Obiceiuri culinare in jurul lumii.

Ce mananca spaniolii, francezii si grecii de Paste

De Alina Barbu | foodstory.ro Du, 20 apr. 2014

E-mail Recomandare Tweet

Imprimare

Vizualizare foto Obiceiuri culinare in jurul lumii. Ce mananca spaniolii, francezii si grecii de Paste Oua rosii si painici dulci, traditii universale Ouale sunt simbolul fertilitatii si renasterii, asa ca pre enta oualor colorate in cosul de !aste este o obisnuinta nu numai la noi, dar si in alte tari europene. "a fel ca la noi, insa, si alte tari ortodo#e au traditia incondeierii oualor de !aste. "a noi pe mese tronea a pasca, dar si alte tarii au variante asemanatoare ei. $n $talia se numeste pane di !as%ua, in &ermania si Austria ' Oster(ran , in Olanda ' paasstol, in )usia si *craina (ulic+, in ,e+ia ' babob(a , in &recia ' tsoure(i si in -lovenia ' potica. $n rest, fiecare tara se lauda cu bunatatile ei, .atite dupa retete proprii. /iel cu menta si supa /ayiritsa ' traditii culinare de !aste in &recia De !aste, .recii sarbatoresc cu miel indiferent in ce colt de lume se .asesc. !re.atirile le incep din -aptamana /are in care inrosesc oua, framanta painicile dulci numite tsoure(i aromate cu esenta de portocale si /a+lab 0un condiment obtinut din semintele fructelor ciresului -t. "ucia1 si pre.atesc lumanarile speciale pe care le fac cadou in iua de !aste. 2edeta meselor .recesti este, insa, mielul, rumenit in cuptor la foc mic, pe un pat de ierburi aromatice si ulei de masline. $l servesc lan.a un pa+ar de vin rosu, sos de menta sau salate proaspte si o supa din maruntaie de miel numita /ayiritsa. !ra3itura preferata nu e co onacul, ci niste panici impletite facute cu suc de portocale si seminte de susan numite 4oulloura(ia(, dar si celebrele baclavale cu multa nuca. ,olomba !as%uale si miel marinat ' traditii culinare de !aste in $talia $talienii obisnuiesc sa iasa la picnic 0!as%uetta1 in a doua i de !aste, dar de $nviere stau acasa si iau masa in familie. )asfatul culinar e facut din le.ume de primavara ' an.+inare,

sparan.+el, fasole verde, spanac, salata verde ' oua rosii, miel si dulciuri traditionale. ,+iar si de !aste, pe mesele italienilor poti .asi paste sau ore . $n re.iunea 2enetiei, de !aste se .ateste )isi e bisi 0ore cu ma are de primavara1. 5otusi, de secole, mancarea care nu lipseste niciodata de pe masa pascala este mielul, .atit dupa retete traditionale in fiecare re.iune. $n )oma vei .asi miel marinat cu lamaie si ro marin sau Abbacc+io alla scottadito 0coaste de miel la .ratar servite cu .arnitura de cratofi sau an.+inare1. $n 5oscana carnea de miel este fiarta inabusit cu ceapa si morcovi si servita cu fasole alba condimentata cu salvie, ro marin, patrun3el si capere. 5ot in aceasta re.iune pe masa de !aste se pun si lasa.na sau pateu din ficat de pasare. Deserturile au si ele o aroma aparte. Ouale din ciocolata sunt preferatele copiilor si contin intotdeauna inauntrul lor o surpri a. !ane di !as%ua este insa pra3itura traditionala, asemanatoare cu pasca sau cu co onacul nostru, in functie de re.iunea in care este pre.atita. ,el mai faimos desert pascal este ,olomba !as%uale un co onac cu coa3a de portocala confiata si mi.dale, copt in forma de porumbel care simboli ea a pacea. Omleta si fri.arui de miel ' traditii culinare de !aste in 6ranta $ntr'o tara ma3oritar catolica, !astele e o sarbatoare importanta pe care france ii o celebrea a cu mancare fina, asa cum numai bucataria france a stie sa pre.ateasca. /ielul nu lipseste de pe mesele lor fie la cuptor fie pe fri.arui' 7les broc+ettes d8a.neau7. $n unele case se pre.atesc si tocanite de miel numite 7navarin7. Dulciurile imbraca formele delicate ale patiseriei france e, asa ca de !aste se manca tarte si multa ciocolata. *n meniu aparte se pre.ateste in sudul 6rantei, in orasul Bessi9res, unde se coace in centrul orasului o omleta .i.ant, facuta din 4.:00 de oua din care se infrupta pana la 1.000 de oameni. 5raditia acestei omlete a inceput de pe vremea imparatului ;apoleon. Acesta a ramas peste noapte in micul oras si dupa ce a .ustat omleta locala le'a cerut oamenilor sa pre.ateasca una similara pentru armata lui in urmatoarea dimineata. !este si bere buna ' traditii de !aste in -candinavia 5arile scandinave au meniuri speciale pentru ilele de !aste. <erin.ul e vedeta meniului, in locul fripturii de miel. -i nici nu poate fi altfel intr'o re.iune incon3urata de ape. !estele proaspat, marinat sau afumat este o delicatesa care nu lipseste de pe mese. =ste servit pe o c+ifla proaspata sau cu paine de secara, cartofi si smanatana. De altfel, felul de mancare

traditional in -uedia ' >ansson8s 5emptation este pre.atit din cartofi, ceapa, sardine marinate rumenite la cuptor sub o crusta de samnatana. *n pa+ar de a(vavit e intotdeauna la indemana. Acesta este o bautara spirtoasa specifica tarilor nrodice facuta din cereale sau cartofi. $n ;orve.ia, bautura traditionala de !aste este berea numita !as(elbry... =ste un amestec al celor mai bune beri locale care a aparut in urma cu ?0 de ani si care difera de la o re.iune la alta a tarii. Acum se poate .usta la toate tar.urile traditionale care se or.ani ea a in prea3ma !astelui. -i tot in ;orve.ia mai e#ista o traditie speciala in prea3ma !astelui. $n aceasta perioada norve.ienii obisnuiesc sa citeasca romane politiste si sa urmareasca la televi or filme politiste. 5raditia a inceput in anul 1@2? cand o editura si'a promovat cea mai noua carte politista in prea3ma !astelui. Budinci cu ore si paine cu carnati ' traditii culinare de !aste din -pania -paniolii au o multime de bunatati pentru masa de !asteA de la painici speciale cu diverse umpluturi pana la feluri de mancare fara carne. -paniolii savurea a <orna o o paine cu umplutura de carnati, bacon si oua fierte si se indulcesc cu 5orri3as asemanatoare fri.anelelor noastre, facute din felii de paine inmuiate in ou batut si pra3ite in ulei de masline, unse cu miere si presarate cu scortisoara sau a+ar. 5ot de !aste, spaniolii .atesc Arro con lec+e ' o budinca de ore cu lapte, vanilie, scortisoara si coa3a de portocale. 6elurile principale constau in preparate din peste si le.ume. -upa de peste si sparan.+elul cu maione a si usturoi sunt intotdeauna in meniul de !aste. O alta traditie spune ca de !aste se dau cadou copiilor mici fi.urine sculptate in ciocolata. 5raditia a pornit in secolul B2 in ,atalonia, iar o serie de astfel de fi.urine si scene sculpate in desertul dulce pot fi va ute la mu eul ciocolatei din Barcelona. ,o onac, pasca si sunca in aluat ' traditii culinare de !aste in )usia "a fel ca in celelalte tari ortodo#e, !astele e sarbatorit cu mare fast in )usia. $n multe tari slave vei .asi feluri de mancare asemanatoare cu cele de la noi, dar si rusii, ca si slovenii sau ce+ii au adus cate un in.redient surpri a co onacului sau pascai. "a rusi, co onacul se numeste 4ulic+. = copt in tavi rotunde si inalte si are umplutura cu stafide, fructe confiate si nuci. Deasupra e decorat cu o .la ura de a+ar si are scris cu litere c+irilice mesa3ul 7<ristos a inviatC7.

!asca rusilor e la fel de .ustoasa ca aceea pe care ai .ustat'o in Bucovina sau /aramures, dar arata altfel decat te asteptai. Are forma unui un trunc+i de piramida de culoare alba. $n mod obisnuit se serveste alaturi de 4ulic+. !e mesele rusilor isi .aseste loc si o placinta cu pui, ore si ciuperci numita 4urni(, supe, borsuri sau rasoluri, salate de sfecla, castraveti sau ou servite cu mult +rean, usturoi, maione a si marar. Doua specialitati rusesti iti mai pot face cu oc+iulA sunca la cuptor coapta in aluat si drani(i' clatite cu cartofi, ceapa si usturoi. ,ursa de oua si sunca afumata ' traditii culinare de !aste in -*A America e un mi# de culturi si in.rediente, asa ca !astele nu putea fi o sarbatoare obisnuita din punct de vedere culinar. /ielul pe care europenii il au pe masa de !aste a fost inlocuit peste ocean de sunca sau carne de porc afumata, servita lan.a fasole vrede sau sparan.+el. Ouale sunt vopsite in culori vii si sunt la fel de apreciate precum cele din ciocolata sau 3eleu. Obiceiul spune ca trebuie ascunse de catre adulti pentru ca micutii sa le .aseasca. O alta traditie in -*A este cursa cu oua vopsite din a doua i de !aste in care copii impin. cu a3utorul unei lin.uri de ouale fierte si colorate. Desi este un obicei pe care si britanicii, si nemtii il practica, in America a devenit celebru odata cu promovarea lui c+iar pe pelu a ,asei Albe. De aproape 1?0 de ani, familia pre identiala ii invita pe copii si pe parinti sa ia parte la acest eveniment.