COLEGIUL TEHNIC MIHAI BRAVU- BUCURESTI

PROIECT PENTRU EXAMENUL DE CALIFICARE

A COMPETENTELOR PROFESIONALE

NIVEL 4

DOMENIUL: TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA

PROFIL:SERVICII
CALIFICAREA: TEHNICIAN IN GASTRONOMIE

ELEV:KILACH SAJED

PROFESOR INDRUMATOR: PROF. TULBA ADELINA

AN SCOLAR 2024-2025

1
 TEMA:

" GASTRONOMIA ARABĂ-"

2
 CUPRINS

Capitolul
IArgument.......................................................................................................
...............4

Capitolul II. Obiceiuri ale arabilor la masa………..…………………………………………..7

Capitolul III. Materii prime utilizate in bucătărie

3.1 Aperitivele și salatele

3.2 . Preparate cu carne de miel, vita sau pui

3.3 Deserturile

Capitolul IV. Bauturi traditionale si momentele in care sunt servite …………………………..13

Capitolul V. Mancaruri specifice..................................................................................................16

Concluzii.................................................................................................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,...............23

Bibliografie...................................................................................................................................19

3
 Capitolul I.
Argument

Mîncarea arabilor este apreciata în întreaga lume. Simplitatea si savoarea ne fac sa nu uitam prea
curand acest fel de mancare. In bucataria arabă nici cel mai simplu fel de mancare nu are acelasi
gust cu preparatele gatite in alte colturi ale lumii, cu toate ca au aceeasi denumire.

Triburile calatoreau foarte des si in trecut aceasta bucatarie era in interiorul corturilor. Aceste
triburi carau cu ele orez si produse uscate care puteau fi pastrate mai mult timp fara a fi nevoie
de conditii speciale de depozitare. Datorita conditiilor de clima si varietatea formelor de relief, in
Orientul Mijlociu se pot planta diferite tipuri de mirodenii. Bucataria orientala s-a imbogatit
considerabil de-a lungul timpului, astfel ca in fiecare zona exista preparate asemanatoare, dar
datorita cantitatilor diferite folosite, gustul mancarurilor diferă.

Farmecul stilului arabesc a fost dat si influentele bucatariei libaneze, fapt recunoscut si de marii
gastronomi. Strainul care petrece din timpul sau sa invete si sa experimenteze cu aceasta
excelenta bucatarie va fi imediat impresionat cu multe surprise minunate. Mancarea arabeasca
poate concura cu gastronomia internationala pentru originalitate si gust bun, si deoarece cuprinde
alimente simple, naturale si usor digerabile, se ridica in rang pentru valoarea nutritionala in
conformitate cu societatea…….

Bucătăria arabă se defineşte prin regiunile variate din lumea arabă, Levantul, din Iraq până în
Maroc, Egipt, cu influenţe din bucătăria turcească, indiană şi ale berberilor. Odată cu lungile
călătorii ale caravanelor prin Orientul Mijlociu au apărut legumele şi condimentele foarte
aromate, acum parte integrantă în gama culinară existentă. Influenţa beduinilor nomazi este
împământenită în ţări precum Siria, Liban, Palestina şi Egipt, rezultând o diversitate a băuturilor
şi a mâncărurilor. Bucătăria arabă poate rivaliza cu oricare cultură gastronomică prin
originalitate, gust aparte, preparate uşor de digerat, şi este permanent în conformitate cu valorile
nutriţionale ale unei societăţi conştiente de pericolele provocate de alimentaţia neraţională,
greoaie şi bogată în grăsimi ……

2. Alimentele ce stau la baza preparatelor culinare naţionale

4
Mancarea araba poate rivaliza cu orice gastronomie internationala pentru originalitatea si gustul
sau bun. Pentru ca se bazeaza pe preparate simple, naturale si usor digestibile, are o valoare
nutritiva aflata in concordanta cu cerintele societatii de astazi. Bucataria araba isi are originile in
gatitul in corturile triburilor de nomazi, care foloseau doar ingrediente transportabile: orez,
cereale si carne. Odata cu drumurile caravanelor prin Orientul Mijlociu, au fost descoperite si
adaugate la repertoriul existent noi condimente si legume.

Bucataria libaneza este o mixtura de elemente arabe si mediteraneene , cu o puternica influenta

italiana. Mostenirea italiana, de pe timpul cand Libia era o colonie italiana, se vede in
popularitatea pastelor, in special a macaroanelor. Un faimos preparat local este couscous, din
cereale fierte (traditional este meiul, dar se foloseste si graul), baza pentru carne si cartofi.
Carnea este de obicei de oaie, dar se serveste si cea de pui. Bazin, o specialitate locala, consta in
paste fierte tare, facute din orz, sare si apa. Portocalele, piersicile, smochinele si maslinele se
numara si ele printre preferintele localnicilor. Libanezii prefera sa manance acasa, cu exceptia
zilei de vineri, cand merg la picnicuri cu familia pe plaja.

Preparatul national iordanian este mansaf, carne de miel inabusita in sos de iaurt si servit cu orez.
Maglouba este pregatita din carne, legume sau peste, inabusite cu orez. Musakhan este o
mancare de carne de pui, pregatita cu ceapa, ulei de masline si seminte de pin. Acestea sunt
coapte la cuptor, pe o paine subtire. De asemenea, popular este faimosul sheish kebab, bucati de
carne de miel sau pui marinat, pregatite la un foc de carbuni, cu ceapa si rosii.

Bucataria tunisiana are o aroma europeana, una orientala si una provenita din traditiile culinare
ale locuitorilor desertului. Spre deosebire de alte bucatarii nordafricane, este foarte
condimentata. Se spune ca un sot poate judeca afectiunea partenerei dupa cantitatea de piper pe
care o pune in mancare. Daca mancarea e lipsita de aroma, atunci barbatul poate crede ca sotia
nu-l mai iubeste.

In Yemen, principala masa a zilei o constituie pranzul, servit fara tacamuri, doar cu o bucata de
paine folosita pentru a manca. Salta, preparatul national, este o tocana foarte condimentata, cu
bucati de carne de miel sau pui, cu linte, mazare, fasole si coriandru. Se servesc pe un pat de
orez. Bint al sahn este un desert popular alcatuit din paine dulce, miere si unt topit. Multi

5
yemeniti beau un ceai foarte dulce, shay, care se serveste in pahare mici, cu sau fara lapte si care
poate fi aromat cu menta.

Bucataria sudaneza este extrem de simpla, folosind putin sau deloc condimentele. In general se
foloseste sare, piper si suc de lamaie. Mancarea se serveste dintr-un bol comun, folosind degetele
mainii drepte, in concordanta cu practicile religioase. Carnea de pui este in general inabusita si
servita cu bors, in timp ce carnea de oaie este inabusita pentru kebab sau gatita pe carbuni si
servita cu salata. Cel mai popular peste pare a fi bibanul de Nil, prajit in unt si servit cu piper
rosu. Cartofii fierti sunt de obicei serviti cu un sos subtire si carne. Deserturile favorite sunt
zabadi, servit cu un sirop subtire, si hoshab, prajitura cu alune, banana si smochine.

In Orientul Mijlociu, painea nu este doar alimentul cel de toate zilele, ci uneori tine loc de
furculita, lingura sau farfurie. Painea tipica este plata si rotunda, subtire ca o frunza. Cea mai
buna aroma o are atunci cand e scoasa din cuptor, deoarece nu contine lapte sau aditivi si se
usuca foarte repede. Pentru un sandwich bun, se pot adauga carne, branza si legume.

6
 Capitolul II.
Obiceiuri ale arabilor la masa
Majoritatea familiilor din aceasta tara obisnuiesc sa ia 3 mese pe zi si, putem spune
ca acest popor iubeste mancarea traditionala gatita in casa si reuniunile in jurul
mesei.

Micul dejun este rapid si format din alimente de baza in ceea ce priveste zilele
lucratoare, insa la sfarsit de saptamana, turcii au obiceiul de a se aduna laolata si de
a intinde mese mari care dureaza mult, iar preparatele de pe mese sunt in acest caz
mult mai variate. Vei observa ca mesele sunt pline de mici farfuriute si castroane
cu masline, branzeturi, legume proaspete, miere, produse de patiserie, pastrama,
fructe si gemuri de mai multe feluri.

Arabii preferă un mic dejun simplu. Un mic dejun tipic este consistent în brânză
(beyaz peynir, kasar etc.), unt, măsline, ouă, roșii, castraveți, gem, miere și
smântână. Sucuk (cârnat iute turcesc), pastirma, borek, simit, pogacea și supele
sunt mâncate la o masă de dimineață

Invariabil, ceaiul este servit la micul dejun.

Masa de pranz este alcatuita de regula din supe, salate sau mancaruri de sezon,
insa nu prea dificil de preparat, iar in ceea ce priveste preparatele cu carne si
dulciurile, aceste feluri de mancare nu se regasesc prea des in cadrul pranzului.

Cina este cea mai bogata si consistenta masa a turcilor pe parcursul unei zile si are
de regula loc in familie. De multe ori nu lipsesc nici supele de la cina, iar in acest
moment al zilei se servesc cele mai multe preparate cu carne.

7
Yatsilik este denumirea unei a 4-a mese, cu un caracter mai putin oficial, adeseori
luata dupa terminarea cinei, respectiv dupa orele 21.00-22.00.

Arabii au obiceiul de a gusta inainte de culcare fructe uscate, fistic, migdale sau
fructe proaspete de sezon.

8
 Capitolul III.
Materii prime utilizate în bucătăria arabă
Mancarea arabă are o multime de ingrediente-cheie, iar fiecare categorie de
alimente contine o serie de elemente speciale, care ofera unicitate gastronomiei
acestei tari.

Lipia reprezinta unul dintre alimentele principale de consum , fiind indispensabila

in ceea ce priveste toate cele 3 mese principale. Vei intalni aici clasica franzela pe
care o avem si noi (somun ekmek), dar si alte tipuri de paine precum bazlama,
painea din porumb, pita (pide) sau lavas.

Fructele sunt variate si destul de ieftine, iar turcii obisnuiesc sa le manance atat in
varianta proaspata, cat si uscata. Mandarinele, prunele, caisele, rodiile, strugurii si
smochinele sunt doar cateva dintre deliciile acestei categorii intalnite pe mesele,
fiind consumate cu precadere dupa cina.

Cerealele, orezul si in mod special clasicul pilaf turcesc sunt nelipsite in ceea ce
priveste mancarurile.

Arabii au standarde inalte in ceea ce priveste prepararea pilafului, care poate fi de

mai multe feluri,se obisnuieste ca uneori orezul sa fie servit alaturi de naut, sau pe
timp de vara, anumite tipuri de pilaf sa fie servite reci, cu iaurt.

Legumele folosite sunt foarte variate

9
In regiunile marilor Egee si Mediterana sunt cultivate legume pe intreg parcursul
anului gratie climatului favorabil, iar printre cele mai comune legume folosite in
mancaruri se numara vinetele, fasolea verde, telina, conopida, anghinarea sau
morcovii. Nici muraturile nu sunt straine de bucataria turceasca.

Printre cele mai cunoscute preparate cu legume se numara Mucver (legume

gratinate cu ou si faina), Ispanak yemegi (orez cu spanac, ceapa si sos de rosii),
Kizartma (legume prajite, servite cu sos de iaurt), Kapuska (varza alba gatita cu
ceapa si sos de rosii), Zeytinyaglı biber dolmasi (ardei umpluti).

Carnea si preparatele turcesti cu carne: Carnea de miel este cea mai populara in
bucatarie urmata de pui si vita, folosite la randul lor din abundenta. In ultimele
decenii, carnea de pui a trecut treptat pe primul loc in ceea ce priveste consumul,
pentru ca are un pret mai scazut.

Carnea de porc nu isi are locul in mancarurile arăbesti, pentru ca vorbim

despre un popor majoritar Islamic

În unele regiuni, carnea, care este mâncată în mod obișnuit la ceremoniile de nuntă
sau pe durata Kurban Bayram, a devenit parte din dieta zilnică odată cu
introducerea producției industriale. Vițelul, evitat în trecut, este acum foarte mult
consumat. Principala utilizare a cărnii în gătit rămâne combinația cărnii tocate cu
legume, cum ar fi kiymali fasulye (fasole cu carne) sau kiymali ispanak (spanac cu
carne tocată care este servită cu iaurt).Alternativ,în orașele de coastă, peștele ieftin,
precum sardinele sau hamsiile, este disponibil pe scară largă, precum și multe
altele cu disponibilitatea sezonului. Consumul de carne de pasăre, aproape exclusiv
de pui și de ouă este comun. Laptele de capră, una din cele mai populare surse de
carne ale Turciei, cuprinde o mică parte din consumul contemporan.
10
3.1Aperitivele si salatele

sunt de asemenea prezente– servite atat reci, cat si calde, aperitivele sunt aduse pe
masa in castroane sau asezate pe farfurii micute si servite cu paine prajita si diferite
sosuri de iaurt cu ierburi.

Unele dintre cele mai cunoscute aperitive si salate turcesti, alaturi de compozitia
fiecarui preparat in parte:

 Acili ezme – un sos-pasta asemanator sosului salsa, preparat din rosii, ardei grasi,
ceapa, usturoi, suc de lamaie, ulei de masline si cateodata menta sau seminte de
rodie
 Haydari – iaurt, usturoi si diverse verdeturi, in mod special menta si marar
 Saksuka – vinete coapte cu ardei, usturoi, rosii, sos de rosii, ulei de masline si
patrunjel
 Hummus – clasicul preparat cu naut macinat, tahini, usturoi, lamaie si ulei de
masline
 Muhammara – o pasta consistenta pregatita din ardei rosii, bulion, pesmet, nuci
zdrobite, chimen, boia, usturoi si ulei de masline
 Zeytin salatasi – masline verzi, rosii, patrunjel, ulei de masline, sirop de rodie
 Piyaz – fasole boabe, patrunjel, tahini, suc de lamaie, otet, ceapa si sumac
 Cig kofte – varianta turceasca a biftec-ului tartar, asadar, daca-l vei remarca in
meniu, e bine de stiut ca vei servi carne tocata cruda de vita sau miel, amestecata cu
bulgur, pasta de tomate, ceapa, usturoi, piper si alte condimente
 Barbunya pilaki – ingredientul de baza este fasolea, care este fiarta alaturi de
ceapa, usturoi, rosii, morcovi, patrunjel si ulei de masline, fiind servita rece

11
 Kopoglu – legume coapte (vinete, ardei, rosii) amestecate cu un sos de iaurt cu
usturoi
 Deniz borulcesi – cunoscuta in Romania sub denumirea de iarba sarata sau
samphire, preparata alaturi de ulei de masline, usturoi si suc de lamaie
 Patlican salatasi – fasii de vinete coapte, ardei copti, toate amestecate cu ulei de

masline si suc de lamaie.

[Link] cu carne de miel, vita sau pui

Exceptand carnea de porc, pe care nu o vei gasi, caci vorbim de o tara cu un

procent de 94% populatie musulmana, vei gasi o varietate de preparate potrivite
pentru cei care consuma carne.

 Doner Kebab – un clasic al preparatelor din carne, gatit pe frigaruie verticala,

de regula dintr-un amestec de carne marinata de miel si vita, insa in unele cazuri
poate fi si de pui.
 Karniyarik – vinete umplute cu carne, la cuptor. Se serveste cu sos de rosii
alaturi.
 Iskender kebab – originar din orasul Bursa, este preparat de regula din carne de
miel, asezonata cu sos de rosii condimentat, pita si servit alaturi de iaurt.
 Cop sis – un sortiment de kebab, facut din resturi de miel prajit, grasime si alte
resturi provenite de la taierea carnii pentru shish kebab. Este aromat cu usturoi si
rosii si amestecat cu o marinada de ulei de masline, oregano si piper.
 Inegol kofte – preparate din carne tocata de vita sau miel, sub forma unor
mititei, amestecate cu pesmet si ceapa.

12
 Hunkar begendi – mancare de vinete zdrobite si batute cu unt topit, faina si
lapte, servite cu cubulete de carne de miel in sos de rosii.
 Lahmacun – sau pizza arabeasca, crocanta, cu carne tocata condimentata pe
deasupra, des intalnita la tarabele de street food.

[Link] sunt apreciate in intreaga lume, iar daca te vei afla in vacanta sunt
slabe sanse sa le poti rezista, caci de cele mai multe ori sunt fenomenal de bune.
Vei intalni clasica baclava, halvaua, kataiful, rahatul , alaturi de alte deserturi mai
putin cunoscute insa cel putin la fel de gustoase precum sekerpare, sakizli
muhallebi, tavuk gogsu, kabak tatlisi si multe altele.

Deserturile se impart in trei categorii principale: insiropate, cu lapte si fructate.

Dulciurile si deserturile reprezinta unul dintre elementele distinctive ale bucatariei,

iar printre cele mai populare se numara preparate precum baclavaua, halvaua,
rahatul turcesc sau kataiful, insa in acest articol vei regasi cateva idei de deserturi
mai putin cunoscute in randul romanilor, dar deosebit de apreciate .

[Link] sau prajitura din vata de zahar este unul dintre cele mai vechi
deserturi din aceasta tara si totodata unul dintre cele mai interesante ca si forma. Il
vei remarca in vitrinele cofetariilor turcesti sau ambalat in cutii pe post de suvenir.
Chiar daca este mai putin cunoscut decat rahatul turcesc, felul in care se prepara
pismaniye este cel putin surprinzator.

2. Tavuk Gogsu este un alt desert inedit, care surprinde printr-un ingredient deloc
comun unui preparat dulce: pieptul de pui. Cu toate acestea, carnea de pui nu este

13
dominanta ca si gust, asadar nu te grabi sa tragi concluzii pana nu il incerci, pentru
ca e foarte probabil sa fii incantat de gustul Tavuk Gogsu.

Tavuk Gogsu este o budinca de lapte cu piept de pui si isi are originile inca de pe
vremea Imperiului Roman, fiind ulterior transmisa mai departe in perioada
bizantina si mai apoi catre perioada Imperiului Otoman.

3. Katmer este un alt desert delicios din Turcia, originar din orasul Gaziantep, sub
forma de foietaj cu caimac si fistic. Localnicii din Gaziantep au obiceiul de a servi
acest desert chiar la micul dejun, gratie proprietatilor sale energizante.

Se remarca unele localuri in acest oras care servesc numai Katmer la micul dejun.

Katmer se preparade mai bine de 500 de ani si este totodata si obiectul unei traditii
de nunta: Tatal mirelui obisnuieste sa trimita acest desert proaspetilor miri, a doua
zi dupa petrecerea de nunta, pentru a le ura acestora o casnicie dulce si pentru a-i
ajuta sa se energizeze dupa oboseala de la nunta.

14
.

Capitolul IV.
Băuturi traditionale si momentele in care sunt servite

Chiar daca are o populatie majoritar islamica locuitorii nu consuma alcool. Sunt
consumate cantitati importante de bauturi fara alcool, cele mai intalnite sunt ceaiul
turcesc, cafeaua turceasca si ayranul.

Ceaiul are un mod de preparare unic si este servit fierbinte, in pahare mici si
transparente. Ceaiul turcesc este, de multe ori, reprezentativ pentru momentele de
socializare. Vei intalni localnici (in mod special vanzatorii) care te invita la un ceai
– in semn de respect, poti accepta invitatia.

Cafeaua este servita intotdeauna in cani de portelan, de dimensiuni mici, alaturi de

un pahar cu apa. Este foarte tare si nu se serveste cu lapte.

Ayranul este preparat din iaurt diluat cu apa si are un continut ceva mai ridicat de
sare. Este intotdeauna servit rece, de cele mai multe ori alaturi de preparate precum
kebab sau la mesele cu feluri de mancare condimentate puternic .

15
 Capitolul V.
Mancaruri specifice

[Link] KEBAB

kebab-urile de tot felul sunt foarte răspândite. Această variantă este denumită după
orașul Adana din sudul țării, de unde se pare că ar proveni preparatul.

Dacă în privința condimentelor adăugate există tot felul de abordări, este general
acceptat că Adana Kebab se face din carne de oaie sau berbecuț (nu miel de lapte,
cum consumăm noi la Paști). În fine, unii recomandă anumite soiuri de oi din care
să se facă Adana Kebab, că e musai să se toace carnea din cuțit sau satâr sau
pretind că se pot monta doar pe anumite frigărui, cu o formă specială

16
 500 de grame de carne de oaie sau berbecuț (miel îngrășat, batal)
 1 ceapă mică (aproximativ 40-50 de grame)
 1 cățel mărișor de usturoi
 1 ardei kapia roșu (cam 80-100 de grame)
 1 legătură mare de pătrunjel verde
 1 linguriță de chimion (opțional, dacă nu vă place gustul, nu-l puneți)
 1 linguriță rasă de pul biber (fulgi de ardei iute)
 1 linguriță rasă de sare
 1 linguriță rasă de piper negru măcinat (sau după gust)
 30 de ml. apă rece ca gheața

17
 [Link] TABOULEH
Salata tabouleh, datorită bulgurului, este o salată suficient de consistentă să
țină de foame, chiar și dacă o servești ca atare la prânz.

Ingrediente

100 g bulgur fiert în prealabil

 3 legături de pătrunjel

 4-5 fire de mentă proaspătă

 3-4 roșii bine coapte

 1 ceapă roșie micuță (sau o legătură de ceapă verde)

 3-4 linguri de ulei de măsline

 sucul de la o lămâie

 sare după gust

Instrucțiuni de preparare

 Fierbem bulgurul în apă cu sare, cât să îl acopere, apoi îl

lăsăm la răcit. Fierbe repede, în 7-10 minute e gata.

 Tăiem roşiile cubuleţe mici.

18
 Tăiem și ceapa roşie la fel, în cubuleţe cât mai mici.

 Spălăm pătrunjelul şi menta şi le scuturăm bine de apă,

apoi le tocăm mărunt.

 Punem toate legumele într-un bol încăpător, adăugăm

bulgurul fiert și răcit şi amestecăm.

 Facem un sos din uleiul de măsline, sucul de lămâie și

sare. Turnăm sosul peste legumele din bol și amestecăm.

 Lăsăm salata tabouleh la frigider cel puţin 15 minute ca

să se împrietenească mai bine aromele, apoi servim.

19
 [Link]
Baclava este numele unui desert de origine turcă, larg răspândit în arta culinară la
nivel mondial, începând cu Grecia și până în statele Orientului Mijlociu. Conform
rețetei tradiționale, baclavaua originală are la bază foi subțiri de plăcintă, unt topit,
umplutură cu nucă, fistic ori migdale și sirop de zahăr. Cea mai complicată parte a
realizării acestui desert sunt foile de plăcintă, care pot lua destul de mult timp. Din
fericire, magazinele se întrec în game variate cu foi de plăcinte, ideale pentru orice
rețetă de baclava.

Ingrediente:

 1 pachet foietaj de plăcintă;

 700 g nuci și semințe;
 ½ cană de ulei pentru uns sau 200 g unt cu minim 82% grăsime.

Pentru sirop:

 400 ml apă;
 ½ lămâie stoarsă;
 400 g zahăr;
 4 felii de lămâie;
 4 linguri de miere;

20
  pudră de scorțișoară;
 2 plicuri zahăr vanilat.

Mod de preprare:

1. Pune la fiert apa, zahărul, scorțișoara, feliile de lămâie și amestecă totul

până se dizolvă zahărul.
2. Apoi, toarnă zeama de lămâie și mierea, amestecă puțin și lasă compoziția
la răcit. Acum că ai terminat de pregătit siropul, treci la pregătirea
desertului.
3. Împarte nuca în jumătate: mărunțește fin 350 g, iar restul taie-l cu ajutorul
cuțitului pentru a-l presăra peste foietaje, la final.
4. Împarte foile în 3 părți egale. Așază prima treime și unge fiecare foaie cu
ulei sau unt, după preferințe.
5. Pe prima treime de foi se pune jumătate din cantitatea de nucă, se acoperă
cu a doua treime din foi peste care se așează iar nucă, iar la final se
asamblează totul cu ultima treime din foi.
6. Unge iar foile și insistă la unghiuri.
7. Taie foile în pătrățele de 2-3 cm sau triunghiuri pentru însiropare uniformă.
Dacă ai folosit unt topit pentru ungere, atunci folosește cantitatea rămasă și
toarnă uniform deasupra pătratelor tăiate.
8. Preîncinge cuptorul la 175 de grade Celsius.
9. Lasă tava în cuptor până se rumenește baclavaua turcească (aproximativ 45-
50 de minute), iar atunci când o scoți la exterior, toarnă imediat siropul răcit
la temperatura camerei.
[Link]ă desertul să se răcească, pune-l apoi la rece pentru câteva ore sau chiar
peste noapte pentru ca siropul să pătrundă cum trebuie.

21
Concluzii

22
Arabia ofera o mare varietate de atractii culinare pentru turistii care o viziteaza.

Cultura sa vibranta, mancarea faimoasa si istoria vasta ii uimesc pe toti cei care se
aventureaza aici, in timp ce peisajele sale glorioase, de la Mediterana imbibata de
soare pana la muntii puternici si stepa arida, sunt obiective turistice in Turcia ce nu
pot fi ratate.

Bucataria se deosebeste de altele printr-o explozie de gusturi si ingrediente, toate

combinate intr-un stil unic si patrunzator!

23
 Bibliografie

[Link]
[Link]
[Link]
[Link]
[Link]
[Link]

ANEXE:

24
25
26