SCURT ISTORIC

Se spune că gastronomia este parte importantă a culturii unui popor. Bucătăria greacă este mai
mult de atât. Începuturile ei se pierd în vremurile mitologice, când zeii din Olimp coborau printre muritori.
Este o bucătărie tipic mediteraneană, cu elemente comune bucătăriilor italiană, balcanice, şi orientale.

Istoric şi influenţe

Bucătăria greacă are o tradiţie de peste 4000 de ani, iar în 330 î.H., Archestratos a scris prima carte
de bucate din istoria omenirii.Vechii greci mâncau frugal: grâu, ulei de măsline, peşte şi vin, carnea fiind
extrem de rară. Frugalitatea aceasta s-a menţinut şi în timpul ocupaţiilor romane, bizantine şi otomane şi s-
a schimbat doar recent, când progresele tehnologice au făcut carnea şi alte ingrediente mai uşor accesibile.
Bucătăria bizantină era similară celei greceşti clasice, peştele continuând a fi baza alimentaţiei.
Bizanţul fiind un nod al comerţului cu mirodenii, acestea au început să intre în dieta localnicilor, în special
nucşoara, scorţişoara şi piperul, plus o serie de ingrediente noi, cum ar fi caviarul şi lămâile.
Perioada otomană a dus la adoptarea unor mâncăruri de origine persană, arabă şi indiană, şi a unor
ingrediente precum orezul.
Rafinamentul era, şi a rămas, o noţiune relativ străină bucătăriei greceşti care se distinge prin
bucate simple, hrănitoare şi săţioase. Totuşi, tendinţele culinare mai recente se arată favorabile unei
abordări mai rafinate.

Ingrediente specifice

Cel mai vechi şi definitoriu ingredient al bucătăriei greceşti este uleiul de măsline; el dă gustul
caracteristic şi este folosit la orice fel de mâncare, sau desert.
Legumele cele mai folosite sunt vinetele, roşiile, cartofii, fasolea verde, bamele, ardeii graşi şi
ceapa. Mierea provine în special de la citrice: lămâi, portocale, portocale amare, dar şi de la cimbru şi
pinul mediteranean. Masticul, o răşină aromată, este încă mândria insulei Chios.
Grecii au aromele lor preferate: oregano, mentă, usturoi, ceapă, mărar, foi de dafin. Alte
condimente populare sunt busuioc, cimbru şi fenicul. Multe dintre mâncărurile greceşti folosesc
condimente „dulci” în combinaţie cu carnea (scorţişoară, cuişoare), trădând astfel o influenţă persană şi
arabă.
Pământul Greciei este potrivit mai ales pentru creşterea caprelor şi oilor, de aceea mâncărurile cu
carne de vită sunt mai rare. Există, ca urmare, o mare varietate de brânzeturi din lapte de oaie şi de capră:
Kefalotyri, Feta, Kasseri, Graviera, Anthotyros, Manouri, Metsovone şi Mizithra.

Între tavernă şi estiotorio

Restaurantele sunt o adevărată instituţie în Grecia. „Taverna” şi „estiatorio” sunt definitorii pentru
mâncarea grecească tradiţională, la preţuri modice. Cu doar câteva mese, rareori mai multe de 20-30,
ţinute de o singură familie în care mama găteşte, tatăl se ocupă de clienţi, iar copiii dau o mână de ajutor la
spălatul vaselor, micile taverne sunt un simbol al Greciei şi preferatele turiştilor. Mâncarea delicioasă,
serviciul atent şi grija pentru detalii, plus personalitatea distinctă şi bine conturată, sunt atuurile acestora.

1
Evoluţie şi împrumuturi

Gastronomia grecească a evoluat timp de mii de ani, absorbind şi generând cu aceaşi uşurinţă
diverse influenţe. Unele mâncăruri îşi trag rădăcinile din vechea Grecie clasică: skordalia (un piure gros
preparat din cartofi, nuci, migdale, usturoi şi ulei de măsline), supa de linte, retsina (vin alb, sau rosé,
sigilat cu răşină de pin) şi pasteli (desert din seminţe de susan şi miere). Altele provin din perioada
elenistică şi romană: loukaniko (cârnaţi de porc uscaţi), sau bizantină: brânza feta, avgotaraho (icre sărate)
şi paximadhi (pâine tare, preparată din porumb, orz şi secară).
Multe feluri provin din bucătăria otomană, iar denumirile lor le vădesc originile arabă, turcă sau
persană. Cele mai vestite sunt moussaka (straturi de carne tocată de miel, vinete şi roşii, gătite în cuptor),
tzatziki (iaurt cu usturoi, castravete şi mentă, sau mărar), yuvarlakia (chifteluţe cu sos) şi keftedes
(chiftele).

Feluri traditionale de mancare

> Aperitive

Mezze este un termen generic pentru gustări, servite cu vin, ouzo sau tsipouro. Printre acestea, cele
mai cunoscute sunt boureki (plăcinţele cu legume şi carne), melitzanosalata (salată de vinete), saganaki
(brânză prăjită), spanakopita (plăcintă cu spanac, feta, ceapă, ouă şi condimente), taramosalata (icre
amestecate cu cartofi fierţi, sau pâine, ulei de măsline şi suc de lămâie), dolmades (sarmale din viţă-de-vie
cu umplutură de orez, legume, sau carne), skordalia şi tzatziki.
Bucataria greceasca e bogata in tipuri de mezedes, ce includ gustari din masline, sosuri, ardei iute
copt, vinete preparate la gratar, branzeturi, salate, preparate din fructe de mare.
Branza greceasca proaspata, fie ca e Romano sau Kasseri, e folosita cu generozitate pentru a insoti
painea de casa facuta din seminte intregi, dar si pentru a o rade peste preparatele din legume si pe
deasupra pastelor.
Fila pita, este facuta dintr-un foietaj foarte subtire si garnisita cu pui si ciuperci, spanac si branza
greceasca, sau miel si praz.

>Feluri principale

Supele cele mai cunoscute sunt avgolemono (supă de carne, peşte sau legume, îngroşată cu ou, suc
de lămâie şi orez), fasolada (supă de fasole cu roşii, morcovi, ţelină şi mult ulei de măsline), psarosoupa
(supă de peşte cu legume) şi trahana (un amestec de cereale fermentate şi iaurt).
Mâncărurile cu carne sunt foarte diverse, cele mai populare fiind giuvetsi (miel gătit în vase de
pământ), gyros (frigărui cu sos şi legume), kleftiko (miel marinat în usturoi şi suc de lămâie, apoi gătit în
cuptor), keftedes, moussaka, pastitsio (asemănătoare unei lasagna italieneşti), spetsofai (cârnaţi, ardei,
ceapă şi vin) şi stifado (vânat cu cepşoare mici, vin roşu şi scorţişoară).
Carnea de miel este principalul tip de carne folosit de catre greci. Pregatirea mesei cu ocazia unei sarbatori
traditionale presupune prepararea in curte, la protap, a mielului intreg.
Pentru mesele obisnuite, carnea de miel este inabusita in vase inalte impreuna cu legume asortate,
este crestata si apoi fripta la gratar. Carnea de porc, de vita, de pasare sau de vanat se prepara marinata, pe
gratar sau la cuptor. Puiul se gateste fript sau inabusit.
Exista nenumarate combinatii de carne gustoasa cu legume, adesea imbogatite cu sos galben de
lamaie -avgolemono- sau cu sos de tomate condimentat cu scortisoara.

2
 Moussakaua, garnisita cu straturi de vinete sau zucchini, insotita de un sos de carne, aromat cu
usturoi, si dreasa cu ou pe deasupra, e felul de mancare intalnit aproape pretutindeni.

>Garnituri

Din bucataria greceasca nu lipsesc pilafurile, asezonate cu condimente si alune. Orezul este
preparat si la cuptor, cu carne, si servit apoi cu legume inabusite. De asemenea, se poate gati in frunze de
vita de vie- asa-numitele dolmades (frunze de vita umplute cu orez, carne, linte si condimente).

>Salate

O abundenta de legume proaspete inspira salate si preparate din legume marinate si gatite la
cuptor, ades condimentate cu plante care cresc in munti : usturoi, oregano, menta, cimbru, busuioc si
patrunjel.

>Deserturi

Fara indoiala cel mai cunoscut preparat de patiserie este baklavaua, facuta din mai multe foi, cu
sirop de miere pe deasupra si decorata cu nuci.
Prajiturile cu unt si miere sunt un deliciu pentru dupa-amiezele tarzii cand sunt insotite de o cafea
greceasca tare.
Alte deserturi greceşti şi ele vestite sunt: galaktoboureko (straturi de cremă între foi de plăcintă),
kourabiedes (prăjituri din făină, unt şi migdale), loukoumades (un fel de gogoşi cu scorţişoară), loukoumi
(rahat), tsoureki (un fel de cozonac) şi nelipsitul iaurt cu miere.

>Fructe

Fructele proaspete- in general smochine, portocale, mere si pepene- incheie de obicei cina intr-o
seara tarzie. Alaturi de ele sunt foietajele, mai des intalnite cu ocazii festive.

>Bauturi

În ce priveşte băuturile, cea mai populară este, de la distanţă, vinul, în special retsina. Ouzo este un
rachiu de anason, foarte tare, iar tsipouro, sau tsikoudia, este un rachiu nearomat.

Grecia e faimoasa pentru vinul ei, consumat mai ales dupa gustari si cu moderatie. Mavrodafini
este un vin foarte dulce, cu conţinut mare de alcool; Metaxa este un cunoscut coniac dulce, cu 40% alcool,
iar Tentura este un lichior aromat cu scorţişoară.

Cafeaua neagra se consuma chiar la mesele obisnuite.

3
Element specific in bucataria greceasca

Elementul specific bucătăriei greceşti îl constituie ospăţul comun, bucuria de a împărtăşi. O altă
caracteristică este simplitatea mâncărurilor, modul necomplicat, dar rafinat de a prepara şi de a consuma
hrana. Nu am putea vorbi despre bucătăria din ţara lui Homer, fără a aminti de „lichidul de aur”, „darul
zeilor”. Bucătăria grecească, ale cărei rădăcini se pierd în negura vremii, este la rândul ei influenţată de
culturile vecine din Orientul Mijlociu, Balcani, Turcia. Extinderea imperiului Elen spre India, sub
Alexandru Macedon, perioada de sub stăpânirea romană, evoluţia Imperiului Bizantin sunt doar câteva
„evenimente” care şi-au pus amprenta pe cultura poporului grec, deci inclusiv pe tradiţiile sale culinare.
De la greci ne vine tichia de bucătar! în mănăstirile ortodoxe greceşti din Evul Mediu, călugării însărcinaţi
cu prepararea hranei, purtau nişte pălării asemănătoare, înalte şi albe. De la greci am moştenit prima carte
de bucate! Archestratos, un gurmand grec, care trăia prin anii 330 î.e.n., a vrut să arate importanţa artei
culinare în viaţa societăţii greceşti şi a scris prima carte de artă culinară. Tot bucătăria grecească este aceea
care a împrumutat o serie de reţete şi de principii bucătăriei vegetariene.

TRADITII CULINARE DE SARBARORI

TRADITII DE CRACIUN

În Grecia, masa de Crăciun are în mijloc o pâine tradiţională, iar după ospăţ masa nu se strânge pentru ca
Isus sa aibă cu ce-şi potoli foamea.

Masa de Craciun in Grecia

Craciunul si Anul Nou in Grecia sunt sarbatori bogate in superstitii, dar si in preparate traditionale.
Bucatareasa nu uita niciodata sa insemne painea de Craciun presand aluatul cu palma, inainte de a-l pune
la copt, pentru a le arata copiilor ca Isus a binecuvintat painea in aceasta zi sfinta. La sate, se face o paine
speciala, cu forma de vaci sau oi, ce se imparte animalelor de catre fata cea mai mare. Sarbatorile de iarna
din Grecia sunt sobre. Mesele sunt frugale. Micile brutarii lucreaza la maximum pentru a pregati placinte
ovale pe care prietenii si vecinii si le daruiesc. Printre prajituri traditionale sunt "Melomakaronas",
insiropata cu miere, si "Kourabiedes", acoperita cu fulgi de zahar. De Anul Nou traditia cere sa se puna pe
prajitura o moneda de aur sau de argint. In Smyrna, se imprima pe prajituri simbolul vulturului din Bizant.
La greci, nu exista traditia impodobirii bradului, deoarece, in Grecia, nu exista brazi. Locul lor este luat de
creanga de maslin. In Madytos, o crenguta de maslin este fixata in mijlocul prajiturii de Craciun, care se
asaza in centrul mesei. In jur se decoreaza cu nuci, portocale si mere. Conform traditiei, una dintre
persoane se ridica de la masa spunand: “Masa Femeii, masa Fecioarei Maria, Isus s-a nascut, toata lumea
se bucura”. Prajitura si crenguta raman in centrul mesei pana la Epifanie, cand poate fi taiata.

4
 TRADITII DE PASTE

Dupa o lunga perioada de post, toata lumea asteapta Pastele, pentru a servi preparate gustoase si a
se bucura alaturi de cei dragi de aceasta sarbatoare. In multe tari se servesc preparate traditionale, speciale
pentru sarbatoarea Pastelui. Chiar daca multe tari, catolice, au sarbatorit Pastele, traditiile acestei perioade
merita atentia.
Pastele este una dintre cele mai importante sarbatori din cadrul Bisericii Ortodoxe din Grecia, care
nu urmeaza aceleasi canoane ca si Biserica Ortodoxa din Est. In sambata dinaintea primei zilei de Paste,
Patriarhul ortodox deschide sigiliul usii de la mormantul lui Isus Hristos, care se afla in Biserica Sfantului
Mormant din Ierusalim si iese cu Focul Sfant. Flacara pazita de inalte fete bisericesti si oficialitati ale
guvernului grec este dusa cu avionul la Atena si apoi este transportata la o biserica mica din Agia
Anargyroi in Plaka. De aici „iau lumina” toate bisericile din Attika si tot restul Greciei.
Sambata seara, oamenii se aduna la biserici aducand cu ei lumanari stinse. La miezul noptii,
preotul anunta Invierea Domnului Isus Hristos („Hristos a inviat!”- "Xristos Anesth ") si le permite
credinciosilor sa-si aprinda lumanarile din Flacara Sfanta care a fost adusa tocmai din Ierusalim. Dupa ce
au fost indeplinite ritualurile, preotul binecuvanteaza mancarea pe care credinciosii au adus-o la biserica si
care va fi servita la masa de Paste.

Masa de Paste la greci

Dupa slujba de Inviere, grecii servesc un fel de supa numita numita „magiritsa”, un fel de drob
lichid. In schimb, la masa din prima zi de Paste, friptura de miel pe gratar, "kokoretsi", este nelipsita un fel
de mincare traditionala care consta în principal in carne de miel maturata si organe, inimi,
rinichi, marinate în lamaie, ulei de masline şi oregano, cu sare şi piper, toate tocate, un fel de mancare care
ne duce cu gandul tot la drob. Dis-de-dimineata carnea de miel este pusa pe gratar pentru a se frige incet,
in timp ce aroma fripturii starneste apetitul mesenilor. Christopsomon ("painea lui Hristos") este o alta
delicatesa greceasca constand intr-o bucata de paine rotunda care este decoarata cu o cruce si oua rosii.
Apokries este o alta traditie greceasca, care se aseamana cu carnavalurile tinute de catolici. In
Atena, in ultimele doua week-end-uri de Apokries oamenii imbraca diverse costumatii si merg la Plaka,
„lovindu-se” unii pe altii cu niste bete din plastic care chitaie si aruncand cu confetti. In Tracia si
Macedonia, tinerele imbraca un port traditional denumit Lazarins si colinda satele cantand piese cu o
tematica religioasa.

Cum se incondeiaza ouale in Grecia.

In Grecia ouale sunt simple sau zugravite cu chipul Mantuitorului, al Sfintei Fecioare, a sfintilor si
reprezentarea crucii.
De Inviere, grecii duc oua la biserica, si a doua zi de Pasti trimit nasilor atatea oua cati membri
sunt in casa, plus unul, ca sa se mareasca, sa sporeasca familia nasului. Din ouale vopsite in Joia Mare,
unul se pãstreazã la icoana si, imediat ce cade grindina sau ploaie mare, se aruncam oul, in credinta ca va
inceta ploaia sau grindina.

5
 De Sf. Gheorghe grecii se cantaresc, dar trebuie sa aiba un ou rosu in buzunar si o piatra, iar la cap
iarba si zic: “Sanatos ca piatra, rosu ca oul si tanar ca iarba”. Ouale rosii se pastreaza pana la Inaltare si
pana atunci se mananca oua rosii. De asemenea se fac colacei in care se pun oua rosii. Colacul se face in
Joia Mare si se taie in prima zi de Pasti si oul din mijloc se imparte la toti cei din casa. In ziua de Sf. Toma
se face coliva cu un ou rosu, pentru morti.

Jocuri traditionale in Grecia.

In Grecia, un ou este suspendat de o sfoara, in timp ce oaspetii se aseaza in jurul mesei si incep sa
loveasca oul cu capetele, incercand apoi sa il prinda in gura.
Alte doua jocuri traditionale cu ouale de Paste, sunt Easter Egg Hunting (Vanatoarea Oualor de
Paste) si Easter Egg Roll (Rostogolirea Oualor de Paste).

Easter Egg Hunting

In dimineata pastelui, copiii din familie se aduna pentru a cauta ouale ascunse de iepuras in timpul
noptii. Cautarea poate continua si in afara casei, copiii mai mari ajutandu-i pe cei mai mici. Cateodata,
copilul care gaseste cele mai multe oua este recompensat cu premii constand in bomboane.
Easter Egg Hunting constituie, de asemenea, si parte a modului in care comunitatea serbeaza ziua pascala.
Astfel, ouale sunt ascunse in spatii publice iar copiii din comunitate sunt invitati sa le gaseasca.

Easter Egg Roll

Se spune ca acest joc reprezinta de fapt momentul rasturnarii pietrei de pe mormantul lui Isus.
Scopul jocului este de a vedea cine rostogoleste ouale pe o distanta cat mai mare fara sa le sparga. De
obicei, jocul se tine pe o panta acoperita de iarba.
Cel mai amuzant joc de Easter Egg Roll are loc, cel mai probabil, in Statele Unite, la Casa Alba,
unde sute de copii vin cu cosurile pline de oua viu colorate si le rostogolesc pe jos pe faimoasa pajiste, sub
privirea presedintelui.

6
 CONCLUZII

In concluzie bucataria Greceasca poate fi considerata una dintre cele mai bogate si felurite din
lume. Folosirea retetelor simple, insa desavarsite de gust, a adus celebritate bucatarilor greci. Grecii sunt,
asemenea romanilor, ortodocsi, iar traditiile lor sunt similare cu ale noastre. Bucatele pe care insa grecii le
pun pe masa pentru prieteni si familie sunt putin diferite de cele traditionale romanesti, influentate fiind
de cultura mediteraneana.
Bucătăria grecească are patru filoane, compuse din: ingrediente proaspete, folosirea cu iscusinţă a
condimentelor şi a plantelor – culese din munţi şi sate, extraordinarul ulei de măsline şi simplitatea
mâncărurilor. Nu este o întâmplare, că grecii au cel mai mic coeficient al îmbolnăvirilor sistemului
circulator şi de inimă din Europa!
Bucataria greceasca nu este apreciata doar pentru diversitatea prepararii felurilor de mancare, ci si
pentru calitatile ei nutritive. Este un prilej de a aduna la masa familia si prietenii, atat acasa cat si in
restaurante. Grecii adoră să mănânce bine, de aceea apreciază bucătăria gustoasă. Nu trebuie să mire fara
virgula, că sunt capabili să plece într-o călătorie lungă la restaurantul, unde sunt servite cele mai bune
souvlaki coapte pe grătar – felul grecesc principal.
Nutriţioniştii socotesc mâncarea mediteraneană a Greciei ca fiind cea mai sănătoasă din Europa.
Nu este doar sănătoasă, ci şi foarte gustoasă şi cu o personalitate puternic conturată. Bucate robuste, gătite
cu ingrediente proaspete şi hrănitoare, arome pure şi simple, vin uşor şi rece, brânzeturi excepţionale,
deserturi răcoritoare, şi, nu în ultimul rând, minunatul ulei de măsline, aromat

7
 BIBLIOGRAFIE

*** http://www.time4news.ro/travel/destinatii/grecia-tara-cu-traditii-si-valori/
*** http://www.gustos.ro/retete-traditionale/grecia
*** http://stiri.acasa.ro/articole/extern/traditii-culinare-de-craciun
*** http://dieta.romedic.ro/diete/Bucataria_greceasca_0746.html
*** http://ziua-greciei.uv.ro/traditii3.html
*** http://www.coolinaria.ro/g/28/Pastele-in-Grecia.html

https://elpis.ro/gastronomie-greceasca/