UNI VERSI TATEA POLI TEHNI CA BUCURESTI

FACULTATEA: I NGI NERI A SI STEMELOR BI OTEHNI CE

SPECI ALI ZARE: I NGI NERI A DEZVOLTARI I RURALE
DURABI LE




UZI NE DE COMPOSTARE A REZI DUURI LOR
ORGANI CE


Profesor indrumator:
Ungureanu Nicoleta


Studenta:
Trupoiu Andreea-Elena
Grupa:744
CUPRI NS

1.I ntroducere;
2.Deseurile in natura;
3.Clasificarea deseurilor;
4.Impactul depozitelor de deeuri industriale i urbane asupra
mediului;
5.Compostarea;
5.1.Fazele procesului de compostare;
5.2.Avantajele si dezavantajele compostului;
5.3Factori ce influeneaz procesul de compostare;
5.4.Locul pentru compostare;
5.5.Metode de compostare;
5.6.Prezentarea unei metode de compostare;
5.7.Procese de compostare. Tipuri de uzine de compostare ;
5.7.1.Sistem deschis fara tratarea prealabila a materiei;
5.7.2.Sistem deschis cu pregtirea materiei;
5.7.3.Sistem de compostare inchisa;
5.7.4.Sisteme partial inchise(statice);

5.7.5.Sisteme partial inchise(tranzitorii);
5.7.6.Sisteme partial inchise (dinamice);
6.Probleme de proiectare privind evacuarea,valorificarea si
neutralizarea deseurilor organice.
6.1.Calculul acumulrii medii anuale a reziduurilor;

6.2.Determinarea numrului necesar de autogunoiere;
6.3Determinarea numrului necesar de pubele sau containere;
7.Domenii de folosire a compostului in agricultura;
8.Concluzii;


Bibliografie.

1.I ntroducere
Dezvoltarea cultural a umanitii de la societatea nomad la cele
sedentare i ulterior dezvoltarea oraelor a creeat necesitatea gestiunii
deeurilor. Cele mai vechi forme de management al deeurilor
menionate chiar n Biblie implicau ngroparea i arderea, ambele
continund s fie ntr-o form mai rafint opiuni de management n
sistemele moderne de management integrat al deeurilor.
Conform dicionarului explicativ al limbii romne (DEX 98), prin
deeu (de la cuvntul francez dchet) se nelege rest dintr-un material
rezultat dintr-un proces tehnologic de realizare a unui anumit produs,
care nu mai poate fi valorificat direct pentru realizarea produsului
respectiv. Odat ce o substan sau un obiect a devenit deeu rmne
deeu pn cnd este recuperat n totalitate sau nu mai posed un
potenial pericol pentru mediul nconjurtor sau sntatea uman.



Protecia sntii publice, a mediului nconjurtor i estetica sunt
principalele motive pentru nlturarea i depozitarea deeurilor
solide. O evacuare necorespunztoare a deeurilor atrage
obolanii,mutele, narii i multe alte tipuri de insecte.
Deeurile impropriu depozitate ofer hran i loc pentru nmulirea
roztoarelor i insectelor i polueaz solul, apele de suprafa ct i
aerul. Alte componente ale deeurilor solide, cum ar fi cuiele, obiectele
metalice ascuite, cioburi de sticl, pesticidele provenite din gospodrii,
solvenii i buteliile de spray pot fi de asemenea periculoase.
Reglementrile privind sntatea public trebuie s limiteze accesul
public n zonele de lucru i s impun folosirea echipamentelor de
protecie pentru muncitori.

2.Deseurile in natura
Deeurile de orice fel, rezultate din numeroasele activiti umane,
constituie o problem de o deosebit actualitate, att datorit creterii
cantitilor i felurilor acestora (care prin degradare i infestare
prezint un pericol pentru mediul natural i pentru sntatea
populaiei), ct i nsemnatelor cantiti de materii prime, materiale
refolosibile i energie care pot fi recuperate i introduse n circuitul
economic.
Dezvoltarea urbanistic i industrial a localitilor, precum i
creterea general a nivelului de trai al populaiei antreneaz
producerea unor cantiti din ce n ce mai mari de deeuri. Prin
varietatea substanelor organice i anorganice coninute, acestea fac ca
procesul degradrii aerobe i anaerobe de ctre microorganisme s fie
dificil de condus provocnd, n cazul evacurii i depozitrii
necontrolate, att poluarea solului, ct i a aerului i a apei. Sunt
afectate, de asemenea, ecosistemele din vecintatea acestor depozite
crendu-se mari dezechilibre n cadrul lanurilor trofice.


3.Clasificarea deseurilor
A. Dupa provenienta:
Deseuri industriale provenite din procese tehnologice
anorganice;
Deseuri industriale provenite din procese tehnologice organice;
Deseuri urbane;
Deseuri agricole si din industria alimentara;
Deseuri din constructii.
Deseurile industriale anorganice sunt constituite in principal din :
deseuri metalice noi sau vechi, deseuri chimice anorganice ca acizi,
oxizi, baze si saruri.
Deseurile industriale organice sunt constituite din reziduuri din
industria chimica organica (reziduuri de blaz, gaze nocive, izomeri
inactivi, reziduuri petroliere).
Deseurile urbane reprezinta totalitatea reziduurilor colectate din
aglomerari urbane si cuprind deseuri menajere (produse de catre
populatie dar si deseuri similare generate de agenti economici si
comerciali: alimentatie publica, hoteluri, cantine, magazine, institutii de
invatamant etc.), deseuri stradale rezultate in locuri publice, namoluri
de la epurarea apelor uzate orasenesti.
Deseurile menajere din zonele urbane variaza intre 0,5 si 0,9
kg/locuitor zi, rezultand o medie 8700 t /zi din care in prezent sunt
incinerate ~5% restul fiind depozitate la rampe de gunoi care nu sunt
prevazute cu sisteme de protectie a mediului.
Deseurile agricole sunt reprezentate in principal de reziduuri din
zootehnie, dar si deseuri din productia vegetala.
B.Dupa posibilitatile de valorificare:
Deseurile ce se preteaza la o valorificare superioara:aceste
deseuri pot fi introduse in procese tehnologice de obtinere a
unor produse finite.
Exemplu: deseuri din lemn, deseuri metalice feroase si
neferoase.
Deseuri ce nu pot fi valorificate si care trebuiesc distruse sau
neutralizate: Procedeele cele mai utilizate sunt cele termice,
in unele cazuri cantitatea de caldura rezultata fiind folosita.
C.Dupa compozitie:
Deseuri organice de origine animala si vegetala;
Deseuri minerale sau metalice;
Deseuri provenite din transformari chimice;
Deseuri radioactive.
4.Impactul depozitelor de deeuri industriale i urbane
asupra mediului
n general, ca urmare a lipsei de amenajri i a exploatrii
deficitare, depozitele de deeuri se numr printre obiectivele
recunoscute ca generatoare de impact i risc pentru mediu i sntate
public.
Principalele forme de impact i risc determinate de depozitele de
deeuri oreneti i industriale, n ordinea n care sunt percepute de
populaie, sunt:
modificri de peisaj i disconfort vizual;
poluarea aerului;
poluarea apelor de suprafa;
modificri ale fertilitii solurilor i ale compoziiei biocenozelor
pe terenurile nvecinate.
Poluarea aerului cu mirosuri neplcute i cu suspensii antrenate de
vnt este deosebit de evident n zona depozitelor oreneti actuale, n
care nu se practic exploatarea pe celule i acoperirea cu materiale
inerte. Scurgerile de pe versanii depozitelor aflate n apropierea apelor
de suprafa contribuie la poluarea acestora cu substane organice i
suspensii. Depozitele neimpermeabilizate de deeuri urbane sunt deseori
sursa infestrii apelor subterane cu nitrai i nitrii, dar i cu alte
elemente poluante. Apele scurse pe versani influeneaz calitatea
solurilor nconjurtoare, fapt ce se repercuteaz asupra folosinei
acestora. Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor
pentru depozitele de deeuri este un proces ce poate fi considerat
temporar, dar care n termenii conceptului de dezvoltare durabil, se
intinde pe durata a cel puin dou generaii dac se nsumeaz
perioadele de amenajare (1-3 ani), exploatare (15-30 ani), refacere
ecologic i postmonitorizare (15-20 ani).
n termeni de biodiversitate, un depozit de deeuri nseamn
eliminarea de pe suprafaa afectat a unui numr de 30-300 specii/ha,
fr a considera i populaia microbiologic a solului. n plus,
biocenozele din vecintatea depozitului se modific, n asociaiile
vegetale devin dominante speciile din zonelor poluate iar unele
mamifere, psri, insecte prsesc zona, n avantajul celor care i
gsesc hrana n gunoaie (obolani, ciori). Dei efectele asupra florei i
faunei sunt teoretic limitate n timp la durata exploatrii
depozitului,reconstrucia ecologic realizat dup eliberarea zonei de
sarcini tehnologice nu va mai putea restabili echilibrul biologic iniial,
evoluia biosistemului fiind ireversibil modificat. Actualele practici de
colectare, transport i depozitare a deeurilor urbane faciliteaz
nmulirea i diseminarea agenilor patogeni i a vectorilor acestora:
insecte, obolani, ciori, cini vagabonzi. Deeurile, mai ales cele
industriale, constituie surse de risc pentru sntate datorit coninutului
lor n substane toxice precum metalele grele (plumb, cadmiu), pesticide,
solveni, uleiuri uzate etc.
Problema cea mai dificil o constituie materialele periculoase
(inclusiv nmoluri toxice, produse petroliere, reziduuri de la vopsitorii,
zguri metalurgice) care sunt depozitate n comun cu deeuri solide
oreneti. Aceast situaie poate genera apariia unor amestecuri i
combinaii inflamabile, explosive sau corozive; pe de alt parte,
prezena reziduurilor menajere uor degradabile poate facilita
descompunerea componentelor periculoase complexe i reduce poluarea
mediului.
Un aspect negativ este acela c multe materiale reciclabile i utile
sunt depozitate mpreun cu cele nereciclabile; fiind amestecate i
contaminate din punct de vedere chimic i biologic, recuperarea
lor este dificil.
5.Compostarea
Materia organic din deeurile solide municipale ridic o
problem serioas privind depozitarea, dar are poate fi tansformat n
chimicale utilizabile sau n combustibil. Microorganismele
biodegradeaz materia organic n gaze, solide i energie. Pentru ca
acestea s lucreze i s se reproduc este necesar ca ele s aib o surs
de energie, un mediu cu pH i temperatur corespunztoare i un
substrat netoxic. De asemenea este important tipul de microorganisme
folosite la biodegradare (ele pot realiza transformari aerobe sau
anaerobe). O aplicaie important a principiilor biologice se regsete
n procesul de compostare a deeurilor solide ( resturi vegetale,
alimentare).Metoda cea mai buna de valorificare a reziduurilor
organice de tot felul o reprezinta compostarea.
Compostarea se definete ca un proces biologic accelerat, unde
microorganismele produc cldur, dioxid de carbon i ap, prin care
material organic moart este convertit ntr-un material omogen
asemntor humusului numit compost.Cldura generat n procesul
biologic distruge agenii patogeni i seminele, astfel compostul putnd
fi utilizat n agricultur. Dup circa o lun materialul este descompus,
nu mai are miros urt i este nevtmtor din punct de vedere sanitar.
Datorit faptului c este cel mai bun ngramnt natural pe care l
putem produce, compostul ncepe sa fie din ce n ce mai des folosit.
Biroul de standardizare din Quebec defineste compostul astfel: un
produs matur solid rezultat din compostare, care este un proces condus
de bio-oxidare a substratului organic heterogen solid incluznd o faza
termofila. Prin compost se ntelege un produs obtinut printr-un proces
aerob, termofil, de descompunere si sinteza microbiana a substantelor
organice din produsele reziduale, care contine peste 25 % humus relativ
stabil format predominant din biomasa microbiana si care n continuare
este supus unei slabe descompuneri fiind suficient de stabil pentru a nu
se rencalzi ori determina probleme de miros sau de nmultire a
insectelor si are raportul C:N = 10-15.Indiferent de originea si natura
ei, materia organica, n functie de conditiile de aeratie si umiditate,
evolueaza ctre o stare calitativ noua, relativ stabila fata de
biodegradare, caracterizata printr-un raport C:N similar humusului.
Compostarea poate fi deci definita ca o metoda de management al
procesului de oxidare biologica care converteste materiile organice
heterogene n altele mai omogene, cu particule fine asemanatoare
humusului. Prin compostare se ntelege totalitatea transformarilor
microbiene, biochimice, chimice si fizice pe care le sufera deseurile
organice, vegetale si animale, de la starea lor initiala si pna ajung n
diferite stadii de humificare, stare calitativ deosebita de cea initiala,
caracteristica produsului nou format, denumit compost.Pentru fermierii
ce nu dispun de suprafete suficiente pentru distribuirea produselor
reziduale compostarea constituie una din metodele de tratare si
degajare a dejectiilor n conditiile protejarii mediului ambiant Pentru
aceasta ei trebuie sa opteze pentru un sistem intensiv de aerare a
gramezii si sa dispuna de echipamentele necesare pentru amestecul
gramezii.


Ferm de compost

5.1.Fazele procesului de compostare.

S-au identificat trei faze principale ale procesului de compostare:
faza 1: faza psihrofilic :stadiul de fermentare mezofila, care
este caracterizat prin crestearea bacteriilor si temperaturi
ntre 25 si 400C
faza 2:faza mezofilica :stadiul termofil n care sunt prezente
bacteriile, ciupercile si actinomicetele (primul nivel al
consumatorilor) la o temperatura de 50-600C, descompunnd
celuloza, lignina si alte material rezistente; limita superioara
a stadiului termofil poate fi la 700C si este necesar sa se
mentina temperatura ridicata cel putin o zi pentru a asigura
distrugerea patogenilor si contaminantilor;
faza 3:faza termofilica: l constituie stadiul de maturare,
unde temperaturile se stabilizeaza si se continua unele
fermentatii, convertind materialul degradat n humus prin
reactii de condensare si polimerizare; ultimul obiectiv este
de a produce un material care este stabil si poate fi judecat
cu privire la raportul C:N; materialele bine compostate au
un raport C:N redus; de ex. raportul C:N poate scadea de la
30 la nceputul procesului de compostare la 15 n compostul
matur. n timpul compostarii active, descompunerea aeroba
genereaza bioxid de carbon si vapori de apa.
Descompunerea anaeroba activa genereaza bioxid de carbon,
metan si alte produse de fermentatie care creeaza mirosuri neplacute,
pH redus n gramada de compostare si inhiba cresterea plantelor.
Numerosi factori afecteaza generarea de mirosuri: cantitatea de oxigen
din gramada, caracteristicile materialelor supuse compostarii, pH ul
initial al amestecului si materialele utilizate ca aditivi. Chiar daca exista
o aprovizionare buna cu oxigen (obtinut prin difuzie, remaniere ori
aerare fortata) n gramada de compostare tot ramn unele pungi mai
mici ori mai mari n care procesul se desfasoara n conditii anaerobe.
Produsele din aceste pungi anaerobe se vor descompune n momentul n
care ele ajung n conditii aerobe n gramada de compostare. La conditii
de pH n jur de 4,5 sau mai mici, microorganismele aerobe mor, se
corodeaza echipamentele de lucru si apar mirosuri. pH-ul cobort si
aparitia mirosurilor sunt cei mai buni indicatori ai nevoii de oxigen. O
gramada de compostare este predominant aeroba daca concentratia
oxigenului n gramada de compostare este distribuita uniform si are
valori peste 5-6 %. La valori ale oxigenului sub 3 % apar mirosurile si
ncepe procesul de anaerobioza. Daca se ntrerupe fluxul de aer n
gramada chiar si numai 2 minute atunci cnd activitatea microbiana
este ridicata n gramada pot sa apara procese anaerobe. n conditii
anaerobe, apar mirosuri generate de alcolii si acizii organici volatili
formati rapid, care coboara pH-ul gramezii. Restabilirea conditiilor
aerobe printr-o aerare si porozitate corespunzatoare poate lua de la 2 la
6 zile.
Organismele microbiene necesare pentru compostare apar natural
n multe material organice. Totusi, sunt numerosi proprietari de produse
vandabile pentru a activa ori a fi folosite ca starter n compostare.
Adaugarea de culturi bacteriene ori alte produse se refera la inoculare
ori nsamntare. Cu toate ca folosirea stimulatorilor poate stimula
compostarea (n special a subproduselor care sunt relativ sterile), cei
mai multi producatori de compost le considera rareori necesare. Cele
mai obisnuite tipuri de aditivi folositi pentru dirijarea compostarii si
mbunatatirea calitatii produsului final sunt:
folosirea compostului care nu si-a terminat maturarea si este nca
bogat n microorganisme ca inocul (pna la 10 % din masa
gramezii de compostare);
folosirea carbonatului de calciu pentru corectarea deficitului de
calciu si corectarea reactiei acide;
folosirea sngelui si fainii de coarne pentru a asigura azotul n
absenta gunoiului de grajd;
faina de oase este utilizata pentru corectarea deficitului de fosfor
si calciu;
solul argilos sau argila pura sunt folosite pentru a mbunatati
formarea compusilor argilohumati, n special pentru composturile
ce se vor folosi pe solurile nisipoase;
gipsul este recomandat pentru mbunatatirea texturii solului;
roca fosfatica macinata se adauga pentru eliberarea lenta a
fosforului accesibil;
nisipul si pulberea grosiera de granit (n cantitati mici) au rolul
de reducere a texturii prea argiloase si mbunatatire a drenajului;
faina de alge marine se recomanda ca sursa de potasiu si
microelemente
organisme specifice ori preparate biodinamice, si
roci macinate ori pudra aplicate pentru asigurarea
microelementelor ori argilei; deasemenea acestea reduc
mirosurile neplacute, mbunatatesc formarea humusului si
drenajul.

5.2.Compostul are urmtoarele avantaje :
este un bun ngrmnt pentru sol utilizat n agricultur i
horticultur;
se realizeaz o bun utilizare a nutrienilor;
crete porozitatea i nbuntete structura solului;
se mrete capacitatea de reinere a apei n sol;
se creaz un sistem de protecie pe scar larg mpotriva
fertilizatorilor artificiali.U
Tasigura protectia mediului ambiant din apropierea complexelor
zootehnice si n tot arealul n care acesta se aplica;
produsul final cedeaza mai greu elementele nutritive accesibile
pentru plante si poate fi aplicatpe teren o perioada mai
ndelungata;
compostul poate fi folosit ca material pentru biofiltre;
poate substitui asternutul;
Compostarea se aseamn descompunerii naturale a materiei
organice, n elemente i compui de baz, datorit procesului de
biodegradare, n lipsa cruia pdurile ar fi pline de frunze czute i pe
fundul oceanelor s-ar aduna peti mori. Prin compostare, deeul
nedorit i dezgusttor se transform ntr-un produs bun pentru sol.
Compostarea se poate face la scar mic n gospodriile cetenilor,
sau la o scar mai mare, implicnd ntreaga comunitate.
Aproape trei sferturi din gunoiul zilnic este format din deeuri
organice ce provin de la resturile de la buctrie (coji de legume i
fructe, zaul de la cafea, hrtia de filtru, resturi de mncare, oase i
coji de ou), resturile de la animale (gunoi de grajd, gunoiul de la iepuri
sau alte animale de cas, gunoiul de la psrile de curte, paiele care au
fost folosite la hamsteri sau alte animale mici), pene si pr, resturile din
gradina (iarb, frunze uscate, crengi si scoar, buruieni, materialul
rezultat dupa ce a fost tuns gardul viu). Aceste deeuri pot fi foarte utile
n gospodrie, datorit coninutului lor de substane nutritive necesare
grdinii noastre.
Ca la orice alta activitate si n cazul compostarii pot sa existe si
dezavantaje. Acestea constau n:
necesita timp si bani;
compostarea necesita echipament, munca si management; daca s-
ar folosi numai echipamentele din ferma ar creste consumul de
forta de munca; se impune deci pentru fermele mijlocii si mari sa
se procure echipamente speciale pentru compostare al caror cost
variaza de la minimum 10.000 $ la peste 100.000 $ pentru a putea
ncepe operatiunile de compostare;
necesita teren pentru desfasurarea activitatii; suprafetele
necesare pentru depozitarea materiilor prime, a compostului finit
si pentru desfasurarea procesului de compostare pot fi foarte
mari;
este posibil sa apara mirosuri, cel putin n prima faza a
procesului; produsele supuse compostarii emana deseori mirosuri
neplacute, mai ales daca sunt depozitate pentru un timp nainte de
pornirea procesului, unele locuri pot cere masuri de reducere a
mirosurilor; mirosurile pot fi generate si printr-un management
necorespunzator;
vremea poate afecta sau prelungi compostarea; vremea rece si
umeda poate prelungi procesul de compostare prin reducerea
temperaturii n gramada de compostare si prin cresterea
umiditatii;zapada n cantitate mare si pe termen lung poate chiar
bloca procesul de compostare;
este nevoie de un studiu de marcheting si de aplicare a acestuia;
aceasta inplica un inventar al potentialilor cumparatori, reclama,
nsacuire, transport la punctele de vnzare, un management al
echipamentelor si mentinerea calitatii produsului;
sunt ndepartate de la productia agricola gunoiul de grajd si
resturile vegetale si orientate n alte directii;
sunt posibile pierderi potentiale de azot din gunoiul de grajd;
deseori compostul contine mai putin de jumatate din azotul prezent
n gunoiul de grajd proaspat;
compostul cedeaza lent elementele nutritive pentru plante;
exista riscul ca activitatea sa fie tratata ca o intreprindere
comerciala.

5.3Factori ce influeneaz procesul de compostare

Apa joac un rol important n procesul de descompunere, astfel c
lipsa apei blocheaz activitatea microorganismelor i implicit procesul
de descompunere; pe de alt parte prea mult ap face ca
microorganismele (care au nevoie doar de puin ap i mult aer) s nu
poat tri. Pe vreme ploioas, grmada de compost trebuie acoperit,
iar n caz de seceta ea trebuie udat.
Microorganismele se pot nmuli datorit aerisirii insuficiente sau
umezelii, aprnd astfel un miros neplcut. Pentru a putea preveni
aceast problem se recomand ca lzile de depozitare a resturilor ce
urmeaz a fi compostate s permit ptrunderea aerului sau s poat fi
posibil scurgerea apei.
Un alt factor ce contribuie la descompunere este cldura,
temperatura optim fiind de cel puin 40-60 C. Cu ct resturile pentru
compostare sunt mai variate, cu att compostul va fi mai valoros,
obinndu-se toate substanele nutritive de care are nevoie o planta. n
coninutul grmezii de compost se pot aduga orice deeuri menajere
biodegradabile, aezate stratificat sau amestecate n compoziie,
cu condiia ca straturile sa nu fie prea groase sau ca materialele sa fie
bine amestecate. Pentru un rezultat mai rapid, toate componentele
organice de substan mai tare, de exemplu lemnul, ar trebui marunite.
Din amestecul materialelor lemnoase i vegetale, rezult un compost
afnat i aerisit. Toate ierburile preiau din sol azot i o cantitate mare
de iarb adugat grmezii pentru compostare duce n mod implicit la
un coninut n azot prea mare. Pentru a compensa, se pot aduga
materiale lemnoase - sunt srace n azot. Azotul n combinaie cu apa
din celulele ierburilor duce la o cretere mare a temperaturii grmezii
de compost, astfel c iarba trebuie adugat doar veted, ntr-un strat
subire sau amestecat cu alte materiale, ca de exemplu, frunzi, resturi
de la gardurile vii i pmnt. Frunziul face parte dintre cele mai
importante materiale de compost din gradin. Exist, totui, unele soiuri
de frunze, cele de castan, stejar, plop, mesteacn i salcm, care
putrezesc mai greu. Trebuie evitat adugarea buruienilor la grmada
de compost daca acestea sunt n perioada de germinaie. Se poate folosi
i gunoiul de la psrile de curte i iepurii de cas precum si paiele sau
rumeguul de la hamsteri sau alte animale de acest fel cu condiia ca
acestea sa fie bine amestecate cu restul materialelor din compost.
Deeuri mai puin potrivite pentru compostare sunt cojile fructelor
exotice, hrtia i cartonul. Fructele exotice conin multe substane
chimice pentru a putea fi proaspete mai mult vreme. Pentru a nu afecta
calitatea ntregului compost acestea trebuiesc depuse n cantiti foarte
mici. n privina cartonului, valoarea acestuia pentru compost este cu
att mai mare cu ct este mai gros i mai puin prelucrat, deoarece
pentru producerea lui nu au fost folosite prea multe materiale de adaos
care ar putea avea efecte negative asupra compostului. Totodat hrtia
si cartonul trebuiesc tiate sau nmuiate i apoi amestecate bine cu
restul materialelor din compost. Din cauza substanelor chimice
coninute de vopsele, nu se recomand pentru compostare hrtia tiparit
cu una sau mai multe culori.
Este strict interzis s se introduc n gramada de compost sticl,
orice fel de metal sau plastic precum i orice fel de hrtie cerat,
resturile de uleiuri i vopsele, praful din aspiratoare sau cenua de
lemn sau crbune.

5.4.Locul pentru compostare

Grmada de compost trebuie aezat ntr-un loc umbrit din
gradin pentru a se evita uscarea ei, iar n lipsa unui astfel de loc
compostul se poate amenaja sub o copertina sau ntr-o lad acoperit i
aerisit care s nu depeasc 1,5 m nlime i 2 m lime. Lungimea
depinde de locul care este la dispoziie i de cantitatea de deeuri
biodegradabile ce rezult din gospodrie. Pentru compostul n
gospogriile mai mici, se pot folosi couri sau lzi special amenajate din
plas de srma, cauciucuri de la automobile, couri de gunoi, lzi de
lemn sau cramida. Condiia ca acestea s aib un randament maxim
este ca dispozitivele s fie prevzute cu guri sau fante pe toate laturile
pentru ca aerul s poat
circula. Totodat este bine ca gramada sa fie nconjurat de gard viu,
fasole sau alte plante crtoare astfel nct grmada s fie ferit de
vnturi puternice. Trebuie avut n vedere un loc uor accesibil care s
poat fi ntreinut.

5.5.Metode de compostare
Se practica cel putin 5 metode de compostare:
A. compostarea pasiva n gramada deschisa;
B. compostarea pe platforma, n sire sau n gramezi folosind un
ncarcator pentru ntoarcere,amestec si mnuire ;
C. compostarea pe platforma folosind echipamente speciale de
remaniere a gramezii;
D. sisteme de gramezi statice aerate folosind conducte perforate;
E. sistem de compostare n container.
Primele trei metode se practica de obicei n aer liber, iar ultimele
doua n spatii nchise pentru a avea un mai bun control al umiditatii,
tratamentului si captarii mirosurilor.


A.Compostarea pasiva n gramada deschisa
Compostarea pasiva n gramada deschisa este pretabila pentru
fermele de dimensiuni mici sau moderate, cu un management mai redus.
Metoda implica formarea gramezii de materiale organice si lasarea ei
nederanjata pna cnd materialele sunt descompuse n produse
stabilizate. Aceste gramezi mici au avantajul miscarii naturale a aerului.
Datorita fermentarii active gramada se ncalzeste n interior, aerul cald
se ridica si se pierde la suprafata superioara a gramezii, fiind nlocuit
cu aerul rece ce patrunde pe la baza gramezii.si pe lateral,
mprospatnd astfel aerul n gramada. n functie de marimea gramezii
curentii de aer pot mprospata mai repede sau mai ncet aerul din
gramada activnd procesul de fermentatie. Pentru un schimb eficient de
aer mai ales n perioada de vara si daca se composteaza materiale ce
dagaja mai multa caldura cum este cazul gunoiului de la cabaline,
naltimea gramezii va fi de numai 0,9 1,2 m. Costul muncii si
echipamentului necesar pentru a forma si amesteca gramada constituie
cheltuielile operationale cele mai mari. ncarcatoarele din ferma si
masinile de mprastiat gunoi sunt de obicei cele folosite n ferma.
Compostarea pasiva sau nederanjata este de obicei folosita pentru
compostarea carcaselor animalelor din ferma.
Dezavantajul acestei metode consta n faptul ca gramada devine
de negospodarit fiind prea umeda,prea uscata, prea compactata, putnd
deveni repede anaeroba si foarte mirositoare.


B.Compostarea pe platforma, n sire sau
n gramezi folosind un ncarcator
pentru ntoarcere,amestec si mnuire ;

Compostarea pe platforma n siruri si gramezi este cea mai
comuna forma de compostare. Pentru un management activ al
procesului sirurile si gramezile sunt remaniate cu ajutorul unei masini
speciale ceea ce evita compactarea gramezii, mbunatateste schimbul de
aer, aduce la suprafata gramezii materialul din interior si introduce n
gramada materialul de la suprafata gramezii. n acest mod pot fi
distruse prin compostare semintele de buruieni, agentii patogeni si
larvele de muste, ele ajungnd n mijlocul gramezii unde temperatura
este foarte mare. ntorcnd si amestecnd din nou cu ocazia
remanierilor materialele supuse compostarii acestea se fragmenteaza n
particule mai mici si le creste suprafata activa biologica de contact.
Excesul de remanieri poate conduce la reducerea porozitatii gramezii
daca marimea particulelor devine prea mica. Marimea gramezii (a
sirului) este data de caracteristicile echipamentului ce realizeaza
remanierea gramezii. La noi n tara au detinut astfel de utillaje numai
unii cultivatori de ciuperci. Este timpul sa se importe astfel de
echipamente daca vrem sa avansam n acest domeniu. Modul nostru de
lucru, pe care l recomandam si acum este foarte greoi si se apropie mai
mult de prima varianta de compostare dect de aceasta, din lipsa de
echipamente specifice. Este de preferat ca platforma de compostare sa
fie nconjurata de un sant pentru colectarea scurgerilor. Lichidul
colectat poate fi folosit pentru umectarea gramezii l remaniere daca
acest lucru este necesar sau se poate aplica pe terenul agricol ca
fertilizant lichid.n cazul unor ntreprinderi mici si medii, ce
composteaza de la cteva sute la cteva mii de metri cubi, n lipsa
echipamentului specific de remaniere a gramezii se poate utiliza un
tractor cu cupa de ncarcare (tip fadroma) si benzi transportoare pentru
a se putea realiza amestecul. Masinile de distributie a gunoiului pot fi
utilizate si pentru distributia compostului. Un echipament pentru
remaniere poate amesteca ntre 400 si 4000 t pe ora. Chiar daca se
dispune de acest echipament pentru remaniere tot este necesar un
ncarcator tip fadroma pentru organizarea initiala a gramezii,pentru
ncarcarea compostului n masinile de transportat sau de mprastiat.

C.Compostarea pe platforma folosind echipamente
speciale de remaniere a gramezii;

Compostarea pe platforma folosind echipamente de remaniere
specializate se practica n unitatile mari producatoare de compost. Este
identica ca mod de organizare cu metoda B compostare pe platforma
n siruri si gramezi, dar este obligatorie prezente echipamentului special
de remaniere.

D.Sisteme de gramezi statice aerate folosind conducte
perforate;
Sistemul de gramada statica aerata cu conducte perforate se poate
dezvolta n spatii deschise sau nchise. n gramada sunt ncorporate
catre baza conducte perforate pentru aerare. Gazele fierbinti din
interiorul gramezii se ridica, iar aerul rece patrunde prin conducte n
interiorul gramezii. Se poate practica si aerarea fortata folosindu-se un
suflator de aer n conductele de la baza gramezii care face ca circulatia
aerului sa fie mai rapida. Sistemul de fortare a aerarii permite cresterea
gramezii si un control mai bun al procesului de compostare.
Aranjamentele de presiune negativa (n interiorul conductelor perforate)
permit exaustarea aerului direct prin filtre biologice daca mirosurile
devin o problema. Gramezile statice aerate au la baza aschii de lemn,
paie tocate ori alte materiale poroase. Materialul poros de la baza
ncorporeaza si conductele perforate pentru aerare. Selectarea si
amestecul initial al materiilor prime supuse compostarii sunt esentiale,
deoarece trebuie sa aibe o structura buna pentru a-si mentine
porozitatea pe ntrega perioada de compostare. Aceasta cerinta
generala este asigurata prin folosirea unui agent de mentinere a
densitatii, cum sunt paiele sau aschiile de lemn. naltimea initiala a
gramezii statice aerata este de 1,5-2,5 m. n iarna gramezile mai mari
ajuta la mentinerea caldurii . Un strat de compost finisat acopera
gramada de compost. Lungimea gramezii statice aerate este limitata de
distributia aerului prin conductele de aerare. Pentru gramezile statice
aerate amestecul materialelor depuse n gramada este esential deoarece
gramada se formeaza o singura data. Amestecarea gramezii se face cu
ajutorul unui ncarcator frontal de tip fadroma prin amestecare de
cteva ori ntr-o alta gramada si depunere apoi n gramada finala a
materialelor amestecate. Se recomanda ca amestecarea si formarea
gramezii sa se faca pe o suprafata betonata.

E.Sistem de compostare n container

Sistemul de compostare n (vas) container implica nchiderea
materialelor de compostare active ntr-un container, cladire, etc.
Sistemul n (vas) container are cel mai agresiv management si n
general cel cu investitia cea mai mare de capital, dar ofera cel mai bun
control al procesului de compostare. Cele mai multe metode n
container implica o varietate de sisteme de aerare fortata si tehnici de
ntoarcere mecanica conducnd la intensificarea procesului de
compostare. Unele sisteme de compostare n containere (un sac enorm)
include materialele de compostare fara ntoarcere.Sistemul de
compostare n containere mici care sunt instalate pentru folosirea timp
de circa un an sunt accesibile pentru compostare ntr-o varietate de
ferme ce genereaza materiale organice inclusive pasari moarte si gunoi
de grajd. Multe din aceste sisteme combina atributele platformei cu
echipament de ntoarcere si pe cele ale metodel pilei statice aerate.
Indiferent de metoda de compostare practicata, abilitatea gramezii
de compostare de a se ncalzi si a mentine o temperatura ridicata este
dependenta de 7 factori:
compozitia fizica si biologica a materialelor supuse compostarii;
accesibilitatea elementelor nutritive, inclusiv a carbonului pentru
microorganismele ce produc compostarea;
nivelul umiditatii n materialele supuse compostarii;
structura gramezii (marimea particulelor, textura si densitatea
aparenta);
rata de aerare n gramada ori n sira;
marimea gramezii de compostare, si
conditiile mediului ambiant (temperatura, vnt, umiditate)
Pentru realizarea unei statii de compostare este necesar sa avem n
vedere:
panta terenului sa fie ntre 2-4 %;
panta terenului sa fie catre bazinul de colectare a scurgerilor
lichide;
terenul sa fie pavat sub gramada de compostare;
sa se construiasca berme n jurul gramezii de compostare pentru a
controla scurgerile n afara perimetruluisau spre interiorul
perimetrului
sa exista suprafete plane pentru stocarea materiilor prime,
procesare, compostare, mutare,stocare, amestecare si
comercializare a produsului final
pastrarea echipamentelor ntr-o locatie convenabila pentru
procesul de compostare;
construirea peretilor de retinere pentru gramada de stocare;
dezvoltare unei perdele de protectie n jurul locului (gard din
scndura, plante, arbusti, arbori);
constructia unui gard si a unei porti de acces n statia de
compostare;
instalarea utilitatilor necesare n functie de metoda si procese (un
debit minim de 5 cm de apa ,stocare si instrumente de constructii,
oficii si laboratoare, soproane de protectie);
obtinerea permiselor necesare (acestea sunt obligatorii)
local, zonal, constructie, folosirea terenului;
statal: descarcarea apelor, compostare, transport , aer,
departamentul de sanatate.
Cele mai utilizate metode de compostare sunt: metoda irurilor de
stive (fig. 21), metoda stivei statice (fig. 22) i compostarea n vas nchis
(fig. 23). n prima metod, cunoscuta i ca metod cu agitaie, deeul de
compostat este agitat periodic pentru a se asigura accesul aerului,
pentru controlul temperaturii i amestecarea deeului. n a doua metod
(static), aerul este aspirat prin stiva statica i refulat prin alt stiv cu
deeu mrunit folosit drept filtru pentru reinerea mirosurilor. Stivele
n iruri sunt lungi, n form de trunchi de piramid cu nlimea de (2-
2,5) m i limea de (4,5-5,20) m la baz. Stivele sunt rscolite o dat
sau de dou ori pe sptmn pe perioada de compostare de
aproximativ 5-6 saptamani, pentru aerare i amestecare. nainte de
formarea stivelor, materialul organic este prepocesat. Compostarea n
iruri de stive necesit suprafee mari de teren. La compostarea n stive
statice, aerarea este realizat prin suflarea sau aspirarea aerului printr-
un sistem perforat i flexibil de evi de drenare.Sistemul stivelor statice
aerate const dintr-o reea de evi de aerare sau ventilare, peste care
este dispus fracia organic procesat a deeului solid municipal.
nlimea stivei este de 2-2,5 m i un strat de compost fin este asezat
deasupra stivei pentru a o izola termic i a mpiedica rspndirea
mirosurilor. Aerul este introdus pentru a oferi oxigenul necesar
conversiei biologice i pentru reglarea temperaturii n stiv. Folosind
senzori pentru temperatur i oxigen, sistemul poate funciona n
condiii optime pentru activitatea de compostare cu meninerea unei
temperaturi suficient de ridicate pentru a distruge germenii patogeni.
Compostarea nchis se desfoar ntr-un vas reactor nchis.
Biologia acestui proces este aceeai ca la procesul deschis.
Compostarea nchis permite un control mai bun al mediului
(temperatur, umiditate, aerare) n timpul compostrii. Sistemul de
compostare n vas are un timp de 14 zile pentru compostare i 20 de zile
pentru conservare, n timp ce sistemul deschis are un timp de minimum
21 de zile pentru compostare i 30 de zile pentru conservare. Sistemul
nchis necesit o suprafa de teren mai mic. Sistemele mecanice ale
vaselor de compostare sunt proiectate sa minimizeze rspndirea
mirosurilor i timpul de procesare prin controlul mediului din reactor.
Costurile de capital i de exploatare sunt mai mari.






Fig. 21. Compostarea n iruri de stive.







5.6.Prezentarea unei metode de compostare.
Materia prima pentru prepararea compostului.

Toate produsele reziduale n stare solida provenite din complexele
zootehnice si ferma pot fi utilizate ca materie prima pentru
compostare.Ele se vor composta mpreuna cu resturi vegetale
tocate, raportul dintre acestea fiind n functie de umiditatea produsului
rezidual.Fiecare tip de reziduu zootehnic are propriile caracteristici
fizice, chimice si biologice. Gunoiul de la bovine si cabaline, atunci
cnd este amestecat cu asternut are calitati bune pentru compostare.
Namolul de porc, care este foarte umed si de obicei neamestecat cu
asternut necesita amestecare cu paie sau alt material energetic. Gunoiul
de pasare necesita deasemenea sa fie amestecat cu material bogate n
carbon, de preferat cu continut mic de azot cum ar fi rumegusul si
paiele. n general,descompunerea rapida si temperaturile ridicate n
timpul compostarii produc produse libere de miros, usor de mnuit,
omogene si stabile biologic.
Materialul energetic.
Utilizarea unui material energetic n procesul de compostare are trei
scopuri principale:
reducerea umiditatii produsului rezidual zootehnic,
aerarea gramezii de compostare
realizarea unui raport C:N optim pentru fermentare.
Ca material energetic se pot folosi paie, coceni de porumb, vreji de
soia, fasole sau mazare,tulpini de floarea soarelui, etc. tocate la
dimensiuni de 2-5 cm astfel nct sa se poata amesteca ct mai bine cu
produsul rezidual, sa aiba suprafata de contact ct mai mare, sa aereze
bine gramada.Unele materiale pot necesita un proces de sortare ori de
macinare. n gramada de compostare trebuie sa intre toate resturile
organice din ferma, ce nu si gasesc utilizare n hrana animalelor.
Folosirea unor produse umede, furaje cu continut ridicat de azot, mere,
tescovina, si reziduuri de cartofi, poate cere aplicarea unui amendament
din cenusa de lemn, zgura macinata ori alte produse de amendare cu
var pentru a creste pH-ul initial al amestecului. Unele materiale ce
trebuie compostate care au un continut ridicat de carbonat de calciu ori
continut alcalin cum sunt unele asternuturi de la animale (taurine)
actioneaza ca tampon la nivele coborte de pH ale furajelor.Pentru
realizarea unei umiditati optime se determina umiditatea produsului
rezidual zootehnic si a materialului energetic. Se calculeaza un amestec
care sa dea umiditatea optima de 65 %(cu variatii de la 60 la 70 %).
Pentru obtinerea unui compost de calitate este necesar ca raportul
produs rezidual:material energetic sa fie de 3-9:1 la cantitatea bruta.
Obtinerea unui compost de calitate este dependenta de realizarea n
gramada de compostare a unui raport C:N optm (20-40:1) care sa
favorizeze nu numai pornirea si desfasurarea fermentatiei n asa fel
nct sa se obtina o descompunere rapida a amaterialelor supuse
compostarii, ci sa se realizaze si o sinteza de materii humice, care
constiotuie de fapt partea valoroasa a compostului.Un raport C:N mai
mare de 40:1 creeaza conditiile pierderii carbonului prin degajare de
CO2, iar la o valoare mai mica de 20 se produc pierderi de amoniac
prin volatilizare, lipsind carbonul necesar sintezei proteinei microbiene.

5.7.Procese de compostare. Tipuri de uzine de
compostare
Procedeele simple de compostare sunt cunoscute de foarte mult
timp. Dupa al II-lea razboi mondial in tarile Europei de Vest au fost
intreprinse multe cercetarii in domeniu. Au fost astfel elaborate multe
procedee de compostare aplicate in diverse tipuri de uzine in scopul
satisfaceri cerintelor locale, foarte variabile cu privire la neutralizarea
deseurilor menajere (in scopul protejarii sanatatii oamenilor si
protectiei mediului) si cu privire la obtinerea unor materiale utile pentru
agricultura.
Uzinele de compostare pot fi grupate in trei categorii principale:
Sistem de compostare deschis intregul proces de compostare
are loc pe teren deschis, in aer liber;
Sistem de compostare inchis intregul proces si toate operatiile
componente au loc in spatii inchise;
Sistem de compostare partial inchis o parte din proces (ex.
prematurizarea) cu o durata de timp limitata, are loc in spatii
inchise, in continuare compostarea facandu-se pe teren deschis, in
aer liber.
Sistemele de compostare deschise se pot clasifica in doua grupe:
cu sau fara tratarea prealabila a deseurilor.
In cazul sistemelor inchise, in timpul maturizarii materialele pot fi
in miscare continua, in micare periodica sau nu sunt miscate
5.7.1.Sistem deschis fara tratarea prealabila a
materiei

Procedeul Van Maanen
Gunoaiele transportate la uzina pe calea ferata sau cu
autocamioane, sunt descarcate si stivuite pe terenul de compostare in
halde prismatice de 6 m inaltime. Operatiile de descarcare si stivuire
sunt realizate cu ajutorul unor macarale greifer rotative.
Maturizarea in halde dureaza 6-8 luni, reziduurile de dimensiuni
mari (cutii metalice, de carton, lazi de lemn etc.) ramase in halda
permitand formarea de goluri in care se acumuleaza aerul necesar
descompunerii (halda nu se compacteaza).Materia maturizata este
ciuruita fara sfaramare, se separa materialele feroase cu separatoare
magnetice si corpurile dure cu separatoare balistice.Materialele ramase
dupa ciuruire sunt depozitate si utilizate la umplerea unor gropi (fractii
de dimensiuni mari, pietre, ceramica).Materia organica maturizata se
foloseste direct pe terenurile agricole.
Procedeul permite compostarea unei cantitatati mari de reziduuri
menajere cu mijloace tehnice reduse si investitii minime. Timpul de
maturizare este insa foarte lung, cantitatea de material rezidual este
mare iar calitatea compostului final lasa de dorit. Suprafata necesara
este mare si apar probleme de poluare a atmosferei, fiind necesar ca
amplasarea sa se faca la distanta mare fata de localitati.
5.7.2.Sistem deschis cu pregtirea materiei
Sistemul Baden-Baden
Gunoaiele colectate sunt descarcate din mijloacele de transport in
bazine de stocare construite din beton. De aici sunt incarcate cu o
macara greifer pe o banda rulanta si transportate intr-o cladire inchisa
unde sunt ciuruite. Fractiunea fina (< 40 mm) este transportata partial
la terenul de compostare realizat in aer liber, unde sunt folosite la
acoperirea haldelor prismatice realizate din materialul prelucrat in
cotinuare (fractiunea medie si grosiera). Cealalta parte din fractiunea
fina se amesteca cu fractiunile obtinute dupa indepartarea materialelor
mari necompostabile si obiectelor metalice feroase.
Din fractiunea > 40 mm se sorteaza manual reziduurile de
dimensiuni mari (textile, peturi, plastic, cutii etc.) iar fierul este extras
cu electromagneti si presat in baloturi.Materialele compostabile ramase
sunt amestecate cu namoluri fecalo-menajere fermentate si uscate si cu
fractiunea fina. Amestecul este transportat cu vehicule pe terenul de
compostare si depozitat in halde prismatice inalte de 3,5 m si late de 8
m. Maturizarea dureaza 8 luni fara intoarcerea materialului,
temperatura in halde ajungand la 65 75C. In partea inferioara a
haldelor, pe directie longitudinala, sunt montate o serie de conducte din
beton, perforate, in scopul aerisirii. Prin aceste conducte sunt preluate
gazele toxice rezultate in procesul de descompunere cu ajutorul unor
ventilatoare si evacuate intr-un cos de fum de 25 m inaltime.Dupa
maturizare materialele din terenul de compostare sunt macinte cu un
concasor cu ciocane si cernute. Ca urmare a timpului mare necesar
desfasurarii procesului de compostare, procedeul necesita o supafata
mare de teren. Distanta minima fata de localitati este de 1000 m.Prima
uzina de acest fel a fost realizata in Germania.


In figura 3.11 se prezinta schema tehnologica a procedeului
Baden-Baden, unde s-au notat: a) maluri de ape fecalo-menajere;
b) gunoi proaspat;c)materiale rezultate la sortarea manuala
(mari);d) fier;e) materii reziduuale (nefaramitate);f) compost maturizat;
1 buncar gunoaie; 2 - melc de alimentare; 3 - ciur; 4 - sortare
manuala; 5 - separare fier; 6 - presa balotat fier; 7 - amestecator; 8 -
rezervor maluri fecalo-menajere; 9 - uscator; 10 - compostare pe teren
liber in halde prismatice aerisite; 11 - instalatie de sfaramare-concasare
(mori cu ciocane); 12 - ciuruire posterioara.
PROCEDEUL BRNO

Se aplica intr-o uzina de compostare mare, care functioneaza pe
teren deschis cu maturizarea in halde prismatice inalte de 4-6 m si late
de 8-10 m, prelucrand mai multe tipuri de reziduuri (gunoaie menajere,
maluri de ape fecalo-menajere, maluri provenite din fabricile de zahar
si alcool). Gunoaiele sunt supuse in primul rand la sfaramare si
ciuruire.Malul lichid de ape fecalo-menajere este transportat in uzina
prin pompare de la o statie de tratare aflata la o distanta de circa 1,5
km. Amestecarea malurilor cu gunoiul se face prin imprastiere cu
ajutorul unei instalaii speciale iar materialul rezultat este amestecat cu
macarale greifer. Datorita faptului ca aerisirea pe parcursul maturizarii
este necorespunzatoare, procesele de descompunere sunt in majoritate
anaerobe ceea ce conduce la degajare de mirosuri neplacute, lucru care
impune amplasarea acestor tipuri de uzine la distante mari de zonele
locuite. O asemenea uzina a fost construita la 1,5 km de Brno, iar o alta
similara la 15 km de Praga unde sunt aduse de la instalatiile de ardere
din Praga numai gunoaiele cu granulatie fina separate anterior arderii
fractiilor grosiere. In acest caz nu mai este necesara sfaramarea.
Capacitatea de productie a uzinei este de 40.000 tone/an compost.
Procedeul DORR-OLI VER
Esenta procedeului este reprezentata de ciurul special de
sfaramare construit de Dorr (Olanda), cu ajutorul caruia, inainte de
maturizare, materia prima este ciuruita si sfaramata. In cadrul uzinei
gunoaiele sunt transportate cu doua benzi transportoare paralele si sunt
sfaramate in doua ciururi. Cantitatea de reziduuri ramase pentru
ciuruire (dupa separarea fractiilor de dimensiuni foarte mari si a
fierului) este mare, ca si suprafata de teren necesara. Tehnologia este
simpla dar implica multe operatii manuale. Costurile cu investitiile si
exploatarea sunt reduse.Ciururile speciale de sfaramare, datorita
calitatilor dovedite in procesul de lucru sunt folosite si in alte tipuri de
uzine ca instalatii de sfaramare.Pe parcursul maturizarii, ca urmare a
procesului de aerisire insuficient realizat se poate produce
descompunerea anaeroba, caz in care se intervine si se intoarce
materialul in halde sau se realizeaza orificii de aerisire prin
strapungere.



In figura 3.12 este reprezentata schema procedeului Dorr-Oliver,
schema in care s-au notat:a.gunoaiele proaspete;b.materii sortate
(eventual utilizabile);c.fier;d.rest de ciur;e.materii dure;f.compost
crud;g.compost maturat;
si cu: 1 - buncare primire;2 - banda sortare manuala;3 - separator
magnetic;4 - ciur de sfaramare;5 - buncar separare materiale dure;6 -
instalatie sfaramare cilindrica;7 - banda transportoare cu miscare de
rotatie;8 - halde prismatice de compost.
Procedeul Buhler.
La uzinele de acest tip,in locul ciururilor speciale de sfaramare
construite de firma Dorr, sunt utilizate concasoare cu ciocane de mare
capacitate. Acest procedeu prevede sfaramarea de doua ori,ceea ce
asigura o utilizare foarte buna a materiei prime.

5.7.3.Sistem de compostare inchisa

Procesul TECNI TALI A
Fiecare operatie (pregatirea materie prime, compostarea, arderea
materiilor reziduuale etc.) este efectuata in hale inchise.Toate operatiile
de manipulare a reziduurilor sunt realizate cu o macara greifer cu cupa
de 1 m
3
. Macaraua este montata pe o constructie metalica, deasupra
liniei tehnologice si comandata de un singur operator dintr-o cabina
inchisa ermetic cu aer conditionat.
Reziduurile aduse cu vehicule de transport sunt descarcate intr-un
siloz de stocare din beton armat, inchis cu o usa de intrare actionata
automat. Din silozul de stocare reziduurile sunt incarcate cu macaraua
greifer in instalatia de sfaramare. Urmeaza operatia de sortare in trei
fractii:
fina;
mijlocie;
grosiera;
cu ajutorul unui ciur cu tambur cilindric. Fractiunea fina este depozitata
pe pardoseala unei hale inchise, pe o inaltime de cativa metri si supusa
maturizarii timp de 7 zile, dupa care este valorificata drept compost
proaspat sub denumirea comerciala de NUTRISOL.
Fractiunea mijlocie este depozitata de asemenea in gramezii si
supusa maturizarii timp de 30-40 zile dupa care este readusa la
instalatia de sfaramare, procesul repetandu-se de mai multe ori.
Fractiune grosiera este sfaramata in doua instalatii de sfaramare
si uscata intr-un tambur rotativ, dupa care este arsa in cuptoare de
ardere.
Pentru uscare sunt folosite gazele de ardere. Dupa ardere, fierul
este extras cu electromagneti din zgura si cenusa si presat in baloturi de
cate 30 kg.
Avantajul procedeului consta in faptul ca toate operatiile se
desfasoara in spatii inchise, iar in procesul de maturizare materiile sunt
recirculate. Se asigura o amestecare si o aerisire foarte buna,
intensitatea descompunerii crescand. Tot procesul este realizat
mecanizat, cea mai mare parte din operatii fiind automatizate, numarul
personalului de exploatare fiind foarte mic.
Uzina poate fi amplasata intr-un spatiu relativ restrans, situat in
apropierea localitatilor.Cea mai mare uzina de acest tip din Italia este
construita langa orasul Lucca si prelucreaza gunoaiele produse de
100.000 locuitori. Intregul proces este realizat cu 4 muncitori.


In figura 3.13 s-au notat: 1 - buncar stocare; 2 - macara
deplasabila; 3 - greifer; 4 - cabina comanda; 5 - instalatie sfaramare
(amestecator); 6 - ciur rotativ; 7 - fractie mijlocie recirculata; 8 -
materii fine (Nutrisol); 9 - instalatie sfaramare; 10 - cazane de ardere;
11 comanda; 12 - instalatie sortare zgura; 13 - separator magnetic;
14 - instalatie sfaramare; 15 - presarea fierului; 16 - cenusa fina.



5.7.4.Sisteme partial inchise(statice)

Procedeul Brikollare(Caspari-Meyer)

Pe baza acestui procedeu gunoaiele sfaramate cu ajutorul
ciurului de sfaramare (Raspelel) sau in concasoare cu ciocane nu sunt
maturizate(compostate) in stare afanata de depozitare in aer liber,ci la
inceput sunt presate in forma de caramizi(brichete) cu un continut de
apa de ~50 %, dupa ce in prealabil au fost amestecate cu maluri de ape
fecalo-menajere deshidratate prin filtrare.Caramizile presate sunt
depozitate in soproane acoperite de inaltimi nu prea mari.
Brichetele, astfel depozitate timp de 10 zile,se mucegaiesc foarte
tare,trecand printr-un proces de descompunere anaeroba foarte intensa.
Temperatura in materie ajunge la peste 60 C, datorita carui fapt se
usuca foarte repede. Ca urmare aproximativ la doua saptamani,
procesele de descompunere se incetinesc, materia practic se conserva.
La aproximativ trei saptamani de la presare, materia depozitata este
desfacuta (continutul de umiditate scazand in acest timp la ~20 %). In
caz de necesitate, brichetele sunt sfaramate si depozitate in aer liber in
prisme cu inaltimea de 3 m. Prin umezire si dupa o depozitare de 3 luni
de zile se poate obtine un compost maturizat(fig.70).Cu acest procedeu
materia prima este tratata in spatii inchise si stabilizata prin
conservare,nu prin maturizare. Ca urmare a timpului scurt de
maturizare procedeul necesita o suprafata de teren reativ mica,fiind
avantajoasa si prelucrarea impreuna cu maluri de ape fecalo-menajere.
Pe alta parte insa multitudinea operatiilor conduce la cresterea
simtitoare a cheltuielilor de exploatare si intretinere.
Prima uzina de acest tip a fost realizata in anul 1965 in orasul
Schweinfurt(Germania). Uzina prelucreaza gunoaiele produse de
~120000 locuitori.
Schema tehnologica a procedeului Brikollare:a-gunoaie proaspete;b-
materii utile;c-fier;d-rest de ciur;e-materii straine dure;f-miluri;g-
compost;1-buncar de stocare;2-banda de sortare;3-separator
magnetic;4-presarea fierului;5-ciur de sfaramare;6-buncar de
separare;7-banda de transport;8-instalatii de ardere de capacitate
mica;9-bazin de decantare;10-lac de oxidare;11-filtru de vid;12-
amestecator;13-presarea brichetelor;14-stocarea materiei sfaramate.



Procedeul Prat-Sofraine.

Pe baza acestui procedeu,elaborate in franta,reziduurile brute
sunt compostate in celule de maturizare de dimensiuni mari(60-100 m)
amplasate in hale inchise.
Celulele concepute de firma Prat-Sofraine,constituie de fapt niste
cotete realizate din plasa de sarma,in care material prima este incarcata
prin partea superioara fara nici o tratare prealabila. Materia prima este
depozitata in aceste cotete tipm de 5 zile si masurata cu un termometru
temperatura de caracterizare a procesului de descompunere. Inaltimea
gunoaielor in aceste cellule este de 3 m. Celulele sunt astfel
dimensionate incat cantitatea de gunoaie zilnice sa incapa intr-o
singura celula sau eventual in mai multe. Circulatia aerului in celule
este asigurata cu hornuri cu zabrele metalice in forma de cosuri,iar la
anumite intervale de timp masa gunoaielor este strapunsa cu bare de
otel ascutit la varf. In scopul unei manipulari mai usoare,au fost
propuse si realizate si celule deplasabile pe roti (Firma Still-
Recklinghausen).Temperatura gunoaielor din celule atinge 65 C.
Produsele sunt valorificate fie pentru compost proaspat,fie sunt
depozitate in prisme de dimensiuni mari pentru compostare in
continuare,fara intoarcere(fig.71).
Schema tehnologica a procedeului Prat-Sofraine
1-buncar;2-instalatie de sfaramare cu ciocane;3-instalatie de saparare
a materiilor dure;4-separator magnetic;5-dozator de compost;6-dozator
de maluri;7-amestecator;8-bazin de stocare de apa;9-celule de
maturizare;10-hala pt stocarea celulelor;11-instalatie de golire a
celulelor;12-prizma de maturizare posterioara;13-instalatie de
sfaramare cu ciocane;14-ciur cu tambur rotativ.



Procedeul Biotanc-SGEA

Pe baza acestui procedeu material prima sfaramata in prealabil
este depusa in prisme inalte de 5 m in spatii inchise (biotanc) in forma
de cort,care se deplaseaza pe sine. In aceste spatii inchise(biotanc)
gunoaiele sunt prematurate timp de 2-3 saptamani.
Gunoaiele sunt introduse in cort prin partea superioara cu ajutorul
unei benzi rulante rotative. Stuturile amplasat elateral si dedesubtul
cortului asigura insuflarea de aer la gunoaiele proaspat incarcate.Dupa
prematurizare, biotancul este deplasat si fara a se desface sau a se
amesteca, gunoaiele sunt lasate pentru maturizare in continuare timp de
2-3 luni,in prisme. Prisma are forma de inel,iar biotancul ajunge inapoi
la punctul de plecare dupa ~ 8 luni.Pentru sfaramare se utilizeaza
instalatia de tip Gondard combinata cu separarea materiilor dure.
Caracteristica procedeului este ca dupa prematurizarea realizata in
biotancul deplasabil cu aerisire fortata, maturizarea este continuata in
aer liber fara miscarea materiei. Uzina necesita in general o suprafata
de teren relative mica. Cantitatea materiilor reziduuale este redusa.
Uzinele de acest tip sunt in functiune in cateva orase din
Franta(Calais, 65.000 locuitori,1958; Annecy, 80.000 locuitori,1963).

5.7.5.Sisteme partial inchise(tranzitorii)

Procedeul Thompson.
Materia prima pregatita este maturizata in celule suprapuse in
forma de turnuri,in care sunt amplasate una peste alta 5-6 celule.
Placile de fund ale celulelor sunt perforate, putand fi deschise prin
rabatare in jos. Gunoaiele sfaramate in prealabil sunt incarcate cu o
banda rulanta in celula superioara. Gunoaiele sunt stocate in fiecare
celula timp de o zi,dupa care prin deschiderea fundului acestora,vor
cadea succesiv in celula aflata dedesubt. Astfel gunoaiele miscate
miscate o data pe zi sunt stocate in turn aproximativ o saptamana,in
care timp va avea loc procesul de prematurare. Dupa acest interval sunt
depuse pentru compostare in continuare in soproane in aer liber.

Procedeul Carel-Fouche.

Conform acestui procedeu aerisirea naturala din turnul de
prematurare este intensificata prin insuflare de aer printr-un sistem de
conducte inglobate.In drumul lor de jos in sus, gunoaiele din turn se
amesteca si se aerisesc foarte bine. Dupa o perioada de 7 zile se obtine
un compost proaspat. Miscarea gunoaielor in turn este relative simpla si
sigura. Instalatii dupa sistem Thompson in Europa functioneaza numai
in Anglia(orasul Jersey, 60.000 locuitori,1957), in combinative cu ciurul
de sfaramare tip Dorr.
In Franta s-a raspandit sistemul Carel-Fouche ( Soisson,1964,Saint
Nazaire,1964;Mezieres,1964;Vermon,1964;Bourges,1967; Melun,1967).
In aceste uzine sunt utilizate concasoare cu ciocane tip Gondard, care
separa simultan si materiile straine.
Procedeul de biostabilizare Dano .

Principiul procedeului elaborate de firma daneza Dano consta in
maturizarea gunoaielor fara sfaramare intr-un cilindru de otel rotativ
de dimensiuni mari (diametrul ~3.5 m), montat cu o panta usoara,avand
viteza de rotatie relative mica si aerisit continuu fortat prin insuflare de
aer. In marea majoritate a cazurilor,gunoaiele sunt amestecate cu adaos
de maluri fecalo-menajere putrezite. Lungimea cilindrului este aleasa in
functie de capacitatea de prelucrare necesara. Lungimea cea mai mare
a cilindrului realizat pana in present este de 28 m. Cilindrul este montat
in general in aer liber,dar sunt si asemenea cilindri care sunt amplasati
in hale inchise(fig. 75). Gunoaiele nesfarmate sunt introduse in partea
de sus la capatul superior al cilindrului, cu un transportor cu jgeab de
alunecare. Timpul ciclului dureaza 3-5-7 zile, in care componentele din
gunoaie care se dezagreaza usor se descompun intr-m masura
oarecare(se stabilizeaza). In timpul rotirii cilindrului,gunoaiele se
amesteca, aparand si un efect de sfarmare oarecare. Aerul proaspat
pentru favorizarea descompunerii este produs de ventilatoare si introdus
in spatial interior al cilindrului rotativ prin sistemul de conducte
montate pe exteriorul acestuia. O aerisire corespunzatoare in interiorul
cilindrului este necesara numai in cazul incarcarii acestuia cu gunoaie
nesfarmate. Aerul saturat cu gaze si vapori rezultate din procesul de
descompunere este evacuate printr-un filtru de pamant. Scopul urmarit
este filtrarea mirosului urat degajat.Materia evacuata din cilindrul
rotativ este ciuruita,sfaramata cu concasoare cu ciocane,maturizata in
continuare in aer liber si depozitata in forme de prisma.
Acest tip de uzina necesita un teren relative mic,nu exista pericol de
degajare a mirosului urat si nici al inmultirii mustelor, si ca urmare
poate fi realizata chiar si in perimetrul localitatilor.
In urma macinarii si ciuruirii gunoaielor dupa prematurizare, gradul
de utilizare a materiei prime este foarte ridicat, respectiv cantitatea
materiilor reziduale este redusa. Datorita costului ridicat al cilindrului
de maturizare, cheltuielile de investitii sunt destul de ridicate.
Asemenea tipuri de uzine sunt realizate in present in toate partile
lumii,in peste 100 de orase, in forma de unitati mici,mari si mijlocii.
Principalele uzine mai mari, cunoscute in Europa sunt: Edinbourgh,
140.000 locuitori; Leicester, 300.000 locuitori; Roma, 600.000 locuitori.

Schema tehnologica a procedeului Thompson(Carel-Fouche)
1-buncar de stocare;2-instalatie de sfaramare cu ciocane;3-banda de
distributie;4-turn de maturizare;5-instalatie de aerisire;6-maturizare
posterioara;7-rezervor de dozare;8-ciuruire posterioara.




5.7.6.Sisteme partial inchise (dinamice)
Procedeul Triga.
In uzinele care aplica acest procedeu, materia prima pregatita in
prealabil(sfaramata) este supusa procesului de maturizare prin miscare
continua intr-un turn de maturizare de forma speciala (higienizator). In
acest turn de maturizare celulele sunt amplasate nu suprapuse,ci la
acelasi nivel una langa alta. Intregul spatiu al turnului este impartit cu
peretii verticali in 4 sectii.Gunoaiele sunt introduse in celule prin partea
lor superioara cu un elevator si evacuate cu transportoare elicoidale
montate pe fundul celulelor. Aceste transportoare elicoidale in marea
majoritate a cazurilor incarca gunoaiele tot intr-un elevator care le
transporta in celula urmatoare. Descompunerea este accelerate de
multe ori si prin insuflare de aer cald. La umplerea celulelor gunoaiele
sunt amestecate de fiecare data complet(fig.76).
Igienizatorul poate fi construit in loc de 4 sectii,in forma
hiperboloida,largita la partea inferioara (Versailles).

Schema tehnologica a procedeului Triga;
1-buncar de stocare;2-separator de banda magnetic;3-instalatie
de sfaramare cu ciocane;4-banda de transport;5-elevator;6-maturizator
cu 4 camere;7-evacuator cu melc;8-banda de transport;9-ciur
vibrator;10-separator magnetic.

Turul de maturizare Humboldt.

Acest procedeu este de asemenea o varianta a sistemului Triga.
Gunoaiele sfaramate si introduse in partea superioara a turnului sunt
transportate la o placa actionata in miscare de un surub fara
sfarsit,montata in partea de jos a turnului. In turn sunt inglobate
conducte de aerisire, care patrund in partea inferioara a acestuia. Din
experientele de pana acum rezulta ca este mai bine daca gunoaiele sunt
sfaramate grosier,deoarece li se asigura deja o serie corespunzatoare.
Aerisirea ar fi fost favorizata si mai mult daca materiile dure ar fi fost
eliminate inainte de maturizare.Descompunerea reziduurilor aflate in
continua miscare in turnul de maturizare nu este satisfacatoare,intrucat
materiile prime fiind depuse pe o inaltime de 10 m,se naste o presiune
mare si apare fenomenul de autocompactare,datorita carui fapt aerul se
propaga numai in anumite canale de aerisire.
Uzine cu sistem Triga functioneaza in Franta in doua
orase(Plaisil,Dinard), iar din anul 1967 si in Versailles, si prelucreaza
gunoaiele produse dupa 200.000 locuitori.
In orasul Landau(Germania,220.000 locuitori) functioneaza din anul
1967 o uzina de sistem similar sub denumirea de procedeu Herbold-
Diefenbacher. Acest procedeu se deosebeste de sistemul Triga prin
faptul ca turnurile de maturizare au o sectiune trapezoidala.
La acest procedeu, inainte de maturizare, in afara sfaramarii se face
si o ciuruire in doua trepte. Reziduurile sunt sfaramate grosier, dupa
care se face o noua ciuruire si sfaramare. Dupa cea de a doua
ciuruire,fractiunea mijlocie a reziduurilor este recirculata,iar restul de
materii brute sunt arse.
La materia finala,sfaramata, se amesteca si maluri de ape fecalo-
menajere. In acest system nu se practica ciuruirea posterioara. Pentru
asigurarea unei ventilatii mai bune, in turnuri se introduce aer
preincalzit cu un ventilator.
Procedeul Thomas(Multibacto).

Principiul acestui procedeu se bazeaza pe faptul ca reziduurile
depuse in turnul de maturizare sunt miscate si aerisite in continuu cu
niste brate rotative montate pe axul median al turnului. Prin procedeul
sau, Thomas a propus ca pentru accelerarea procesului de
descompunere materiile prime incarcate in celulele de maturizare sa fie
altoite cu anumite bacteria speciale. Datorita acestei
propuneri,procedeul se numeste Multibacto.
In turnul de maturizare,construit de firma italiana Fertilia, se foloseste
de asemenea substante de altoire. Aceasta instalatie este cunoscuta sub
denumirea de procedeu Fertilia-Thomas.
Analizele ulterioare au demonstrate ca descompunerea se petrece
destul de rapid si fara adios de bacteria, daca materiile prime au o
compozitie corespunzatoare si sunt in continua miscare si aerisire(fig.
77).

a-fier; b-sticla,cauciuc; c-materiale plastice; d-materii straine dure; e-
piatra; 1-buncar de sortare; 2-separator magnetic; 3-banda de sortare;
4 ciur de sfaramare; 5-separator de materii dure; 6-bazin de stocare de
ape uzate cu amestecator; 7-turn de maturizare; 8-ciuruire posterioara.

Turnul de maturizare Thomas reprezinta o constructive etajata cu
diametrul de 5,5-7 m. Numarul etajelor este 7-10. Pe un ax,montat in
centrul turnului se fixeaza la fiecare etaj 4 brate rotative,care misca si
amesteca continuu materiile prime de pe pardoseala etajelor. Paletii
montati pe brate au forma de plug si prin pozitionarea lor
corespunzatoare,materiile prime sunt miscate la fiecare etaj, alternativ
din exterior spre interior si invers. Prin orificiile existente in
pardoseala,la fiecare etaj,materiile prime cad din etajul superior in cel
imediat inferior. Materiile prime incarcate la etajul cel mai
superior,aflandu-se in continua miscare si amestecare ajung la nivelul
cel mai jos in 24 h. Pentru aducerea aerului proaspat,respective pentru
evacuarea gazelor degajate,la peretele lateral al turnului sunt racordate
doua sisteme de conducte. Aerul proaspat este asigurat fie prin tiraj
natural,fie fortat cu ventilatoare.
Avantajul procedeului consta in faptul ca miscarea si amestecare
continua a materiilor prime incarcate,cat si sistemul de aerisire
inglobat,asigura descompunerea intensive si rapida a reziduurilor. Din
aceste turnuri de maturizare se poate obtine un compost proaspat dupa
24h.
Executia inchisa si etajata a intregului system favorizeaza amplasarea
uzinei pe un teren relative mic,fiind mai usor realizabila. In aceste
tipuri de turnuri este admisa folosirea numai a reziduurilor fine,intrucat
cele fibroase lungi,prin infundarea orificiilor sau infasurarea pe bratele
rotative pot provoca derajamente in functionare, respectiv vor mari
foarte mult forta necesara rotirii bratelor.
Dezavantajul cel mai important al acestui procedeu il constituie
tocmai deranjamentele enuntate.
Instalatii de acest tip cunoscute in Europa sunt in Italia (Verona,
100.000 locuitori, construita de firma Fertilia in anul 1967), in Elvetia
(Turgi, 60.000 locuitori,1961, construita de firma Wartmann) si in
Grecia (Saloniki, 250.000 locuitori,1966).
6.Probleme de proiectare privind evacuarea,valorificarea si
neutralizarea deseurilor organice.

Proiectarea pornete n general de la anchetarea i examinarea
(diagnosticarea) atent i analitic a situaiei, ct i de la determinarea
modificrilor i tendinelor (prognozarea) care pot aprea n perioada
pentru care se proiecteaz.
Dintre condiiile locale concrete trebuie analizate cu mare atenie
situaia apelor freatice, inundaiile posibile, alimentarea cu ap
potabil,izvoarele de ape de tratament balneologic, evacuarea apelor
uzate, gradul de poluare a atmosferei, a locurilor de agrement i
odihn, a terenurilor protejate, avnd la baz date statistice de la
diferite organe i servicii meteorologice, hidrologice, sanitare, agricole,
transport,construcii etc.
Trebuie studiate separat cu mare atenie posibilitile de
valorificare a reziduurilor, cerinele din acest domeniu (valorificarea
compostului, a cldurii obinute n cazul arderii reziduurilor,
posibilitile de valorificare a unor sortimente de reziduuri, rezultate pe
parcursul tratrii ca materie prim secundar etc.).
Trebuie determinate relaiile cantitative i calitative ale
reziduurilor menajere. Trebuie analizate toate celelalte reziduuri de alt
provenien (industrial, agricol, de construcii, stradale, de la spitale
etc.) ce pot aprea pe teritoriul pentru care se proiecteaz, posibilitile
de tratare i neutralizare ale acestora n comun cu reziduurile menajere
(balana de reziduuri). Trebuie determinate tendinele modificrilor
previzibile pentru perioada de proiectare.
Se analizeaz n detaliu suprafeele cuprinse n evacuarea
organizat, metodele actuale ale evacurii reziduurilor, gradul de
tratare i de pregtire al ntreprinderilor i unitilor existente n acest
domeniu.
Se stabilesc zonele de colectare, locurile de amplasare a
platformelor de precolectare a deeurilor menajere, dimensionarea i
amplasarea rampelor de depozitare controlat. Pe baza sistemului de
colectare i de transport trebuie de determinat necesarul de recipieni,
numrul mijloacelor de transport i a personalului muncitor.
Dup analizarea atenta a condiiilor locale concrete trebuie fcute
propuneri pentru depozitarea definitiv (neutralizarea) a
reziduurilor,prezentnd compararea alternativelor, lund n
consideraie costurile i indicatorii ecologici.Operaiile de colectare i
evacuare a reziduurilor menajere se realizeaz de ctre serviciile de
salubrizare subordonate primriilor.
Schema de salubrizare depinde de gradul de amenajare a centrului
populat. Exist mai multe sisteme de evacuare a reziduurilor din
centrele populate: evacuarea flotabil prin reeaua de canalizare
(fig.1); evacuarea prin canale pneumatice, unde prin cureni de aer sau
vacuum parial reziduurile sunt conduse intr-un siloz (fig.2); evacuarea
cu transportul auto special al reziduurilor menajere n pubele sau
containere si evacuarea mixt.

6.1.Calculul acumulrii medii anuale a reziduurilor

La calcularea necesitaii pentru transportul auto special, terenului
pentru rampa de depozitare a reziduurilor solide, la determinarea
volumului de mijloace pentru efectuarea salubrizrii se folosesc normele
medii de acumulare a reziduurilor, adic cantitatea medie anual de
reziduuri comunale ce se acumuleaz in centrul populat la un locuitor.
Norma medie de acumulare a reziduurilor solide n Republica
Moldova constituie 350 kg/an/locuitor sau 1m/an/locuitor.
Pentru determinarea cantitilor de reziduuri menajere se folosesc
urmtoarele metode:
metoda indicelui mediu de producere a reziduurilor menajere pe
cap de locuitor care rezult din determinarea cantitilor de
reziduuri menajere produse de ctre un locuitor pe zi, din diferite
zone caracteristice ale localitilor;
metoda gravimetric directa care are la baza determinarea zilnica
de reziduuri menajere produse si a componentelor acestora.
In cadrul primei metode, folosind indicele mediu, cantitatea de
reziduuri menajere se determina dup formula:
Qzi =NIm 0,001 [t/zi],unde:
Qzi cantitatea medie zilnic de reziduuri menajere (t/zi):
Im indicele mediu de producere a reziduurilor menajere
(kg/loc./zi);
N numrul de locuitori;
O imagine clar despre cantitatea anual a reziduurilor menajere ct
i despre modificrile periodice, n funcie de zonele de colectare, se
poate obine numai acolo unde la locurile de descrcare a vehiculelor
sunt instalate cntare de vehicule i se nregistreaz zilnic cantitatea
deeurilor descrcate .
Exist de asemenea i procedeul de cntrire numai a unor
transporturi alese cu frecvene corespunztoare unor anotimpuri si
provenite din diferite locuri. n asemenea cazuri este determinat
cantitatea deeurilor colectate de pe ntreaga suprafa a localitii timp
de cel puin o sptmn, din fiecare lun, adic anual se cntrete
cantitatea reziduurilor menajere pe 12 sptmni. Prin nmulirea
cantitilor acumulate pe cele 12 sptmni cu 4,33 se obine cantitatea
medie anual a reziduurilor (Ma), adic:
12
Ma= Ms 4,33 [t/an],unde:
Ms cantitatea sptmnal a reziduurilor menajere.
Acumularea medie anual a reziduurilor solide (Ma) poate fi
determinat i prin aplicarea formulei.
Ma = A + B + C + D ,
unde : A acumularea medie anuala a reziduurilor menajere;
B acumularea anual a reziduurilor la instituiile
obteti;
C volumul anual al gunoiului de pe strzi;
D masa medie anual a reziduurilor de la ntreprinderile
industriale.
Fiecare element din aceast formul, la rndul su, poate fi
calculate folosind formula corespunztoare.
Mrimea A se calculeaz prin formula:
A = a1 n1 + a2 n2 ++an nn,

unde: a1,a2,...an normele de acumulare a reziduurilor comunale n
blocurile locative cu diferit grad de salubritate;
n1,n2nn numrul de populaie locuitoare n case cu grad
diferit de salubritate.
B = b1n1 + b2n2 ++ bnnn ,
unde: b1, b2 bn norme de acumulare a reziduurilor solide la
fiecare instituie obteasc , de comer, cultural-social;
n1, n2 nn numrul unitilor de ntreprinderi.
C = c1s1 + c2s2 ++ cnsn,
unde : c1,c2cn normele de acumulare a gunoiului de pe strzile
cu diferit grad de salubritate;
s1,s2sn aria nveliurilor corespunztoare.
Cantitatea reziduurilor de la ntreprinderile industriale se
calculeaz prin aproximaie, considernd c anual unui om i revine
0,5-1kg din ele plus reziduurile de producie formate la ntreprindere .


6.2.Determinarea numrului necesar de autogunoiere


Una din operaiile, poate cea mai important din activitatea de
colectare a reziduurilor menajere, o reprezint transportarea acestora
de la platformele de precolectare la rampele de neutralizare sau la
instalaiile de tratare i valorificare a materialelor refolosibile pe care
le conin.
Pentru transportul reziduurilor menajere s-au folosit i se mai
folosesc nc, ntr-o gam foarte larg, vehicule i autovehicule,
ncepnd de la crue cu cai i pn la autogunoiere compactoare de
mare capacitate (fig.6).

Figura 6. Autogunoier compactoare tip BOBR 16-2

Numrul de autovehicule necesare pentru transportarea
reziduurilor menajere se determin folosind relaia:

buc
n care:
N numrul de autovehicule, buci;
Q cantitatea de reziduuri menajere ce trebuie transportat,
m;
p productivitatea autovehiculului, m/h;
c coeficientul de utilizare a parcului = 0,8;
8 numrul de ore ntr-un schimb.
Productivitatea (P) a autovehiculului se determina astfel:

unde:
G este capacitatea de ncrcare a autovehiculului,
T durata unui parcurs n ore,

n care:
Gu ncrctura utila a autovehiculului;
greutatea specific a reziduurilor menajere n
t/m.
Durata unui parcurs n ore (T) are relaia:
T = tplin + tgol + tpp + tinc. + tdesc.,
n care :

este durata parcursului de la ultimul punct de

precolectare pn la locul de descrcare (rampa de
neutralizare a instalaiei de tratare etc.) n ore;

durata parcursului de la locul de descrcare

pn la primul punct de colectare n ore;
d distana de transport de la ultimul punct de
precolectare pn la
locul de descrcare, km;
d distana de transport de la locul de descrcare
pn la primul
punct de precolectare, km ;
vm viteza medie de deplasare a autovehiculului
ncrcat, km/h;
vm viteza medie de deplasare a vehiculului gol,
km/h;

timpul pentru parcurgerea distanelor ntre

punctele de
precolectare, ore;
d" distana parcurs intre punctele de precolectare,
km;
v"m viteza medie de deplasare ntre punctele de
precolectare, km/h
(8-10 km/h).
Frecvena ridicrii (evacurii) reziduurilor
menajere variaz, de
obicei, de la o data la trei ori pe sptmna n
dependen de aglomeraia cartierului i de sezon .
Felul materialului poate varia i el. Serviciul de
colectare poate s includ ridicarea separat a
frunzelor, crengilor, a unor obiecte de uz casnic
reutilizabile (metale, hrtie, sticle, resturi
alimentare) pentru a fi predate separat centrelor de
colectare.


6.3Determinarea numrului necesar de pubele sau
containere

Ca recipieni pentru precolectarea reziduurilor menajere se
folosesc pubelele (fig.3) cu capacitatea de 0.1 1/m si containere (fig.4)
cu capacitatea 0,4 m, 0,8 m . a., confecionate din tabla zincat
pentru a se evita coroziunea i distrugerea permanent.Pentru ridicarea
i descrcarea containerelor i chiar a pubelelor sunt prevzute pe
autogunoiere dispozitive adecvate.

Figura 4. Container de 1100 l. capacitate.





Numrul necesar de pubele sau containere pentru centrul populat
sau o parte a lui se calculeaz folosind relaia:

unde:


n este numrul pubelelor sau containerelor necesare ;
N nr. populaiei aferent tubului de precolectare sau
platformei de precolectare (fig.5) situate n afara blocului
locativ;
2 l/om,zi - cantitatea de reziduuri produs de fiecare locatar;
Z intervalul maxim intre dou colectri n zile;
V volumul pubelei sau containerului n l ;
C coeficientul de umplere a pubelei sau containerului.


Numrul de pubele sau containere poate fi
determinat si cu relaia:

unde:


Z intervalul maxim intre dou colectri n zile;
V volumul pubelei sau containerului n l ;
C coeficientul de umplere a pubelei sau
containerului.
Mn acumularea medie nictemeral (timp de 24 ore) a
deeurilor n urbe, sector, cartier;
K - coeficientul iregularitii de acumulare a
deeurilor (1,25).


Platforme de precolectare a deeurilor: a) tip
simplu cu
perei din plci de beton, marcat cu spaii verzi; b)
tip construit din
beton, nchis cu ui (eventual cu acoperi de
protecie).

7.DOMENI I DE FOLOSI RE A COMPOSTULUI N
AGRICULTUR

n ultima perioad s-au efectuat o serie de studii i cercetri n
diverse ari privind posibilitile de folosire a composturilor din
reziduuri solide i a composturilor combinate, din reziduuri solide i
nmoluri provenite din staii de epurare a apelor uzate, n agricultur,
pomicultur, viticultur i silvicultur.
n agricultur, cercetrile s-au extins att asupra culturii cerealelor,
ct i a legumelor; doze de compost de 30-50 t/ha i an, mprtiate pe
cmp, au condus la o mbuntire substanial a structurii solurilor i la
creteri ale recoltelor, realizate difereniat, n funcie de condiiile locale,
sol, clim, relief, calitate compost, plante cultivate.
n pomicultur, cercetri efectuate au pus n eviden mbuntiri
eseniale asupra creterii diferiilor pomi; astfel, doze de 100 t/ha de
compost combinat din reziduuri solide i nmoluri din staiile de
epurare, aplicate solurilor mocirloase i nisipoase au condus la sporuri
de 13-75 kg fructe pe arbore, dup un interval de trei ani, n comparaie
cu cei plantai pe parcele tratate cu ngrminte minerale. n perioadele
secetoase, arborii tratai cu compost prezint frunze mai bogate dect cei
netratai, iar acestea cad mai trziu.
n viticultur, compostul poate nlocui ngrmntul organic, cu
condiia de a avea un coninut bogat n materii organice, de a fi inofensiv
din punct de vedere igienic i lipsit de materii toxice.
Compostul este deosebit de preios pentru viticultur, deoarece pe
lng coninutul lui ridicat n substane nutritive introduce n sol
substan organic humic i mbuntete proprietile fizice ale
solului. Compostul reduce pericolul de eroziune n viile plantate pe
terenuri n pant, mbuntete condiiile de lucru pe aceste terenuri,
precum i structura solului i coninutul n ap al acestora.
n silvicultur, dat fiind consecinele favorabile ale administrrii
compostului, privind drenarea i aerarea solului precum i mbuntirea
schimburilor de substane nutritive i creterea temperaturii, compostul
este folosit cu rezultate bune; sunt de remarcat n special avantajele pe
care le aduce acesta, n pepinierele silvice i pe terenurile rempdurite,
care necesit continuu cantiti de substane nutritive.
Compostul poate fi folosit i n redarea n circuitul agricol a
importante suprafee de teren situate n perimetrele de exploatare
miniere.

8.Concluzii

Compostul obinut prin tratarea biologic a reziduurilor urbane este
considerat ca echivalentul unui ngrmnt organic humificat,
completnd aciunea ngrmintelor chimice, care, dei furnizeaz
substanele nutritive necesare dezvoltrii plantelor, nu pot aciona pentru
conservarea n sol a coninutului de humus, element indispensabil, fr
de care administrarea substanelor nutritive este ineficace.
Efectele produse de compost asupra solului n care este administrat
sunt destul de complexe i au fost prezentate n general la nceputul
acestei lucrri. Astfel, prin aceast administrare se obine:
mbuntirea consistenei glomerulare a solului prin
creterea volumului porilor, rezultnd o mbuntire a
schimburilor de lichide i gaze, ntre sol, plante i mediul
nconjurtor.
Creterea capacitii de reinere a apei n sol, care
contracteaz tendina de uscare a acestuia, n perioadele de
secet, efect datorat elementelor din humus, prin proprietile
lor higroscopice.
Acionarea prelungit a elementelor nutritive pentru plante;
datorit schimbarilor ionice n amestecul de sol i compost
humus, se produce o eliberare lent i de durat a elementelor
nutritive pentru plant.
Prevenirea erodrii solurilor, datorit aciunii humusului care
favorizeaz o structur glomerular a acestora.
mbuntirea procesului de dezvoltare a plantelor, datorit
aportului n elemente nutritive cu aciune prelungita care
produc ngrarea solurilor i activarea faunei i florei
microbiene a solului, prin formarea de compui organici
asimilabili de plante i oprirea formrii de parazii n soluri.




Bibliografie

Evacuarea si valorificarea reziduurilor menajere,Gyula Feher-
Editura Tehnica 1982;

Tratarea i valorificarea reziduurilor, V. Chiriac- Editura
Agrosilvic, Bucureti, 1968;

Bularda Gh., Bularda D., Catrinescu T. Reziduuri menajere,
stradale i industriale. Bucureti. Editura Tehnica: 1992.

Friptuleac Gh. Alexa L., Bblu V. Ingineria mediului.
Chiinu. Editura tiina: 1998.

Punescu I., Atudorei A. Gestionarea deeurilor urbane.
Bucureti. Editura Tehnica: 2002

I ANCULESCU, Dan Solid Waste Engineering. Bucureti: Editura
Matrix,Rom, 2002


IVNOIU, M. - SANDU, V. Dezvoltare durabil. Braov:
Editura Transilvania, 2005