PROIECT
Coordonator: Elev:
Prof. Tulbă-Lecu Adelina Dragomir Madalina
1
Anul 2013
TEMA PROIECTULUI :
2
Cuprins
3
I. ARGUMENT
4
Una din cele mai bune retete de prajituri inventate vreodata
5
II. GENERALITĂŢI
Preparatele de patisere sunt produse ce au la baza aluaturi modelate ca atare sau in asociere
cu alte componente (umpluturi, creme, adaosuri diferite), care le ridica valoarea alimentara.
Aluatul este o masa compacta, densa sau mai putin densa, in componenta careia intra o
mare cantitate de faina şi un lichid. Prin hidratarea fainii, respectiv a substantelor proteice
generatoare de gluten (gliadina si gluteina) si a amidonului, se creeaza posibilitatea de
incorporare si a altor ingrediente care ridica valoarea nutritiva a aluatului.
In componenta preparatelor de patiserie, aluatul contribuie la:
- sporirea valorii nutritive si energetice a componentelor de baza, ceea ce se
realizeaza prin:
a) degradarea amidonului si a proteinelor pana la forme usor asimilabile;
b)crearea masei in care se includ, in diferite variante, alte ingredinte ce intregesc valoarea
alimentara şi gustativa;
c) formarea, dupa coacere, aunei mase usor friabile sau poroase, care mareşte suprafata de
actiune a salivei si a sucurilor digestive, imbunatatind randamentul asimilarii de catre
organism!,
— crearea unor insuşiri senzoriale ale preparatelor, reprezentate prin miros, gust, aroma,
forma, culoare, aspect etc., care se manifesta in secfiune sau la exteriorul preparatului, cu
influente deosebite asupra procesului digestiv;
- obtinerea energiei de porozare (afanare), ca urmare a actiunii componente
lor biochimice sau a substantelor chimice adaugate.
Pentru realizarea acestor obiective, pe baza acelorasi materii prime asociate in proportii
diferite, in functie de retete, se aplica tehnologii diferite care determina natura aluatului. Ca atare,
in functie de tehnologia si materiile prime folosite, aluaturile se clasifica in tinurile mentionate
in schema 1.
6
Materiile prime folosite in componenta aluaturilor (faina, lapte, oua, zahar, grasimi) sau
cele asociate cu acestea (umpluturi) imprima preparatelor gustul dulce sau sarat, ceea ce le
determina locul in meniu: ca desert sau gustare. Continutul mare de faina, cu componenja sa
de baza - amidonul, alaturi de grasimi, confera preparatelor o digestibilitate mai lenta, ceea
ce permite utili-zarea mai eficienta (pe masura necesitatii organismului) a marii cantitati de
energie furnizate.
7
III. SCHEMA TEHNOLOGICĂ
8
IV. PROCES TEHNOLOGIC
IV.1 Pregătirea materiilor prime
1 — Pregatirea fainii
9
Unitatile de morarit fabrics in prezent urmatoarele tipuri de faina :
2 — Pregatirea apei
4 — Prepararea grasimilor
10
5 — Prepararea ouălelor
11
IV.2. TEHNOLOGIA PREPARATELOR DIN FOIETAJ
FOIETAJUI (ALUATUL FRANTUZESC)
Foietajul (aluatul frantuzesc) este aluatul in compozitia caruia sunt cuprinse un numar
redus de componente: faina si grasimea semisolida (unt, margarina, plantol sau in amestec). Este
nedospit si se obtine printr-o tehnologie specială
Prin aceasta tehnologie se urmareste ca, dupa coacere, aluatul sa se desprinda in mai multe
foi suprapuse.
- Fragezimea acestui aluat trebuie sa fie mare si se realizeaza daca se respecta fazele de
obtinere si calitatea alimentelor.
-Afanarea aluatului se realizeaza sub presiunea vaporilor de apa ce se formeaza in
timpul coacerii prin evaporarea apei incoiporate in procesul de framantare.
Amidonul din faina, combinat cu lipidele din grasimi, imprima aluatului, pe langa
fragezimea deosebita, si o valoare energetica ridicata. Furnizand numai energie, foietajul
necesita combinarea cu alimente sau semipreparate bogate in proteine, vitamine si saruri
minerale (fructe proaspete, crema de lapte etc.), pentru a putea asigura organismului
substantele nutritive necesare.
Faina utilizata trebuie sa aiba un grad de extractie de 30% si un continut de gluten umed
intre 24-32%, sa fie bine legat, elastic, deschis la culoare.
Proprietatile fizico-chimice ale fainii (culoarea, mirosul, gustul, finetea, umiditatea,
aciditatea) influenfeaza in mod direct insusirile ei tehnologice.
Grasimea este utilizata in aceeasi proportie cu faina. Trebuie sa aiba un continut normal
de umiditate. In caz contrar, se va indeparta excesul de apa prin malaxare sau presare pentru
cantitati mici. Grasimea nu trebuie sa aiba miros si gust strain sau ranced, inainte de utilizare
untul se modeleaza cu ajutorul fainii in forma de paralelipiped.
Sarea adaugata in aluat determina:
a)imbunatatirea gustului;
b) fixarea culorii, in cazul in care se foloseste si galbenusul de ou;
c)marirea puterii de absorbtie a glutenului;
d) influentarea elasticitatii aluatului.
12
Apa are un rol deosebit in componenta foietajului:
a)asigura fonnarea aluatului prin procesul de hidratare a fainii si, in special,
a proteinelor;
b) favorizeaza procesul de afanare si desprindere in foi.
Se utilizeaza apa cu o temperatura de 18 ... 20°C. Cantitatea de apa adaugata este
conditionata de:
- calitatea fainii — cu cat faina este d<5 calitate mai buna, cu un grad crescut
de maturare si umiditate redusa, cu atat va necesita mai multa apa si cu cat cantitatea
de apa este mai mare, cu atat mai bine se va face desprinderea aluatului in foi;
- durata procesului de preparare - in cazul foietajului pregatit de pe o zi pe
alta se prepara un aluat de consistenta tare, fiind necesara mentinerea elasticitafii
aluatului pentru o perioada mai lunga de timp, pastrand, astfel, forma si aspectul
final al preparatului (deci utilizarea unei cantitati reduse de apa). Daca prepararea
foietajului si utilizarea lui se fac intr-un timp scurt, aluatul va necesita o cantitate
mai mare de apa, pentru a obtine o consistenta mai moale. In acest caz, aluatul
devine elastic mai repede si poate fi prelucrat, dar aspectul comercial al produselor
finite nu este eel dorit (aspect turtit).
Obtinerea foietajului. Se face conform schemei 6.
Dupa prepararea aluatului urmeaza divizarea in bucati de maximum 1 kg, pentru a usura
procesul de turare. Aluatul divizat se modeleaza in forma rotunda, prin framantare manuala.
Crestarea. Fiecare bucata de aluat se cresteaza la suprafata cu ajutorul cutitului (in
forma de X). Se acopera cu un tifon umed (pentra a nu prinde crusta) si se lasa in repaus
(odihnirea), pentru a-si recapata elasticitatea necesara procesului de prelucrare ce urmeaza.
Repausul dureaza 20-30 min. (cand cedeaza cu usurinta la intindere). Sub actiunea enzimelor
din faina, glutenul devine elastic.
Adaugarea grasimii. Aluatul se intinde in forma de romb, lasandu-i mijlocul mai gros.
Deasupra se asaza grasimea, care are aceeasi consistenta cu aluatul.
Impachetarea. Colturile de romb din aluat se pliaza din sensuri opuse, acoperind
grasimea, fara a se lasa portiuni neacoperite.
Turarea. Aluatul format din coca si grasime se preseaza usor cu merdeneaua, pentru
repartizarea grasimii in strat uniform in interiorul aluatului, timp in care se si subtiaza. Se
intinde apoi cu merdeneaua sau se introduce in ,,laminor" pana se asigura grosimea de 1 cm.
Foaia obtinuta se perie bine cu barfesul la suprafata, indepartand surplusul de faina folosit la
intindere si apoi se impatureste in patru (efectuand, astfel, prima turare). Se lasa la rece
13
minimum 30 min, la temperatura de 0...4°C, dupa care se repeta operatia de intindere si
impaturire in patru inca de 3 ori, la intervale de 30 min, asa meat fiecare bucata de aluat sa fie
intinsa de 4 ori si impaturita de fiecare data in patru.
Portionarea aluatului. Indiferent de prepararul la care se utilizeaza, operatia se face cu
cutitul bine incalzit la flacara, pentra a asigura topirea grasimii din aluat si taierea uniforma.
Modelarea se realizeaza manual, in functie de natura preparatului, ase-zandu-se apoi
direct pe tava stropita cu apa rece. Stropirea tavii cu apa are ca scop:
- grabirea procesului de desprindere in foi;
- mentinerea dimensiunii preparatelor.
Coacerea se realizeaza la inceput la temperatura de 250...220°C, pentra a asigura
gelificarea rapida a amidonului si coagularea proteinelor aflate la exterioral preparatului,
mentinand in felul acesta grasimea in interiorul preparatului si formarea rapida a vaporilor
necesari procesului de desprindere in foi. Se reduce apoi temperatura la 180°C, asigurand
coacerea uniforma.
14
eel putin 30 min intre turari;
- durata repausului dintre turari este obligatorie;
- portionarea aluatului in vederea modelarii preparatelor sa se faca
cu cutitul incalzit direct la flacara;
- preparatele sa fie asezate pentru coacere pe tava bine curatata si stropita
cu apa;
- inainte de coacere, foile de foietaj sa fie intepate la suprafata, pentru a
creste uniform;
- coacerea aluatului sa se realizeze la temperatura de 250...220°C,
primele 10-15 min si apoi la 180°C.
Transformari ce au loc in procesul de prelucrare a foietajuiui
In procesul de obtinere a foietajuiui au loc o serie de transformari care incep inca din faza de
obtinere a aluatului, astfel: I. In timpul framantarii au loc:
a) Modificarea proteinelor
— Hidratarea substantelor proteice din faina care favorizeaza patrunderea apei intre
prin osmoza (75%) §i absorbtie (25%) particulele de faina;
- sub actiunea apei, componentele solubile
- Solubilizarea componentelor intra in procesul de solubilizare;
- solubilizarea componentelor favorizeaza
- Formarea glutenului umflarea gliadinei si a gluteninei, care
impreuna formeaza glutenul;
- umflarea suficienta a proteinelor si deplierea
- Stabilirea elasticitatii şi a rezistentei
lor, ca urmare a framantarii, asigura alua-
aluatului
tului rezistenta §i elasticitate mare, influen-
tand pozitiv cre^terea in volum, mentinerea
formei, desprinderea in foi suprapuse;
15
- Cresterea cantitafii de - prin framantare creste cantitatea
glucide solubile de glucide solubile in apa,
dextrine, maltoza, mono-zaharide
Tehnologia de preparare are la baza pregatirea foietajului, comun pentru toate preparatele si
procesul de finisare caracteristic fiecarui
17
V Creme pe baza de lapte
Cremele pe baza de lapte sunt deosebit de apreciate pentru calitatile lor gustative,continutul
scazut de grasimi si valoarea nutritiva ridicata.
Avand ca element de baza: laptele, oul sau frisca, valoarea lor biologica este superioara altor
creme. Alimentele de baza, combinate cu faina, amidon sau zeamil ca liant si supuse
procesului de fierbere dau posibilitatea ca aceste creme sa fie asimilate usor si complet.
Lipsa grasimilor din componenta acestor creme ingreuneaza insa operatia de intindere in
straturi subtiri, operatie accentuata, la racire de gelificarea amidonului.
Pentru a face posibila aceasta operatie acolo unde este necesara intinderea in straturi subtiri se
va actiona in staturi subtiri, se va actiona asupra cremelor calde. Prin racirea cremelor pe baza
de lapte, formeaza la suprafata o pelicula, determinata de gelificarea amidonului care produce
aparitia aglomerarilor. Pentru a evta acest defect, pana la racirea completa crema se amesteca
din cand in cand pastrandu-i omogenitatea.
Combinarea laptelui cu amidonul si albusul batut spuma formeaza un mediu prielnic de
fermentatie, si in mod deosebit in sezonul cald.Din acest motiv ,numarul preparatelor care
folosesc crema de vanilie este redus.
Aceste preparate sunt date imediat in consum.
Are aspect de pata de culoare alba usor galbuie,cu arma pronuntata de vanilie,care prin racire
gelifica, mentinadu-si forma care i s-a imprimat.Are gust dulce si placut cand este bine fiarta.
Pentru preparare se separa albusul de galbenus.
-galbenusurile se combina cu sare(1g),o parte din zahar(125g),faina(125g),zeomil sau
amidon(100g) diluat in lapte rece;
-se subtiaza cu laptele(700g)care a fost fiert separat si apoi temperat pentru a evita gelificarea
brusca a amidonului;
-se aseaza compozitia obtinuta pe foc si se amesteca continuu pina la proba(putina crema
asezata pe o suprafata lucioasa,prin racire sa gelifice,desprinzandu-se fara sa se lase urme);
18
-se tempereaza crema obtinuta si se amesteca cu albusurile batute spuma cu restul de
zahar(125g)si aromatizarea cu vanlie(1/2g).Amestecul se face incet,pentru a pastra gradul de
afanare a cremei.
19
V.3 Defecte. Cauze. Remedieri
20
VI. NORME DE IGIENA SI PROTECTIA MUNCII
21
- colectarea rebuturilor recuperabile şi depozitarea lor în condiţii igienice;
Intreţinerea igienică a a utilajelor şi spaţiilor de lucru
Curent, la sfarsitul fiecarui schimb si la întreruperea lucrului se efectuează urmatoarele
operaţii:
- îndepartarea reziduurilor şi deşeurilor de pe utilaje şi instalaţii care nu necesită oprirea
producţiei;
- curăţirea utilajelor prin periere, ştergere;
- curăţirea şi spălarea cuvelor ,tăvilor,şi a altor ustensile;
- curăţirea şi spălarea vaselor pentru ouă, lapte, ulei,etc. cu soluţie caldă (45-50oC) de
sodă calcinată urmată de clătire şi opărire la 70OC;
- curăţirea pardoselilor şi a spaţiilor de depozitare;
Săptămânal se va efectua curăţenie generală constând în următoarele operaţii:
- curăţirea pereţilor de praf cu peria şi carpa udă;
- spălarea pereţilor faianţaţi şi uleiaţi ,a pardoselilor cu apă caldă( 45-50 oC) cu 1-1,5%
sodă calcinată sau detergenţi anionici,clătirea cu apă si stergerea cu cârpe;
- curăţirea utilajelor, ustensilelor,instalaţiilor pentru pregătirea materiilor, dulapurilor
frigorifice, spălarea şi schimbarea echipamentului de protecţie sanitară a
semifabricatelor, spălarea tavilor şi formelor pentru coacerea produselor cu soluţie de
sodă calcinată 1-1,5% la 45-50oC şi termotratarea prin ardere în cuptor.
Ambalajele şi mijloacele de transport pentru produse trebuie întreţinute în cea mai bună
stare de igienă . Este interzisă utilizarea ambalajelor în stare murdară sau deteriorată.
Bidoanele, borcanele, navetele din material plastic se vor spăla cu soluţie de sodă calcinată
(1-1,5%) la temperatura de 45-50oC.
Personalul din unitaţile de producţie trebuie să se supună unor reguli stricte de ordin
sanitar pentru a evita raspândirea bolilor molipsitoare şi a toxiinfecţilor alimentare.
Personalul angajat trebuie să aibă avizul medical favorabil şi să se prezinte la examenele
medicale şi de laborator periodice prevăzute de instrucţiunile sanitare.
Personalul din unităţile de productie trebuie să respecte urmatoarele masuri de igienă:
- depunerea la intrarea în producţie a hainelor de stradă la vestiare şi îmbrăcarea
echipamentului de protecţie sanitară a alimentului;
22
- trecerea prin baie sau duşuri , sau cel puţin spălarea mâinilor cu apă şi săpun , urmată
de dezinfecţia cu apă clorinată(0,1%);
- tăierea unghiilor scurt şi stângerea părului sub bonetă sau basma;
- sapălarea mâinilor cu apă şi săpun după folosirea grupului sanitar , după orice
întrerupere a muncii , sau în caz de murdărire accidentală.
Echipamentul sanitar de protecţie va fi purtat în exclusivitate la locurile de muncă,
fiind strict interzisă utilizarea lui în afara acestora.
Spaţiile social-sanitare se curaţă ( matură, spală) în fiecare schimb de lucru şi se
dezinsectizează de câte ori este nevoie sau minimum o dată pe lună.
23
V. BIBLIOGRAFIE
24