Bucataria turceasca

Buctria turceasc Buctria turceasc este n mare parte motenirea buctriei otomane,care
poate fi descris ca fiind o fuziune i rafinament al Asiei Centrale,Orientului Mijlociu i buctriei din
Balcani. Buctria turceasc a influenat buctriile vecinilior,incluznd i Romnia. Re etele
culinare difer de la o zon la alta ,n funcie de tradiii i de geografie. Sudul este faimos pentru
reetele de kebab,baklava i kadayif . n partea de est,buctria turceasc folose te mult maslinele
i uleiul de msline datorit cultivrii lor intense n zon.Pe coastele Mrii Negre se consum mult
pete i porumb datorit influenelor slave i balcanice. Legumele i verdeurile sunt nelipsite n
mncarea din zonele nvecinate Mrii Mediterane, Mrii Egee i Marmara. Centrul Anatoliei are
multe specialiti,precum keskek,manti si gozleme. Fasolea,roiile,ardeii,vinetele sunt principalele
ingrediente din buctria tuceasca. Fisticul,migdalele i nucile se folosesc n deserturi. n buctria
turceasc,compotul de fructe se consum alturi de pilaf sau plcintele cu carne. Un rol important n
buctria turceasc o joac vinetele. Se combin cu carnea tocata,se folose te n kebab,musaca.
La fel este apreciat i iaurtul care poate nsoi majoritatea meselor care conin carne ,orez sau pine.
Ayranul este una din cele mai cunoscute buturi turceti,obinut din iaurt amestecat cu apa i
sare. Romnia a mprumutat i ea multe reete tradiionale turceti dar acestea au fost puin
modificate conform preferinelor noastre.

Micul Dejun
Turcii prefer un mic dejun simplu. Un mic dejun tipic turceasc este consistent n brnz(beyaz
peynir,kasar etc.) ,unt,msline,ou,roii,castravei,gem,miere i smntna. Sucuk(crnat iute
turcesc),pastirma,borek,simit,pogaca i supele sunt mncate la o mas de diminea n Turcia.
Invariabil,ceaiul turcesc este servit la micul dejun. Denumirea turceasc pentru micul
dejun,kahvalti ,nseamn naintea cafelei.

Mncarea gtit
Mncarea gtit nc este preferat de populaia turc.Chiar dac agitaia din prezent impinge
oamenii s mnnce n ora,turcii prefera s mnnce n cas. O mas tipic ncepe cu o
sup(iarna),urmat de un platou cu legume cu garnitur de carne ,uneori mpreun cu pilaf.

Ingrediente cheie
Ingredientele frecvent utilizate n specialitile turceti
sunt:miel,pete,pui,vit,vinete,ardei,ceap,usturoi,linte,fasole i roii. Nucile,fisticul,alunele mpreun
cu condimentele au un loc special n preparatele din buctria turceasc i sunt utilizate n scar
larg n deserturi .Mirodeniile i platenele aromatice preferate sunt ptrunjelul,chimenul,piperul
negru,boiaul de ardei,menta,oregano ,ienibahar i cimbrul.

Uleiuri i grsimi
Untul sau margarin,uleiul de msline,ulei de floarea soarelui,uleiul de rapi i uleiul de porumb
sunt utilizate din plin la gtit. Uleiul de susan,alun i nuc sunt utilizate asemenea. Kuyruk
ya( coad de oaia) este folosit la kebab i preparatele de oaie.

Fructele
Flora bogat i divers a Turciei nseamn c fructele sunt variate,multe i ieftine.n buctria
otoman ,fructele acompaniaz frecvent carnea ca i garnitur. Prunele
,caisele,rodiile,perele,merele ,strugurii ,smochinele mpreun cu mai multe tipuri de citrice sunt
fructele cele mai frecvent utilizate,fie proaspete sau uscate n preparatele din buctria
turceasc.Ardeii umplui i pilaful conin de obicei coacze sau stafide. Sarmalele n Frunze de vi
obinuiesc s fie preparate cu prune . Deserturile turceti nu conin n mod normal fructe proaspete
dar pot conine soiuri uscate.

Carnea
n unele regiuni,carnea,care este mncat n mod obinuit la ceremoniile de nunt sau pe durata
Kurban Bayram a devenit parte din dieta zilnic odat cu introducerea produc iei
industriale.Vielul,evitat n trecut,este acum foarte mult consumat. Principala utilizare a crnii n gtit
rmne combinaia crnii tocate cu legume,cum ar fi kiymali fasulye(fasole cu carne) sau kiymali
ispanak(spanac cu carne tocat care este servit cu iaurt).Alternativ,n oraele de coast ,pe tele
ieftin ca sardinele sau hamsii sunt disponibile pe scar larg ,precum i multe altele cu
disponibilitatea sezonului.Consumul de carne de pasre,aproape exclusive de pui i ou este
comun. Laptele de capr ,una din cele mai populare surse de carne a Turciei ,cuprinde o mic parte
din consumul contemporan.Deoarece este o ar predominat de islamici,porcul nu joac nici-un rol
n buctrie turceasc.

Produsele lactate
Iaurtul este un element important n buctria turceasc.De fapt,cuvntul yogurt din limba englez
provine de la cuvntul turcesc yogurt.Iaurtul poate nsoi aproape toate felurile de mncare din
carne(kebab,kofte),mncrurile de legume(vinetele prjite n special,dovlecel,spanacul cu carne
tocat etc. , i specialitatea numit Manti(triunghiuri din aluat umplute cu carne tocat).n sate,iaurtul
este consumat n mod regulat cu orez sau pine. Una din cele mai comune buturi
tucesti,ayranul,se face din iaurt cu ap i sare. Turciaproduce mai multe varieti de
brnzeturi,majoritatea din lapte de capr. Producerea de multe tipuri de brnzeturi este local i
particular n anumite regiuni.
O mas turceasc obinuit ncepe cu o sup sau ciorb (orba). Supele de obicei sunt denumite
dup ingredientul lor principal, cele mai frecvente tipuri fiind Mercimek (linte)orbas i Tarhana
orbas. Supele delicatese sunt cele care nu sunt consumate n mod obinuit zilnic.

Produse de patiserie
Buctria turceasc are o gam larg de produse de patiserie srate i dulci. Specialit ile pe baz
de aluat fac parte integrant din buctria tradiional turceasc. Utilizarea de aluat stratificat este
nrdcinat n caracterul nomad timpuriu al turcilor din Asia Central

. Ardei i sarmale
Dolma(ardei) este un substantiv pentru verbul turcesc dolmak(a umple) i nseamn pur i
simplu lucru umplut.Dolma are un loc special n buctria turceasc. Aceasta poate fi fiert sau ca i
garnitur de legume sau umplute cu carne .Dac sunt umplute cu carne,de obicei,se servesc
fierbinte cu iaurt i condiment precum oregano i praf de piper rou cu ulei. Zeytinyal dolma(dolma
cu ulei de masline) este fcut cu frunze de vi de vie umplute cu un amestec de orez i fierte cu ulei
de msline. Acest tip de dolma nu conine carne,se servete rece i,de asemenea,este men ionat
ca sarma,ceea ce nseamn ambalaj n turc. Dac Dolma nu con ine carne,ele sunt uneori
descrise ca Yalanci Dolma(Dolma fals)

Deserturi[modificare | modificare surs]

Una dintre cele mai renumite deserturi din buctria turceasc este bacalavaua. Baclavaua se face
fie cu fistic ,fie cu nuci. Buctria turceasc are o gam variat de deserturi cum ar fi Saray
sarmasi,Baklava,Bulbul Yuvasi . Kadaif(Kadayif) este un desert turcesc comun . Exist diferite
tipuri de kadaif:tel(srm) sau Birmania (stoarce) ,ambele preparate fie cu nuci sau fistic.
Helva(halva) : halva din fin (preparat de obicei la nmormntri) ,irmik helvasi( preparat cu gri
i nuci),yaz helvasi(realizate nuci sau migdale),kos helva,pismaniye. Alte deserturi populare sunt:
Revani(cu gri i amidon),sekerpare, kalburabasma, dilber duda, vezir parma, hanm gbei,
kemalpaa, tulumba, zerde, hmerim, paluze, irmik tatls/peltesi, lokma.

Buturi alcoolice[modificare | modificare surs]

Dei majoritatea turcilor sunt de religie islamic,buturile alcoolice sunt disponibile pe scar larg ca
i n Europa.Cu toate acestea,unii turci se abin de la consumul de alcool n timpul lunii sfinte a
Ramadanului. Exist cteva branduri locale de bere,cum ar fi Bomonti,Marmara i Efes Pilsen i o
mare varietate de beri internaionale care sunt produse n Turcia ,cum ar fi
Skol,Becks,Miller,Carlsberg i Tuborg. Exist o varietate de vinuri locale,produse de branduri
turceti,cum ar fi Kavaklidere,Doluca,Corvus,Kayra,Pamukkale. Pentru produc ia de vin
rou,urmtoarele tipuri de strugi sunt utilizate n principal n regiunea Marmara: Pinot
noir,Adakarasi,Papazkarasi,Semillion,Sauvignon. n ceea ce privete vinul alb,strugurii pot fi
enumerate dup cum urmeaz ,n regiunea Marmara,Chardonnay,Riesling,Beylerce,Yapincak.

Buturi non-alcoolice[modificare | modificare surs]

La micul dejun i n timpul zilei ,turcii beau mult ceai negru. Ceaiul se face cu dou ceainice din
Turcia. Ceaiul amar puternic este fcut n oala de sus i este diluat prin adugarea apei fierte de la
inferior. Ayran(iaurt srat) este cea mai comun butur rece,care poate acompania aproape toate
preparatele n Turcia,cu excepia celor cu pete. Salgam suyu(suc de gulie)este o alt butur
important care se combin cu raki . Boza este o butur tradi ional de iarn. Sherbet este un sirop

care poate fi preparat dintr-o varietate de ingredient,n special fructe,flori sau ierburi. n buctria
clasic turceasc , hoaf(compot) nsoete alternative preparatele din carne i pilaf.

Istoric
"Vino in vizita in aceasta tara pentru istorie si ramii pentru mincare", se spune despre Turcia.
Aceasta tara inseamna, pentru orice vizitator, exotism. Turcia a fost introdusa in circuitele turistice de
secole, datorita farmecului reprezentat de intilnirea dintre civilizatia occidentala si cea orientala.

Arta culinara este o impletire intre modern si traditie, marcata de influente ale hititilor, persanilor,
grecilor si romanilor.
Bucataria turca este renumita inca din vremea Imperiului Otoman, care a avut o perioada de virf in
perioada 1453 - 1650. Acesta este momentul in care arta culinara a turcilor a avut cea mai mare
influenta in lume, in special in Estul Europei si in Orientul Mijlociu. Foarte multe retete se regasesc,
astfel, in aceste zone: salate cu iaurt, peste in ulei de masline, legume umplute, deserturi cu sirop.
In afara de combinatii interesante, dieta mediteraneana, in general, este renumita si pentru faptul ca
este foarte sanatoasa. In ciuda extinderii obiceiurilor culinare occidentale si a aparitiei restaurantelor
de tip fast food, Turcia si-a pastrat obiceiurile culinare. In acelasi timp, bucataria turca s-a extins in
lumea occidentala, datorita restaurantelor cu specific turcesc. Turcia are avantajul unui climat
benefic, ce ii permite sa se bucure de culturi de ceai in zona de nord, de ardei iute si pepene galben
in sud. Deschiderea la mare (MarmaraNeagra, Egee, Mediterana) inseamna, pentru arta culinara,
preparate de peste si fructe de mare. Vita de vie este celebra pentru un anumit soi de struguri
galbeni, sultana. In orasele din sudul tarii se obisnuieste sa se planteze vita de vie pe balcon.
Peisajele sint bogate in maslini si fistic. In ce priveste carnea, mielul si puiul sint preferate. Interzis in
Islam, porcul lipseste.
Pentru turci, foarte importanta este prospetimea. In frigidere rar vei gasi resturi. Piinea trebuie sa fie
proaspata. Legumele si fructele, de asemenea. Doar iarna, prefera masline, caise uscate, nucile si
alunele. De altfel, Turcia este este cel mai mare exportator de alune din Europa.

Sa maninci mincare turceasca inseamna sa simti gusturi similare cu cele pe care le-au indragit
oameni care au trait cu sute de ani in urma. Aroma vinului este neschimbata fata de cea descoperita
datorita grecilor din antichitate. Orezul, zaharul, dulciurile au venit din Persia. Kebabul este o

mostenire a nomazilor, la fel si lipia. Iaurtul (cuvint turcesc) este poate alimentul cu cea mai mare
influenta in bucataria lumii. Productia de ulei de masline are o vechime de mii de ani.
Bucatarii de la curtea sultanilor au perfectionat retetele: pilaful, budincile de lapte, deserturile s-au
rafinat. Ca urmare, si turcii au devenit mai pretentiosi. Este obisnuit, in piete, sa gusti inainte de a
cumpara. Aici, pe tarabe, se gasesc ardei, condimente, saculeti cu ceai, fructe proaspete sau
uscate, bureti de mare, henna, miere de ambra, masline, amestecuri de condimente. Pepenii sint, ca
si in Romania, taiati inainte, pentru a fi gustati.
Farmecul bucatariei este ca retetele sint ieftine, ingrediente proaspete predomina, iar tehnicile sint
simple. Preparatele sint prezentate simplu, fara a fi ascunse in spatele unor sosuri groase. Cele mai
apreciate condimente sint patrunjelul, menta, mararul, chimenul, usturoiul. Iartul este folosit frecvent.
Foarte des, peste mincare se presara bucati de ardei rosu, iute, semi-uscat, numit "pul biber".
Arta culinara a Turciei are multe specialitati, dar si multe variatii ale unui preparat. Numai vinetele
pot fi gatite dupa 40 de metode. Meniul este adesea completat cu nuci, brinza, miere, condimente.
Prima masa a zilei este micul dejun. Cel mai adesea, acesta este pe baza de rosii proaspete, brinza,
masline negre, piine cu miere si condimente, oua. Prinzul include de obicei pilaf, pui cu ardei si
vinete, peste proaspat la gratar, cu lamiie. O reteta cu miel grill condimentat, numita prizolla, este
foarte populara. La fel si sucuk, un cirnat foarte condimentat, si pastirma, carne uscata la soare,
condimentata cu chimen, asemanatoare cu pastrama. Pentru dejun, dar si pentru cina, sint alese
supele: de linte rosie, de miel. Cina incepe cu aperitive, numite mezze. Este vorba despre
specialitati ca: piure de vinete, salate cu ingrediente taiate foarte marunt, paste, muraturi, macrou
umplut cu orez, sardine rulate in foi de vita sau "kofte", chiftelute de miel.
In bucataria turceasca un loc aparte il ocupa specialitatile cu ulei de masline (cu rosii sau ardei),
servite la temperatura camerei, numite "zeytinagli".
La desert, se servesc fructe proaspete sau pepene galben. De asemenea, turcilor la plac dulciurile
cu aluat dospit, budincile, caisele uscate in sirop. Desertul este insotit de cafea. Turcii sint renumiti
pentru arta prepararii cafelei inca din timpul Imperiului Otoman.
Insa bautura preferata in timpul zilei este ceaiul. Ceainariile sint renumite la sate, in timp ce la orase
s-au extins foarte mult localurile unde se serveste cafea. Iarna sint preferate bauturile facute in casa:
una dintre ele este preparata pe baza de radacina de iris maruntita, aromata cu chimen, in timp ce a
doua, "boza", este o bautura obtinuta prin fermentatia orzului. Raki, o bautura din anason, este
bautura oficiala a Turciei. De asemenea, renumite sint si sucurile de cirese, de gulie, ceaiurile de
trandafiri, de coaja de mere.
In restaurante, la sfirsitul mesei li se da clientilor o colonie pe baza de lamiie, pentru clatirea miinilor.

Istoric

Bazele bucatariei turcesti au fost puse inca din perioada nomada. Graul a fost cultivat inca din
aceasta perioada si tot de atunci dateaza si practica gatirii carnii pe frigarui (kebaburi) si folosirea
intensiva a produselor lactate. Datorita accesului la mare si climatului diferit pe suprafata tarii, Turcia
a avut intotdeauna o abundenta de produse proaspete, peste si fructe de mare, ceea ce a dus la o
dieta foarte variata. Alimentele de baza sunt orezul si graul, iar carnurile de baza sunt mielul si puiul,
porcul fiind foarte putin consumat.
Turcia are zone temperate si zone extreme de caldura si frig ceea ce faciliteaza cultivarea unei
game foarte variate de produse alimentare, de la ceai in nordul rece pana la ardei chili in sud.
Aceste diferente climaterice influenteaza de asemenea si bucatariile regionale. In sud-est, unde este
un climat desertic, mancarea tinde sa fie mai condimentata si bogata in carne cum ar fi kebabul. In
zonele fertile temperate, in vest, se consuma in special uleiul de masline si pestele. In est, unde sunt
ierni lungi si reci, sunt populare produsele lactate, mierea, cerealele si carnea.
Datorita localizarii geografice a Turciei, teritoriul a fost strabatut de comerciale si migratorii care au
influentat bucataria. De exemplu, obiceiul turcesc de a folosi condimente dulci, fructe si nuci in
felurile de mancare din carne este asemanator cu bucataria nord-africana.
Istoria bucatariei turcesti
Bucataria turceasca s-a dezvoltat foarte mult in timpul perioadei otomane. In secolul 17, palatul
sultanului avea o bucatarie cu in jur de 1300 de servitori si sute de bucatari. Acesti bucatari au fost
cei care au rafinat si au perfectionat bucataria turceasca, pentru a satisface pretentiile palatului
regal. Au fost create literalmente sute de feluri culinare in aceasta perioada.
Bucataria turceasca a fost puternic influentata de perioada otomana, cand au fost combinate
traditiile locale cu influente din Grecia si Orientul mijlociu, ca si din Asia Centrala.
Bucataria turceasca si obiceiurile alimentare ale poporului turc au trecut prin schimbari dramatice in
secolul 20, datorita influentei vestice.
Bazele bucatariei turcesti
Felurile de mancare de baza sunt relativ neschimbate din perioada otomana: orezul, produsele din
grau, feluri culinare comune cu Grecia cum ar fi meze (aperitive) si baklavaua, pilafurile, sis si doner
kebab, salatele cu iaurt, peste in ulei de masline, legume umplute si frunze de vita umplute (dolma).
Cele mai aromate branzeturi albe si iaurt sunt preparate din laptele de oaie. Desi orezul, numit pilav
(pilaf) reprezinta un pilon al bucatariei turcesti, bulgurul (burghul) preparat din grau poate fi folosit
pentru acelasi scop.
Painea este preparata din grau, orz si porumb. Cateva tipuri de paine turceasca sunt pide, o paine
de greu plata, rotunda si lata, tander ekmei (paine coapta pe peretii interiori ai unui cuptor rotund
de lut numir tandir), simit sau gevrek, o paine in forma de inel acoperita cu seminte de susan,
mancata fie simpla fie cu branza sau gem.

O caracteristica importanta a meselor turcesti este faptul ca hrana se serveste in cantitati mici si se
mananca foarte multa paine. Pana si alte feluri de baza cum ar fi orezul si bulgurul se mananca cu
paine.
La micul dejun se consuma branza, masline, paine, oua si gem, iar in unele regiuni se adauga
carnatii, rosiile si castravetii. Masa de pranz nu este de obicei masa principala a zilei, si de aceea de
obicei turcii mananca supe sau salate cu desert, iar felurile de mancare cu carne, care iau mult timp
de preparare, sunt lasate pentru cina. Cina consista de obicei din supa, felul principal, salata si
desert.
Ingredientele cele mai folosite sunt vinetele, piperul verde, ceapa, lintea, fasolea, rosiile, usturoiul si
castravetii. Fructe si nuci: strugurii, caisele, ciresele, pepenele galben si verde, smochinele, lamaile,
fisticul, nucile, migdalele si alunele. Condimentele si verdeturile preferate sunt patrunjelul, chimionul,
piperul, paprika, menta si cimbrul.
Felul de mancare principal
Pilaful (pilavul) este bastionul bucatariei turcesti. Este preparat de obicei din orez, dar poate fi facut
si din bulgur (grau pisat), si uneori din sehriye (vermicelli - taitei subtiri si transparenti din orez).
Traditional, pilaful se servea drept fel principal, de obicei insotit de carne, pui sau peste. In ziua de
azi, pilaful se serveste drept garnitura la feluri de mancare din carne sau pui. Pilaful poate fi preparat
mai usor, mai putin satios inlocuind carnea cu mazare, fasole, patlagele vinete sau naut.
Variatiunile de pilaf sunt fara numar, dar au o caracteristica in comun: orezul nu trebuie sa fie lipicios.
Spre deosebire de orezul italian, trebuie sa se poata separa in boabe individuale.
Carnea
Carnea, in special sis kebabul, se pregateste marinata si fripta la foc deschis. Turcii, in majoritate
musulmani, consuma numai carne halaal (animalele din care provine sunt sacificate dupa o
modalitate traditionala). Tipul de carne favorit este mielul de lapte.
Dner kebabul consta din miel sau pui feliat fript incet pe o frigaruie rotativa verticala. Sis kebabul
este o frigaruie din lemn sau metal cu cuburi mici de carne de orice tip, pasare sau peste, cu sau
fara legume, fripta pe gratar. Legumele folosite de obicei sunt vinetele, rosiile, ceapa, ciupercile si
gogosarii.
Dner kebabul se serveste sub forma de sandwich din pita sau paine normala cu salata, rosii, sos
de smantana si ulei, eventual cartofi prajiti.
O delicatesa specifica este pastrama de vita pastirma. Carnatii traditionali, serviti la micul dejun se
numesc sucuk.
Carnea a fost dintotdeauna un aliment de lux pentru turci, in principal deoarece mieii de lapte nu
sunt o sursa foarte abundenta.

Carnea era de obicei consumata numai la nunti si in timpul sarbatorii Eid ul-Adha (Sarbatoarea
sacrificiului), sub forma de etli pilav (pilaf cu carne), nu kebab. Odata cu aparitia lanturilor de fastfood si introducerea productiei industriale de carne, acest aliment a devenit parte integranta din dieta
zilnica a majoritatii turcilor sub forma, mai ales, de dner kebab. Insa chiar in ziua de azi principala
modalitate de pregatire a carnii este de a adauga carnea tocata in cantitati mici la feluri de mancare
din legume, ce poarta nume cum ar fi fasole cu carne tocata.
Meze
Meze este o selectie de mancaruri servite drept aperitiv cu sau fara bauturi, uneori drept fel
principal. Aceste mancaruri pot fi: masline, branza kashar sau branza alba, muraturi, tzatziki, kfte
(chiftele de carne), pilaki din fasole, usturoi si ulei de masline, dolma (frunze de vita de vie, ardei
verzi sau vinete umplute cu orez sau carne), brek (foi de aluat foarte subtiri umplute cu branza,
carne sau legume), hummus (din susan, naut, usturoi, ulei de masline si suc de lamaie), peste si
fructe de mare.
Deserturi
Cel mai bine cunoscut desert turcesc este baklavaua (foietaj cu miere si nuci tocate). Alte deserturi
sunt budincile de orez si amidon (muhallebi, sutlac), halvaua (halvah), cataiful (kataifi), si revani
(facut din amidon si gris).
Se bea kaymak (smantana inchegata) pentru a contracara dulceata deserturilor turcesti. Ceaiul si
cafeaua turceasca, cu sau fara zahar, se servesc de obicei dupa cina sau mai rar odata cu
deserturile.
Cafeaua turceasca
Un proverb turcesc descrie cafeaua astfel: "Cafeaua trebuie sa fie neagra ca iadul, tare ca moartea
si dulce ca dragostea."
Cafeaua turceasca este de fapt o modalitate specifica de preparare a cafelei, nu o varietate
separata. Se foloseste echipamentul specific, un ibric (ibrik), o lingurita si un aparat de incalzit.
Ingredientele sunt: cafea macinata foarte fin, apa rece si zahar dupa gust (zaharul se adauga in apa
inainte de preparare). Se poate adauga nucsoara pentru aroma.
Cafeaua turceasca trebuie sa fie macinata pudra. Este cea mai fina varianta de macinare. Este de
preferat o varianta de cafea neagra, cu boabe prajite proaspat. Pentru fiecare ceasca, se folosesc
una sau doua lingurite cu varf.
Se adauga cafeaua si zaharul in apa si se amesteca bine pana la dizolvarea zaharului si
scufundarea cafelei. Cafeaua nu se mai amesteca dupa ce se pune pe foc, pentru a nu se dizolva
spuma. Spuma cafelei turcesti trebuie sa fie groasa si omogena, fara particule observabile.Cand
incepe sa fiarba, se inlatura ibricul de pe foc si se toarna in cesti. Se serveste in cesti mici.

Toata cafeaua din ibric se toarna in cesti, dar nu se bea toata, se lasa zatul gros. Mai apoi, ceasca
se pune pe farfuriuta rasturnata pentru a se raci, iar modelele din zat se folosesc la ghicit.
Cafeaua se bea incet alaturi de un pahar de apa, sau lichior de menta dupa cina. Nu se adauga
niciodata frisca sau lapte.
Alte bauturi
In Turcia, fiind o natiune majoritar islamica, nu consuma alcool in vremurile de demult. In ziua de azi
alcoolul se gaseste si se consuma mult mai frecvent. Exista cateva varietati locale de bere si vinuri.
La meze se poate servi rake, o bautura alcoolica aromata cu anason.
Ayranul este o bautura foarte populara, facuta dintr-un amestec de iaurt si apa. Iaurtul folosit este
gras, preparat din lapte de oaie, cu un gust satios. Se adauga de obicei sare pentru aroma, si uneori
piper negru. Se serveste rece, alaturi de dner kebab, banitsa sau diverse foietaje.