UNIVERSITATEA DIN PETROŞANI

FACULTATEA DE ŞTIINŢE

LECU (Căs. TULBĂ-LECU) ADELINA-MAGDALENA

C.T.S.-ANUL II

PETROȘANI 2019

1
 “ NEUTRALIZAREA REZIDUURILOR ”

Solul este un ecosistem bogat, dar fragil, e stratul afânat, moale și fiabil ce se găsește la
suprafața scoarței pământului și care împreună cu atmosfera învecinată constituie mediul de
viață al plantelor.

Solul este un factor ecologic important pentru ca:

 se afla in stransa corelatie cu clima unei regiuni prin configuratia, natura si structura lui;
 de calitatea lui depinde formarea formarea si protectia surselor de apa subterane si de
suprafata;
 determina cresterea si dezvoltarea vegetatiei, influentand astfel in mod indirect
alimentatia omului;
 are un rol hotarator in amplasarea localitatilor, asigurarea conditiilor optime de
constructie a locuintelor, de dezvoltare sociala si economica a asezarilor umane.
Poluantii solului
Poluarea solului este cauzata de:
 Pulberi si gaze nocive din atmosfera, dizolvate de ploaie si intoarse in sol;
 Apele de infiltratie care impregneaza solul cu poluanti si ii antreneaza in adancime;
 Raurile poluate care infesteaza suprafetele irrigate si inundate;
 Deseurile industrial sau menajere depozitate necorespunzator;
 Pesticidele si ingrasamintele chimice folosite in agricultura.
Principalii poluanti ai solului sunt:
a) Reziduuri solide:
 Steril de mina sau de cariera;
 Minereuri neprelucrabile;
 Reziduuri de la prelucrarea minereurilor sau a carbunilor, aflate in iazuri de
decantare;
 Zguri metalurgice rezultate de la procesele pirometalurgice;
 Namoluri si slamuri rezultate de la procesele hidrometalurgice;
 Cenusi si zguri de la termocentrale cu combuctibil solid (carbine);

2
  Pulberi si prafuri rezultate din industria miniera;
 Plumb depus, provenit din gazelle de esapament ale autovehiculelor;
 Pulberi sedimentabile rezultate din industria metalurgica (oxizi ai metalelor grele Zn,
Cd, Cu, Pb, etc);
 Deseuri si reziduuri menajere;
 Pesticide;
 Ingrasaminte chimice;
 Gunoaie orasenesti (aparate electrocasnice, ambalaje, ziare, carti, haine, resturi
alimentare, incaltaminte, etc);
b) Reziduuri lichide:
 Apele de mina si de cariere;
 Ape din zacaminte petroliere;
 Ape reziduale din instalatii de preparare a minereurilor si carbunilor;
 Ape reziduale de la rafinarii si produse petroliere raspandite pe sol;
 Ape reziduale din procese pirometalurgice si hidrometalurgice;
 Precipitatii natural care au dizolvat H2SO2; HF;
c) Reziduuri gazoase:
 Gaze rezultate din activitatea industriei miniere: CO2, SO2; H3S, acrosoli, etc;
 Gaze naturale (metan, etan, propan, butan etc) scurse din conducte ingropate;
 Fenoli, cianuri, produse petroliere gazoase etc;
d) Antrenari de pulberi cu reziduuri gazoase:
 Compusi sub forma de oxizi, sulfati, silicati ai urmatoarelor metale: Pb, Cu, Hg, Cd.

Solul este cel de-al treilea factor de mediu ce trebuie protejat cu atenție ca și apa și aerul
pentru asigurarea vieții pe pământ. Este partea superficială a scoarței terestre cu o grosime de
1.5 m. Este partea fertilă a scoarței și un factor ecologic

Principalele surse de poluare a solului sunt reziduurile. Data fiind marea lor
heterogenitatea in functie de gradul de dezvoltare economica si sociala a colectivitatilor, de
obiceiurile si traditiile populatiei, etc., o clasificare a reziduurilor este dificil de facut. Tinand
seama de provenienta lor pot fi clasificate:

3
  Reziduuri menajere – rezultate din activitatea zilnica a oamenilor in locuinte si localuri
publice, din care fac parte cele mai diverse resturi alimentare, cenusa, sticla, tesaturi,
ambalaje, cutii de conserve, material plastic, etc. In zonele dezvoltate cantitatea de
reziduuri menajere este de aproximativ 2 kg pe cap de locuitor pe zi.
 Reziduuri industrial – provin din diverse procese tehnologice si pot fi formate din materii
brute, fluide sau intermediare si au o compozitie foarte variata in functie de ramura
industrial si de tehnologia utilizata;
 Reziduuri agrozootehnice – provin de la cresterea si ingrijirea animalelor din agricultura
si sunt formate din substante organice putrescibile, substante chimice utilizate in hrana
sau ingrijirea animalelor (biostimulatori, insecticide, erbicide, fungicide etc),
microorganism;
 Reziduuri radioactive – sunt formate din diversi izotopi radioactive utilizati in activitatea
industrial, agricola, zootehnica, medicala, cercetare stiintifica.

Influenta poluantilor solului asupra mediului.

Neutralizarea reziduurilor solide

Cuprinde operatia de inlaturare completa a nocivitatilor. Se poate realiza prin:

- depozitarea controlata reprezinta cea mai veche metoda de neutralizare si are la baza

capacitatea de autopurificare a solului. Gunoiul se depoziteaza in gropi naturale, sau zone special
amenajate din care s-a extras pamantul. In momentul depozitarii, reziduurile sunt tratate cu
insecticide si raticide. Sub aceasta forma, in decurs de mai multi ani, se realizeaza o mineralizare
completa a lor;

- compostarea - utilizeaza platforme special amenajate unde se depun straturi alternative

de pamant si gunoi iar la sfarsit se acopera cu pamant vegetal pe care se seamana gazon si se
planteaza arbusti rezistenti la poluare. Acest depozit poate atinge 1,8-2 m;

- platformele ecologice astfel construite sunt impermeabilizate pentru a proteja panzele de

apa subterana. Procesul de neutralizare are la baza dezvoltarea florei termofile care ridica
temperatura compostului la 50 - 600 C, ducand la distrugerea oualelor de paraziti, a germenilor
patogeni si a larvelor de insecte. In decurs de 5 - 6 luni pe timp de iarna sau 3-4 luni pe timpul
verii, mineralizarea este completa si gunoiul rezultat in urma compostarii poate fi utilizat ca
ingrasamant in agricultura;

- camerele bioterme sunt construite special pentru compostarea centralizata a gunoiului. In

ele se introduc reziduuri printre care circula un curent de aer proaspat si eventual usor incalzit ce
4
permite dezvoltarea unei flore aerobe termofile (70 - 800C). In aceste conditii, in 20-30 de zile se
obtine neutralizarea agentilor patogeni si mineralizarea reziduurilor;

- incinerarea reziduurilor reprezinta cea mai moderna metoda de neutralizare a unor

cantitati mari de gunoi. Crematoriile de gunoi se amplaseaza uneori in oras sau, de regula, in
afara acestuia pentru a nu polua atmosfera. Pentru functionarea optima a incineratoarelor de
gunoi sunt necesare operatiuni preliminare de selectarea si indepartare a resturilor de metal si
sticla. In urma acestora rezulta o masa omogena de material combustibil. Metoda prezinta
avantajul neutralizarii perfecte a reziduurilor solide insa, necesita o tehnologie adecvata de
prelucrare preliminara incinerarii.

INDEPARTAREA REZIDUURILOR LICHIDE

Apele reziduale pot fi: comunale, industriale, zootehnice si meteorice. Ele au cateva
caracteristici dupa cum urmeaza:

- apele reziduale comunale provin din locuinte si institutii publice. Sunt caracterizate prin
volumul lor care este apropiat de cel al apei potabile distribuite prin reteaua comunale de apa
potabila si ritmul de producere, acesta se suprapune in general peste ritmul de consum al apelor
potabile. Sunt foarte bogate in substante organice, germeni patogeni, substante chimice;

- apele reziduale industriale reprezinta cantitatea cea mai mare din totalul apelor reziduale,
sunt rezultate din procesele de productie specifice anumitor sectoare industriale, pot fi ape de
spalare sau de racire, in mod frecvent sunt contaminate, infestate sau/si infectate;

- apele reziduale zootehnice provin din unitati de crestere si ingrasare a animalelor, au

debite reprezentative (cele mai mari volume se intalnesc in unitatile porcine), sunt bogate in
substante organice (consumul de oxigen este de 5 ori mai mare, incarcarea in azot este de 7 ori
mai mare, materia in suspensie este de 10 ori mai crescuta decat in apele comunale, contin mari
cantitati de germeni microbieni (agenti comuni omului si animalelor). Contin cantitati crescute
de substante chimice toxice (antibiotice, biostimulatori, pesticide etc.) folosite in zootehnie;

- apele reziduale meteorice sunt reprezentate de apele meteorice ce spala solul. Acestea pot
avea calitati naturale si antropogene diferite, in functie de zona dar si de specificul activitatilor
desfasurate in regiunea respectiva. La nivelul localitatilor sunt rezultate de asemenea din apele
provenite de la spalarea strazilor. Ritmul si cantitatile produse sunt neregulate, o parte dintre ele
se infiltreaza in sol, iar o alta parte sunt deversate in bazinele naturale sau in conducte de
preluare a apelor uzate, contin germeni patogeni, substante organice si substante toxice.

Reziduurile lichide impurifica solul prin infiltrarea apelor poluate care se epureaza partial
depunand elemente nocive in sol. Apele reziduale infiltrate produc modificari importante la

5
 suprafata si in apropierea imediata a suprafetei (continutul chimic, pH-ul, fertilitatea solului),
schimband astfel in mod nefavorabil mediul de dezvoltare al florei si faunei.
Petrolul si apele de la rafinarii afecteaza suprafata solului pe care se raspandesc si panza
de ape freatice in care se infilreaza. Reziduurile petroliere au persistent indelungata si
degradeaza solul pentru perioade lungi.
Iazurile de decantare ocupa suprafete mari, reziduurile minerale si substantele toxice
depuse in ele pe sol sunt greu si foarte putin degradabile de microorganism, iar solul prin
dizolvare se degradeaza imediat si ireversibil.

Epurarea apelor reziduale

Epurarea reprezinta totalitatea metodelor si mijloacelor de retinere si indepartare din apele

uzate a poluantilor care depasesc limita admisa pentru protectia surselor de apa. Se realizeaza
prin 3 grupe de operatii:

- epurarea fizica sau mecanica - are ca scop reducerea si indepartarea poluantilor minerali
si organici aflati in suspensie. In mod obisnuit, apele reziduale care sunt supuse procesului de
epurare fizica sunt trecute succesiv prin mai multe faze de tratare dupa cum urmeaza: retinerea si
indepartarea poluantilor solizi de diametre mari - se realizeaza prin trecerea apelor prin gratare
adecvate, decantarea apelor care au rezultat in urma primului proces, are loc depunerea a 60-80%
din materialul transportat. Timpul de decantare este de cca. 30 - 45 minute dupa care, poate urma
filtrarea apelor decantate;

- epurarea biologica - urmareste reducerea concentratiei substantelor organice dizolvate

sau in suspensie coloidala, care nu pot fi indepartate mecanic. Acest procedeu se poate face prin
interventia substantelor organice, a microorganismelor, a oxigenului din aer - care realizeaza
descompunerea biochimica naturala a substantelor organice. Epurarea biologica cuprinde
metode: naturale (campurile de asanare, campurile de irigare, lacurile biologice)
si artificiale (filtre biologice). Alte metode artificiale folosesc substante chimice in acest sens.
Pe langa aspectul strict sanitar al epurarii apelor concomitent se urmareste si recuperarea
diferitelor ingrediente chimice din apele reziduale mai ales din cele industriale.

Dezinfectia apelor reziduale

O ultima si uneori foarte necesara etapa o constituie dezinfectia apelor reziduale. Aceasta
poate fi considerata ca o epurare chimica desi se adreseaza unor elemente biologice. Curent,
dezinfectia se face cu clor, dozele fiind stabilite in functie de calitatea apei reziduale, astfel:

- apa neepurata - necesita cca. 20-30 mg Cl activ/l;

- apa epurata mecanic - necesita cca. 15-20 mg Cl activ/l;

6
 - apa epurata biologic - necesita cca. 10-15 mg / Cl activ/l;

- apa epurata prin namol activ - necesita cca. 1-5 mg Cl activ/l.

Contactul apei cu clor trebuie sa fie de cel putin 30 minute, iar cantitatea de clor rezidual
trebuie sa fie minim de 0,5 mg / l. Cand deversarea apelor tratate se efectueaza in apele de
suprafata, limita de clor folosita in procesul de dezinfectie a apei va fi astfel stabilita incat dupa
deversare apa rezultata sa nu aiba Cl rezidual.

Dezinfectia este obligatorie pentru apele colectate de la: spitale, institute si laboratoare de
cercetari biologice, tabacarii, abatoare, centre de ecarisaj, spalatorii de lana, intreprinderi de
prelucrare a oaselor si a deseurilor organice, statii pentru spalarea si dezinfectia vagoanelor de
cale ferata etc. Atunci cand nu se poate face deversarea apelor tratate in apele de suprafata, apa
epurata si dezinfectata poate fi deversata in asa zisele “puturi absorbante”, de unde se infiltreaza
si patrunde in timp in panza subterana. In lipsa canalizarii, a sistemului de colectare si de
preluare a apelor uzate, indepartarea reziduurilor se limiteaza la folosirea traditionala a latrinelor
simple sau vidanjabile.

Deversarea apelor reziduale

Apele reziduale sunt reintroduse in circuitul natural prin deversarea lor in sursele naturale de apa
(ape de suprafata), apele subterane si fose septice vidanjabile. Pentru a putea fi deversate, este
obligatoriu ca apele uzate sa aiba anumite calitati impuse conform standardelor nationale si
normelor de igiena sociala. In scopul indeplinirii calitatilor necesare deversarii in special in
bazinele naturale de suprafata, apele reziduale trebuiesc epurate iar deversarea va fi monitorizata
si controlata in vederea mentinerii efluentului la parametri impusi de normativele in vigoare.