi, mai mult ca oricând, se vizează atât calitatea produselor alimentare (asigurată pe întreg
fluxul tehnologic) cât şi proporţia acestora în raţiile alimentare.
Preparatele din carne se situează pe locuri fruntaşe în ceea ce priveşte necesarul energetic din
raţiile alimentare, ele având valoare energetică crescută.
Salamul de vară se încadrează în această categorie valoroasă de produse alimentare, acest produs
fiind şi foarte apreciat în rândul consumatorilor. (5)
Din totdeauna, asigurarea alimentaţiei a fost una din problemele vitale ale omenirii. Despre
mâncare se spune că reprezintă o „necesitate ce dă naştere la toate celelalte” sau „plăcerea
tuturor vârstelor, tuturor condiţiilor, tuturor ţărilor şi tuturor zilelor, care se poate asocia cu toate
plăcerile şi ne rămâne la ultima pentru a ne consola de pierderea celorlalte”; de asemenea, se
confirmă faptul că: „nu trăieşti din ceea ce mănânci, ci din ce digeri”.
Rezolvarea problemelor legate de alimentaţie a necesitat o acţiune concertată a agriculturii şi a
industriei de pretutindeni. Acum, la începutul unui nou mileniu, preocupările generale sunt axate,
atât pe oferta, prin hrană, a necesarului energetic şi proteic, cât şi pe căutarea permanentă a unor
noi măsuri de optimizare a structurii alimentaţiei.
În cadrul industriei alimentare sectorul de industrializare a cărnii reprezintă o pondere însemnată
şi prezintă un set de particularităţi privind atât materia primă cât şi utilajele folosite.
Pentru o alimentaţie sănătoasă, calitatea materiei prime este hotărâtoare, deoarece aceasta nu
transferă produsului alimentar, în final, doar caloriile ci şi diverse substanţe – de la proteine la
vitamine, toate asigurând bunul mers al proceselor biologice ce au loc în cadrul nutriţiei umane.
De asemenea, calitatea utilajelor şi a tehnologiilor folosite conferă produsului garanţia utilităţii
pozitive a produselor alimentare rezultate, fără teama unor efecte contrarii, devenind agresive
organismului omenesc, poate chiar îmbolnăvindu-l.
Atitudinea furnizorilor şi prelucrătorilor de carne, faţă de securitatea alimentelor, este un
veritabil indicator de civilizaţie, cu atât mai mult cu cât, aceasta poate asigura omului necesităţile
fiziologice, garantându-i o viaţă corespunzătoare, respectându-i astfel dreptul fundamental.
În cadrul producţiei de preparate din carne se utilizează carnea preparată în prealabil, având
forma unor semifabricate de tip bradt, şrot, prospături, precum şi materii auxiliare, cum ar fi apa
potabilă, sarea, derivaţi proteici, amidon pregelatinizat, muştar boabe măcinate, azotaţi şi azotiţi,
membrane naturale şi artificiale.
Dezvoltarea industrializării cărnii cunoaşte, în prezent, o amploare deosebită, atât prin
diversificarea posibilităţilor tehnologice alimentare de valorificare a cărnii provenite din diferite
surse animale, cât şi prin procesul tehnic înregistrat în construcţia utilajelor şi echipamentelor
care contribuie la calitatea produselor alimentare oferite consumului.
3
Sistemele tehnologice determinante în prelucrarea cărnii, cuprind întreg ansamblu de elemente
dependente între ele, formând un tot organizat, care asigură respectarea unor etape tehnologice
de realizare, cu un consum energetic, a unor procese, metode, procedee, operaţii, capabile să
transforme carnea şi produsele din carne (eventual într-o combinaţie şi cu alte materiale
comestibile sau auxiliare), după reţete bine definite, pentru obţinerea uni produs alimentar dorit.
Structurile productive din industria alimentară destinate prelucrării cărnii, reprezintă acele
configuraţii constructiv-funcţionale, care exprimă, atât schemele de funcţionare, cât şi principiile
ce stau la baza coeziunii lor interne, realizate cu scopul obţinerii unor produse alimentare, având
carnea ca materie primă de bază, obţinută din surse animale.(3)
1.2. Locul şi rolul cărnii în alimentaţia umană
În sens spiritual, carnea este considerată a fi „o substanţă fluctuantă” sau „învelişul
necunoscutului” etc.
În sens strict material, biologic şi tehnic, prin carne se înţelege ţesutul muscular al animalului
tăiat, musculatura striată a carcasei cu toate ţesuturile cu care vine în legătură naturală, adică
împreună cu toate ţesuturile cu care se află în coeziune naturală: osos, gras, conjunctiv, tendoane,
aponevroze, vase de sânge, nervi, ganglioni limfatici.
Prezenta lucrare îşi propune tratarea cărnii, de provenienţă animală, destinată alimentaţiei, care
prezintă un mare interes, atât ştiinţific – pentru nutriţionişti, cât şi practic – pentru consumatori.
S t a s t i s t i c i l e arată că populaţia lumii este aproape constant interesată de carne ca aliment
de bază, pentru acoperirea necesarului de glucide, prin consumurile de grăsimi animale, precum
şi a necesarului de lipide şi proteine, care se pot găsi în carne şi preparate din carne. Astfel,
nutriţioniştii arată că este necesar un consum mediu zilnic de 25g – grăsimi animale şi 150g –
carne şi preparate din carne.
În prezent, se consumă, în medie, anual, aproximativ 37 kg / locuitor al planetei.
Ritmul mediu anual de creştere a producţiei de carne este de aproximativ 2,5%, printre ţările cu
producţii mai mari situându-se: SUA, China, Franţa, Brazilia, Germania, Argentina, Rusia,
Australia ş.a.
4
Capitolul I. Insusirile fizico-chimice si biologice ale carnii
Imediat dupa taierea animalului ,muschii sunt moi,flasci si elastici.Daca acesti muschii se
prepara mai ales la gratar ,carnea este relativ tare,insa are maximum de savoare.
Dupa taiere ,in carnea animalelor se produc o serie de procese fizice,chimice si biologicecari
ii desavarseste calitatile bune pentru consum.Aceste procese in evolutia lor produc o serie de
transformari in muschi dupa taiere ,care privesc zvantarea,rigiditatea
musculara,maturarea,fezandarea si alterarea,
Zvantarea produce la suprafata carnii o pelicula uscata prin evaporarea apei in proportiile
superficiale,care protejeaza carnea contra poluarilor.
1. Rigiditatea musculara
Timpul de instalare a rigiditatiimusculare este mai scurt la pasari decat la mamifere si mai
rapid decat la porc si bovine.Pe timp calduros,rigiditatea musculara se instaleaza mai repede ,iar
pe timp friguros mai incet.La animalele sacrificate in timpul cand au febra,rigiditatea musculara
persista,la animalelesurmente,rigiditatea musculara se instaleaza inset,muschii sunt de culoare
neagra,tari si lipiciosi,cateodata,rigiditatea musculara cel putin aparenta,cum este
cazul carnurilor exudative.In studiul de rigiditate musculara,carnea isi pastreaza savoarea,insa
este tare si greu de digerat.Dupa studiul de rigiditate ,muschii devin,in mod
progresiv,moi,firabili,eliminand prin sectiune un exsudat din fibre musculare.In medie durata
rigiditatii musculare este de 10-24 ore.
Dintre procesele biochimice care se produc in carne dupa taiere, mentionam: transformarea
glicogenului in acid lactic,desfacerea fosfo-creatinei in fosfat de creatina ,care se realizeaza cu
eliberarea de energie si aparitia azotului neproteic,ce apare in timpul maturatiei,cand muschiul
incepe sa se fragezeasca.Elementul principal care determina rigiditatea este continutul de acid
adenozin trifosforic (ATP).Eliberarea de amoniac se face odata cu instalarea rigiditatii
musculare,fiind mai pronuntata la muschii obositi.Contractia musculara care se produce in
5
timpul rigiditatii musculare este determinat in primul rand de momentul de formare al
complexului actomiozina.
2.Maturarea carnii
Muschiul contine circa 75% apa, care este legata de materia azotata despre care se stie ca
formeaza esnta substantei uscate.Cu cat aceasta legatura este mai puternica cu atat fibra
muscularava fi mai plin si mai tare si invers, cu cat legatura este mai slaba cu atat fibra
musculara va fi mai puti plina ,apa se va scurge partial,carnea devine seaca la gust si tare.In
timpul maturarii carnii,apa de legatura creste,deterninand astfel o relasare s carnii si deci o
scadere a duritatii ei.In acest studiu de maturare a carnii ,se disociaza si complexul
actomiozina,in actina si miozina care sunt hidrofile,asiguransd astfel suculenta carnii.
Imediat dupa taiere carnea proaspata elimina foarte greu lichid ceea ce inseamna ca ea retine o
mare cantitate de apa de legatura.Dupa prima zi insa fibrele se destind ,intrucat legatura apei a
slabit,iar dupa doua zile ,fibrele se separa unele de altele,legatura prin apa fiind minima.
Turgescenta creste din nou dupa 7 zile si fibra musculara este partial distrusa.
Cand maturatia este de scurta durata,carnea este dura ,iar atunci cand este prelungita,gustul
placut diminuat.Pentru aceste considerente ,trebuie gasita o rezolvare justa a cerintelor de
fragezime si de calitati gustative,tinindu-se seama de faptul ca maturatia consta eliberarea apei
de constitutie amuschiului si peptonizarea proteinelor sale.Acesta se explica fie prin actiunea
enzimilor musculare(teoria de autodigestie a lui Gantier).fie prin jocul de curenti osmotici(teoria
mecanica a lui Piettre).
6
Dupa taierea animalului,muschiul care in viata are un pH aproape nuutru(pH in jur de
7),deoarece sangele nu mai iriga muschiul si deci nu mai primeste oxigen,in muschi se
producunele reactii biochimice intre diferiti sai constituienti.
In evolutia acestor reactii,cand cca2/3 de ATP sunt hidrolizate si ionul de potasiu a fost
difuzat in afara celulei musculare ,cele doua proteine principale ale muschiului ,actina si miozina
se asociaza formand actomiozina care determina o scurtare a fibrelor musculare .In acest stadiu
se produce rigiditatea musculara.Concomitent ,acidul lactic si produsi fosforici proveniti din
descompunerea ATP-ului determina o scadere a pH-ului pana la 5,7-6,2 pentru carnea de porc si
de 5,505,9 pentru carnea de bovine.
Dupa studiul de rigiditate musculara ,carnea trece in stadiul de maturitate ,cand devine din
nou flasca .Starea aceasta este diferita de a carnii proaspete ,deoarece flascitatea la carnea
proaspata se datoreaza proteinelor de structura musculara care raman separate prin prezenta
ATP-ului ,in timp ce in studiul de maturatie a carnii, moleculele de atomiozina cu mult mai mici
,constituind astfel procesul de autoliza al carnii,care este sub dependenta enzimatica proteolitica
(catepsine) si nu a unei activitati bacteriene.
Cand studiul de maturitate a carnii este mult mai avansat si cand intervine si flora microbiana de
putrefactie ,carnea trece in stadiul de fezendare ,iar atunci cand microorganismele se dezvolta
peste limita in anumite conditii de mediu ,in umiditate si temperatura,se produc
transformari chimice nedorite ,definite cu numele de putrefactie sau alterare putrifica a carnii.
3.Carnea cu defecte
In anii 1954 si 1955 ,Ludwigsen a descris o miopatie care a afectat in special porci din rasa
Landrace,in Olanda si in Anglia ,iar in Franta fiind fiind studiata sub numele de „miopia
exudativa si depigmentara a porcului”,de catre Henry Billon,Joubert(Revista de patologie
generala 1958).
Pentru a putea constata acest tip de carne ,este necesar sa treaca un anumit timp dupa taierea
animalului,deoarece exudatia carnii nu se manifesta net decat dupa racirea carnii si stabilirea
rigiditatii musculare.
7
Mai evident caracterul exudatival carnii se manifesta dupa racirea si transarea carcasei.
La originea termenului de carne moale ,umeda si pala ,este in mod cert exsudatii mai mult sau
mai putin abundenta
Cauze favorizante
Gradul in care apar dupa taiere modificarile musculare(carne apoasa sau palida)sau la porc
viu sub alta forma(distrofie multipla musculara si cardiaca),depinde de modul in care se
combina influientele de alimentatie si efectele de stres in complexul etiopatogenezei.In cazul
carnii apoase si palide domina evident stresul ale carui efect merg pana la faza
initiala postmortala, decelabila numai dupa taiere.
Aceasta stare degenerativa se poate constata prin apreciere vizuala sau pe baza de analiza fizico-
chimica ,deoarece insuficienta adrenocorticala se evidentiaza prin modificari ale metabolismului
glucidelor ,alei apei si electrolitilor ale caror urmari mai importante sunt:glicogeneza marita
,punerea in libertate a Kaliu-lui din musculatura ,glicoza anaeroba foarte accelerata ,esces de acid
lactic in musculatura ,scaderea pH-ului si aparitia acidozei ,hipertermie musculara cu cresterea
temperaturii corporale la peste 42 grade C ,modificari musculare fizico-chimice sub forma de
scurtari miofibriale,coagularea albuminei ,punerea in libertate a apei etc.
Pentru a putea aprecia acest tip de carne ,dupa cum am mai mentionat ,este necesar o anumita
perioada de timp dupa taiere,deoarece exudatia nu se manifesta net decat dupa racirea carnii si
instalarea rigiditatii musculare .
8
Caracterul exudativ este mai evident dupa transare .In cazul carnii de porc acest caracter este
bine exprimat in special pe jambon.Un astfel de jambon prezinta pe suprafata sectionata un
aspect umed si sangerand ,cu o coloratie slab roz-pala.Un jambon exudativ examinat pe o
suprafata plana ,apare moale,flasc,diferiti muschi se scufunda ,in special fesierii superficiali,care
par nesudati intre ei ,independenti si dezlipiti.Muschii situati langa os sunt aproape normal
colorati sau foarte futin palizi ,in timp ce muschii superficiali au o coloratie care variaza de la
roz pal spre alb.La microscop se constata profunde modificari in structure fibrei musculare.
9
Capitolul II. Analiza senzoriala a carnii si produselor din carne
Caracteristici organoleptice:
In functie de starea de prospetime, proprietatiile psiho-senzoriale ale carnii sunt redate astfel :
10
speciei, atât la culoare mai închisă, secţiune decolorată sau
suprafaţă cât şi pe ţesutul conjunctiv cenuşiu verzuie.
secţiune este mat, mai ales în Ţesutul conjunctiv,
regiunea spetei, după retractat şi cenuşiu
detaşarea acesteia, pe
partea medială
Elastică, pe secţiune
cu aspect lucios
11
Aspectul Limpede, aromat, la Uşor tulbure, Tulbure, murdar, cu
bulionului suprafaţă apar insule grăsimea distribuită flocoane, fără picături
obţinut prin de grăsime cu miros şi la suprafaţă în de grăsime la
fierbere gust plăcut picături mici, gust suprafaţă, miros de
modificat, cu o rânced şi putred
uşoară tentă râncedă
Aspectul Bloc compact acoperit uneori de Suprafaţa cărnii umedă, uneori poate
exterior un strat fin de cristale de ghiaţă avea o peliculă uscată, suprafaţa pe
secţiune netedă, umedă la apăsare cu
degetul, exprimă relativ uşor, suc
opalescent. Ţesutul conjunctiv fără
luciu, cu elasticitate redusă
12
revine greu şi incomplet la normal
Sunt produse alimentare direct consumabile obţinute după prelucrarea cărnii existând şi câteva
sotrtimente care necesită pregătiri culinare suplimentare înainte de a fi consumate cum ar
fi:cârnaţii, pastrama , cremvuştii, care necesită,fierbere , prăjire sau afumare . În această
categorie nu se încadrează produse destinate prlucrării în mâncăruri gătite cum at fi ciolane,oase
şi costiţe, afumate . Preparatele din carne asigură satisfacerea unor cerinte alimentare în
alimentaţia modernă , cum ar fi:
13
Preparatele din carne se împart în:
De lungă durată – afumate la rece şi uscate ,cum ar fi salamul de sibiu , babicul şi ghiudemul
.
: În acest sens:
Aspectul exterior : Bucati cu suprafata curata fara impuritaţi sau insule de mucegai (exceptie
fac preparatele de durata la care la care poate exista la suprafatţa un strat neuniform de mucegai
alb- cenusiu) Membrana trebuie sa fie neteda ,continua şi fara incretituri, rezistenta la tractiune
,aderenta la compozitie. Sub membrana nu se admit goluri de aer ,grasime topita lichida larve sau
galerii de insecte.
14
Aspectul pe sectiune : trbuie sa evidentieze o compozitie compacta,bine legata ,cu bucati de
slaniona uniforme ca marime si repartizate uniform in toata masa de dând aspect de mozaic. Nu
se admit goluri de aer ,aglomerari de grasime topita pungi de lichid sau precipitat albuminic.
- La tobe,compozitia este moale dar bine legată,fara lichefierea gelatinei ,tăindu-se usor în
felii.
- La prospaturi,compozitia este suculenta, dar fara a exprima lichid la presare moderata.
- La semiafumate,compozitia este compacta, bine legata,ferma si elastica.
- La preparatele de durata compozitia este relativ tare ferma si uniforma.
-
Culoarea:
Preparatele semiafumate si de durata, pe sectiune,au culoare rosiatica sau rubinie, fara nuanta
evident întunecata la periferie sau alte modificari de culoare in zona centrala.
Mirosul si gustul
Sunt specifice sortimentului, gustul potrivit de sarat si condimentat fara miros sau gust strain sau
modificat.
15
Capitolul III.Examenul bacteriologic al carnii si preparatelor din
carne
Examenul bacteriologic completeaza celelalte examinari, mai ales in caz de suspiciune de
contaminare si prezinta informatii in legatura cu gradul de incarcare bacteriana, cu felul
germenilor si implicit cu prospetimea carnii.
Recoltarea probelor
- un cub de tesut muscular din carcase sau carne transata; la animale sacrificate de necesitate
sau suspecte de boli bacteriene se ia o bucata cubica de tesut muscular, un os lung, organe sau
parti de organe;
Bacterioscopia
Mod de lucru:
- Se fac frotiuri prin metoda amprentei, de pe suprafata externa si de sectiune a carnii pe lame
sterile in prealabil degresate:
16
Interpretarea bacterioscopiei
Factorii de apreciere
Starea carnii
La suprafata In profunzime
Flora bacteriana absenta sau Nu se observa germeni
Identificarea germenilor
17
Bacterii anaerobe sulfito-reducatoare max 10/g
Examinari:
- frotiu (Giemsa)
- Culturi
Agentii etiologici: Trichinella spiralis, Taenia saginata, Taenia solium, Diphylobotrium latum si
Opistorchis felineus
Trichineloza
Parazitoza deosebit de grava atat a omului cat si a altor animale: pisica, sobolan, caine, porc, urs,
mistret, vulpe, cal si nutrie;
Agentul cauzal: Trichinella spiralis, care, sub forma adulta paraziteaza intestinul, iar sub forma
larvara invadeaza masa musculara a organismului gazda.
Ciclul evolutiv se desavarseste in organismul unei singure gazde. Omul nu face parte din
circuitul obisnuit al parazitului.
- porcul si animalele carnivore se contamineaza prin devorarea sobolanilor sau a cadavrelor lor;
in intestin larvele trec in viermi adulti, femelele (dupa
acuplare) trec in mucoasa intestinala unde elibereaza larve vii care disemineaza pe cale
hematogena si au tactism pentru musculatura striata unde vor creste si se vor inchista;
- pentru zona noastra geografica gazdele pot fi: sobolanii, porcii, ursii, vulpile, mistretii, cainii,
pisicile;
- trecerea de la o gazda la alta se face prin consum de tesuturi care contin larve vii;
- contaminarea umana se realizeaza prin consumul de carne de porc sau vanat nesupusa
controlului veterinar si insuficient tratata termic.
Incubatia este scurta, de cateva zile. Diseminarea larvelor se face pe cale limfatica si
hematogena, ele avand tactism pentru musculatura striata (din saptamanile 2-3 de la
contaminare): muschii intercostali, diafragm, musculatura extremitatilor in apropierea zonei
tendinoase. Inchistarea incepe din saptamana a 3-a, larvele inchistate pot ramane viabile pana la
20 ani.
Simptomele depind de faza evolutiva a bolii, fiind caracteristice, in timpul dezvoltarii formelor
adulte in intestin: diaree, iar in timpul stadiilor de migrare tisulara: miozita, febra, edemele
periorbitale, iar ocazional miocardita, pneumonia sau encefalita.
Trichinoscopia
Diagnosticul trichinoscopic este stabilit, in tara noastra prin lege, pentru carnurile de porc si de
vanat (mistret, urs, eventual bursuc).
Scop: evidentierea formelor larvare ale parazitului in carnea animalelor destinate consumului, si
eliminarea acestora din circuitul economic.
Recoltarea probelor:
- se face din zonele de electie: pilierii diafragmatici, muschii limbii, laringelui, musculatura
intercostala sau abdominala;
- din carnurile conservate se iau probe din apropierea tendoanelor sau oaselor.
Pregatirea probelor:
19
- acestea se pun intre lamele compresorului si se preseaza intr-un strat subtire;
- campurile trichineloscopice se pot clarifica cu ajutorul unei solutii acide sau bazice.
Examinarea:
- chisti in diferite stadii de calcifiere, cu o larva la inceput bine vizibila, infestanta, pentru
ca in chistul complet calcifiat sa fie moarta, neinfestanta.
Procesul de calcifiere face ca formele chistice sa devina vizibile cu ochiul liber. Ele apar ca
formatiuni punctiforme <1 mm, alb-gri.
Aprecierea gradului de infestare se face in functie de numarul campurilor in care a fost depistat
parazitul, se considera:
Masuri:
- indiferent de gradul infestatiei daca prezinta infiltratii seroase sau marasm datorate parazitului
. infestatiei slabe
20
Actualmente, indiferent de gradul infestatiei, carcasele sa nu patrunda pe circuitul consumului
uman sau animal.
Grasimea, in oricare din situatiile de mai sus se poate da in consum numai dupa sterilizare prin
topire si incalzire la minimum 100° C.
21
Capitolul IV.Masuri de igiena si salubritate
4.1.Masuri sanitar veterinare
Controlul animalelor .Lupta agentilor bolilor virale ,bacteriene si parazitere se situeaza pe primul
plan in cadrul general al profilaxiei bolilor animalelor.
-examenul clinic al animalelor inainte de taiere ,care se face pentru a depista animalele cu diferite
infectii (antrax,morva,turbare ,rujet,pesta porcina,febra aftoasa etc.) si a caror carne nu poate fi data
in consum;
In general ,se poate afirma ca inspectia carnii in abatoare permite sa se evite riscurile cele mai
importante pentru sanatatea omului.
4.2.Igiena abatorului
Dupa Martel si Pantaleon, principiile generale aplicabile in orice abator igenic si rational
exploatate ,sunt urmatoarele:
-amenajarea interioara sa asigure (pentru animalele vii ,ca si pentru carnuri si organe) un drum
continuu,fara posibilitatea de revenire si fara suprapunerea cu subprodusele si deseurile ,pentru a
evita contaminarile ,prevenind astfel orice contact al carnurilor cu animalele vii sau cu deseurile.
In Romania aceste principii generale sunt concretizate in legea cu privire la productia de bunuri
alimentare,care se refera la asigurarea conditiilor de igiena in unitatile in care produc bunuri
alimentare in care la art.29 precizeaza:”Unitatile care produc bunuri alimentare ,indiferent de
subordonare ”,sunt obligate :
22
a) sa organizeze procesul de productie astfel incat sa se asigure continuitatea fluxului
tehnologic normal,evitarea incrucisarilor intre fazele salubre si cele insalubre si respectarea
normelor de igienea in toate fazele de productie;
d) sa intretina in stare de curatenie cladirile din dotare ,spatiile interioare si exterioare ale
acestora,dependentele ,grupurilor sociale ,utilajele si mobilierul;
Deci , o lege care cuprinde ,dezvolta si reglementeaza aceste principii generale de baza.
Pentru asigurarea conditiilor de igiena ,in abator, apa potabila trebuie sa fie din ambundenta (o
jumatate de metru cub pe cap de animal taiat).Fara apa multa curetenia nu este posibila si fara
apa calda la principalele servicii,pardoselile ,pereti si utilajele risca sa ramana in stare de
curetenie necorespunzaroare.
Luminozitatea trebuie sa fie foarte buna in toate salile in care se lucreaza avand caracterul
lumini de zi .Peretii trebuie sa fie etansi si cu unghiuri rotunjite care sa permita curatirea perfecta
,iar pardoselile sa fie impermeabile si cu panta de scurgere care sa conduca apele folosite la
canalizare subterana dimensionata corespunzator.Zugravelile bruna,neagra,maron sau rosu
trebuie sa fie interzise in abator unde murdarirea cu sange este inevitabila si risca sa treaca
neobservabila.
Deasemenea ,ventilatia trebuie sa fie suficienta ,asigura cu toate mijloacele practice care
permit eliminarea aburillor ;la nevoie,trebuie recurs la ventilatie cu aer filtrat si producerea unei
temperaturi calculate.
23
Bibliografie
5.Pavel. O. ş.a-Utilajul şi tehnologia prelucrării cărnii şi laptelui, manual pentru clasa a IX-a şi a X-a,
Editura Tehnică, Bucureşt,i 1978.
8.Nichita Luminiţa Maria s.a-Pregătirea de bază în industria alimentară. Editura Oscar Print, Bucureşti,
2000.
9. *** Instrucţiuni tehnologice pentru fabricarea preparatelor din carne, Editura Tehnică,
Bucureşti, 1970
10. *** - Instrucţiuni tehnologice de fabricare a preparatelor din carne. Bucureşti, 1987.
24
Anexe
25